Relatia gandire-limbaj

Gandirea este procesul psihic cognitiv logic care se desfasoara intr-

un plan mintal, intern, subiectiv, folosindu-se de prejudecati,
rationamente etc, iar cu ajutorul operatiilor formeaza o procesare
profunda a realitatii.
Gandirea permite oamenilor sa inteleaga, sa interpreteze si sa
reprezinte o infinitate de situatii peste care dam zi de zi. Viata este
extrem de previzibila si astfel pentru a trece zilnic prin aceste situatii ne
folosim de gandire si restul proceselor. Pentru a putea descifra aceste
situatii vine in ajutorul nostru limbajul si comunicarea.
Limbajul este un mod specific de exprimare al ideilor, sentimentelor
si gandurilor in cadru limbii commune. Comunicarea este relatia
fundamental intre indivizii unei societati, realizata cu ajutorul limbajului
si al altor coduri si semne.
Toate aceste procese sunt cuprinse in sistemul psihic uman care
prezinta o relatie de interdependenta adica fiecare process psihic poate
functiona individual, dar pentru a atinge un potential maxim avem
nevoie de o colaborare intre toate si astfel e logic ca gandirea si
comunicarea si limbajul sunt intr-o stransa legatura. Mai detaliat
legatura poate fi urmatoarea:
In primul rand relatia gandirea in comunicare si limbaj. Comunicarea
poate fi de 3 feluri respective verbala(atunci cand se transmite direct
un mesaj cu ajutorul cuvintelor rostite), nonverbala(prin gesture,
contact vizual, pozitia corpului etc) si paraverbala(tonalitate, ritm,
pauze etc). Gandirea in toate aceste 3 feluri este extrem de importanta
pentru ca tot ce spunem trece prin filtrul gandirii si toate gesturile si
modurile de a vorbi sunt ghidate de gandire. De exemplu inainte de a
da o parere despre ceva noi trecem prin operatii ale gandirii precum
analiza, sau comparatia cu ceva anterior, folosim intelegerea pentru a
descifra mesajul emitatorului etc.
In cadrul limbajului avem si aici 7 functii de limbaj pe care le voi
raporta direct la gandire. Prima functie este cea de comunicare adica
prin comunicare trasmitem un mesaj pe care il descifram cu ajutorul
limbajului si in ajutor din gandire apare intelegerea. A doua functie este
functia de reprezentare care consta in substituirea obiectelor,
fenomenelor si relatiilor prin formule verbale, iar aici gandirea apare
prin operatiile sale pentru a crea relatii intre formulele verbale.
Urmatoarea functie este cea emotiv-expresiva adica emotiile noastre
apar in expresiile noastre, gandirea participand prin analogia de la
intelegerea deoarece facem analogii de la ce simtim la ce emotie
simtim. Functia persuasive este pentru obtinerea unor reactii
comportamentale din partea destinatorului precum caracterul finalist al
gandirii deoarece amandoua au un character bine definit. Functia
chatarhica este functia de descarcare a tensiunilor unde caracterul
mijlocit al gandirii este ajutat de informatiile stocate in memorie.
Functia reglatorie consta in reglarea unor comportamente conform
caracterului formal al gandirii care e gandit dupa niste reguli. Ultima
functie este cea ludica creada de analogie deoarece cu ajutorul ei ne
creem diferite cuvinte incrucisate etc cu lucruri deja stiute.
Limbajul are si 2 forme respective externa si interna. Limbajul extern se
imparte si el in oral si scris. Cel oral este dialogul unde gandirea apare
direct prin intelegere pentru ca un dialog intre 2 sau mai multe
personae nu se poate realiza fara intelegere si monologul unde
gandirea apare direct prin caracterul procesual al gandirii pentru a lega
ceva simplu de complex si ceva complex de simplu. Limbajul scris este
limbajul prin scriere/citire, mesaje etc si se leaga cu gandirea prin
caracterul abstract formal deoarece se bazeaza pe anumite reguli si are
diferite insusiri pentru a putea fi inteles. In final limbajul intern este
lucrurile gandite de noi in sinea noastra, fara a fi rostite si care se leaga
cu gandirea prin toate caracterele, operatiile etc pentru ca se intampla
la nivel mental.
Aceasta poate fi rolul gandirii in limbaj si comunicare, dar exista si
rolul limbaj si comunicare in gandire care a putea fi format asa:
In primul rand in gandire avem cele 4 caractere: procesual, mijlocit,
abstract-formal si finalist. Caracterul procesual este de doua feluri:
procesarea ascendenta si procesarea descendenta. Ambele sunt ajutate
de limbaj si comunicare prin functiile limbajului de reprezentare si de
comunicare, la fel ca si caracterul mijlocit. Caracterul abstract-formal
este ajutat de functia reglatorie pentru ca se bazeaza pe anumite reguli.
Iar ultimul character, cel finalist este ajutat de functia persuasive de la
limbaj pentru ca are un scop bine stabilit.
Gandirea are si operatii respective: analiza, sinteza, comparatia,
abstractizarea si generalizarea. Toate aceste caractere sunt ajutate de
limbaj prin functia sa de comunicare si de reprezentare deoarece leaga
toate cele vazute si stiute in transmiterea unui mesaj si substituirea
unor obiecte.
Nu in ultimul rand in gandire mai avem si intelegerea si rezolvarea de
probleme. In acestea essential avem comunicarea nonverbal si
paraverbala prezente pe langa cea verbal pentru ca legate toate
obtinem o imagine clara a situatiei la care dupa pentru rezolvarea de
probleme putem cauta ipoteze.
In concluzie facand legaturi mici intre toate aceste aspecte de la
gandire respective limbaj si comunicare putem spune ca acestea sunt
intr o relatie de interdependenta si ca depind mereu una de alta
formand o legatura imposibil de rupt.