Comunicare în cadrul ședinței CP

Proces verbal nr. 8 din 10.11.2022

Tema: Prezentarea Epocii de biologie ,
Mihailiuc Olga,
profesoare de biologie,
grad didactic II
Rezumat: Lumea de azi se află în epicentrul schimbărilor majore, permanent într-o continuă
mişcare, adaptare şi transformare. Societatea tot mai mult solicită persoane libere, creative,
performante în activitate şi competente multidisciplinar. De aici şi necesitatea creării unui cadru
eficient de învăţare, care să suplinească necesitatea societăţii de azi. Aplicarea noilor strategii,
care oferă copiilor posibilitatea de a participa activ la propria formare, impune o altă viziune
asupra instruirii tinerilor în şcoală, care să formeze la elevi competenţe ce îi va ajuta să reuşească
într-o societate în continuă schimbare.In cadrul epocii de biologie utilizez metode de actiune reala
şi anume care se axează pe descoperire, integrare, prezentare, comunicare, asumare de
responsabilităţi, fapte reale, aplicare teoretică şi putere de a lua decizii în mod individual.
„Eu nu aş vrea ca elevul să ajungă numai să ştie;
Aş vrea ca acesta să ştie să facă cu ce a învăţat”.
Spiru C. Haret
Introducere
Educaţia la şcoală este o continuitate a construcţiei familiale care începe a căpăta formă,
volum, culoare, şi în final, - scop; un nobil scop spre ceva măreţ-spre ceea ce doreşte elevul să
devină într-o lume nouă. De aceea, şcoala trebuie să respire continuu pentru a nu pierde din
capacitatea vitală ce trebuie semănată în elev. Fiecare disciplină predată la şcoală are rostul ei în
crearea şi cultivarea valorilor morale. Iar finalul traseului educaţional este reprezentat de
competenţele transdisciplinare care-l pregătesc pe elev de viaţa post-gimnazială sau post-liceală.
Un loc de merit în cadrul acestor discipline îl are şi biologia - o ştiinţă incomparabilă despre
viaţă, despre tot ce respiră, creşte şi se reproduce; o nemărginită amploare de culoare în
cultura eternă a generaţiilor.
Educaţia are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui sistem
de competenţe, ce include cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori. Acestea din urmă vor permite
participarea activă a individului la viaţa socială, culturală şi economică. Urmărind acest scop,
disciplina biologie are locul ei în formarea calităţii individului, prin prisma competenţelor specifice
biologiei, şi anume:

366
 ➢ utilizarea limbajului ştiinţific biologic în diverse contexte de comunicare referitor la
structuri, procese, fenomene, legi, concepte;
➢ investigarea lumii vii cu ajutorul metodelor şi mijloacelor specifice pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii şi a mediului;
➢ implicarea în activităţi de menţinere a stării de sănătate proprii şi a celor din jur prin
aplicarea metodelor interactive în vederea formării unui comportament sanogen;
➢ participarea în acţiuni de ocrotire a biodiversităţii prin parteneriat, în vederea rezolvării
problemelor ecologice la nivel individual, local şi global [4].
Ora de biologie in scoala Waldorf se organizeaza sub forma de ora de baza.

1. Structura orei de baza la biologie

Momentul organizatoric include :
 Zicerea
•  partea ritmică – se adresează mai mult componentei afectiv-motivaţionale şi are drept scop activarea
elevilor, pregătirea pentru lecţie prin crearea unei atmosfere adecvate (se fac exerciţii ritmice de
mişcare, se cultivă rostirea prin exerciţii de plastica vorbirii, se cântă vocal şi la block flote);

• partea de predare-învăţare – se adresează componentei cognitiv-aptitudinale;

• partea acţională constituie lucrul la caietele de epocă şi prin efectuarea unor exerciţii individuale;
lucrari practice

• partea de povestire constituie componenta afectivă şi de cunoaştere, aici povestim viata si activitatea
savantilor biologi Gr. Mendel

  In cadrul orei de baza ma orientez dupa doua principii :

- Principiul asigurării unui echilibru între teorie şi practică.
- Principiul predării artistice – consider că predarea este o artă şi o profesez ca atare, ajut elevii
să descopere şi să iubească lumea înconjurătoare
Prin aceasta întregul procesul instructiv-educativ este un permanent proces de formare a personalităţii
de sine stătătoare, aptă de a se integra în societate.
La nivelul clasei a noua avem urmatoarele Unitati de continut : conform curricumului 2019

Nr. Conținuturi tematice Numărul de ore

Anul de studii
2022-2023
1. Celula unitate de bază a vieții (genetica ) 17 ore
2. Diversitatea și clasificarea organismelor 17 ore

367
 3. Plante 10 ore
4. Organismul uman si sănătatea 10 ore
5. organismele în mediu său de viață 12 ore
Total 66 ore
Metode utilizate la epoca de biologie
Clasificarea şi descrierea metodelor de acţiune reală la biologie
* Lucrarea practică constă în efectuarea de către elevi a unor sarcini cu caracter
aplicativ: de proiectare, de execuţie, de fabricaţie, de reparaţie. Prin această metodă se realizează:
învăţarea de priceperi şi deprinderi; achiziţionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme
practice; consolidarea, aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor. Cerinţele de respectat în
realizarea lucrării practice sunt: efectuarea unui instructaj (care să conţină şi prelucrarea normelor
de protecţie a muncii); organizarea riguroasă a muncii elevilor, prin indicarea sarcinilor şi a
responsabilităţilor; diversificarea modalităţilor de evaluare şi valorificare a rezultatelor (de exemplu,
prin organizarea de expoziţii cu produsele realizate).
Exemplu: Lucrare practică realizată în cadrul orei de biologie, de către eleva clasei a IX-a, la tema
,,Calcularea frecvenței plantelor și animalelor pe m2 dintr-un ecosistem”,
* Metoda proiectului - favorizează curiozitatea intelectuală a elevilor; le dezvoltă
capacitatea de a gândi; stimulează dorinţa de a învăţa şi de a produce ceva interesant; valorifică
capacitatea de evaluare, spiritul de acţiune, etc. În aceste condiţii scopul fundamental al unui proiect
este însuşirea metodelor de cercetare şi de explorare a lumii vii, în vederea sporirii autocunoaşterii,
a responsabilităţii, a iniţiativei şi activităţii individuale sau de grup. Proiectul, fiind o strategie
autentică de evaluare în demersul bazat pe competenţe, îi oferă profesorului de biologie,
posibilitatea integrării elevului într-un tot întreg cu natura, cu biosfera, adică cu Viaţa.

368
 Fig.2. a. Proiect realiazt în cadrul săptămânii biologiei, de către elev din clasa a IX-a cu tematica
„Omul şi natura – un tot întreg”,

* Jocul didactic. Nu există frontiere între joc şi muncă. Şcoala trebuie să aibă ca
funcţie generală prelungirea copilăriei sau cel puţin, ocrotirea caracteristicilor ei, nepermisă fiind
tendinţa de a scurta, fixând prea timpuriu copilul într-un tipar făcut pe măsura adultului. Jocul este
un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucuria, urmăreşte
obiective de pregătire intelectuală, morală şi fizică a copilului. În literatura pedagogică sunt
cunoscute numeroase teorii care încearcă să explice natura jocului punând accentul în mod
unilateral, fie pe factorii biologici, fie pe cei psihologici.
Edouard Claparède spunea că individul este obligat să recurgă la joc din două motive: pentru
că este incapabil să presteze o activitate serioasă din cauza dezvoltării insuficiente şi din pricina
unor împrejurări care se opun îndeplinirii unei activităţi serioase care să satisfacă dorinţa respectivă.
Deşi, practicat adesea cu mai multă intensitate decât munca, jocul oboseşte mai puţin, pentru că
răspunde tendinţelor de afirmare, refulate de necesităţile muncii şi de aceea lasă impresia că nu
oboseşte, ci chiar relaxează. “Jocul este cea mai buna introducere în arta de a munci”[5].

* Rezolvarea problemelor
Problematizarea mai este denumită şi predare prin rezolvare de probleme. În cadrul
disciplinelor biologice, aplicabilitatea metodei presupune realizarea de către profesor a unor situaţii
– problemă, pe care elevii le realizează şi le rezolvă, găsind soluţia adecvată, în felul acesta
avansând în asimilarea de noi cunoştinţe. Avantajele metodei respective sunt următoarele:
- lărgeşte orizontul gândirii elevului, făcând loc raţionamentului probabilistic;
- favorizează aspectul formativ al învăţământului prin stimularea participării efective a
elevului;

369
- sporeşte trăinicia şi aplicabilitatea informaţiei elevului în practică;
- antrenează aptitudinile creatoare ale elevilor; - asigură motivaţia intrinsecă a învăţării.
Aplicabilitatea metodei problematizării în cercetarea de faţă contribuie la dezvoltarea
sistemului de finalităţi educaţionale, necesare elevilor din clasa a IX-a, la modulul „Reproducere în
lumea vie. Bazele geneticii”. Astfel, prin alocarea unui număr mai mare de ore la rezolvarea
problemelor de genetică, la biologie, elevii au obţinut rezultate înalte la proba de evaluare şi o
viziune mult mai clară asupra eredităţii şi factorilor ce o influenţează.
Rezultatele elevilor
Colectivul clasei a IX-a B este format din 31 elevi, Se poate spune că se observă chiar o oarecare
omogenitate a clasei, manifestată prin capacităţi intelectuale şi aspiraţii suficient de asmănătoare,
prin relaţii de simpatie, de atractie şi nu de respingere.
Relaţiile ce s-au stabilit între membrii acestui colectiv de elevi arată un grad mare de coeziune,
manifestat deseori prin interesul crescut faţă de starea celorlaţi membri în diferite situaţii precum şi
atitudinile luate în diverse ocazii. Foarte important este şi rolul profesorului prin atitudinea lui,
deschisă faţă de elevi, să fie perceput de aceştia drept colaborator care să dovedească înţelegere,
entuziasm şi prietenie ceea ce va determina consolidarea coeziunii grupului.
Timp de 2 săptămâni cât am fost alături de ei, pot să spun că am îndrăgit această clasă, îndrăznesc
să spun că şi ei m-au îndrăgit. Am observant un interes deosebit prezinta urmatorii elevi: Boldisor
Luca ,Vacaru Alexandru , Rebeca, Bogatu , Brinza Mihaela , Rotaru Bianca , Rotari Irina, Dragan
Laurențiu, Zagaevschi Serafim,

Concluzie
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă,
să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte când
acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.” Pestalozzi
Elevii trebuie să aibă o direcţie foarte clară, prin care sunt definite aşteptările,
responsabilităţile, procesele şi calendarul activităţilor. În mod esenţial, ceea ce necesită mai mult
timp de pregătire, are drept răsplată rezultatele bune în procesul învăţării. După spusele unui
proverb chinez: „Spune-mi - și voi uita. Arată-mi - și îmi voi aminti. Implică-mă și voi
învăța”!

Referinţe bibliografice
1. Cerghit I. Metode de învăţământ. Iaşi, Tipogr. „Polirom”, 2006;

370
2. Constantin Enăchescu, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Polirom, 2007;
3. Constantin Cucoş, Pedagogie, Polirom, 2014;
4. Curriculum Naţional, Biologie, Chişinău, 2019;
5. Edouard Claparede, Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Editura Didactică
şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975;
6. Ghid de implementare a curriculumului, Biologie, clasele VI – IX, Chişinău, 2019;

371