Chestionar de atitudini creative profesionale

Toti managerii isi doresc ca angajatii lor sa nu ajunga la rutina profesionala, sa fie creativi si performanti in activitate. Atitudinile creative permit valorificarea maxima si optima a aptitudinilor si cunostintelor profesionale. Personalitatea umana, ca sistem aflat intr-o permanenta si intima interactiune cu mediul sau social, nu poate sa nu fie influentata, dar si sa influenteze mediul social propriu de existenta. Problema nu consta in cat de influentata este personalitatea de mediul social, ci cat influenteaza sau poate sa influenteze personalitatea individuala mediul social in care fiinteaza si, inerent, activeaza. Daca abordam creativitatea strict sociologic, evident nu toti indivizii sunt creativi, dar aceasta doar pentru ca perspectiva este doar sociala, valorizandu-se doar acei indivizi ce aduc contributii deosebite la existenta sociala, indiferent de valoarea si semnificatia sociala a aportului lor.

Cercetarile biografice, sociologice si psihologice au vizat indeosebi produsul de creatie sociala, literara sau stiintifica, ce a fost inregistrat sau evidentiat in mod public ca un eveniment. Problema importanta este insa in interiorul personalitatii fiecaruia. Aceasta inseamna sa nu ne axam doar pe cei care se considera a fi creativi la nivel social. Daca vrem sa intelegem mecanismele devenirii lor creativ-sociale, trebuie sa abordam mecanismele creativitatii fiecarui individ in parte, a mecanismelor psihologice care, in interactiunea lor, genereaza autodepasirea personala.

Nu atat aptitudinile sunt cele care determina performanta umana, ci motivatia, trairea, mobilizarea volitiva si atitudinala sunt cele care determina daca se va produce sau nu o noutate psihica sau sociala. O persoana obedienta, pasiva afectiv, nemotivata, si astfel fara vointa, constituie o absurditate din perspectiva de a deveni creator.

Abordarea psihologica a atitudinilor creative

Perspectiva psihologica se centreaza pe mecanismele interne a ceea ce inseamna creatie in existenta individuala. Din acest punct de vedere, toti indivizii umani sunt creatori prin insasi autoconstructia lor personologica si prin manifestarea lor unica si originala in mediul lor social de existenta. Difera insa gradul de originalitate si de manifestare creativa pe care il au indivizii respectivi. Tendinta existentiala este spre a se depasi propria conditie de a fi, ceea ce inseamna, in ultima instanta, nu numai autoformarea ca proprie si inviolabila personalitate, dar si tendinta de "a fi altfel" sau "de a face altfel", ceea ce nu inseamna altceva decat diferenta intre prizonierul rutinei existentiale si tendintei spre noutate.

Am pornit si dezvoltat o perspectiva pur psihologica a creativitatii, tinand cont de faptul ca, nu in ultima instanta, ci chiar din prima sa ipostaza, creativitatea este o rezultanta pur psihologica.

Interactiunea dintre aptitudini si atitudini reprezinta dimensiunea centrala a personalitatii umane (P.PopescuNeveanu, 1975), dar factorul atitudinal este considerat a fi decisiv in performanta de autodepasire specifica creativitatii. Devine fundamentala astfel diferentierea dintre atitudinile creative si cele noncreative; primele permit o valorificare maxima si optima a aptitudinilor si cunostintelor in sens creativ, pe cand celelalte blocheaza creativitatea, iar persoanele cu un remarcabil echipament de aptitudini intelectuale si cunostinte nu genereaza noi idei pentru ca nu se angajeaza in acest sens si chiar le evita.

Identificarea modului de scalare atitudinala si a raportului dintre atitudinile creative cu cele noncreative, poate fi adoptat drept un indicator clar al situatiei creativitatii. Modelul bifactorial al creativitatii porneste de la modul tridimensional al personalitatii, in care temperamentul este suportul dinamico-energetic nespecific al manifestarii personalitatii, in timp ce aptitudinile si atitudinile reprezinta vectorii care acorda efectiv valoare personalitatii. Interactiunea aptitudini-atitudini reprezinta dimensiunea definitorie a personalitatii umane, din ea rezultand si manifestarea rutiniera si cea creativa.

Pentru a fi performant, si nu neaparat creativ, este insuficient sa fii extrem de performant din punct de vedere aptitudinal, ci este absolut necesar sa fii si motivat pentru aceasta, sa doresti sa te implici atitudinal pozitiv in activitatea desfasurata si, dincolo de aceasta, sa ai deschiderea psihologica necesara pentru ceea ce este nou in viata in general si activitatea profesionala in particular, sa tinzi spre noutate si sa nu te inchizi in rutina vietii cotidiene. Nu se poate considera sistemul aptitudinal sau cel atitudinal ca fiind blocuri unitare din punct de vedere psihic, egal dezvoltate si unidirectionate. Este vorba de doi factori care nu reprezinta decat niste factori sintetici specifici, fiecare avand un alt rol in desfasurarea psihica umana.

Chestionarul de atitudini creative profesionale

Chestionarul evalueaza diferite manifestari atitudinale care sunt implicate in comportamentul creativ profesional si care fac o predictie asupra performantei profesionale ulterioare, fiind o masura a potentialului de dezvoltare profesionala. Rezultatele obtinute sunt semnificative si se confirma practic in performanta profesionala.

Din punct de vedere constructiv, chestionarul este format din 60 de itemi afirmativi, cu variante de raspuns in cinci trepte, subiectul trebuind sa indice in ce masura afirmatia respectiva se potriveste propriei persoane. In constructia acestuia este inclusa si o scala de verificare a modului de raspuns din partea subiectilor, numita scala de incertitudine. O nota scazuta la aceasta scala indica o credibilitate mai mare in sinceritatea celorlalte raspunsuri. Scala evidentiaza intr-o foarte ridicata masura distorsiunea intentionata a celorlalte rezultate ale subiectului. Prelucrarea acesteia se face anterior scalelor principale pentru a valida raspunsurile subiectului.

Rezultatul global vizeaza dimensiunea atitudinala determinanta, dar nu si unica in creativitate, ci doar o masura a aportului pe care il poate aduce acest segment la performanta creativa in activitatea profesionala. El se numeste quotient atitudinal de creativitate (QAC) si este un indicator al gradului si masurii de orientare creativa a structurilor atitudinale din personalitatea umana.

QAC nu acopera intregul spectru de atitudini cu orientare posibil creativa, ci doar acelea care sunt implicate in activitatea principal-profesionala din momentul respectiv sau din cea viitoare. Prin proba AC se evidentiaza doar quotientul atitudinal de creativitate implicat in performanta creativ-profesionala.

Instrumentul permite si o abordare structurala a sistemului atitudinal implicat in creativitatea profesionala, deoarece ierarhizarea simpla a celor mai importante manifestari atitudinale dintr-un anumit domeniu profesional nu este suficienta si nu releva complexitatea abordata. Este absolut necesara abordarea tuturor structurilor atitudinale si analiza corelatiilor psihologice ce se realizeaza intre ele, fiind o masura a unitatii si coeziunii sistemului de atitudini profesionale creative. Au rezultat 15 variabile sintetice si 10 simple care vizeaza nuante psihologice diferite - de exemplu:

Tendinta depasirii obstacolelor dificile ivite Tendinta de autodepasire prin forte proprii Tendinta spre noutatea cognitiva in profesie Tendinta de problematizare in profesie Interes cognitiv in domenii conexe Interes profesional Satisfactia profesionala Multitudinea opiniilor personale Acceptarea noutatii ca normala Multitudinea planurilor personale in profesie Tendinta de depasire a rutinelor in profesie etc.

In final sunt sintetizati 4 factori cu mare omogenitate interna, care permit o definire foarte clara si apta sa diferentieze contributia fiecarei dimensiuni psihice la procesul profesional-creativ. Cei patru factori sunt:

volitiv cognitiv vocational direct creativ

Fiecare factor in parte indica ponderea pe care o are fiecare din cele patru sisteme atitudinale (gradul de implicare a vointei in realizarea unei activitati, dorinta de cunoastere si dezvoltare a cunostintelor profesionale, gradul de satisfactie si implinire vocationala in profesie si modul de implicare creativa in profesie).

Factorii si subfactorii rezultati din chestionar pot avea nu doar valori pozitive, ci si negative, indicand prin aceasta o atitudine anti-creativa, anti-profesionala, manifestata prin insatisfactie profesionala, slaba motivare si implicare in activitate.

Instrumentul si-a dovedit eficienta in cadrul multor cercetari si aplicari, fiind etalonat pe o populatie de peste 500 de persoane, diferentiata pe sex.

Utilizarea instrumentului este recomandabila in recrutare si selectie de personal, in dezvoltarea carierei, in organizarea grupurilor de dezvoltare, tinandu-se cont insa de tendinta de fatada si dezirabilitate sociala a candidatilor, prezenta indeosebi in selectia de personal. Proba se poate utiliza cu succes si in evaluarea satisfactiei profesionale a candidatilor sau angajatilor, in organizare echipelor de proiect cu scop de creatie sau in planificarea si consilierea carierei, evaluand potentialul individual de dezvoltare profesionala prin evaluarea receptivitatii si a deschiderii atitudinale catre nou in profesie. Interpretand rezultatele in corelatie cu nivelul de dezvoltare aptitudinala se pot face predictii asupra evolutiei profesionale individuale. Publicat de Pavel Popescu Neveanu la data de 17 februarie 2004