PROIECT DE PROGRAMĂ

Denumirea opţionalului: TAINELE  ŞTIINŢELOR

Aria curriculară şi tipul de opţional: Matematică şi ştiinţe / interdisciplinar
Durata: 1 an şcolar ( 36 de ore )
Grup ţintă: elevii din clasele a V-a,
Modul de desfăşurare: pe clasă, clasa a V-a
Propunător: Toader Stanescu Elena, prof. chimie-fizică
Şcoala şi localitatea: Şcoala Gimnazială Prundeni
Locul desfăşurării: laborator de ştiinţe
Tabel nominal cu elevii clasei:  în anexă
Scopul
Dezvoltarea de competenţe, cunoştinţe şi abilităţi cu aplicabilitate în viaţa de zi cu zi.
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţa de ştiinţe şi mediu.
Cunoaşterea realităţii şi dezvoltarea capacităţii de investigare, explorare şi rezolvare a unor
situaţii problemă.

Argument

Societatea contemporană pune fiecare membru în situaţia de a observa, investiga , analiza şi

de-a căuta soluţii la problemele mediului în care trăieşte.

Pe parcursul acestui opţional vei deveni „un adevărat cercetător” prin activitatea experimentală,
vei observa rezultatele uimitoare iar cunoştinţele acumulate îţi ajung pentru o viaţă întreagă.
Toate aceste experimente îţi vor oferi surprize, unele dintre ele te vor surprinde datorită
desfăşurării lor, alte sunt surprinzătoare prin rezultatul lor.

În urma acestui opţional se dezvoltă elevilor abilitatea de a căuta, selecta, analiza şi utiliza
informaţii privind rolul ştiinţelor în viaţa oamenilor.

Valori şi atitudini:
1 Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţifică;
2 Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu;
3 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi;
4 Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare;
5 Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a limitelor acestora.

Competenţe cheie
Competenţe digitale Identificarea, selectarea, prelucrarea şi prezentarea conţinuturilor
reprezintă secvenţe care pot fi optimizate prin implicarea tehnologiei informaţiei şi comunicării:
PPT, baze de date, internet, fişiere media, e-mail, forum, platforme educaţionale etc.
Competenţe metacognitive (a învăţa să înveţi) Acordăm atenţie acestui domeniu cheie prin
activităţile de învăţare propuse în prima temă a cursului, activităţi care au la bază abordarea
sistematizată a cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice.
Competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice Bazate pe comunicarea asertivă şi
pe asumarea de roluri şi responsabilităţi în echipă, activităţile de învăţare favorizează
dezvoltarea atitudinilor pozitive: respectarea opiniei în relaţia de comunicare, recunoaşterea
muncii coechipierului, oferirea de  sprijin în rezolvarea de sarcini, toleranţă, asumarea
reuşitelor/nereuşitelor. Identificarea legăturilor dintre tema studiată şi zonă, impactul temei
asupra colectivităţii, găsirea unor oportunităţi de îmbunătăţire a vieţii colectivităţii legate de tema
studiată.
Competenţe antreprenoriale Asumarea de roluri şi sarcini în echipă, implicând diferite metode
activ participative reprezintă premise ale dezvoltării unei personalităţi independente, critice şi
autocritice, responsabile şi adaptabile la nou.
Sensibilizare şi exprimare culturală Variabilitatea conţinuturilor este factorul de implicare a
specificului cultural al grupului de educabili cărora li se adresează cursul.
Competenţe generale
– Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea cotidiană;
– Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice matematicii şi ştiinţelor;
– Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi
deductive;
– Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea explicaţiilor, în
conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor;
– Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi
comunicarea lor;
– Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor
interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe;
– Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.

Competenţe specifice şi conţinuturi asociate

• Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul documentării
• Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare
• Să opereze corect cu unităţile de măsură pentru măsurarea timpului

Ce este timpul – cum măsurăm timpul ?

• Colectarea, clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare
• Identificarea problemelor şi situaţiilor problemă din lumea înconjurătoare
• Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor, la probleme şi situaţii problemă
• Utilizarea TIC în culegerea şi prelucrarea informaţiilor şi datelor
• Formarea conştiinţei faţă de legăturile care există între toate fiinţele şi lumea din jurul lor

Natura plânge !
Despre problemele majore ale naturii
• Diferenţierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice, a proprietăţilor fizice de cele chimice,
a substanţelor pure de amestecuri de substanţe
• Utilizarea corectă a ustensilelor şi vaselor de laborator, a substanţelor chimice
• Interpretarea observaţiilor obţinute
• Aplicarea algoritmului de calcul matematic în diverse probleme
• Utilizarea tehnologiilor informatice pentru a se documenta asupra utilizării şi importanţei
cristalelor în practică

E limpede ca cristalul !
Chimie în peşteră
• Utilizarea TIC în culegerea, selectarea prelucrarea informaţiilor şi prezentarea datelor
• Decriptarea şi interpretarea textelor ştiinţifice şi transpunerea acestora în limbaj comun
• Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese ale lumii reale
• Valorificarea experienţelor dobândite în asigurarea calităţii vieţii
• Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în raport cu fenomenele şi procesele studiate

Hrană pentru minte !

• Identificarea proprietăţilor, fenomenelor fizice şi chimice ale substanţelor utilizate
• Transpunerea în limbaj specific a informaţiilor privind aplicaţiile practice ale chimiei
• Folosirea corectă a instrumentelor de măsură şi a regulilor de protecţie a muncii în laborator
• Conştientizarea elevilor asupra utilizării raţionale a substanţelor chimice în alimentaţie

Bule chimice
• Diferenţierea fenomenelor fizice identificate în viaţa de zi cu zi
• Recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate
• Denumirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici
• Reprezentarea grafică a variaţiei unor mărimi fizice
• Stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline de studiu pentru explicarea
unor aplicaţii în tehnică
Ştiinţa vă poate încălzi !

Descrierea temelor
Ce este timpul – cum măsurăm timpul ? În cadrul acestei teme, folosind cuvântul timp o să
aflăm cât de mult durează un eveniment;
O să aflăm cum a fost măsurat timpul în vremurile preistorice în comparaţie cu măsurarea
timpului de către oamenii de ştiinţă;.
Vom afla care este influenţa timpului asupra creierului uman;
Vom face cunoştinţă cu diferite modele şi tipuri de calendare folosite de oameni, cu scopul de a
periodiciza unele evenimente, precum şi cu diferitele modalităţi de măsurare a timpului.
( Evoluţia calendarului şi a instrumentului de măsurare a timpului )
Natura plânge ! În această temă vom aborda probleme care creează dezechilibre în natură.
Aceste probleme nu sunt simple, nu pot fi rezolvate cu soluţii simple. Este nevoie de implicarea
fiecărui membru al comunităţii, atât prin planuri cât şi prin fapte concrete. În acest scop vom
întocmi un calendar de activităţi pe care să le desfăşurăm în comunitatea din care facem parte
ţinând cont de specificul local şi mai ales de anotimp. Acest calendar va conţine activităţi
precum: metode de prevenire a poluării aerului, apei, solului; distrugerea stratului de ozon.
Sensibilizarea populaţiei în ceea ce priveşte păstrarea unui mediu sănătos şi găsirea de soluţii
la problemele existente.
E limpede ca cristalul ! În această temă vom aborda noţiunea de cristal, cum se formează
cristalele, din ce sunt compuse şi modul în care sunt legaţi atomii care formează diferitele tipuri
de cristale. Vom experimenta şi vom analiza posibilităţi de obţinere a cristalelor în laborator.
Produsele obţinute le vom compara cu diversele imagini găsite pe Internet.
Vom descoperi că legarea atomilor de carbon  în diferite moduri duce la formarea unor compuşi
cristalini şi că cel mai preţios este diamantul.
O altă varietate de compuşi pe bază de carbon o constituie carbonaţii, calcarul conţinut în
stalagmitele şi stalactitele atât de plăcute ochiului atunci când vizităm o peşteră.
Hrană pentru minte ! În această temă vom conştientiza despre rolul chimiei în viaţa noastră. Mai
concret, prepararea hranei implică schimbări chimice sau reacţii care au loc în preparatul
respectiv.
Prin parcurgerea acestei teme elevii vor afla care sunt beneficiile unei alimentaţii sănătoase, 
adică consumul de fructe şi legume în detrimentul produselor obţinute pe cale industrială.
Vom încuraja cultivarea legumelor şi plantarea pomilor fructiferi, având în vedere că elevii cărora
le este propus acest opţional locuiesc în mediul rural.
Bule chimice Este o temă cu posibilităţi multiple de aplicare în viaţa de zi cu zi.
Vom arătă rolul drojdiei în prepararea produselor de panificaţie în comparaţie cu substanţele
chimice folosite în prezent ( bicarbonat şi praf de copt ).
Se va evidenţia faptul că drojdia este formată din celule vii care produc dioxid de carbon prin
respiraţie.
Răspunzător cu creşterea aluaturilor este “ bula chimică” numită dioxid de carbon care mai este
conţinut şi în băuturile carbogazoase.
Vom analiza efectele consumului de băuturi carbogazoase asupra  organismului precum şi
efectele pe care le are dioxidul de carbon asupra mediului.
Aplicare unui sondaj, în rândul elevilor, privind consumul de băuturi carbogazoase, interpretarea
acestuia şi posibile soluţii.
Ştiinţa vă poate încălzi ! Pornind de la faptul că Soarele este sursa primordială de energie pe
Pământ, vom studia efectele pe care le are lumina asupra vieţii pe Pământ.
Vom afla diferite moduri de producere a energiei în prezent şi posibile surse de energie
alternative (sursele de energie convenţionale şi neconvenţionale)
Elevii, în urma documentării vor prezenta materiale prin care să ilustreze principalele tipuri de
energie, prezentând avantaje şi dezavantaje.

Metode de evaluare
În cadrul activităţii de evaluare se vor utiliza metode alternative de evaluare, cum ar fi:
• Portofoliul care va cuprinde referate,  probleme practice, desene, imagini;
• Proba practică în care elevul va trebui să aplice cunoştinţele teoretice însuşite anterior, prin
itemii stabiliţi fiind urmărit modul de asimilare şi înţelegere a acestora;
• Hărţile conceptuale prin care să sistematizeze şi să rezume informaţiile găsite;
• Metoda R.A.I. prin care se exersează abilităţile de comunicare interpersonale, capacitatea de a
formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns.

Sugestii metodologice
Programa are drept obiectiv creerea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi dezvolta
competenţe într-un ritm individual, de a transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă de studiu
în alta.
Competenţele specifice vor fi concretizate în cadrul fiecărei ore prin activităţi de învăţare
selectate potrivit conţinutului şi opţiunii profesorului asupra tipului de lecţie.
Este util ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea unor activităţi de
învăţare precum şi transferul de informaţii prin conexiuni intradisciplinare, interdisciplinare şi
transcurriculare pentru studierea fenomenelor şi proceselor studiate.

Bibliografie:
1. E. Richard Churchill, Louis V.,Loesching, Muriel Mandell:
“365 de experimente ştiinţifice simple” – ed. Aquila
2. Judy Breckenridge, Muriel Mandell, Anthony D. Fredericks, Louis V. Loesching: “ 365 de
superexperimente ştiinţifice” –ed. Aquila
3. Descoperiri şi invenţii, ed. Aquila
4. Ileana Neaţă, Raisa Cicu – Chimie, probleme pentru gimnaziu, Ed. Teora;
5. Mihail Sandu – Probleme de fizică pentru gimnaziu, ed. All.