Amfibieni

Efectuat : Bunescu Rebeca

Clasa a X-a umanist
2021
 Amphibia (din greaca veche:, amphíbios - „ambele
moduri de viață”) este o clasă de animale ovipare și
poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost
printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu
aproximativ 350 milioane ani în urmă.

Din punct de vedere sistematic, clasa amfibienilor se

împarte în categorii: Caudata - amfibieni cu coadă - și 
Ecaudata - amfibieni fără coadă.
Primul ordin cuprinde specii ca tritonul
obișnuit, salamandra cu pete etc., iar din al doilea fac parte
numeroase varietăți de broaște.
Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii
amfibieni - ihtiostega .
Ei au constituit adevărate forme de trecere de la
crosopterigieni la amfibieni.
 MORFOLOGIE EXTERNĂ
• Scheletul la broască (Rana esculenta).

• Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități,

bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce
participă la respirație. Respirația prin piele la
amfibieni este foarte importantă, unele specii,
precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de
acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are
foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii
amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru
a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători. •SISTEMUL NERVOS
• Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești.

• Encefalul la amfibieni prezintă emisfere cerebrale

mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au
tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltată la
anure, la mormolocii acestora prezentându-se sub
forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub
piele.
• S I S TE MU L D I G ES T I V S I S TE M U L CI RCU LATO R
• La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul • Inima este alcătuită din trei camere: doua atrii și un
bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a ventricul. La formele inferioare atriul stâng și cel
cărei formă diferă de la specie la specie. La toți drept nu sunt complet separate. La formele
amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea superioare atriile sunt complet separate, dar la toți
prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În amfibienii ambele atrii comunică cu ventriculul printr-
cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare. un orificiu comun.
Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt
dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele
specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana trece
în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic,
unde se digeră parțial.

• Sistemul digestiv al amfibienilor se deosebește de cel al

peștilor prin:

• apariția limbii;

• apariția glandelor salivare;

• diferențierea intestinului în intestin gros și subțire;

• diferențierea duodenului.
 H R Ă N I REA
• Broaștele se hrănesc cu prăzi mișcătoare, de obicei
insecte. Mărimea prăzii depinde de mărimea
broaștei și a gurii sale. Broasca-bou africană
mănâncă aproape orice poate înghiți, inclusiv șerpi
veninoși, miriapode uriașe, scorpioni și chiar alte
broaște-bou. După ce și-a localizat prada, broasca
se întoarce spre ea, se năpustește asupra ei, și o
prinde cu vârful limbii lipicioase. Insecta nu este
mușcată sau mestecată, ci înghițită de vie.
• RE PR O D U CE RE Ș I D E ZV O LTA R E
• Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece
în mediul acvatic. Fecundația este externă. Din
ouă ies larve branhiate denumite popular
„mormoloci”. Aceștia au coadă și au respirație
branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza
ou-mormoloc-adult.
Mulțumesc de atenție!