188 nega

195 smecher amuzant

360dezarmarea
430 afirmatii de valoare
4.1. Gndire, limbaj si personalitate1[1]

San andreas the vacation

the inter

Fiinta umana este singura fiinta dotata cu gndire si limbaj (homo cogitans, homo
loquens). Aceste doua fenomene psihice fac parte din emblema omului: l
deosebesc pe om de celelalte vietuitoare.
Gndirea si limbajul se afla ntr-o strnsa legatura, apartin intelectului.
Notiunea este elementul de baza al gndirii, este semnificatia cuntului ca element
constitutiv al limbajului. Semnificatiile, ntelesurile sunt de natura ideala si nu pot
exista independent de un purtator material (cuvntul rostit, scris, citit), apare ca
evidenta legatura indisolubila dintre gndire si limbaj.
Limbajul este activitatea individuala de comunicare prin intermediul limbii.
Comunicarea (transmiterea de informatii) presupune vehicularea unor semnificatii
ntre un emitent si un receptor, ceea ce se realizeaza prin coduri care permit
materializarea mesajelor. Codurile sunt semnele/cuvintele diferitelor limbi naturale
sau limbajul mimico-gesticular specific surdo-mutilor, sau alfabetul Morse etc.
Conexiunea inversa este componenta esentiala a unui sistem de comunicare si are
rolul de a regla emisia de mesaje n functie de efectele produse.
Limbajul este "limba n actiune" sau limba preluata (interiorizata) si utilizata
de fiecare subiect uman (care o gaseste la nastere gata constituita), nseamna ca
limbajul preia si latura semantica a limbii. Latura semantica a limbajului nu se
suprapune integral pe cea a limbii deoarece:
- individul nu-si poate nsusi toate semnificatiile tuturor cuvintelor existente n
lexicul unei limbi;
1

fiecare individ adauga semnificatiei principale a unui cuvnt alte sensuri

secundare, strns legate de experienta sa personala. De exemplu, "matematica"
semnifica "stiinta exacta a numerelor si a relatiilor dintre ele". Se asociaza definitiei
trairile subiective diferite pentru un premiant la olimpiada fata de cele ale unui
corigent. Sunt tocmai sensurile personale ale cuvntului respectiv, rezultate din
experientele specifice, unice ale fiecaruia dintrecei doi elevi.
De cele mai multe ori, sensurile personale ale cuvntului "comunicare" sunt
diferite ntre sef- subalten, subalterni:
-

seful emite mesajul;

subalternul recepteaza, decodifica. Daca a nvatat de la colegi "disciplina"

mostenita de generatii, nu are loc feedbackul.
Astfel, prin "comunicare" seful ntelege ca el 939f51j vorbeste, celalalt asculta
si executa, considernd "dispozitia"/"ordinul" comunicare unilaterala drept
comunicare (bilaterala).
Gndirea, ca proces logic, realizeaza legaturile dintre diferite notiuni, ntruct
acestea nu pot exista separat, ci n sisteme de notiuni de forma piramidala, n care
notiunile aflate pe o treapta mai nalta au un grad mai mare de generalizare si
abstractizare. De aceea, gndirea lucreaza cu constructii mai complexe- judecatile,
rationamentele, care se materializeaza n constructii lingvistice mai complexe dect
cuvntul- propozitiile, frazele.
Utilizarea vocabularului unei limbi nu se poate face n absenta unor reguli
gramaticale. Utilizarea notiunilor nu se poate face n afara legilor logice care
vizeaza corectitudinea gndirii, adecvarea ei la realitate.
Invatarea este n esenta dobndirea capacitatii oratorii n plan mental,
operatiile lund nastere prin interiorizare datorita limbajului, a actiunilor externe
(dupa cum a demonstrat Jean Piaget).
Afectarea accidentala a mecanismului complex al limbajului atrage tulburari
n sfera gndirii, iar dereglarile gndirii (ntlnite n bolile psihice) se manifesta
prin dificultati ale comunicarii.
Gndirea se formeaza si se dezvolta prin intermediul limbajului; n absenta
acestuia ramne la un stadiu primitiv (de exemplu, copiii salbatici, copiii surzi din
nastere).

Limbajul ar fi un simplui ambalaj, forma fara continut, daca nu ar dispune si

de ncarcatura semantica.
Functiile/rolurile esentiale ale limbajului la nivel sistem psihic uman sunt
inseparabile:
- functia de comunicare se realizeaza n unitate cu cea cognitiva si ambele sunt
dependente de cea reglatorie;
-

functia persuasiva/de convingere ar fi imposibila n absenta rationamentelor;

functia dialectica este implicata n solutionarea conflictelor problematice

apartinnd gndirii etc.

La nivelul personalitatii, limbajul, n toate formele sale, este un indicator net

al capacitatii intelectuale: bogatia vocabularului, corectitudinea gramaticala,
cursivitatea expunerii sunt o reflectare a bogatiei de idei, a corectitudinii logice, a
flexibilitatii si a fluentei gndirii.
Dovada ntelegerii (deci a functionalitatii gndirii) nu se poate face dect
prin intermediul verbalizarii, exteriorizarii prin limbaj a ideilor.
Unitatea n interactiune reciproca a gndirii si limbajului poate fi considerata
un punct de pornire cu rol central n ntelegerea interdependentei tuturor
fenomenelor n cadrul complexului sistem psihic uman, ca si a integrarii acestuia
n mediul socio-cultural care l conditioneaza.
Schimbul de informatii cu semenii permite omului sa preia normele
convietuirii n colectiv, sa desfasoare activitati din ce n ce mai complexe si deci sa
se adapteze la viata sociala.
Limbajul fiecarui individ se dezvolta si se manifesta n cadrul sistemului de
comunicare, alcatuit din: emitent, receptor, cale de comunicare, mesaj transpus ntrun cod /sistem de semne cu semnificatie, conexiune inversa (feedback), ce
contribuie la reglarea mesajelor n functie de efectele produse la nivelul
receptorului:
-

este prezent la om n orice moment al vietii sale;

mijlocitor al tuturor functiilor psihice: memorie, imaginatie, vointa etc;

face astfel posibil fenomenul complex al constiintei.

Pentru aceasta, limbajul a fost considerat un adevarat ax al angrenajului psihic.

Limbajul se desfasoara n mai multe forme:
-

orala- dialog, monolog, colocviu;

scrisa aspectele grafic, ortografic, estetice sunt specifice fiecarui individ.

Functii ale limbajului:

Functia

Rol

si

Unde se
ntlneste/manifest
a

De
comunicare

Transmitere
informatiei.

receptare

Expresiva

De exprimare a unor idei prin

intonatie mimica, gestica etc.

Cognitiva

De elaborare a gndirii, a notiunilor La

cei
care
si operatiilor ei.
desfasoara activitati
stiintifice.

Dialectica

De formulare
problemelor

Simbolicreprezentativ
a

De nlocuire a unor obiecte sau

fenomene prin forme verbale.

si

rezolvare

a La cadre didactice si
actori.

De reglare

A comportamentului propriu
altora.

si al La cei cu atributiuni
organizatorice,
manageriale.

Persuasiva

De influentare a conduitei altora.

Ludica

De joc, prin asociatii verbale ritmice, Copii,

rimate etc.
poeti.

cntareti,

Organizarea unica a sistemului psihic uman (ceea ce reprezinta

personalitatea) se datoreaza si individualizarii limbajului n evolutia ontogenetica a
subiectului uman, astfel ca fiecare om ajunge sa detina un limbaj mai mult sau mai
putin dezvoltat din punct de vedere al vocabularului, corectitudinii gramaticale etc.
Se poate spune ca nivelul dezvoltarii limbajului la om influenteaza ntreaga
sa activitate psihica. ntreaga activitate umana este perfectibila si, cu ea,
personalitatea.
Limbaj si personalitate

Limbajul2[2] antreneaza toate celelalte fenomene psihice si face posibil

fenomenul de constiinta.
Limbajul este activitatea individuala de comunicare prin intermediul limbii si
al tuturor resurselor ei, este conditie esentiala a socializarii individului, a integrarii
sale n mediul social prin asimilarea mormelor si a valorilor promovate de aceasta
si prin acomodarea propriilor structuri psihice la cerintele mereu schimbatoare ale
mediului.
Limbajul este limba interiorizata, adica limba ca fenomen social preexistent
individului, este preluata de acesta cu toate componentele ei (lexic, gramatica,
semantica) devenind fenomenul psihic ce se manifesta n mod unic; limbajul
contribuie la realizarea personalitatii si reflecta n acelasi timp trasaturile
caracteristice ale acesteia.
2

Personalitatea este organizarea unica, irepetabila a nsusirilor psihice,

organizare ce face posibila adaptarea originala la mediu si permite realizarea de
previziuni asupra comportamentului.
-

ntruneste toate elementele sistemului psihic uman;

- nu se confunda cu sistemului psihic uman, deoarece psihicul se manifesta n

multiple comportamente variate si variabile; pesonalitatea este definita de
comportamente constante, invariabile, ce sunt ntlnite n general n diversele
situatii pe care le traverseaza omul si-i dau astfel o nota de unicitate.
Omul se naste cu limbaj, dar dispune , prin programul sau genetic, de
predispozitii pentru dobndirea acestuia n conditiile vietii sociale, n functie de
calitatea relatiilor cu semenii, dar si de specificul anatomo-fiziologic al aparatului
sau fono-articulator, fiecare individ ajunge treptat la faurirea unui limbaj cu
caracteristici proprii. De aceea se poate constata ca limbajul, n forma sa
fundamentala -vorbirea- este foarte diferit de la o persoana la alta prin: intensitate,
ritmicitate, timbru vocal, corectitudinea articularii cuvintelor etc. Pe parcursul
supunerii la diferite influente educationale (familie si scoala mai ales), fiecare
individ dobndeste un vocabular mai mult sau mai putin bogat, si nsuseste mai
mult sau mai putin normele gramaticale, se exprima mai elevat sau mai vulgar, mai
nuantat sau mai uniform, mai clar sau mai ambiguu etc.
Limbajul reflecta istoria individului, contextele evolutiei sale, dar si gradul
sau de dezvoltare biologica, psihologica si sociala la care a ajuns la un moment dat.
Limbajul reflecta astfel personalitatea la constructia careia participa n mod
hotartor.
Initial se formeaza prin imitarea vorbirii celor din jur, apoi poate fi
autoeducat conform normelor si modelelor preluate si autoimpuse voluntar.
Se ajunge la manifestari personale ale tuturor formelor de limbaj oral (dialog,
monolog, colocviu), scris - n care aspectele grafic, ortografic si estetic sunt
specifice fiecarui individ. Se poate vorbi chiar de preferinta pentru una sau alta
dintre aceste forme, ceea ce poate duce la o dezvoltare deosebita, la afirmarea unor
oameni ca buni oratori, interlocutori, scriitori etc.
si limbajul intern poarta amprenta personalitatii, fiind influentat de
caracteristici ale sistemului nervos si de gradul de dezvoltare prin exersarea lui n
cele mai diverse activitati ale omului.

Functiile si formele limbajului folosit n mod special contribuie la conturarea

unor trasaturi de personalitate, dar sunt si influentate de acestea, capatnd nuante
diferite la fiecare individ n parte.
Studiile de grafologie arata ca n limbajul scris se reflecta temperamentul cu
caracteristicile sale de nervozitate, impulsivitate sau echilibru, slabiciune a
tonusului psihic.
Limbajul este prezent si n inteligenta, aceasta incluznd ntelegerea
cuvintelor si fluenta verbala.
Cnd individul gndeste una si spune alta (discordanta ntre limbajele intern
si extern) este ipocrit; cnd spune ceva si face altceva este inconsecvent, neserios,
mincinos etc.
Spunnd ca cineva este intrigant sau conciliant avem n vedere mai ales calea
neverbala de medierea relatiilor dintre oameni; intransigenta sau indulgenta fata de
sine se manifesta mai ales prin continut si expresivitatea limbajului; ntelepciunea
si neghiobia sunt sesizabile prin continutul si oportunitatea exprimarilor verbale
etc.
si formarea atitudinilor se afla sub semnul limbajului. Comportamentele
individului (inclusiv cele verbale) se permanentizeaza sau sunt eliminate prin
sanctiune verbala sau neverbala (aprobare-dezaprobare) din partea societatii.
Vointa regleaza celelalte laturi ale personalitatii (temperamente si
aptitudinile). Temperamentul coleric si va atenua impulsivitatea prin autostapnire;
sangvinul poate deveni mai consecvent prin dezvoltarea perseverentei.
Limbaj- personalitate, relatie deosebit de complexa, uneori subtila, alteori
foarte evidenta. Limbajul poate fi considerat instrumentul de constructie a
personalitatii, mijlocul esential de prelucrare si interiorizare a normelor si
modelelor culturale care conduc la desavrsirea n unicitate a fiintei umane.
Personalitatea se reflecta n limbaj, avnd totodata puterea de a-l regla, permitnd
autoeducarea lui. Adica, parafraznd, "Daca stiu ce si cum vorbesti, pot sa-ti spun
cine esti!"
Limbajele neverbale apeleaza la simturile noastre. Mesajele neverbale pot fi
nu numai auzite, ci si vazute, mirosite, simtite sau gustate.

Aceste limbaje se bazeaza pe seturi de simboluri care pot sa nu fie identice

pentru interlocutori, chiar daca acestia vorbesc aceeasi limba. Omul se exprima
prin:
7%

Limbaj verbal

38%

Limbaj
paraverbal

55%

Limbaje
neverbale

De aceea se spune ca "Omul este o fiinta multisenzoriala care comunica n

permanenta si care, uneori, vorbeste".

Impresia pe care o producem asupra unei persoane ntlnite pentru prima

oara se bazeaza pe interpretarea limbajului verbal si paraverbal, nu pe cuvinte.
Daca mesajul verbal l contrazice pe cel neverbal, instinctiv l luam n
considerare pe cel neverbal.
Comunicarea neverbala este complexa si subtila. Poate sa "traduca" si sa
transmita informatii din domeniul meta- si intracomunicarii si sa-l determine pe
interlocutor sa "simta""sensurile nemarturisite ale mesajului.
Gradul de constientizare al comunicarii neverbale este redus. Nu ne dam
seama ca schitam un gest de plictiseala, un zmbet de satisfactie sau un semn de
neplacere. Comunicam neintentionat, chiar si prin simpla prezenta.
In revista "Psihologia"3[3] ntr-o traducere stilizata dupa Andre Moreau
La communication verbale et non-verbale, asist.drd Alina Chisevescu da alte
procente pentru cele patru canale de comunicare:
10%

Cuvinte
exprimate

30%

Tonul vocii

30%

Privirea
mimica

30%

Tot corpul

si

Profit de diferenta ntre aceste procentaje nu pentru a le analiza, ci pentru trece

la acord- dezacord. Cel care ncearca sa fie de acord cu celalalt cauta punctele
comune cu partenerul pentru a le valoriza. Vede n mod prioritar partea plina a
paharului. Cel care este n dezacord cauta punctele care nu sunt comune cu
partenerul, l devalorizeaza, l plaseaza n pozitie inferioara pentru a-l privi de
sus, interpreteaza comportamentul celuilalt ca si cum ar fi mpotriva sa, i aduce
judecati critice devalorizante, deformante. Face la fel cu persoanele absente, cu
societatea, statul, religia. Vede, de obicei partea goala a paharului. Este aproape
imposibil sa realizezi ceva cu o persoana care este n dezacord.
3

Unii au tendinta sa vada inconvenientele, nerespectarea contractelor, pe

cnd altii vad avantajele, ceea ce duce la reusita.
Mesajul just, la momentul oportun, la locul potrivit, persoanei potrivite: de la
cine, pentru cine, unde, cnd, cum?

Tipuri de limbaje
Comunicam neverbal chiar prin simpla prezenta (cum aratam) sau prin
lucrurile din jur (cum alegem sau aranjam). Comunicam fara sa vrem si fara sa
ne dam seama. E imposibil sa blocam comunicarea neverbala asa cum blocam
comunicarea verbala.
Literatura de specialitate recunoaste mai multe tipuri de comunicare
neverbala:
Comunicarea neverbala denumita senzoriala ceea ce receptam prin cele cinci
simturi: auz, vaz, miros, tactil si gustativ;
Comunicarea neverbala estetica - pictura, muzica, dans, imagine etc- are loc
prin diferite forme de exprimare artistica si comunica diferite emotii artistice;
Comunicarea neverbala bazata pe folosirea nsemnelor -steaguri, insigne,
uniforme etc- si a simbolurilor specifice- cele legate de religie (cruce, altar,
icoane etc) sau statut social (gradele la ofiteri, decoratiile, titulatura etc).
Limbajele neverbale care nsotesc comunicarea scrisa sunt legate de
aspectul grafic al foii (spatiul alb, forma literelor, identitatea, distanta ntre
rnduri etc), structura si formatul scrierii.
A.Mehrabian si M. Weiner4[4] au fost printre primii care au studiat
mesajele verbale si au gasit ca proportia n care folosim limbajul verbal si
limbajele neverbale este : 7% cuvinte, 38% paralimbaj (n principal intonatia si
inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj neverbal (n principal expresia
fetei, gesturile si postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin
cuvinte, restul este comunicare neverbala.
Comunicarea neverbala poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea
verbala, avnd n acelasi timp si rol regulator si de control al acesteia (de
exemplu gesturile care simbolizeaza dorinta de a prelua conversatia, aprobarea,
dezaprobarea, ncurajarea interlocutorului sa vorbeasca etc).
4

Mesajul neverbal este cel mai apropiat de realitatea emitentului si este cel
caruia i se acorda de catre interlocutor atentia cea mai mare. Constatam deseori
ca, desi interlocutorul sustine ca spune adevarul, noi "simtim" ca minte. Se
vorbeste despre "cel de-al saselea simt
" (intuitie feminina) mai bine
dezvoltat la femei. Posibile explicatii ar fi:
Femeile sunt mult mai abile n explicarea limbajelor neverbale, avnd n
genetica lor experienta cresterii copiilor care, n primii ani de viata, comunica
predominant prin limbaje neverbale;

Abilitate dezvoltata pentru compensarea lipsei lor e forta fizica.

Afazicii, care comunica exclusiv prin limbaje neverbale, sunt practic

imposibil de mintit.
Aspecte de care trebuie tinut cont n interpretarea limbajelor neverbale:
Elementul de limbaj neverbal trebuie interpretat n context cu celelalte
elemente verbale si neverbale;

Se iau n considerare caracteristicile de personalitate individuale, de

educatie, experienta de viata etc;
Modul de interpretare a limbajelor neverbale difera, sub multe aspecte, de la
individ la individ, de la profesie la profesie, de la colectivitate la colectivitate, de
la cultura la cultura.
Pentru a ne imbunatati abilitatea de a comunica prin limbaje neverbale
trebuie sa devenim constienti de modul n care le folosim/interpretam si de
impactul lor asupra celor din jur.
A. -Limbajul corpului -contribuie la comunicare prin expresia fetei,
miscarea corpului (gesturi), forma si pozitia corpului, aspectul general si
comunicarea tactila. Ray Birdwhistell si Marc Knapp au pus bazele
kinesiologiei, stiinta care se ocupa cu studiul acestui limbaj.
Fata este cea mai expresiva parte a corpului si expresia acesteia include:

Mimica - ncruntarea, ridicarea sprncenelor, ncretirea nasului;

Zmbetul - prin caracteristici si momentul folosirii;

Privirea - contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, directia

.constituie un mijloc de comunicare inestimabil. In timpul comunicarii, ochii si
partea de jos a fetei sunt privite cel mai intens. Intr-o conversatie cu o femeie, de

exemplu, ceea ce exprima ochii este mult mai important dect ceea ce exprima
cuvintele.
a)-Mimica
Fruntea ncruntata

-preocupare, mnie, frustrare

Sprncene ridicate si ochii larg -mirare, surpriza

deschisi
Nas ncretit

-neplacere

Nari largite

-mnie

Buze strnse

-nesiguranta, ezitare,
unor informatii

ascunderea

b) Zmbetul
Gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de stari: placere, bucurie,
satisfactie, promisiune, cinism, jena, ambiguitate. Intepretarea variaza de la
cultura la cultura (subcultura), este strns corelata cu presupunerile specifice
care se fac n legatura cu relatiile interumane n acea cultura.
Privirea:"ochii sunt oglinda sufletului".Modul n care privim si suntem
priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, ncredere si
prietenie.A privi sau nu pe cineva- are nteles.

Privind pe cineva i recunoastem prezenta, recunoastem ca exista pentru noi.

Interceptarea privirii cuiva nseamna dorinta de a comunica.

Privire directa nseamna onestitate si intimitate; amenintare n anumite

situatii.

Privire insistenta si continua deranjeaza.

Un contact al privirilor scurt si intermitent nseamna lipsa de prietenie.

 Miscarea ochilor n sus exprima ncercarea de a ne aminti ceva; n jos tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.

Privirea ntr-o parte nseamna lipsa de interes, raceala.

Evitarea privirilor -ascunderea sentimentelor, lipsa de confort, vinovatie.

B.-Miscarea corpului
Comunica prin gesturi,pozitia corpului si modul de miscare al
acestuia. Autorii5[5] sfatuiesc:
Pentru a constientiza frecventa cu care utilizati limbajul gesturilor,
ncercati sa purtati o conversatie cu minile la spate.
Elemente de limbaj al gesturilor, frecvent utilizate n cultura
noastra:
Gestul

Denota

Strngerea pumnilor

Ostilitate, mnie sau, n

context, determinare,
solidaritate, stres.

Bratele deschise

Sinceritate, acceptare.

Mna la gura

Surpriza

Acoperirea gurii cu mna

Ascunderea a ceva, nervozitate

Capul sprijinit n pama

Plictiseala

Palma/degetele pe obraz

Interes extrem

Minile tinute la spate

Superioritate, ncercare de
autocontrol

Diferente culturale
Miscarea
capului

Aratatul cu
degetul

E sus n jos

Da

De la stnga la
dreapta

Da n Sri Lanka

Nepoliticos

La noi

Insulta

Thailanda

Neutru, de indicare

SUA

Utilizarea gesticulatiei excesive este considerata nepoliticoasa la

noi si n alte tari, dar gesturile minilor au creat italienilor faima de
popor pasionat.
Modul de ncrucisare a picioarelor:
Americanii

Relaxat, miscari largi, fara nici

o retinere

Europenii

Controlat, atenti la pozitia

finala
Un american pune picioarele pe masa daca vrea sa arate ca e
stapn pe situatie. La noi acest gest este asimilat cu formalitatea,
competitia, tensiunea.
Btitul picioarelor nseamna plictiseala, nerabdare, stres.
Postura corpului comunica statutul social pe care-l au indivizii, sau
vor sa l aiba; constituie un mod n care oamenii se coreleaza unii fata
de altii cnd sunt mpreuna, da informatii si despre atitudine, emotii,
grad de curtoazie, caldura sufleteasca. O persoana dominanta tine
capul n sus; o persoana supusa tine capul n jos. Aplecarea corpului n
fata arata interes fata de interlocutor si - uneori- neliniste, preocupare.
Pozitia relaxata, nclinat pe scaun pe spate, arata detasare, plictiseala
sau autoncredere excesiva si apare la cei care considera ca au statut
superior interlocutorului.
Posturile pe care le adopta oamenii n legatura cu relatia dintre ei
cnd sunt mpreuna se pot clasifica n trei categorii:
Posturi de
includere/nencredere

Postura prin care se defineste spatiul

disponibil activitatii de comunicare si se
limiteaza accesul n cadrul grupului;
De exemplu, membrii grupului pot
forma un cerc, se pot ntoarce, se pot
apleca spre centru, pot ntinde un brat
sau un picior peste intervalul ramas
liber indicnd prin toate acestea ca
accesul la grup este limitat.

Posturi de orientare
corporala

Doi oameni pot alege sa se aseze fata n

fata (neutralitate) sau paralel/alaturi

(predispozitia pentru conversatie).

Orientarea generala a corpului n
ambele cazuri poate fi cu corpul rasucit
sau cu ntreg corpul antrenat n acea
pozitie. Acest detaliu comunica despre
modul n care cei doi comunicatori
percep relatia dintre ei; tot corpul
ndreptat spre interlocutor poate
semnifica o relatie mai strnsa dect n
cazul n care doar trunchiul este
ndreptat spre acesta.
Posturi de
congruenta/necongrue
nta

Postura care comunica intensitatea cu

care o persoana este implicata n ceea ce
spune sau face interlocutorul/grupul;

Postura de congruenta/similara cu a
interlocutorului
denita
participare
intensa;
schimbarea
posturii
interlocutorului declanseaza schimbarea
posturii celui puternic implicat n
comunicare;
Posturile necongruente apar cnd
exista diferenta de statut, puncte de
vedere, opinii ntre comunicatori.

Exista trei categorii de miscari de baza ale individului care dau

informatii despre stilul sau managerial6[6]:
Bun comunicator.

Miscari laterale - vizibile mai

ales cnd da mna: daca
managerul si misca mna n
laturi, n miscare circulara, cu
tendinta de a face miscari n
lateral.

Poate sa fie foarte bun n functii

care presupun un anume simt al
directionarii n actiune.

Miscari fata- spate - managerul

si ntinde minile direct n fata
cnd da mna; cnd vorbeste se
nclina n fata.

Om de actiune.
Manageri buni pentru
organizatiile care au nevoie de
schimbari.

Miscari verticale - n timp ce da Putere de convingere.

mna, managerul se desfasoara
pe verticala; la asezarea pe scaun
Util n organizatiile cu moral
managerul se va aduna si va tine
scazut.
minile n jos.
Pentru interpretare este nevoie de multa experienta nainte de a face
judecati pe baza limbajului neverbal al corpului. Consultantii
specializati pe problema gasirii de oameni potriviti pentru o anumita
functie manageriala. "Vnatorii de capete/headhunters" folosesc
intensiv aceste indicii.
Comunicarea tactila este tip de limbaj neverbal; se manifesta prin
frecventa atingerii, modul de a da mna, modul de mbratisare, modul
de luare de brat, batutul pe umar. In diferite culturi, aceste atingeri pot
semnifica lucruri diferite. De exemplu, la japonezi, nclinarea capului
nlocuieste datul minii ca salut; la eschimosi acest salut este o
lovitura usoara pe umar.Unii oameni evita orice atingere. Forta si tipul
de atingere depind n mare masura de vrsta, statut, relatie, cultura.

Prezenta personala comunica, de exemplu, prin forma corpului,

mbracaminte, miros (parfum, miros specific), bijuterii, alte accesorii
vestimentare. Se cunosc trei tipuri de fizicuri.
Ectomorf

Endomorf

Mezomorf

Fragil, subtire, Gras, rotund, scurt

nalt

Musculos, atletic, nalt

Tineri,
ambitiosi

Batrnicioasi,
demodati

ncapatnati

Mai putin
masculini

Mai putin rezistenti

fizic

Puternici, aventurosi

Suspiciosi,
tensionati,
nervosi

Vorbareti, buni la
suflet, agreabili, de
ncredere, prietenosi,
dependenti de altii

Maturi n comportare,
plini de ncredere n sine,
vesnic nvingatori

Posibile dificultati la
angajare

Obtin salarii mai mari,

fiind apreciati ca valorosi

O persoana care "arata bine" este asociata automat cu o persoana

care are succes social.
Forma corpului constituie un element important n evaluarile din
cadrul interviurilor. Imbracamintea - cnd este alegere personala- este
un fel de extensie a eului, despre care comunica informatii; poate
afecta comportamentul nostru sau pe al celor din jur; poate folosi
pentru a crea un rol; mpreuna cu accesoriile, poate marca statutul
social real sau pretins. De exemplu, femeile cu functie de conducere
manageriala nalta tind sa poarte costum sobru din doua piese si
accesorii similare cu barbatii (servieta diplomat). Imbracamintea

noncoformista denota faptul ca purtatorul este un original, posibil

creator de probleme sau artist. Imbracamintea neglijenta este asociata
cu lenea, apatia, lispa de respect si mai rar cu valoarea intrinseca
absoluta a individului.
Este de apreciat pentru situatiile de afaceri mbracamintea
simpla, eleganta, de calitate. Managerii trebuie sa atraga atentia prin
persoana, nu prin mbracaminte. Parfumul puternic, chiar de calitate,
este inadecvat, sugereaza prost gust sau anumite intentii.
Limbajul spatiului
Edward Hall este cel care a pus bazele proxemicii. Proxemica se ocupa cu
studiul modului n care oamenii tind sa-si structureze spatiul din jur si distanta
ntre ei ntre interactiunile zilnice, sa aranjeze spatiul n ncaperi, cladiri, orase.
Elementele principale ale limbajului spatiului sunt orientarea relativa,
distanta fata de interlocutor, spatiul personal si locul ales ntr-o ncapere.
Limbajul spatiului trebuie interpretat simultan n functie de 5 dimensiuni:
marime, grad de intimitate, naltime, apropiere- departare, nauntru, nafara. Prea
mult sau prea putin spatiu poate inhiba curgerea libera a informatiei. Distanta
fata de interlocutor:
Spatiul intim

In majoritatea culturilor europene nu se agreaza

apropierea cu mai mult de 45-50 cm (exceptie: cei din
familie, persoanele iubite); "invadarea" acestui spatiu
produce senzatie de disconfort.

Spatiul intim

Distanta de 1-2m, comunicam confortabil. Intr-un spatiu

mai mic interlocutorii nu se pot concentra asupra
comunicarii si fac un pas nainte sau napoi pentru a regla
spatiul la spatiul personal.

Spatiul social

4-5 m,se adopta n situatii impersonale; asigura eficienta

maxima si implicarea emotionala minima.

Spatiul public Peste 6 m, presupune, de obicei, comunicare ntr-o singura

directie si neimplicarea interlocutorului/auditoriului.

Apropierea exagerata poate comunica amenintare sau relatii de natura
strict personala. Departarea exagerata denota aroganta, importanta, statut social
superior. Judecatorii - de pe podium, profesorii - de la catedra, preotii au
superioritate prin distantare si naltime.
Managerul care sta n spatele biroului indica:

Lipsa dorintei de interactiune;

Probabil, ia deciziile singur;

Stil de conducere mai degraba autocrativ dect democratic.

Spatiile mici sunt mai prietenoase, mai calde, mai intime. Spatiile mari
denota putere, statut, importanta.
Lucrurile (mobilier, accesoorii), culoarea, iluminarea sunt alte elemente de
limbaj neverbal care contribuie la crearea unei atmosfere adecvate.
Limbajul lucrurilor si al culorilor

Comunicam prin modul de aranja lucrurile n jur. Aranjarea birourilor

spune multe despre abordarea afacerilor si despre managerii care le conduc.
Colectiile, obiectele de uz curent - masina, casa, mobila, etc. - sunt simboluri
pentru statut, preocupari si stil de viata.
Modul de iluminare este un alt element esential. Iluminarea scazuta nu
ndeamna la munca si comunicare, poate fi chiar element de stres. Iluminarea
puternica poate genera agitatie.
Culoarea este si o oglinda a personalitatii noastre si influenteaza
comunicarea. Dupa psihologul romn Fl. stefanescu-Goanga, culorile regleaza
din exterior metabolismul:Albastrul nchis al cerului noaptea este culoarea
linistii, a pasivitatii;

Galbenul stralucitor al luminii zilei este culoarea sperantei si a activitatii.

Gndirea creatoare are loc ntr-o camera cu mult rosu;

Gndirea de perfectare a ideilor - ntr-o camera cu mult verde.

Culorile stralucitoare sunt alese de oamenii de actiune, comunicativi,

extrovertiti. Culorile pale sunt alese de timizi, introvertiti.
Sermnificatia culorilor este diferita n alte culturi:
Rosul

China

Japonia

Lupta si mnie

n cultura indienilor americani

Masculinitate

SUA si Europa
Negrul

n tarile cu populatie africana

Albul
Negrul

Bucurie, festivitate

Dragoste
Binele
Raul

Pentru europeni

Tristete

Japonia
Verdele

Galbenul

Europeni

Invidie

Asiatici

Bucurie

Europeni

Lasitate, gelozie

Americani

Culoarea
intelectualitatii

Asiatici

Puritate

Culorile calde-galben, portocaliu, rosu- stimuleaza comunicarea. Culorile

reci- albastru, cerde, gri- inhiba comunicarea. Monotonia si varietatea excesiva
de culoare ihiba si distrag pe comunicatori.
Limbajul timpului
Cronemica este stiinta care se ocupa cu studiul timpului. Modul n care
putem comunica prin limbajul timpului este corelat cu precizia timpului, lipsa
timpului, timpul ca simbol.
Precizia timpului
Timpul este considerat ca ceva pretios si personal. In general, cnd cineva
si permite sa ni-l structureze, aceasta semnifica diferenta de statut.
Punctualitatea comunica atitudinea fata de interlocutor sau de activitatea
respectiva, perceptia statutului si a puterii, respectul si importanta acordata.
ntrzierea poate irita si insulta. Cu ct oamenii asteapta mai mult, cu att se
simt mai umiliti, desconsiderati si inferiori ca statut social. Astfel, limbajul poate
fi folosit pentru a manipula, supune, controla sau pentru a comunica respect si
interes.
Lipsa timpului
Percepem timpul ca pe o sursa personala limitata. A alege folosirea
timpului cu cineva este , n acest context, un "cadou" din partea noastra. Daca
nu alocam timp pentru o anumita comunicare se va percepe ca o neacordare de
importanta. Sociologii au constatat ca relatia de comunicare pozitiva se dezvolta
proportional cu frecventa interactiunii (deci timp petrecut mpreuna).
Timpul ca simbol pentru repetarea activitatilor
-este un aspect ce tine de obisnuinta. Anotimpurile impun anumite
activitati si un anumit fel de viata clar situate n timp. Sarbatorile si ritualurile
sunt marcate de timp. Oamenii de afaceri stiu ca n preajma sarbatorilor de iarna
se cumpara mai mult si se lucreaza mai putin.
Limbajul paraverbal

Este instrumentul actorilor, asa cum limbajul neverbal al corpului este

instrumentul mimilor.
Pentru manageri, deprinderea de a folosi n mod adecvat limbajul
paraverbal este foarte importanta n comunicarea de influentaare, convingere si
suportiva. Poate adauga bogatie sau confuzie comunicarii.
Paralingvistica - stiinta vocii umane- are n vedere, n contextul
comunicarii, urmatoarele aspecte:
Calitatile vocii

Domeniu de frecvente, controlul miscarii buzelor,

articularea cuvintelor, ritm, rezonanta vocii, viteza
de vorbire;

Caracteristicile
vocale

Rs, plns, soptit, oftat;

Parametrii vocali

Intensitatea, naltimea si extensia vocii;

Separatorii vocali

,aa,mm,aa; pauzele etc.

Daca o atitudine comunicata verbal este contrazisa prin limbajul

paraverbal folosit, tindem sa dam mai multa atentie "tonului" dect continutului
mesajului, mai ales n discutia cu o persoana necunoscuta.
Ritmul prea rapid poate duce la nentelegerea mesajului, cel prea lent la
plictiseala. Pauzele ntre propozitii sau cuvinte pot fi folosite pentru a accentua
anumite parti, pentru a da timp de gndire, a genera anticipatia, a-l forta pe
interlocutor sa spuna mai mult.
Ticurile, ezitarile, repetarea necontrolata a unor cuvinte sunt erori de
paralimbaj ce trebuie eliminate.
Tacerea are functii comunicative: ntareste sau tensioneaza relatia, poate
jigni sau mpaca, ascunde sau scoate n evidenta informatii, exprima acordul sau
dezacordul, comunica o atitudine de precautie; ne permite si organizarea
gndurilor.
Limbajul grafic. Culoarea n mesajul grafic.

Limbajul grafic este modul de prezentare a unei multitudini de informatii

cantitative astfel nct mesajul sa fie interpretat corect de catre destinatar. Exista
doua modalitati uzuale de prezentare a datelor cantitative: prin tabele si prin
grafice. Graficul este un desen n care reprezentaruile se fac cu linii, curbe,
puncte sau figuri geometrice. Unele lucrari utilizeaza notiunea de "diagrama"
pentru anumite reprezentari grafice. Pe grafic, citirea este mai dificila dect ntrun tabel. Prin intermediul unui grafic se scot n evidenta tendinte si proportii, se
demonstreaza relatii si idei, se sugereaza solutii.
Impactul mesajului care utilizeaza limbajul grafic si nivelul de memorare
pe care l permite sunt superioare mesajelor care utilizeaza doar limbajele
verbale si neverbale. Din acest motiv, limbajul grafic se foloseste nu numai n
prezentarea cantitatilor mari de date, ci ori de cte ori se doreste accentuarea
mesajului sau cnd se impun un impact si un nivel de retinere mai mari.
Cnd nu este folosit n mod adecvat limbajul grafic, se pot produce
confuzii, manipulari n interpretarea mesajului. Ca regula generala, limbajul
grafic trebuie folosit doar atunci cnd are relevanta si utilitate n contextul
general al mesajului. Limbajul grafic:
Trebuie corelat cu alte limbaje, verbale sau neverbale, astfel nct sa se
sprijine reciproc;

Folosirea prea multor grafice le reduce impactul;

Realizarea graficelor implica att costuri materiale, ct si de timp; de aceea

se impune utilizarea lor cu eficienta;
Nu este recomandata utilizarea acestui tip de limbaj n fata unui auditoriu
neobisnuit, sceptic sau cnd credibilitatea prezentatorului este redusa.
Limbajul grafic are un obiectiv (ceea ce comunicam destinatarului), un
subiect formulat sub forma titlului. Titlul trebuie sa cuprinda, pe scurt, o idee.
Omul se exprima prin 7% verbal, 38% paraverbal si 55% neverbal (v.2.4)
se poate reprezenta:

Culoarea n mesajul grafic :

Trebuie sa fie functionala, nu decorativa (ar sugera frivolitate,risipa);

Trebuie sa ntareasca mesajul si sa-l faca mai usor de nteles;

Ajuta la concentrarea atentiei si la explicarea corelatiilor.

Reguli de utilizare a culorii:

Actiune:

Se foloseste pentru:

Atrage si focalizeaza
atentia.

Accentuare
titluri
Redare tendinte,
informatii importante
etc.

Pentru identificarea
unei teme recurente.

Sfat:
n consecventa! Aceeasi
culoare pentru acelasi
lucru.

Rosu este folosit la

semafor.

Rosu , n
inseamna:

afaceri

"pericol", "atentie", "nu

continua".
Se pot folosi:

rosu - pentru pierderi; galben - avartizare/atentie; verde - lipsa de pericole,

probleme, pentru distingerea unor categorii (realizat - planificat).
Daca se utilizeaza mai mult de 3 culori, acestea devin decorative, nu
functionale;
Pentru suprafata mica - culori stralucitoare; pentru suprafata mare - culori
pastel;
Culorile calde - rosu, portocaliu -dau senzatia de apropiere si de aceea se
utiliezeaza pentru informatii de prin plan;
Formele redate n culori deschise par mai mari dect cele prezentate n
culori nchise.
4.2. Metalimbaj n afaceri. Manipulare prin metalimbaj.
In cartea sa "Limbajul vorbirii", Allan Pease arata cacercetatorii sunt, n
general, de acord asupra faptului ca 60-80% din comunicarea directa se
realizeaza prin canale non-verbale si numai restul prin cele verbale si vocale.
Metalimbajul constituie o zona neclara7[7] a comunicarii interpersonale.
Dictionarul "Maquarie" defineste metalimbajul ca pe " un limbaj care codifica
altfel ideile dect limbajul natural". Metalimbajul este un limbaj ascuns n
interiorul limbajului; este prezent pretutindeni, cu rol important n dezvoltarea
unei relatii; este, ca si limbajul trupului, o unealta ce poate fi folosita pentru a
afla adevarata atitudine a unei persoane.
Dialogul dintre doi necunoscuti ncepe cu un schimb de expresii, ntrebari, clisee
si afirmatii care le permit sa cstige timpul necesar pentru a-si da seama daca pot
dezvolta o relatie.
De obicei se ncepe cu "Ce mai faceti?", care atrage cliseul "Bine", la care
cel ntrebat raspunde "Ma bucur" sau ceva similar. Ritualul atinge un asemenea
grad de automatism nct pentru un alt raspuns n afara de "Bine" s-ar putea
primi acelasi "Ma bucur".
In urma cu o suta de ani, un patron l putea concedia pe unul dintre
angajatii sai, spunndu-i: "Afara, netrebnic trndav ce esti!" sau ceva
asemanator. Presiunile aduse de sindicate si alte organizatii au adus n prim plan
metalimbajul. Astazi functionarul lenes ar primi o circulara:
7

"Din cauza reorganizarii ample a sectiei de exporturi a companiei am fost

nevoiti sa comasam functiile de.. n folosul tuturor angajatilor si pentru bunul
mers al companiei n general , . a hotart sa renunte la aceasta titulatura si sa-si
caute de lucru pe piata libera, acolo unde priceperea si experienta lui l poate
face util".
Metalimbajul este mai usor de acceptat de catre ceilalti si tine sindicatele
n fru."
Cuvintele luate separat transmit putine mesaje emotionale, daca transmit
vreunul. Cuvintele transmit fapte si informatii. In conversatiile directe, efectul
maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. Asternute pe hrtie, cuvintele si pierd
continutul emotional; e usor de nteles de ce procesul verbal al unei sedinte de
tribunal poate trimite o persoana inocenta la nchisoare. Adevarul adevarat sta n
ntelegerea contextului, a mprejurarilor si a modului n care sunt utilizate
cuvintele.
Asupra unei chestiuni relatate prin intermediul unui ziar izbucneste o
dezbatere mult mai ampla dect n cazul oricarui mijloc de informare n masa,
caci cititorul interpreteaza n mod individual si personal cuvintele folosite. Ceea
ce citeste o anumita persoana nu este n mod necesar interpretat la fel de catre o
alta persoana.
Proasta folosire si interpretarea gresita a cuvintelor pot duce la relatii
ncordate.
Metalimbaj
"Doriti
ceva?"
vnzatoarei

din

Traducere
partea "E, oare, cu adevarat nevoie sa ma
deranjati acum?"

"Cumparati, ocazie unica"

"Avem probleme cu vnzarea"

"Interesant"

"Urt"

"Folosire optima a spatiului"

"Foarte mic"

"Bine pozitionat"

"Situat undeva"

"Transport la usa"

"Mijloacele de transport opresc la 2

metri de usa de intrare"

Cuvinte care irita

"stiti dumneavoastra"
"Cum sa zic."
"un fel de."

"Expresii frecvente la membrii mai

putin cultivati ai societatii, dar pot fi
auzite si la multe emisiuni radio n
direct cu publicul sunt o scuza
pentru faptul ca interlocutorul nu
gaseste cuvntul potrivit".

Termenul "al meu" arata implicarea emotionala a vorbitorului fata de

obiectul comunicarii. "seful meu" arata o legatura emotionala, "seful" indica o
anumita distanta.
"ara mea se afla ntr-o criza financiara" arata o preocupare serioasa
pentru probleme respectiva. "Australia se afla ntr-o criza financiara" sugereaza
"E problema lor, nu a mea".
Intr-o negociere, "drumurile noastre se despart", expresia folosita de doi
ndragostiti care se cearta, rostita de unul dintre parteneri l-a atentionat pe
celalalt ca acel om se simtea legat personal sau afectiv de el. Aceasta l-a facut
sa-si modifice pozitia de pe care negocia: dintr-una financiara, impersonala, ntruna nemijlocit personala. Rezultatul a fost o relatie cstig-cstig.
Manipularea prin accentuarea cuvintelor .
Trecerea accentului de pe un cuvnt pe alt cuvnt poate transforma
complet ntelesul propozitiei.
Eu trebuie sa accept aceasta Trebuie s-o accept eu, mai degraba dect
slujba.
dv.
Eu trebuie sa accept aceasta Nu am alta alegere.
slujba.
Eu trebuie sa accept aceasta Nu trebuie nici sa o critic, nici sa o

slujba.

reping, ci sa o accept.

Eu trebuie sa accept aceasta Aceasta si nu alta.

slujba.
Eu trebuie sa accept aceasta O dispretuiesc.
slujba.
Prin accentuarea diferitelor cuvinte este posibila manipularea a ceea ce
oamenii aud, tot asa cum pot fi rastalmacite si cele citite n ziare.
"Cnd, n instorie Australia a nceput cu A si s-a sfrsit cu S?" Raspunsul
este "ntotdeauna": cuvntul "Australia" a nceput totdeauna cu A, iar cuvntul
"Sfrsit" totdeauna cu S. Cnd accentul cade pe "Australia" interlocutorul este
pacalit si da un raspuns gresit. Asa cum interlocutorul este manipulat sa dea un
raspuns anume unei ntrebari, multe dintre conversatiile zilnice au drept obiectiv
dinainte stabilit manipularea partenerului. Adesea este vorba de o manipulare
inconstienta.
Moduri de realizare:
Clisee

Sunt expresii nvechite, tocite, care pun capat unei

conversatii sau l ncurajeaza pe interlocutor sa foloseasca
un cliseu propriu;
Sunt cuvinte sau expresii preambalate, folosite de
oameni lipsiti de imaginatie sau de cei care sunt prea lenesi
ca sa descrie o situatie prin prisma propriilor perceptii;

Alte tipuri de clisee: platitudinile si truismele;

Pot fi utile la descifrarea gndurilor vorbitorului;

Pentru o conversatie deschisa, este necesar efortul de a

le elimina.
"Oarecum"

Au scopul de a atenua ceea ce

"Fiindca veni vorba"

vorbitorul vrea sa spuna.

"Ca sa nu uit"
"Daca ma gndesc bine"
"Tocmai
daca"

ma

"Ca sa nu uit"

Metacuvinte

"Sincer"
"Pe cinstea mea"

ntrebam

Este folosita pentru a masca faptul

ca ntrebarea care urmeaza este, de
fapt, cea mai importanta.
Vorbitorul intentioneaza sa fie
mult mai putin sincer sau onest pe
ct pretinde.

"Pe sleau"
"Pe cinstea mea, e cea mai buna oferta pe care v-o pot
face" se traduce cu "nu e cea mai buna oferta, dar poate ma
veti crede".
"Nendoielnic" ndeamna la ndoiala.
"Fara ndoiala" te face, n mod cert, sa te ndoiesti.

Multi folosesc cuvinte de acest tip pentru a ncepe o declaratie sincera,

ceea ce poate avea urmari n detrimentul lor, caci declaratia poate suna fals.
Cuvintele "OK" si "da" forteaza interlocutorul sa fie de acord cu punctul
de vedere al vorbitorului. "Veti fi de acord cu asa ceva, da?". Interlocutorul este
fortat sa raspunda cu un "da" chiar daca nu este de acord. Acest "da" trezeste
ndoiala cu privire la capacitatea interlocutorului de a receptiona si ntelege clar
despre ce este vorba.
"Doar" si "Numai" Sunt folosite pentru a minimaliza semnificatia a ceea

ce urmeaza a fi spus:
- "va voi rapi numai cinci minute din timpul dv." formula celor care-si pierd usor timpul;
- "va voi rapi cinci minute din timpul dv." - este
mai hotart si mult mai credibil.
"Numai"

Este folosit pentru a atenua vina unei persoane sau

pentru a devia culpabilitatea pentru anumite urmari
nedorite.

"Nu sunt dect un Este expresia uzuala a cuiva care nu vrea sa-si asume
om"
gafele facute.
"ncerc"

Este expresia utilizata frecvent de persoane care nu

duc lucrurile pna la capat sau care nu reusesc n ceea
ce ntreprind.

"Voi ncerca"

Inseamna nereusita iminenta. Dupa ratare, persoana

va spune:

"O sa fac tot ce-mi

sta n puteri"
"ei bine, am ncercat".

Mai bine cineva sa "nu vrea" sa se apuce de

rezolvarea unei probleme, dect sa ncerce.
"O sa ne ocupam"

Sunt expesii favorite ale conducatorilor de

ntreprinderi si oficiali guvernamentali care vor sa se
"Nu vom precupeti spele pe mini.
nici un efort"
"Da, dar"

Simuleaza un acord.
Poate fi exprimat si prin "totusi" sau "cu toate
acestea".

"Cu respect"
"Cu tot respectul
cuvenit"

Inseamna clar ca vorbitorul are putina pretuire, sau

deloc, pentru interlocutor, ba chiar l dispretuieste.

Expresia

Traducerea

"Credeti-ma, aceasta este oferta cea Daca reusesc sa va fac sa ma

mai buna care vi se poate face"
credeti, veti cumpara acum si nu
veti pleca la alt magazin.
"Credeti-ma, vorbesc serios. V-as Acordati-mi numai prilejul.
minti eu pe dv?"
Cu ct "credeti-ma" suna mai convingator, cu att minciuna este mai mare.
"Sigur ca n-o sa va obligam sa Tocmai asta vom face.
respectati aceste clauze"
Metalimbajul manipulativ
Expresia

Traducerea

"Nu credeti ca"

Cer ca raspuns "da" si-i permit vorbitorului sa

manipuleze.

"Nu vi se pare ca"

"Nu e oare adevarat ca"
"Din toata inima"

Este o veritabila cursa.

Posibile intentii rauvoitoare ale vorbitorului.

"N-o sa credeti, dar"

nseamna, de obicei, "ador sa strnesc zvonuri".

"N-ar trebui sa spun

toate astea, dar"
"Nu suflati o vorba
despre ce v-am spus"
"As vrea sa pot spera Reprezinta un mod ntelept de a nu furniza nici
ca"
o opinie.
"Sa nu ma ntelegeti N-o sa va prea placa ce o sa va spun, dar nu-mi
gresit"
prea pasa.
"Nu-i vorba de bani, ci De obicei nseamna "e vorba de bani".
de principiu".
Egolatria
Educatia primita n copilarie i mpiedica pe cei mai multi oameni sa
spuna "sunt talentat", "sunt valoros" sau sa faca alte afirmatii laudaroase. Pentru
unii, dorinta de a spune "sunt valoros" devine evidenta n metalimbaj.
Egolatrii batrni spun: "dupa umila mea parere".
Egolatrii tineri spun: "daca vreti sa aflati parerea mea".
Variante: "Departe de mine gndul de a nu fi de acord, dar." sau "Poate nu
eu sunt cel chemat s-o spuna, dar."
"Mi-a trecut ceva prin minte" creeaza posibilitatea ca o propunere altfel
fara sanse sa fie acceptata fara nici o observatie, iar o idee buna sa fie pusa n
lumina fara artificiu.
Eul infatuat: vorbitorul foloseste pentru sine persoana a treia, ceea ce
nseamna: "Ma aflu aici pentru a fi respectat, adulat si idolatrizat".
Superinfatuatii au un aer important atunci cnd nu fac nimic.
Tot superinfatuat este cel care spune ceva gen: "Am vorbit prea mult
despre mine. Sa vorbim despre dv. Ce parere aveti despre noul meu Mercedes?"

Metalimbajul n afaceri
Expesia

Traducere

"Nu spun ca ar trebui sa faceti Faceti ce va spun.

asta"
"Afacerile sunt afaceri"

ncercare de a explica de ce o persoana

a nselat-o pe alta sau propriile lacune
morale n afaceri.

"Daca .atunci"

Poate permite unui cumparator sa scape

de un comerciant: "Daca puteti livra
pna la sfrsitul lunii, atunci cumpar".

"Uite ce e"

Pregatesc un "nu" ca raspuns pentru o

propunere.

"De ce n-am proceda asa"

"Sper ca nu va deranjez"

Stiu ca va deranjez, dar o voi face, fie ca

va place, fie ca nu.

"Am vndut de doua ori mai Anul trecut am vndut numai jumatate.
mult anul acesta"
"Da, conferinta s-a desfasurat A fost o pierdere de vreme.
bine, au fost abordate multe
aspecte si au avut loc ample si
sincere schimburi de pareri"
"Asa cum v-ati dat seama"

Este meritul dv.

Egolatrii spun:

Expresia permite unei persoane sa dea

impresia ca emite idei geniale tot att de
repede cum se fac floricelele de porumb.

"Mi-a trecut prin minte"

"Ar putea fi interesant pentru Sunt mai destept, mai inteligent si mai
dv. sa stiti"
informat dect dv.
"Hai sa privim lucrurile si asa"

Iata o versiune distorsionata a faptelor.

"Cu tot respectul cuvenit"

N-am nici un fel de respect pentru dv.