COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC SPIRU HARET BUZAU

Referat
Invățarea

Coordonator: Victoria Gheorghe Elevi: Ene Bianca Elena, Tulin Raluca Elena

2022

1
 Cuprins

Introducere_____________________________________________________________ ___3

I.Ce este învățarea?__________________________________________________ _____4

II.De ce învață elevul?___________________________________________________ __4

III.Învățarea ca proces______________________________________________ ______5

IV.Învățarea ca produs______________________ __________________ _____________6

V.Învățarea definită în funcție de diverși factori_____ _____________________ ___7

5.1. Factori interni;
5.2. Factori externi;

VI.Teoriile învățarii__________ ____________________________________ _ _____8

6.1.Teoria învățării prin condiționare clasica: (I.P. Pavlov)
6.2. Teoria învățării prin condiționare operata: (Burrhus F.
Skinner)
6.3. Teoria acțiunii mintale: (Piotr I. Galperin)
6.4. Teoria invatarii ierarhice-cumulative: (Robert M.
Gagné)
6.5. Teoria constructivistă a structuralismului genetic:
(Jean Piaget

Concluzii_________________________________ ________________________________9

Bibiografie_____________________________ ______________________________10

2
Introducere:

“Toată viața este o școala “ Comenius. Toată viața învățam, iar în fiecare zin oi acumulăm
informații noi fie ca noi dorim asta, fie că nu: ,,Dacă ești atent, poți învăța câte ceva nou în
fiecare zi.’’- Ray LeBlond . Învățăm din primele momente în care ne naștem si terminăm acest
proces la finalul vieții noastre.
În dicționar însă cuvântul ,,învăța’’ are mai multe sensuri si anume:
1. A transmite cuiva (sistematic) cunoștințe și deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a iniția
pe cineva într-o meserie, știință, artă etc.
2. A sfătui, a povățui pe cineva să facă ceva (arătându-i cum să procedeze).
3.  A dobândi cunoștințe prin studiu, a ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie,
o artă, o limbă etc.
4. A (se) deprinde, a (se) obișnui, a (se) familiariza.
5. A trage o învățătură, a căpăta experiență.

,,Educația de astăzi este mai importantă ca oricând. Pe măsură ce lăsăm in urmă era
industrială și avansăm în era informațională, valoarea educației unei persoane continuă să
crească.’’ (Inspectoratul Școlar Județean Buzău Liceul Pedagogic ,,Spiru Haret” Buzău, Coord.
Victoria Gheorghe, 2008, pg 65)
Educația este un fenomen apărut odată cu societatea umană neposibil realizată fără învățare.
Și predarea si invatarea se constituie ca activitati de baza ale procesului de invatamant, ca functii
esentiale ale oricarei unitati scolare. Învățarea în ziua de azi poate fi destul de complicată cât și
destul de interesantă. Încă din vremea antichității educația și școala au fost privite din punte de
vedere inedite,dar acum trăim într-o nouă generație și astfel lucrurile sunt într-o continuă
schimbare, dar asta nu face învățarea imposibililă. Din contră, apar noi și noi modalități de
învățare ce fac învățatul tot mai interesant de realizat. Totuși o intrebare des pusă este dacă
învățarea de acum mai face față cu provocările din prezent pentru că și acestea sunt într-o
continuă schimbare.
În esență învățarea îl dezvoltă în așa fel încât el să poate trece prin această viață grea și
complicată, dar in același timp și frumoasă și plină de surpize. De aici vine și citatul lui Andre
Gide și anume: ,,Un profesor bun are grijă statornică: îi învață pe discipoli să se lipsească de
sine’’.

3
I.Ce este învățarea?
Invatarea este procesul prin care o anumita activitate ia nastere ori se transforma, reactionand
la o situatie, cu conditia ca esenta schimbarii sa nu poata fi explicata pe baza maturizarii
organismelor , a tendintelor innascute de a raspunde sau a altor stari temporare - Hilgard si
Bower.
Învățarea este de asemenea și o acțiune predeterminata și programată deoarece se intampla
intr un loc fix, la o ora și data fixa pe baza unei programe și a unui plan specific pentru
îndeplinirea scopului precis.
Multi au tendința sa creadă ca învățarea poate fi definita și ca un proces de perfecționare ceea
ce din punctul meu de vedere este greșit deoarece nimic nu este perfect, iar învățarea nu va putea
fi niciodata perfecta. Mereu exista schimbări și greșeli care se rectifica și de unde apar altele,
șirul continuând.
Vorbind de schimbare in generația aceasta schimbare este la primul plan. Învățarea se
realizează intr o continua schimbare. ,,Cum este firesc, nici procesul educativ nu are cum sa
scape acestei tendințe’’ (Constantin Cucoș, 2014, pg 20). Învățare se remarca din an in an diferit,
iar societatea ne permite o cale aproape nelimitata a învățării.

II.De ce învață elevul?

“În evoluția omenirii instituția școlii a apărut în momentul în care omul a simțit nevoia să
transmită generațiilor următoare cunoștințe dobândite de-a lungul vremii ,dar în același timp din
necesitatea de a pregăti vlastarele să facă față infruntărilor oferite de viață. Dreptul la educație
este unul dintre drepturile fundamentale ale omului și temelia unei societăți drepte, angajată pe
care progresului și prosperității. ”( Inspectoratul Școlar Județean Buzău Liceul Pedagogic ,,Spiru
Haret” Buzău, Coord. Victoria Gheorghe, 2008, pg 69)
Deși educația este privită drept un simplu mecanism prin care oamenii acumulează o gama
limitată de cunoștințe și deprinderi este de fapt un factor crucial al dezvoltării personale și
sociale ale unui individ .Aceasta ne ajuta sa ne dezvoltam la maxim potențialul bio-psiho-
social ,dar ne și pregătește tot odată de inserția socială ,selectând prelucrand și transmițând de la
societate la om .
Educația formala ,care se desfășoară in școala , are un rol foarte important in viața elevului .
Este adevărat ca un copil este influențat de societate și familie iar toată viața învață (life long
learning) dar acesta fără școala nu ar putea evolua . Aceasta ii formează primele întreprinderi și ii
asigura o cultura generală . Pentru a putea profesa intr un domeniu omul are nevoie de multe
informații pe care le poate obține doar după terminarea unor cicluri de învățământ .

4
III.Invățarea ca proces:
,,Invarea este un proces care determina schimbari in planul cognitiv, socio-afectiv si actional al
elevului’’(M.Manolescu, prof. Univ. Dr. ,pg 7). Procesul de învățare este unul foarte amplu și
greu dar cu timpul pe care îl petrecem ajungem să il descifrăm, puțin câte puțin, până ajungem să
avem o viziune clară a sa.
In acceptiunea moderna, invatarea este conceputa ca un proces activ de cunoastere, de
organizare si sistematizare a continuturilor, de prelucrare si integrare a acestora.
,,Mijloacele de învățământ sunt instrumente sau complexe de instrumente menite sa faciliteze
transmiterea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții, realizarea unor
aplicații practice in cadrul procesului instructiv-educativ.’’(Constantin Cucoș, 2014, pg 352)

In timp s-au creat așa numitele: mijloace de invatare dar nu există însă un mijloc exact pentru
a invata. Fiecare om are modul său de a invata dar câteva mijloace folosite ar fi:
1. Citirea de mai multe ori a lecției și apoi repetarea sa
2. Citirea pe fragmente
3. Scoaterea ideilor cheie
4. Facerea rezumatului lecției
5. Sublinierea și evidențierea cu anumite culori pe lecție pentru a se face legături între ele
6. Realizarea unor scheme pe baza lecției

Pe baza acestor mijloace cât și altelor (acele 6 fiind cele de baza dar nu toate) elevii își
formează un mod de a invata folosind un mijloc sau combinând mai multe.
Procesul de învățare din școli și instituții de învățământ, precum institutul sau universitatea,
depinde foarte mult de interacțiunea și relația care există între elev și profesor, pe lângă claritatea
subiectului lecției.

G. Kimble consideră învăţarea o schimbare relativ permanentă a potenţialităţii

de răspuns ce apare ca rezultat al practicii întărite. Această definiţie include patru elemente
considerate de aproape toţi teoreticienii învăţării ca fiind esenţiale pentru înţelegerea
procesului învăţării:
A. Schimbarea relativ permanentă exclude schimbările de moment declanșate de
oboseală, situație, obișnuință;
B. Potenţialitatea de răspuns face distincţia între învăţare şi performanţă, învăţarea este un
eveniment recunoscut în urma măsurării schimbărilor de performanţă;
C. Întărirea este elementul forte introdus de pentru întelegerea clară a subiectului;
D. Practica se referă la faptul că dacă învăţarea are loc, mai repede sau mai târziu
comportamentul va fi emis şi apoi repetat, manifestările întărite vor îmbunătăţi învăţarea.

5
IV.Invățarea ca produs:
,,Este ansablul rezultatelor exprimate în cunoștințe, notiuni, idei, norme, priceperi,
deprinderi, obișnuințe, modalități de gândire și de acțiune, atitudini, comportamente etc.’’
(M.Manolescu, prof. Univ. Dr. ,pg 5)
Rezultatele (în termini specifici produse, de la învățarea ca produs) invățării ar putea fi
clasificate astfel: cunoștințe asimilate și integrate, capacități de aplicare a cunoștințelor,
capacități intelectuale și trasături de personalitate.
Cunoștințele asimilate și integrate ar putea fi lectiile si cunoștințele in sine învățate si
predate de profesor.
Capacitățile de aplicare a cunoștințelor ar fi cum elevii aplică învățarea pentru ca defapt
acest lucru arată dacă învățarea a fost eficientă. Dacă elevul nu știe să aplice ce a învățat
inseamnă ca învățarea nu este eficientă.
Capacitățile intelectuale se referă la capacitatea copilului, cât de mult dezvoltă învățarea
modul de gândire și
Trăsaturile de personalitate sunt trăsăturile dezvoltate precum respectul, finețea precum și
multe alte lucruri care de obicei mai sunt dezvoltate și acasă, dar subliniate și in școală.
O lista clară a acestora fără o clasificare ar fi:
 înţelegere autentica, de profunzime;
 aptitudini de sesizare a esenţialului;
 capacităţi de punere în practică a cunoştinţelor achiziţionate;
 manifestarea spiritului critic; o capacitate rezolutivă;
 aptitudinea de a gândi independent; o gândire creativă (divergenta);
 putere de analiza şi sinteză;
 capacităţi de interpretare;
 pricepere de a culege informaţii;
 deprindere de investigaţii;
 capacităţi de sesizare a semnificaţiilor;
 originalitate în expresie sau prezentare ingenioasă a ideilor etc.
Rezultatele învățării din perspectiva profesorului Ioan Cerghit sunt împărțite in 3 categorii:
A. Domeniul cognitiv: Acesta se referă la rezultatele academice (cunoștințe, noțiuni, principii,
teorii, abilitați, capacitați intelectuale etc.)
B. Domeniul afectiv-atitudinal (atitudini pozitive faţă de învăţătură, activitate, interese,
sentimente, convingeri etc.). Această categorie de rezultate nu poate fi modificata in măsura .
C. Domeniul psihomotor (priceperi şi deprinderi practice, comportamente motrice, capacităţi şi
calităţi motrice). Aceste rezultate fac parte din categoria efectelor imediate ale învăţării, sunt
uşor măsurabile şi reprezintă obiect al evaluării cantitative .

6
V.Învățarea definită in funcție de diverși factori:
Învățarea pe lângă celelalte caracteristici ale sale este definita și in funcție de anumiți factori.
Acești factori se împart la rândul sau in 2 categori: externi și interni și in final cele 2 categori se
mai împart in alte 2. O enumerare mai amplă a acestor factori ar putea fi:

 5.1. Factori interni:

A. Factori psihologici:
- Voința: cât de mult își dorește elevul sa reușească
- Rezultatele: notele primite, laudele etc
- Scopul îndeplinit: atunci când esti fericit ca ai terminat acel lucru la care de chiunuiai și te
bucura reușita ta
- Starea sufleteasca: pentru a invata contează și cum ne simțim, o persoana trista și fără chef și va
invata niciodata la fel ca una bucuroasa și plină de energie

B. Factori fiziologici:
- Odihna: este un factor foarte important deoarece niciodata cineva obosit nu poate invata ca
cineva plin de energie
- Starea de sănătate: un elev răcit sau cu orice alt fel de afecțiune sau discomfort medical nu
poate invata la fel ca unu elev cu o stare de sănătate buna
- Sexul: este demonstrat științific ca exista o diferența între reținerea unor informații la baieti si la
fete

 5.2. Factori externi:

A. Factori socio-culturali(familiali):
- Societatea:
- Mediu: adică pentru a invata este nevoie de liniște, de un mediu cald unde elevul sa se simtă in
largul sau etc

B. Factori pedagogici:
- Ora, programul: mulți elevi sunt influențați de ora, de exemplu unii invata foarte greu
dimineața respectiv seara
- Condițiile din clasa: clasa trebuie sa ofere o temperatura decenta pentru anotimpul respectiv, un
loc unde elevii sa pot scrie etc
- Profesori
- Disciplina

7
VI.Teorii ale învățării:
,,Cu cât deţinem o cunoaştere fundamentală mai solidăasupra proceselor învăţării, cu atât mai
eficiente vor fi aplicaţiile tehnologice in instrucție și educație, in general.’’ - E.Hilgard și
G.Bower.
Cu timpul invatarea a început sa se dezvolte din ce in ce mai mult ajungând la o multitudine
de teorii ale sale. Câteva teorii cunoscute ar fi:

6.1. Teoria învățării prin condiționare clasica: (I.P. Pavlov)

Învățarea se produce prin asocierea repetată a stimulului indiferent cu cel condiționat, astfel
achiziționându-se o reacție condiționată la stimulii care erau inițial indiferenți. Pavlov a făcut
experimentele bazându-se pe animale. Transferul acestor informații la oameni nu corespunde
total realității.

6.2. Teoria învățării prin condiționare operata: (Burrhus F.

Skinner)
Realizează saltul de la invatarea condiționată de stimuli la invatarea condiționată de răspuns cu
funcție de întărire. Astfel, un comportament urmat de un stimul de intarire determina o
probabilitate crescuta ca acel comportament sa se produca in viitor. Asadar, in conceptia lui
Skinner un intaritor nu este altceva decat un stimul care sporeste probabilitatea producerii unui
raspuns.

6.3. Teoria acțiunii mintale: (Piotr I. Galperin)

Evidențiază diferența dintre continui informativ, obiectual al acțiunii și cel formativ. Explica
cum iau naștere acțiunile mintale prin interiorizarea acțiunilor materiale.

6.4. Teoria invatarii ierarhice-cumulative: (Robert M.

Gagné)
Este dezvoltată in cartea ,,Condițiile învățării’’ in anul 1975. Mai poarta numele și de teoria
invatarii dirijate.
In opinia lui Gagné, dezvoltarea se subordoneaza procesului invatarii. El considera ca o data cu
dezvoltarea de sine apare și invatarea.

6.5. Teoria constructivistă a structuralismului genetic:

(Jean Piaget)
Teoria sa porneste de la ideea conform careia dezvoltarea cognitiva are loc prin procesul de
construire si dezvoltare a structurilor cognitive, a acelor „harti mintale”, scheme sau retele de
concepte. In conceptia piagetiana referitoare la relatia intre invatare si dezvoltare, se evidentiaza
faptul ca dezvoltarea determina invatarea

8
Concluzii:

,,Există multe lucruri pe care ne permitem să le uităm deși merita totuși să fie învățate.’’-
Oliver Wendell Holmes, Jr.. Învățarea este un proces foarte complicat,nicioldata perfect, dar
mereu potrivit pentru oricine. Cineva in lume învață ceva nou chiar in acest moment și mereu va
fi așa deoarece cum am mai spus învățarea este un lucru care se întâmplă mereu.
Însă la nivel strict formal putem pune într-o concluzie complexitatea sa aproape infinită de
modalități pentru finalizarea sa și frumusețea sa după ce o descoperim. Până in clasa a 8 toată
lumea învață aceleași lucruri, dar din clasa a 9 lucrurile se schimbă putând alege singuri ce dorim
să studiem prin alegerea liceului potrivit pentru noi, dar pentru această alegere trebuie sa
învățăm(și din nou ajungem aici pentru ca este un lucru esențial) pentru a obține șansa să ne
alegem liceul, nu a fi repartizați după cum avem norocul. Acest lucru se întâmplă și mai departe
la facultate și alte studii pe care dorim să le urmăm.
,, Învățătura este un proces ce are loc toată viața, însă vine un timp când trebuie să ne oprim în a
mai adăuga și să începem să actualizăm ce am învățat până atunci.’’- Robert Brault

9
Bibliografie:
 Constantin Cucoș. (2014). Ediția a III-a revăzută și adăugită. Iași. Editura Polirom.
 Inspectoratul Școlar Județean Buzău Liceul Pedagogic ,, Spiru Haret” Buzău, Coord.
Victoria Gheorghe. (2008). Educația mileniului III. Buzău. Editura Didactica
 Manolescu M., Pânișoară I.O.. (2019). Pedagogia învățământului primar și preșcolar.
Iași: Editura Polirom;
 https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-oradea/psihologia-educatiei/
conceptul-de-invatare/3169989
 http://lfv.ucv.ro/DPPD/Procesul%20de%20invatamant%20ca%20relatie%20predare-
19%20martie-manolescumanole.pdf
 https://www.qreferat.com/referate/psihologie/TEORII-ALE-INVATARII255.php

10