Prezentare realizată de

învăţător Lidia Bleandă ,

Şcoala “Gala Galaction”
Mangalia
28.10.2009
 I. KIERAN EGAN,TEORETICIANUL
EDUCAŢIEI IMAGINATIVE

Dr.Kieran Egan este în prezent unul dintre cei mai inovativi şi influenţi teoreticieni din
domeniul ştiinţelor educaţiei ,lucrările sale fiind deja puncte de referinţă pentru
reformele educaţionale din mai multe ţări.S-a născut în Clonmel,Irlanda,în 1942.A
absolvit Istoria la University of London, luându-şi licenţa în 1966.A lucrat ca
cercetător la Institute for Comparative Studies în Kingston –upon-Thames, mutându-se
apoi în Statele Unite pentru a absolvi cursurile doctorale în Filozofia Educaţiei la
Stanford University. Afost angajat la Simon Fraser University în British Columbia ,
unde a rămas profesor până în prezent.Este autor a peste 20 de cărţi (publicate în
Canada şi S.U.A.)
În ţara noastră s-au tradus la Editura CD Press , sub coordonarea ştiinţifică a
profesorului dr.Ştefan Popenici(care din 2006 lucrează pentru IERG,la Simon Fraser
Univerasity ,din Canada ,cu dr.Kieran Egan),următoarele lucrări: Predarea A:B:C-ului
învăţării ; Educaţia elevilor hiperactivi şi cu deficit de atenţie ; Predarea ca o poveste .
 II.Fundamentele educaţiei imaginative

 Sunt două fundamente centrale ale EI. Prima este o teorie

a recapitulării culturale, descrisă cel mai bine în lucrarea
lui Kieran Egan, The Educated Mind: How cognitive tools
shape our understanding, Chicago: University of Chicago
Press, 1997( Gândirea educata: Cum ne determina
intelegerea instrumentele cognitive ). In EI, instrumentele
gândirii inventate de-a lungul istoriei culturii sunt
recapitulate. Aceste instrumente ale gândirii sau
instrumente cognitive pot fi învăţate de elevii zilelor
noastre pentru sporirea eficienţei cognitive. Un al doilea
fundament este relaţionat cu teoriile socio-culturale ale
teoreticianului rus Lev Vigotski. Educaţia Imaginativă este
cea mai bogată dezvoltare pentru educaţie a ideilor lui
despre învăţare si imaginaţie.
 III. CE ESTE IERG?
 Este un grup de cercetători, profesori, absolvenţi, parinţi şi alte categorii care
doresc să facă educaţia eficientă. Pentru a atinge acest deziderat, am dezvoltat
teorii, principii si practici desemnate să explice, descrie si să exemplifice noua
noastră abordare pentru a educa. Acest website este construit pentru a te
familiariza cu aceste noi teorii, principii si tehnici practice. Noi numim aceasta
nouă abordare Educaţia Imaginativă (EI) ,deoarece angajarea imaginaţiei elevilor
în învăţare şi a imaginaţiei profesorilor în predare ne apare a fi esenţiala pentru
a face cunoaşterea din curriculum vie şi semnificativă pentru elevi. Munca
noastră este dedicată scopului de a arăta cum se poate face acest lucru în viaţa
de zi cu zi, din şcoală şi de acasă.
 IERG a fost înfiinţat în anul 2001, în cadrul Facultăţii de Educaţie din Simon
Fraser University, British Columbia, Canada. De la înfiinţare, IERG a crescut prin
includerea unor noi experţi din diferite ţări, din diverse continente. Suntem activ
implicaţi în cercetare, publicăm, producem materiale-suport, tipărite sau video,
care reflectă Educaţia Imaginativă în practică. IERG organizează ateliere de
lucru, module cu design specific pentru formarea profesorilor şi predarea în
diferite discipline, o conferinţă anuală   şi multe altele.
 În ultima instanţă, noi dorim să sprijinim schimbarea modului în care este
concepută, organizată şi practicată şcolarizarea în întreaga lume. Schimbarea pe
care o avem în vedere poate fi prezentată foarte sumar ca o tranziţie de la
sistemul şcolar specific erei industriale la unul post-industrial; de la un sistem
care încearcă să înghesuie oameni şi idei în cutii standardizate, de cele mai multe
ori în detrimentul originalităţii şi adaptabilităţii, la un sistem care admite
neobişnuitul şi care este eficient să dezvolte liber de oricâte ori este posibil. Mai
jos sunt câteva materiale care pot spune ceva mai mult despre obiectivele şi
ideile lor.
 IV. DETERMINĂRI NEUROLOGICE ALE ÎNVĂŢĂRII
 Cu toate că acum peste 2000 de ani filozoful grec Platon a notat că „toată învăţarea are o
bază emoţională” acest principiu al educaţiei eficiente este de regulă subestimat sau
ignorat de şcoală şi de părinţi .Emoţiile sunt reacţii complexe descrise în general de prin
intermediul a trei componente majore:o stare mentală specifică, , o schimbare fiziologocă şi
impulsul de a acţiona.Prin urmare ,într-o situaţie percepută,chiar şi inconştient a fi
periculoasă sau în faţa unei forme de agresiune , reacţiile care se vor declanşa sunt bazate
pe un specific de activare crebrală alocate fricii şi auto-conservării. Amigdala cerebrală
este un grup de neuroni sau o arie a creierului care este parte a sistemului limbic asociată
cu emoţii negative cum ar fi teama,anxietatea.În cazul în care reacţia adultului este
intimidantă şi autoritară (de pildă simpla ridicare a vocii sau tonul ameninţător), amigdala
cerebrală controlează comportamentul copilului , declanşând mecanismele de autoconservare
. Cu alte cuvinte, este blocată capacitatea creierului de a se concentra asupra sarcinilor de
învăţare , amigdala cerebrală funcţionând ca un comutator : se opreşte concentrarea asupra
sarcinii de învăţare ,răspuns la lecţie sau chiar auto-control şi se porneşte mecanismul de
auto-apărare şi auto- conservare.
 Studii din domeniul neurologiei,psihologiei,educaţiei şi sociologiei au relevat impactul
substanţial pe care îl au emoţiile în învăţare.Pentru a avea şanse de succes în educaţie este
vital să urmăm o regulă aparent simplă : dacă învăţarea este asociată unei emoţii pozitive se
va facilita succesul,la fel cum o percepţie negativă a emoţiilor ataşate învăţării implică
eşecul şi slabele rezultate.
 Succesul implicării efective a copilului în activităţile didactice depinde de factori ca auto-
încrederea,motivaţia,compatibilitatea cu mediul de învăţare ,modul de prezentare/ predare
a informaţiilor sau modul de implicare a elevului în activităţile didactice.
 O abordare alternativă şi eficientă a predării şi a curriculumului în şcoala primară
este EDUCAŢIA IMAGINATIVĂ , propusă de Kieran Egan.
 V.CE ESTE EDUCAŢIA IMAGINATIVĂ ?
 Educatia Imaginativă este un mod de a preda si de a învăţa bazat pe angajarea activă
a imaginaţiei celor care învaţă. Imaginaţia este abilitatea de a te gândi la ceea ce este
posibil, într-o manieră care nu este constrânsa de prezent şi nu este percepută ca
venind de la sine. Este abilitatea minţii de a "căuta", oferindu-ne posibilitatea de a
trece dincolo de ceea ce am reuşit deja să facem. Fără imaginaţia umană, nici o cultură
a lumii nu ar arăta aşa cum arată în prezent şi nici un membru al ei nu ar putea să
participe şi să contribuie la dezvoltarea ei.
 Considerând faptul că deja sunt multe modele pentru educaţie, multe dintre ele fiind
dezamăgitoare în planul punerii lor în practică, este firesc să îti pui întrebarea ce ofer
Educaţia Imaginativă în plus faţă de alte abordări. Unul dintre punctele tari este dat
de faptul că ea se potriveşte modului în care oamenii dobândesc cunoaşterea şi
înţelegerea durabilă asupra lumii. Multe idei legate de educaţie se bazează pe noţiunile
de stocare si redare ("banca de date"), în care principala provocare pentru cel care
învaţă este să stocheze mental cât mai multă informaţie posibil şi după aceea să fie
capabil să redea acea informaţie atunci când este necesar. Educaţia este percepută
totodată ca un proces al "liniilor de asamblare" în care principala provocare pentru cel
care învaţă este să acumuleze progresiv unităţi de cunoaştere şi de competenţe.
 Probabil că cei mai mulţi dintre noi sunt familiari cu şcoli şi profesori care
funcţionează pe sistemul "băncii de date"sau al "liniilor de asamblare". Unii copii
reuşesc chiar să aibă succes la teste bazându-se pe acest tip de învăţare. Cu toate
acestea, mulţi nu reuşesc să aibă succes şi chiar cei care au rezultate bune nu reuşesc
să păstreze informaţia şi cunoaşterea pentru mult timp: ea se evaporă rapid din
memoria de lungă durată. De asemenea, este larg recunoscut faptul că este foarte
dificil să aplici acest tip de cunoaştere   pentru rezolvarea unor situaţii dificile sau
provocări pe care le întâlnim în viaţa reală. Educaţia imaginativă încearcă să se
adreseze acestui tip de probleme, generând o cunoaştere care este deopotrivă
flexibilă si durabilă.
  
 VI. CUM ÎMI POT REPREZENTA EDUCAŢIA IMAGINATIVĂ ?
 Gândeşte-te la traseul copilului către maturitate (pentru cei mai mulţi copii, prin
şcoală) ca la o urcare uşoară prin cinci zone ecologice. În fiecare zonă, copilul înţelege
lumea în moduri diferite, fiecare tip de înţelegere bazându-se pe modul de înţelegere
pe care l-a căpătat anterior. Sunt multe nume posibile pentru aceste zone, tot astfel
cum pot fi mai multe sau mai puţine zone dacât cinci. Cele cinci prezentate aici au fost
descrise de Dr. Kieran Egan, profesor de educaţie la Simon Fraser Universty, bazat pe
diferitele moduri in care învăţşm saâă utilizăm limbajul. El a numit aceste etape zona
Somatică, Mitologică, Romantică, Filosofică şi Ironică.
 Procesul de ascensiune prin aceste cinci zone nu este egal şi nici inevitabil. Copiii nu
dezvoltă în mod natural un mod de înţelegere la o anumită vârstă şi un alt mod de
înţelegere la o altă vârstă. Toate modurile de înţelegere sunt strâns dependente de
contextul cultural, de locul şi timpul în care se dezvoltă aceşti copii. Una dintre
problemele pe care le prezintă abordarea educaţiei de tip "bancă de date"sau "linie de
asamblare" este că nu cultivă foarte bine aceste tipuri de înţelegere şi învăţare. Este
ca şi cum copiii, în loc să urce cu propria lor viteză împreună cu ghizi răbdători şi
suportivi ar fi aglomeraţi într-un autobuz cu liste de întrebări în mâini şi cu nasul lipit
de geam ar încerca să înţeleagă peisajul care fuge prin faţa lor.
 De asemenea, este important să înţelegem că aceste tipuri de înţelegere nu sunt total
distincte unele de celelalte, la fel cum zonele ecologice se întrepătrund făra a avea o
graniţă clar demarcată. Totodată, tipurile de înţelegere nu sunt clasificate ca fiind
inferioare si superioare, nefiind unele mai bune decât altele. Fiecare tip de înţelegere
aduce noi aptitudini, dar acestea funcţionează mult mai bine dacă sunt combinate cu
aptitudinile anterioare decât în cazul în care cele noi le înlocuiesc complet pe cele
vechi. În Educaţia Imaginativă provocarea nu este reprezentată numai de stăpânirea
noilor mijloace de înţelegere a lumii, dar totodată capacitatea de a nu uita sau pierde
vechile mijloace! Chiar dacă, la vârste diferite sau în faţa unor sarcini specifice unele
tipuri de înţelegere sunt utilizate mai mult decât altele, în viaţa de zi cu zi utilizăm
foarte rar numai un singur tip de instrumente pentru a construi semnificaţii (tot
astfel cum foarte rar construim un obiect folosind o singura unealtă).
 În povestea pe care o constuim aici, a călătoriei unui copil, ceea ce ajută copilul să
treacă dintr-o zonă într-alta este achiziţia diferitelor mijloace lingvistice. Toţi
copiii încep în zona Somatică ţi progresează spre zona Mitologică odata cu intrarea
în limbajul verbal. După aceasta, povestea diferă mult de la un copil la altul. In
culturile moderne, occidentale, copiii sunt mai degrabă brusc azvârliţi în zona
Romantică cu expunerea la produsele alfabetizării de masă, inclusiv cu impactul
media în care inclusiv televiziunea este influenţată în mod direct de cuvântul scris.
In şcoală, aceeaşi copii sunt expuşi foarte devreme produselor gândirii din zona
Filosofică, care întrepătrund manualele şi curriculum. In acest punct al vieţii lor,
copiii nu au timpul sau experienţa necesară pentru o înţelegere imaginativă
profundă a acestor forme de limbaj; unii, inclusiv copiii din culturi foarte diferite,
pot găsi aceste forme de exprimare atât de lipsite de sens încât adoptă o profundă
detaşare faţă de întregul proces de învăţământ formal (în general în jurul vârstei
de nouă sau zece ani).
 Educaţia imaginativă prezintă  o viziune alternativă asupra a ceea ce educaţia ar
putea şi ar trebui să fie. Relevă că aproape orice temă şi subiect poate fi făcut
interesant şi semnificativ aproape la orice vârstă şi nivel de dezvoltare. Dar asta
presupune o profundă regândire a predării şi învăţării. Pentru ca profesorii să poată
utiliza acest model trebuie ca ei să îşi dezvolte capacitatea de a construi şi
reconstrui înţelesul împreună cu elevii lor. Cadrele didactice care au predat în acest
mod - indiferent de nivelul de şcolarizare la care predau - au remarcat faptul ca
acest model schimbă întregul mediu de învăţare. Schimbă ceea ce predau şi modul în
care predau, dar schimbă totodata şi modul în care gândesc ei procesul de învăţare.
 In loc de a reprezenta Educaţia Imaginativă ca pe o simplă călătorie liniară, sau ca
pe un mozaic cu piese multiple, unde ne putem concentra pe rând şi separat asupra
fiecărei piese, este poate mai bine să ne reprezentăm Educaţia Imaginativă ca fiind
o hologramă. Daca o hologramă este spartă în bucăţi, fiecare bucată va conţine o
imagine a întregului.
  
 VII. CELE CINCI TIPURI DE ÎNŢELEGERE
A) Inţelegerea Somatică(Limbajul prelingvistic)                                                    
 Inţelegerea Somatică este corporală, fizică, este un tip de întelegere tactilă.
 Corpul copilului, modul în care se mişcă în spaţiu şi modul în care se relaţionează cu obiectele şi
persoanele pe care le găseste în acest spaţiu sunt mijloacele primare, primele moduri de înţelegere
şi semnificare a experienţei. Auzul, văzul, simţul şi mirosul oferă copilului informaţii despre propriul
corp şi despre mediul înconjurător cu care interacţionează. Deopotrivă, dincolo de aceste
experienţe directe de tip senzoriomotor, copilul din stadiul pre-lingvistic devine familar cu balansul,
mişcarea, elasticitatea, durerea, plăcerea, viteza, distanţa şi altele de acest tip tot prin intermediul
corpului său.
 Educaţia imaginativă admite importanţa acestui tip de înţelegere pentru dezvoltarea copilului; de
asemenea, subliniază efortul necesar pentru a o îmbogăţi pe măsură ce copilul creşte. Pe măsura ce
alte tipuri de înţelegere sunt dezvoltate, poate fi o mare provocare să se menţină controlul asupra
propriului corp si a simţurilor. Atunci când vedem că cineva nu ştie "cum să fie atent la corpul lui"
sau că cineva a devenit "deconectat de propriul corp" ne referim la pierderea înţelegerii Somatice a
lumii. Rezultatul poate fi izolarea individului faţă de domeniile experienţei care sunt necesare ca
imaginaţia să funcţioneze bine, aşa cum bine ştiu poeţii si artiştii.
Un exemplu
 Mulţi părinţi şi profesori au avut surpriza să observe că din primii ani de viaţă copiii ascultă cu
atenţie poveşti care sunt mult prea dificile pentru a fi înţelese la această vârstă fragedă şi acest
lucru se aplică chiar şi în cazul poveştilor în limbi străine, pe care nu le cunosc. Chiar şi când copilul
este prea mic pentru a descifra sensul şi semnificaţiile poveştii, pentru că limbajul utilizat este
abstract şi complex sau/şi structura poveştii este foarte complicată sau/şi temele sunt total
nefamiliare, copilul pare a se bucura de poveste. Deci de ce se bucură copilul că i se spune această
poveste şi cum procesează el experienţa aceasta?
 Copilul se relationează la schimbările din volumul şi tonalitatea vocii, la sonoritatea cuvintelor, la
ritmul sunetelor. Copilul se raportează la expresia feţei povestitorului şi la gesturile lui, la ritmul
respiraţiei, la bătăile inimii, la căldura şi mirosul celui/celei care spune povestea. Pentru aceste
cazuri, este evident că principalul mijloc folosit de copil pentru a savura experienţa este nivelul
senzorial, propriul lui corp. Copilul dezvoltă un mod somatic de interpretare a poveştii sau a
cântecului, în bucuria sau modul protector în care îi sunt transmise. Acestei înţelegeri întruchipate
ale acestui set de sentimente îi rămân copilului ca un fundament de trecere la modurile ulterioare
de utilizare şi interpretare a limbajului.
 ÎNŢELEGEREA MITOLOGICA
                                                   
Intelegerea Mitologica(Limbajul verbal)
 este tranzitia spre limbajul verbal prin care intelegerea umana devine distincta fata de toate
celelalte specii. Este invatarea modului prin care se da un inteles lumii inconjuratoare nu prin
internediul experientei directe, dar prin intermediul sunetelor conventionalizate care evoca si
amesteca experientele in moduri noi, ceea ce reprezinta un salt extraordinar - un salt propulsat
si stimulat de imaginatie. Termenul "mitic", de la grecescul "mythos" (poveste, povestire) este
ales pentru a sublinia o caracteristica extraordinara a limbajului verbal: povestirea reprezinta
structura principala pentru comunicare. Povestirile nu numai ca organizeaza continuturile, dar
guverneaza si sentimentele noastre legate de aceste continuturi: de aceea ramane in memorie.
La un nivel si mai detaliat se pot identifica anumite caracteristici care fac povestile sa aiba
acest caracter memorabil, chiar daca nu sunt toate prezente intr-o singura poveste. In timp ce
copilul urca spre zona Mitologica, el poate fi ajutat sa obtina un control mai profund asupra
acestor mijloace, care vor ramane ca un bun fundament pentru mai tarziu.  
Structurarea Binara
 Structurarea binara ne ajuta sa organizam experienta prin intermediul tensiunii dintre doua
contrarii. In multe basme, de pilda, lupta dintre personajele bune si cele rele este principiul
central de organizare prin care se da sens povestirii. Pe masura ce intelegerea Mitologica
avanseaza, contrariile binare simple sunt mediate de mai multe calitati intermediare: intre
fierbinte si rece poate fi identificat cald, apoi caldut, rocoros si asa mai departe. Cel care
determina aceasta caracteristica de eficienta profunda a povestirii este contrastul acut,
angajant afectiv, intre extreme. Desigur, opozitii binare ca bine/rau, activ/pasiv si
masculin/feminin sunt principii de organizare oarecum primitive si este important sa invatam
multitudinea de nuante de gri pe care le intalnim intre alb si negru. Opozitiile binare sunt moduri
de semnificare, dar in procesul de construire a semnificatiiloe aceste contraste trebuie
mediate.    
             
 Fantezia
 Povestirea nu numai ca ofera organizare si dinamica lumii experientelor, dar ofera si caile de
explorare dincolo de limitele anterioare. Pentru a reflecta la contrastul dintre viata si moarte
inventam fantome. Pentru a reflecta la contrastul dintre natura si cultura inventam animale si
plante vorbitoare. Pentru a reflecta la contrastul dintre oameni si animale inventam sirene si
balauri. Aceste constructe imaginative ne ofera posibilitatea de a sonda si extinde intelegerea
noastra asupra lumii, personificand abstracte, identificand conexiuni aleatoare si discrepante.
 Metafora
 Asociat indeaproape cu fantezia intalnim metafora, care poate fi centrul limbajului. In procesul
de invatare a vorbirii, copiii aduna in mod inconstient un stoc urias de proiectii metaforice.
Aceasta poate fi considerata ca un mijloc "si daca": cand spunem, de pilda, ca soarele ne
"zambeste" vorbim de soare ca si cum ar fi o persoana. Copiii de cinci sau sanse ani sunt capabili
sa inventeze metafore care depasesc cu mult ceea ce pot sa ofere de regula adultii.
   Rima si Ritm
 Natura specifica a limbajului verbal ii ofera calitatile superioare de utilizare ca instrument si
mijloc imaginativ. Rima si ritmul sunt trasaturile caracteristice construite pe baza intelegerii
Somatice. Ele sunt utilizate pentru a crea moduri de facilitate a memorarii povestilor. Cantecele
si poemele, care formeaza o parte importanta a literaturii pentru copii, datoreaza foarte mult
din puterea fizica si estetica pe care o exercita prin recitarea lor.
 Intelegerea Romantica (Limbajul scris)
 

Explorarea limitelor si extremelor

Limitele si extremele ofera un principiu organizator de baza pentru intelegerea
Romantica. Explorarea limitelor si extremelor ofera logica limitelor intre care ne
inscriem pentru a gasi semnificatia experientelor noastre: nu sunt numai limitele
realitatii inconjuratoare, dar sunt totodata limitele actiunilor pe care le poate
intreprinde omul in cadrul acestei realitati. Un copil aflat in zona Romantica va
devora Cartea Recordurilor, va compune povesti despre dinozauri si calatorii
spatiale, va petrece ore intregi schimband timbre si carti postale - totul in sprijinul
evaluarii a ceea ce este familiar fata de ceea ce este posibil.  
  Identificarea cu Eroi si Eroine
Eroii si eroinele arata ca oamenii nu traiesc numai cu constrangeri, relevand faptul
ca uneori oamenii reusesc sa depaseasca aceste constrangeri. Identificarea cu
oameni care sunt exemplari prin curaj sau compasiune, dragoste si tarie de
caracter, ingenuitate sau smerenie este o componenta importanta a intelegerii
Romantice.
 Intelegerea Filosofica (Utilizarea limbajului teoretic)

Limbajul scris, desigur, poate fi utilizat pentru multe scopuri; este

utilizat si pentru dezvoltarea unei intelegeri sistematice asupra lumii care
propulseaza copilul spre zona intelegerii Filosofice. Termenul "filosofic" este
derivat din grecescul filosofia , care provine din "filos" si "sophia" (tradus ca
'dragostea de cunoastere'). Gandirea filosofica se concentreaza pe conexiunile
dintre lucruri, observarea legilor, teoriilor si scopurilor mai largi, cum ar fi de
pilda legarea fenomenelor si experientelor anterior separate. Una dintre cele
mai importante legaturi este cea dintre individ si lume> Intelegerea Romantica a
sinelui ca fiind separat de, dar implicat in lume primeste acum o explicatie
Filosofica.
Generalizarea este centrala pentru intelegerea Filosofica: este
cautarea unui nou principiu organizator pentru a gasi logica multitudinii de
experiente prin care adolescentul isi largeste orizonturile.   Ceea ce necesita
ingrijire si atentie la acest nivel este stimularea impulsului de a compara
generalizarile cu aspectele particulare concrete. Daca intelegerea Romantica
risca trivializarea, intelegerea Filosofica risca alunecarea spre o declarare
dogmatica a Adevarului. Acest risc poate sa fie considerabil mai ridicat daca
formele anterioare de intelegere, Somatica, Mitologica si Romantica sunt lasate
la o parte pentru cautarea cunostintelor abstracte.   
Marea atractie pe care o reprezinta intelegerea Filosofica este data
de faptul ca explica in sfarsit complet lumea in care au trait elevii
primii lor cincisprezece sau douazeci de ani de viata. Daca acest tip de
intelegere este bine dezvoltat (este de notat ca in prezent este bine
dezvoltat numai de cativa) este posibil ca un individ sa mearga mai
departe, impotriva limitelor gandirii teoretice, sistematice si a iluziei
ca acest tip de limbaj poate surprinde tot ceea ce este cu adevarat
important despre lume. Realizand aceasta, individul porneste spre
intelegerea Ironica. Etimologia cuvantului Ironia se gaseste in grecescul
( eironeia )   ce insemna ignoranta jucata, provenind din eiron, a
disimula, a se preface. Socrate, cel mai faimos clasic ironic, profesa
ignoranta, dar a fost acuzat ca isi juca teatral aceasta ignoranta numai
ca pe un dispozitiv retoric menit metodei sale de chestionare. In
prezent, ironia se refera in mod general la utilizarea cuvintelor pentru a
exprima ceva diferit de si deseori contrar sensului lor literal.  
 Intelegerea Ironică(Utilizarea limbajului reflexiv)

  Intelegerea Ironica aduce o oarecare transparenta sau calitate

reflectiva. Atunci cand o utilizam impreuna cu alte tipuri de
intelegere, conferim sens experientei noastre si totodata devenim
constienti de faptul ca acest sens este construit de noi insine si nu
exista "undeva" intr-o presupusa lume obiectiva.O intelegere
Ironica a lumii ne releva faptul ca modul in care intelegem lumea
este dependent de perspectiva noastra istorica si culturala. Cu
toate ca aceasta poate duce la dezamagire si chiar cinism, este si o
alternativa mult mai pozitiva care aduce lipsa de griji si bucuria
vietii, sesizarea umorului legat de tot ceea ce ne inconjoara.
Oamenii care si-au dezvoltat intelegerea ironica sunt capabili nu
numai sa sustina o anumita pozitie legata de o problema specifica,
dar sa inteleaga si motivele pentru care sustin aceasta pozitie,
motivele pentru care altii nu sunt de acord cu ei si poate sa
impartaseasca viziunea lor ironica asupra situatiei. Tendinta
generalizanta a gandirii Filosofice este aici autoreflexiva si
identifica fiecare generalizare si fiecare abstractizare
Instrumentele Cognitive: Cum putem dezvolta cele cinci
tipuri de intelegere
Profesorii se bazează pe abordarea prin care elevii pot sa-si dezvolte cu succes
aceste cinci tipuri de intelegere prin achizitia unor seturi de "instrumente ale
gandirii". In Educatia Imaginativa acestea sunt numite "instrumente cognitive".
Aceste instrumente au fost inventate si dezvoltate de stramosii nostri pentru a
dobandi o intelegere a lumii prin care sa poata actiona eficient in cadrul ei. Exemple
de instrumente cognitive includ:
•Povesti care ii ajuta pe oameni sa isi reaminteasca lucrurile facand cunoasterea mai
angajanta;
•metafore care ajuta oamenii sa inteleaga un lucru prin prisma unor termeni specifici
altuia mai familiar;
•opozitiile binare ca bine/rau, care ajuta oamenii sa organizeze si sa structureze
cunoasterea.
Poate parea ciudat sa ne referim la cele de mai sus ca la niste "instrumente", dar
termenul incearca sa reflecteze faptul ca acestea sunt mecanisme mentale care ne
ajuta sa gandim si sa facem lucrurile mai eficient.
Cand ne uitam in jur putem vedea ca aceste instrumente cognitive, ca multe altele,
au devenit o parte a culturii noastre. De fapt, ar fi foarte greu sa ne imaginam viata
fara instrumente cognitive cum ar fi povestirile si metaforele. Fiecare dintre noi
poate invata cum sa utilizeze aceste instrumente cognitive pentru a-si spori puterea
de a gandi si de a intelege sau putem sa avem un esec in planul invatarii utilizarii lor.
Tabelul 2 arata principalele tipuri de instrumente
cognitive pe care elevii le au la dispozitie pentru invatare
(cele din coloanele intelegerii mitologice si romantice sunt
cel mai des folosite in anii de studiu preuniversitar).
Majoritatea profesorilor vor recunoaste intuitiv
importanta multor dintre ele, dar ei pot sa nu fie
familiarizati cu modul in care pot sa le utilizeze in practica
lor de zi cu zi din sala de clasa. Prin urmare, multe dintre
instrumentele cognitive pe care le au elevii la indemana
pentru a se relationa imaginativ si angajant in cunoastere
sunt slab utilizate in scoala. Pentru a ajuta ameliorarea
acestei situatii, Educatia Imaginativa ofera un set de
cadre metodologice si tehnici care arata cum se pot utiliza
in mod efectiv instrumentele cognitive pentru a face
predarea mai interesanta si semnificativa pentru elevi in
timp ce dezvolti tipurile de intelegere.
 TABELUL 2: Seturile de Instrumente Cognitive Tools pe care trebuie sa le
dobandeasca elevii pentru a-si dezvolta fiecare tip de intelegere.

 
 “PREDAREA CA O POVESTE” - Kieran Egan
O abordare alternativă a predării şi a curriculumului în şcoala primară

 “Povestea are un rol universal cultural important.Puterea poveştilor de a-i implica

pe copii,de a le stimula imaginaţia şi de a le lărgi experienţa ,simpatiile şi înţelegerea
este ignorată cu costuri educaţionale considerabile.Unii părinţi şi unele cadre didactice
citesc poveşti copiilor în fiecare zi.Pentru mine asta înseamnă să ai avantaje
educaţionale clare.Se poate face o listă a gamei de avantaje educaţionale care decurg
dintr-un program de lecturare a unor poveşti în fiecare zi:Janet Kendall (1985)le-a notat
pe următoarele:
 Fluidizează un model de activitate de citire pentru copii.Procesul de transformare a
simbolurilor în cuvinte şi chiar ezitările în citire dau un model pe care copiiii sunt
încurajaţi să îl urmeze.
 Extinde vocabularul şi de aici capacitatea de înţelegere
 Extinde gama de concepte pe care copiii le pot folosi şi de aici cunoştinţele lor despre
lume
 Diferenţele dintre limba scrisă şi cea vorbită devin mai clare ,aşa cum este puterea
limbii formale de a pătrunde dincolo de ceea ce este normal în vorbirea de zi cu zi
 Transmite mesajul simplu că activitatea de citire este una importantă .Le arată că
manualele ,cărţile pot conţine minunăţii şi că viaţa pe care ele o stimulează poate fi
ameţitoare şi minunată.”
 Rutina de a asculta poveşti poate stimula o gamă întreagă de abilităţi cognitive.Copiii care ajung
să înţeleagă poveşti exrtrem de sofisticate ajung la necesitatea de a dezvolata un simţ al
cauzalşităţii extrem de subtil .ei se familiarizează cu cu o paletă extrem de largă de emoţii umane şi
cu modalităţile de a răspunde la acestea:o poveste bună va stimula simpatia şi va dezvolta în mod
activ viaţa emoţională.ele sunt ”nişte mici fabrici de înţelegere”.
 În timp ce povestea este paradigma înţelegerii modelului pe care construiesc,există alte forme care
care implică,câteva dintre trăsăturile structurale de bază.Două dintre cele mai evidente sunt jocul
şi gluma.Şi acestea sunt tot instrumente motivaţionale.
 Dacă vrem ca elevii să citească ,cel mai important pas este să le dăm motive cu care să se
îngrijoreze sau să îşi pună întrebări.Este uşor să înveţi să citeşti.Ceea ce le lipseşte copiilor este
motivul pentru care ei trebuie să depună efort. Aceasta este cheia studierii ştiinţelor umaniste ,de
a ajunga la extazul intelectual.Dacă activitatea de citire este văzută doar ca pe o sarcină tehnică
extrem de complexă,aceasta va duce la sterilitate emoţională.
 Curriculumul timpuriu al şcolii elementare s-ar putea intitula “Mari poveşti adevărate ale
curriculumului lumii”şi ar putea fi proiectat pentru a iniţia elevii în marile poveşti prin care putem
înţelege lumea şi experienţa noastră.Autorul atrage atenţia că nu este vorba de poveşti
fictive,acestea sunt poveşti ale ştiinţei,tehnologiei,ştiinţei,tehnologiei,limbii,istoriei,vieţii pe
pământ,steleleor şi planetelor,etc.Se poate aborda în poveşti inventarea maşinilor de zburat de la
Dedalus la nave spaţiale,povestea construirii şi manipulării simbolurilor,de la începuturile
alfabetului,silabelor şi numerelor,până la carte,computer,etc.
 Una din cele mai grozave dintre poveştile umane este aceea a creaţiei elaborate a imaginilor care nu
au un scop evident;acea activitate o numim artă. Artele expresive ale muzicii ,picturii,alcătuirii de
imagini,mişcării fizice controlate sunt centrale în “Marile poveşti ale curriculumului lumii”,numai
pentru că ele reprezintă poate cele mai grozave poveşti ale noastre.În faţa tuturor ororilor , a
stupidităţii înguste ,a războaielor sângeroase nesfârşite şi a inevitabilei morţi,oamenii au continuat
să construiască lucruri frumoase.Un curriculum care vede artele doar ca pe
nişte”ornamente”marginale nu este educaţional.
 În “Marile poveşti ale curriculumului lumii”, cadrele didactice pot fi văzute ca povestitorii noştri
profesionişti,iar curriculum-ul este povestea pe care urmează să o spună.Arta predării este,din
acest punct de vedere ,legată de tradiţia antică şi puternică a povestirii
* Iată etapele şi întrebările prin care trebuie să treacă elaborarea
unei poveşti,pentru a fi una eficientă:
1.IDENTIFICAREA IMPORTANŢEI
Ce este cel mai important în legătură cu un subiect?
De ce ar trebui să conteze pentru copii?
Care sunt lucrurile afective pe care le conţine şi care îi implică pe copii?
2.GĂSIREA OPOZIŢIILOR BINARE
Care dintre opoziţiile binare înglobează cel mai bine importanţa subiectului?
3.ORGANIZAREA CONŢINUTULUI ÎN FORMA POVEŞTII
Ce conţinut înglobează cel mai dramatic opoziţiile binare pentru a da acces la
subiect?
4.CE CONŢINUT PUNE CEL MAI BINE SUBIECTUL ÎN FORMA UNEI POVEŞTI?
5.CONCLUZIE:
Care este cea mai bună modalitate de rezolvare a conflictului dramatic
înglobat în opoziţiile binare?
Ce grad al medierii acestor opoziţii ar trebui să căutăm?
6.EVALUAREA
Cum ştim dacă a fost înţeles subiectul,dacă importanţa lui a fost pricepută şi
dacă a fost învăţat conţinutul?
 Exemplu: Despre metode de numărare în trecutul omenirii şi astăzi
Cadrul didactic poate să înceapă prin a le spune copiilor că la începutul istoriei
omenirii numărătoarea nu se făcea cu ajutorul cifrelor,ci prin potrivirea lucrurilor cu
obiectele ce urmau să fie numărate.Unii oameni obişnuiau să facă o crestătură pe un băţ
pentru a reprezenta fiecare obiect,sau puneau o pietricică într-un bol.Termenul latinesc
pentru crestătură este “talea”,adică “însemnare”,iar pentru pietricică era calculus
,însemnând “calcul”.Problema numărării se complică atunci când avem numere mari.

Haideţi să luăm în discuţie povestea unui rege din Madagascar care a trăit cu mulţi
ani în urmă.Acesta voia să ştie câţi soldaţi avea în armata lui.Putem inventa un consilier
ingenios şi alţi cinci care să nu aibă nici o idee.Armata a fost adunată la un loc pe o vastă
câmpie.Acesşti oameni nu aveau modalităţi complicate de numărare şi utilizau nişte
metode de potrivire.Cum ar putea număra grupurile nesfârşite de soldaţi?Atunci regele s-
a întors către consilierul lui cel ingenios şi i-a poruncit să găsească o soluţie.Acesta i-a
pus pe cei cinci consilieri fără idei să caute în jur până fiecare găseşte câte 10 pietricele.O
masă a fost aşezată în faţa lor şi un bol a fost pus în faţa fiecărui consilier.Soldaţilor li s-a
ordonat să treacă unul câte unul printre două stânci apropiate.Pe măsură ce fiecare
soldat trecea ,primul consilier punea o pietricică în bolul său.De îndată ce avea zece
pietricele ,lua din nou aceste pietreDe fiecare dată când lua cele zece pietre,consilierul de
lângă el punea o pietricică în bolul său.Aşa că după ce treceau cei 10 soldaţi nu era nici o
pietricică în primul bol,iar în cel de-al doilea era una.Când primul consilier îşi golea setul
său de pietricele de zece ori se aflau 10 pietricele în al doilea bol.În mod similar ,de îndată
ce toate cele zece pietricele ale sale erau golite el le ridica din nou.
Exemplu: Despre metode de numărare în trecutul omenirii şi astăzi

Atunci când le ridica ,al treilea consilier punea o pietricică în bolul

său.După ce al treilea consilier şi-a completat toate pietricelele sale şi le-a luat
încă o dată în mână ,al patrulea şi-a pus o pietricică în bolul său.Şi aşa mai
departe.
Şi aşa au continuat toată dimineaţa pe măsură ce soldaţii treceau rapid
printre stânci.După câteva ore trecuseră cu toţii.Iată cum stătea situaţia:Al
cincilea consilier avea o pietricică în bolul său,al patrulea avea 3,al treilea 8,al
doilea 6,primul 7.Deci erau exact 13867 soldaţi în armată. Prin ingeniozitate,
consilierul cel isteţ al regelui reuşise să numere întreaga armată cu doar
cincizeci de pietricele.
Cadrul didactic ar putea să pună doi copii să numere clasa în felul acesta.În
funcţie de evaluarea cadrului didactic privind gradul de înţelegere al
principiului,el ar putea trece la concluzii sau ar putea introduce un alt
exemplu de ingeniozitate în rezolvarea unei probleme într-un mod care
prezintă utilizarea sistemului zecimal.
 Bibliografie
Dacă veţi dori să introduceţi acest tip de educaţie imaginativă ,va trebui neapărat
să studiaţi cu mare atenţie şi implicare câteva din lucrările acestui mare vizionar al
educaţiei ,Kieran Egan:
 “Predarea ca o poveste:o abordare alternativă a predării şi a curriculum-ului în şcoala
primară”-Bucureşti, Didactica Press,2007
 “Predarea A.B.C-ului învăţării”-Bucureşti, CD Press , 2007
 “ Educaţia elevilor hiperactivi şi cu deficit de atenţie” ,Kieran Egan,Ştefan
Popenici,Bucureşti,Didactica Press , 2007
 Situl www.învăţător.net
 Postul de televiziune Da Vinci Science ,care oferă modele de poveşti ale cunoaşterii
 Mulţumesc doamnei Adina Tulbure , doctorand în ştiinţele educaţiei,de la Şcoala de
Arte Plastice Constanţa ,care ne-a demonstrat printr-un curs susţinut de domnia sa
,ceea ce înseamnă o predare imaginativă ,care satisface nu numai particularităţile
şcolarului mic,dar şi pe ale şcolarului depistat cu ADHD .