Aststfel, pentru prevenirea violenței psihologice-bullying, în fiecare unitate de

învățământ va fi înființat un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte
maximum 10 membri. Între aceștia se vor regăsi directorul unității de învățământ,
profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței,
inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un
reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale. Rolul acestui grup este
prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin
acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.
Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de
Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. În plus,
pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul
Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ,
privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-
bullying.
Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare,
presupune: 
a) activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru
personalul școlii, copii și părinți; 
b) măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu
privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de
bullying în spațiul școlar; 
c) proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de
bullying semnalate sau identificate; 
e) organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul
încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la
identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying; 
f) atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la
bullying;
g) activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale
eficienței grupului de acțiune.
h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.
„Este datoria noastră, ca adulți responsabili, să-i apărăm, să-i protejăm pe
copiii noștri prin educație, prin exemple pozitive. De aceea, Legea anti-
bullying, însoțită de normele de aplicare, trebuie văzută ca un pas important
pentru asigurarea demnității tuturor copiilor din România”, a declarat Monica
Anisie, ministrul educației și cercetării.
„Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor reglementează dreptul copilului la
protecție împotriva oricărei forme de violență manifestată asupra lui de către adulți
sau de către alți copii. În mediul școlar, o formă specifică de violență își face simțită
prezența tot mai pregnant, ca formă de violență interpersonală între elevi, însoțită de
diverse alte forme de abuz, respectiv violența psihologică sau bullying-ul. Ca adulți,
nu putem rămâne indiferenți la vulnerabilitățile și suferința copiilor victime și martori
ai bullying-ului sau la comportamentele agresive ale copiilor și nici nu ne putem
mulțumi doar să intervenim punctual, pe moment. O intervenție adecvată, eficientă și
cu repercusiuni pe termen mediu și lung este atunci când aceasta este însoțită și de
acțiuni care au rol în creșterea coeziunii grupului de copii și a comunității școlare de
copii-adulți, recunoașterea corectă a bullying-ului și conștientizarea consecințelor
acestuia și învățarea și exersarea empatiei de către copii. Acțiunile anterioare
completate prin aplicarea și promovarea principiilor disciplinei pozitive, a toleranței,
respectului, incluziunii și solidarității duc negreșit la interacțiuni pozitive între copii
precum și la crearea unui mediu securizant în școală pentru respectarea dreptului la
educație al fiecărui copil.” - Adina Codreș, consilier superior, Autoritatea
Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții,
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
„Când îl vom privi pe celălalt așa cum vrem să fim priviți noi înșine, când îl vom trata
așa cum ne place să fim tratați, atunci bullying-ul va rămâne un concept în
manualele de istoria educației. Stă în puterea fiecăruia dintre noi, elev sau profesor,
să facem școala un loc al prieteniei, al creșterii și dezvoltării armonioase într-un
climat al siguranței și al bucuriei de a fi împreună. Echipați cu înțelegere, empatie,
acceptare, compasiune, toleranță, răbdare, perseverență, bucurie avem șanse! Să
începem echiparea!” - Aura Stănculescu, director CMBRAE
„Orice calamitate violentă punctuală (de exemplu, Colectiv) sau de durată mică-
medie (de exemplu, pandemia) lasă urme adânci, oameni în suferință și costuri mari
pe termen lung în societate, cu atât mai mult, formele violenței zilnice, cum este
bullying-ul, care din nefericire este o calamitate persistentă, permanentă și în
extindere. Nu vor ajunge niciodată resursele că să tratezi efectele și consecințele
acestui fenomen nemenționat, lăsat în voia sorții. Doar eforturile de prevenție și
stopare a fenomenului în sine pot fi eficace, iar legea anti-bullying și normele
acesteia la care am mândria de a fi contribuit, sunt o bună și necesară bază legală
pentru a putea face asta.” - Bogdan Ion, psihoterapeut și psiholog principal,
președintele Filialei București a Colegiului Psihologilor din România.