Amfibiene

FACCI VANESSA
  Animalele adulte respiră prin tegumentele netede, umede
Amfibienii sunt și care la unele specii sunt acoperite cu mucilagiu; la ele
primele vertebrate prin intermediul pielii se produce și metabolismul hidric.
terestre. Se Amfibienii au mai păstrat și alte caractere ale strămoșilor
consideră că ei au lor acvatici. De exemplu, ei se înmulțesc ca și peștii prin
ieșit pe uscat încă în depunerea icrelor în apă. Se dezvoltă
decursul perioadei prin metamorfoză (cu transformări evidente ale formei
corpului în stadiile de dezvoltare postembrionară).
devoniene (cu circa
Aproape toți amfibienii sunt buni înotători. Unii (tritonii)
320 mln. de ani în folosesc drept înotătoare coada, alții (broaștele) 0
umă). Au provenit de membrele, degetele cărora sunt unite cu membrane
la peștii fosili numiți
crosopterigienii și au .
înotătoare. Pe uscat se târâie ori sar
suferit în procesul
evoluției un șir de
transformări
esențiale. La ei a
apărut respirația
pulmonară (cea
branhială păstrându-
se doar în stadiile
timpurii de
dezvoltare a
 Amphibia (din greaca veche:
ἀμφίβιος, amphíbios - „ambele moduri
de viață”) este o clasă de animale ovipare
și poichiloterme, de dimensiuni diferite.
Acestea au fost printre primele animale,
ce au cucerit uscatul, apărând cu
aproximativ 350 milioane ani în urmă.
Din punct de vedere sistematic, clasa
amfibienilor se împarte în
categorii: Caudata - amfibieni cu coadă -
și Ecaudata - amfibieni fără coadă.
Primul ordin cuprinde specii ca tritonul
obișnuit, salamandra cu pete etc., iar din
al doilea fac parte numeroase varietăți
de broaște.
 Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci
apar primii amfibieni
- ihtiostega (Iphthyostega). Ei au
constituit adevărate forme de trecere de
la crosopterigieni la amfibieni.
 Morfologie externă

 Pielea amfibienilor este subțire,

lipsită de pilozități, bogat
vascularizată, delicată și conține
mulți pori, ce participă la respirație.
Respirația prin piele la amfibieni
este foarte importantă, unele specii,
precum salamandra, depinzând
aproape exclusiv de acest mod de
respirație. Pielea amfibienilor are
foarte multe glande, ce secretă
mucus. Ochii amfibienilor sunt mari
și sunt dispuși lateral, pentru a mări
câmpul vizual și pentru a se feri de
prădători.
 Sistemul nervos
Sistemul nervos este mai
dezvoltat decât la pești.
Encefalul la amfibieni
prezintă emisfere cerebrale
mai bine individualizate,
iar tuberculii bigemeni au
tendința să se dedubleze.
Epifiza este dezvoltată la
anure, la mormolocii
acestora prezentându-se
sub forma unei vezicule
situate deasupra craniului,
sub piele.
Sistemul circulator
Inima este alcătuită din
trei camere: doua atrii și
un ventricul. La formele
inferioare (apode și
caudate) atriul stâng și cel
drept nu sunt complet
separate. La formele
superioare atriile sunt
complet separate, dar la
toți amfibienii ambele
atrii comunică cu
ventriculul printr-un
orificiu comun.
La amfibieni aparatul bucal
este reprezentat prin orificiul
bucal și cavitatea bucală mare
în care se află limba, a cărei
formă diferă de la specie la
specie. La toți amfibienii limba
este lipicioasă și ajută la
prinderea prăzii. Prada este
prinsă cu partea anterioară a
limbii. În cavitatea bucală se
deschid ductele glandelor
salivare. Dinții la amfibieni
sunt mărunți sau lipsesc. Dinții
sunt dispuși pe maxilarele
superioare, pe vomer, la unele
specii și pe mandibulă. Din
cavitatea bucală hrana trece în
esofagul scurt ce se deschide
într-un stomac mic, unde se
digeră parțial. Sistemul digestiv
al amfibienilor se deosebește
de cel al peștilor prin:
oapariția limbii;
oapariția glandelor salivare; Sistemul digestiv
odiferențierea intestinului în
intestin gros și subțire;
odiferențierea duodenului.
 Hrănirea

BROAȘTELE SE HRĂNESC CU PRĂZI MIȘCĂTOARE, DE OBICEI

INSECTE. MĂRIMEA PRĂZII DEPINDE DE MĂRIMEA BROAȘTEI
ȘI A GURII SALE. BROASCA-BOU AFRICANĂ MĂNÂNCĂ
APROAPE ORICE POATE ÎNGHIȚI, INCLUSIV ȘERPI VENINOȘI,
MIRIAPODE URIAȘE, SCORPIONI ȘI CHIAR ALTE BROAȘTE-
BOU. DUPĂ CE ȘI-A LOCALIZAT PRADA, BROASCA SE
ÎNTOARCE SPRE EA, SE NĂPUSTEȘTE ASUPRA EI, ȘI O PRINDE
CU VÂRFUL LIMBII LIPICIOASE. INSECTA NU ESTE MUȘCATĂ
SAU MESTECATĂ, CI ÎNGHIȚITĂ DE VIE.
 Reproducere și dezvoltare

Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în

mediul acvatic. Fecundația este externă. Din ouă ies
larve branhiate denumite popular „mormoloci”.
Aceștia au coadă și au respirație branhială.
Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-mormoloc-
adult.
 Clasificare stiintifica

Domeniu:Eukaryota
Regn:Animalia
Încrengătură:Chordata
Subîncrengătură:
Vertebrata
Infraîncrengătură:
Gnathostomata
Supraclasă:Tetrapoda
Clasă:Amphibia
Caracteristicile
amfibienilor:
oEctoterme (cu sânge
rece)
oHibernează
oTrăiesc pe uscat și în apă
oVertebrate
oPot mirosi, vedea și auzi
oVocalizează
oAu 4 picioare, cu
excepția unor
salamandre și caecilieni
oAu dinți,
dar înghit
prada întreagă
oAu plămâni și o piele
permeabilă
oCarnivori
oPiele toxică