Particularități al sistemului cardiovascular

Funcții sistemului cardiovascular

1) Reglează temperatura
corpului.
inima 2) Distribuie substanțele
nutritive și oxigen către
celulele corpului și îl
eliberează de dioxid de
artere carbon și alte deșeuri
vene
metabolice.
3) Funcția de protecție.
 Compoziția sângelui

Plasma Elemente figurate

(un lichid de culoare (elemente solide)
gălbuie)
Volumul de sânge din corpul
uman este calculat folosind
o formulă simplă: 7-8% din
greutatea corporală totală.
Un adult care cântărește 60
kg are aproximativ 4,2-4,8
litri de sânge.
 Elemente figurate

eritrocite leucocite trombocite

Celule roșii
Celule albe Formațiuni extracelulare
 Cu forma unor discuri -fragmente
-Cu formă sferică,
biconcave, lipsite de nucleu
este prezent nucleul  Cu formă neregulată
până la 200-500mii pentru
 4-6 mln. pentru 1ml. de
- 4-11mii pentru 1ml 1 ml. de sânge.
sânge
de sânge
Participă la coagularea
 Transportă oxigen sângelui, în caz de leziuni.
- funcția de protecție
a organismului, o parte
Hemoglobina-proteina
a imunității
responsabilă pentru
transportul oxigenului
- Vulnerabile la
radiație
 Extrem de vulnerabile la
monoxidul de carbon.
 Compoziția chimică a plasmei

 Este formată din apă, substanțe anorganice dizolvate (săruri

minerale) și diverse substanțe organice (protide, lipide, glucide),
combinații ale acestora etc.).
 Plasma servește ca vehicul atât pentru elementele celulare
sanguine, cât și pentru diverse substanțe biologic active (
hormoni, anticorpi, etc.).
 Inima
Inima omului - este un organ muscular conic gol

Este localizată în cutia

toracică, la nivelul
coastelor a doua şi a
cincea, între cei doi
plămâni, cu vârful orientat
în jos spre stânga.
Este protejată de coaste.
Structura inimii 4 camere: 2 atrii, 2 ventricule

Contractându-se ritmic, pompează

sângele în vase sangvine.

În partea stângă a inimii (în atriul stâng şi

în ventriculul stâng) circulă sânge bogat în
oxigen, numit sânge arterial.
În partea dreaptă a inimii (în atriu drept și
în ventricul stâng) – doar sânge bogat în
dioxid de carbon, numit sânge venos.

În inimă, sângele circulă într-un singur

sens: din atrii în ventricule, iar din
ventricule sângele este propulsat în vase.
Vasele sangvine
Vin spre inimă: venele

Pleacă de la inimă: arterele

Ajing la toate celulele corpului, și

realizează schimbul de substanțe
cele mai mici vase: capilare
Circulație pulmonară Circulația sangvină

Circulație mică și
circulație mare
Circulație sistemică
 Începe în ventriculul stâng, de
Circulația sistemică unde sângele arterial este
propulsat în aortă (cel mai mare
vas sangvin), iar de acolo, în artere
organismului,
până la capilare. La nivelul
capilarelor, sângele cedează
substanțele necesare organismului
şi preia reziduurile şi dioxidul de
carbon, transformându-se în
sânge venos. Sângele venos se
întoarce din capilare în rețeaua de
vene,
iar de aici se revarsă prin vena
cavă în inimă, şi anume în atriul
drept.
 Din atriul drept, sângele venos se
Circulația pulmonară revarsă în ventriculul drept, unde
începe circulația pulmonară.
Din ventriculul drept, sângele este
propulsat în arterele pulmonare
(artera pulmonară dreaptă şi artera
pulmonară stângă). Ajungând în
capilarele pulmonare,
sângele cedează dioxidul de carbon,
preia oxigenul şi se întoarce prin
venele pulmonare (sunt patru vene
pulmonare) în atriul stâng – ultima
structură
din traseul circulației pulmonare.
Sinteza orei:
Lucrul pentru acasă

1. De studiat tema. Pagina

108-110 a manualului
2. Exercițiul 4 pagina 110