NEVROZISMUL

La nceputul dezvoltrii teoriei personalitii ,care era strict empiric i psihometric, Eysenk a identificat dou trsturi principale i universale ale personalitii, care au fost folosite pentru evaluarea descripiei generale a diferenelor individuale. Aceste trsturi sunt Nevrozismul i Extraversia; ele nc persist n cele mai bine stabilite teorii ale personalitii (dei uneori sub denumiri diferite). Gigantic Three deriv din investigaiile empirice ale lui Eysenk asupra personalitii i diferenelor individuale (Eysenck, 1947, 1952, 1977, 1982). n concordan cu teoria personalitii, sunt trei dimensiuni principale ale personalitii sau aspecte n care indivizii difer: Nevrozism, Extraversie i Psihoticism. Eysenk de asemenea a oferit un instrument psihometric pentru a evalua aceste dimensiuni; Chestionarul de personalitate Eysenk revizuit(EPQ-R; Eysenck & Eysenck, 1991) este ultima versiune a acestui instrument. EPQ-R este un inventar cu autoraportare care comprim itemi despre comportamentul tipic (preferine sau dispoziii) la care se rspunde pe o scal Likert cu dou puncte (da i nu). Avantajul principal n teoria personalitii a lui Eysenk cu privire la aceste abordri vechi i clasice (dar de asemenea psihanalitice) sunt o consecin a metodologiei de cercetare strict cantitativ, sistematic i empiric. ncepnd de la cercetrile teoretice i observaiile clinice sistematice, Eysenk a aplicat tehnici statistice robuste ale reducerii datelor pentru a evalua dimensiunile personalitii, obinnd una din primele i desigur cea mai longeviv teorie tiinific a trsturilor de personalitate.Alt avantaj al teoriei lui Eysenk este c ncearc s explice diferenele personalitii individuale n termeni biologici. n acord cu teoria lui Eysenk iEysenk (1985) exist diferene biologice n personalitate, n mod specific la pragul de excitaie. Nivele diferite ale Nevrozismului, Extraversiei i Psihotismului (cele trei dimensiuni la care Eysenk se referea ca i temperament) sunt cauzate direct de factori genetici i evaluate din punctde vedere al asemnrilor i deosebirilor dintre indivizi. Astfel, bazele biologice ale temperamentului ar trebui s explice impactul pe termen lung al trsturilor de personalitate n aspectele observabile i neobservabile ale individualitii. Eysenk a argumentat c Extraversia a fost consecina psihologic a diferenelor individuale n sistemul activator reticular ascendent (localizat n formaia reticular a creierului stem). Cortexul cerebral, care este excitat de acest sistem, determin nivelele de motivaie,emoie i condiionare n concordan cu ali inhibatori sau excitatori, i aceste moduri consistente de excitare determin limita n care un individ este introvertit sau extravertit. Introvertiii au o tendin mai mare de a fi excitai cortical dect extravertiii i viceversa.Aceasta este deoarece n condiii egale de stimulare extern (de exemplu, exact n aceeai situaie), introvertiii vor genera o excitaie mai mare dect extravertiii. Astfel, extravertiii au nevoie de o perioad mai mare de timp (i efort) pentru a se adapta la stimulii externi i astfel de a beneficia de mediile nconjurtoare linitite. n mod contrar, extravertiii care au nevoia de a compensa nivelul lor sczut de excitare, au tendina de a cuta stimuli externi care sunt mult mai confortabili (sau sunt capabili de a se descurca) cu medii nconjurtoare distractive sau cu ostimulare puternic. Ca o consecin, diferitele nivele de excitaie i inhibiie ale extravertiilor i introverilor ar duce la evitarea sau cercetarea intensitii stimulilor, care n rspuns ar mri sau micora nivelul lor nnscut de adaptare la stimuli, rezultnd n conexiune invers

psihofiziologic. Prin contrast, diferenele individuale n Nevrozism ar trebui s fie explicate n temeni de activitate a creierului n zona visceral (compus din amigdal, hipocampus, septum, cingulum i hipotalamus) i formaiunea reticular, care genereaz activitate perceput ca excitaie. Nivelele de excitaie sunt asociate cu emotivitatea i activitile de excitaie n creierele indivizilor nevrotici pot fi traduse n experiena (sau predispoziia cel puin, de a experimenta) emoii intense. Astfel, Nevrozismul poate fi neles n termenii relaiei ntre excitabilitate i rspuns emoional (reflectat n activarea autonom a sistemului nevrotic). n acelai mod n care diferenele ntre Introversie Extraversie sunt mult mai evidente n mediile cu stimuli inteni,diferenele individuale n activarea autonom care conduc Nevrozismul sunt mult mai clar observate n condiii de stres sau anxietate. Deoarece indivizii nevrotici sunt caracterizai de un sistem visceral foarte uor excitabil (zona din creier cu implic regularizarea emoiei) sunt mult mai sensibile n a produce reacii emoionale care s stabileasc indivizii (la nivel sczut n Nevrotism). Astfel, acelai eveniment poate provoca o reacie emoional puternic la indivizii nevrotici, dar care nu sunt stabili i indicatori observabili, aa ca rspunsul pielii prin transpiraiesau galvanic (spre deosebire de experiena emoiilor negative puternice) se crede c suntconsecina activitii viscerale a creierului i activrii consecvente a sistemului nervos. Dovada pentru bazele biologice ale nevrotismului nu a fost la fel de extensiv iconsistent pentru Extraversie, n mod cert nu a fost obinut de Eysenk. . Alte probleme i inconsistene ale teoriei psihobiologice a lui Eysenk au fost complexitatea lui, interdependena fiziologic a proceselor care subliniaz dou trsturi de personalitate ortogonale i nerelaionate (aa ca Nevrozismul i Extraversia) i lipsa instrumentelor psihologice la acea vreme pentru a testa ipotezele sale.. Taxonomia temperamentului a lui Eysenk (aspectele noncognitive ale personalitii care includ aspectele cognitive ale inteligenei) se bazeaz pe trei dimensiuni principale, necorelate denumite Nevrotismul, Extraversia i Psihoticismul. Aceste dimensiuni pot fi evaluate prin inventare cu autoraportare aa ca EPQ-R, EPP (profilul de personalitate a lui Eysenk) i se crede a fi universale (Eysenck & Eysenck, 1985). Mai departe, pe ct de mult se crede c aceste dimensiuni sunt inerente, pe att se ateapt ca ele s fie stabile de-a lungul timpului. Exist o eviden longitudinal impresionant pentru stabilitatea acestor trsturi de-a lungul unor fragmente din via i identificarea lor cu dimensiuni ale personalitii principale n diferite culturi (vezi Matthews & Deary, 1998). Nevrozismul se refer la nivelul emoional al individului i tendina lui de a fi anxios. Extraversia evalueaz modul n care acetiindivizi arat preferina i tendina de a fi vorbrei i optimiti (la fel de bine ca energici). Psihotismul (introdus n taxonomie n 1976) se refer la indivizi cruzi emoional, care i asum riscuri, impulsivi i care caut senzaii puternice. Primul instrument psihometric care evalueaz Nevrozismul i Extraversia a fost Chestionarul medical a lui Maudsley (MMQ), dar ultimele versiuni ale Inventarului de personalitate Eysenk (EPI) i cele mai recente chestionare de personalitate Eysenk revizuite(EPQ-R) au introdus mbuntiri n evaluarea celor trei dimensiuni, care includ Psihotismul(Eysenck & Eysenck, 1985 Hans J. Eysenk a elaborat un model din care reies trei trsturi consistente din cercetrile analitice factoriale efectuate: introversia extraversia, neuroticismul stabilitate emoional i psihotismul. A ncercat s fac teoria trsturilor mult mai explicit prin relatarea trsturilor la cauze fiziologice i sociale.Hans Eysenk concluzioneaz c nucleul personalitii const din trei supertrsturi: introversie extraversie, neuroticism stabilitate emoional i psihotism. El a ncercat s relaioneze introversia extraversia de factori biologici aa ca excitarea cortexului cerebral.

Nevrozismul, sau neuroticismul, defineste instabilitatea emotionala. In viziunea lui Hans Eysenck, aceasta stare de instabilitate emotionala este o tendinta genotipa spre nevroza, ea fiind corelata cu activitati nervoase superioare, in special cu stimularea adrenergica. Altfel spus, gradul de nevrotism dicteaza cum raspunde organismul sau la factorii exteriori cu care interactioneaza. Dimensiunea nevrotica este deseori catalogata drept afectivitate negativa, fiind exprimata printr-o suita de emotii negative, precum tristetea, furia, frica, anxietatea, vina si altele asemenea. Persoanele care, in urma testarilor, insumeaza scoruri mari in sectorul nevrozismului sunt, in general agitate, nervoase si nesigure. In plus, nu au o parere prea buna despre sine. Dimpotriva, cele care inregistreaza scoruri mici in acelasi plan, sunt relaxate, senine, increzatoare in fortele proprii, avand reactii emotionale mai retinute. Desi persoanele cu nevrozism pronuntat par sa traiasca mai degraba in spectrul negativ de emotii, acest lucru nu este adevarat. Cu toate ca persoanele nevrotice sustin ca au mai multe sentimente negative decat cei cu grad de nevrotism scazut, ele nu spun ca experimenteaza mai putine emotii pozitive. Diferenta dintre cele doua categorii nu este cantitatea sau gradul de incidenta al emotiilor negative sau pozitive, ci intensitatea la care acestea sunt traite. In concluzie, putem spune ca persoanele cu grad mic de nevrotism traiesc emotiile negative la un nivel scazut, in timp ce persoanele cu grad mare de nevrotism traiesc emotiile negative la un nivel crescut. In lucrarea de fata ne-am propus sa analizam trei laturi ale nevrotismului ca trasatura de personalitate si modul in care acestea ilustreaza trasatura in caz. Asadar, principalele fatete ale nevrozismului sunt: Anxietate Rigiditate Agresivitate

Anxietatea-persoanele anxioase au in mod constant senzatia ca este pe cale sa se intample ceva periculos. Aceasta frica se poate manifesta fata de situatii specific sau poate fi un sentiment general de frica. Astfel de personae se simt tensionate, sunt agitate si au o stare de nervozitate. Rigiditatea- aceasta fateta descrie simtul datoriei si al obligatieie morale. Agresivitatea-persoanele aggressive isi descarca furia de cel mai multe pe un obiect/persoana din exteriorsi se infurie atunci cand lucrurile nu ies pe placul lor.

Chestionarul realizat pentru calcularea nevrozismului (ANEXA1) contine 30 de itemi distribuiti astfel: -10 itemi pentru dimensiunea anxietate (itemii 1,4,7,10,13,16,19, 22,25 si 28); -10 itemi pentru dimensiunea agresivitate (itemii 3,6,9, 11, 14, 17, 20, 23, 26 ,29); -10 itemi pentru dimensiunea rigiditate (itemii 2,5 ,8, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30). Chestionarul a fost aplicat pe un lot de 30 de subiecti si s-a obtinut in urma calcularii consistentei interne a itemilor, cu ajutorul programului SPSS, valoarea coeficientului Alfa Cronbach 0.846.
Reliability Statistics Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha Based on Standardized Items .846 .845 30 N of Items

In urma rezultatelor obtinute dupa introducerea datelor in programul SPSS si a calcularii consistentei interne a acestora (ANEXELE 2,3,4) nici un item nu a fost eliminate sau modificat, atat datorita valorii ridicate a coeficientului Alfa Cronbach cat si datorita faptului ca nici un item nu a inregistrat corelatii negative majore (peste 50%) cu ceilalti itemi. Acest chestionar are un nivel crescut de fidelitate (Alfa Cronbach=0.846) si poate fi folosit pentru comparearea persoanelor intre ele, dar si pentru compararea grupurilor de personae sau pentru a se lua o decizie preliminara intr-o anumita situatie.

CHESTIONAR
Incercuiti una dintre variantele de raspuns precizate mai jos, care va caracterizeaza cel mai mult, corespunzator urmatoarelor intrebari. Variante de raspuns: a) mi se potriveste; b) mi se potriveste partial c) nu mi se potriveste

a) a) a) a)

1) Sunt foarte atent(a) la ceea ce fac/spun deoarece nu vreau sa ma fac de ras in fata celorlalti. b) c) 2) Prefere sa lucrez cu lucruri traditionale decat sa invat lucruri noi. b) c)

3) Crititc foarte mult in secret actiunile colegilor mei. b) c) 4) Cand vad sau aud oameni care se cearta devin agitat. b) c)

5) O schimbare in rutina mea zilnica ma debusoleaza. a) b) c) 6) Ma enervez cand cineva incearca sa ma contrazica. a) b) c) a) a) a) 7) Evit sa particip la discutii chiar daca stapanesc bine subiectul care se discuta. b) c) 8) In viata mea se produc schimbari multiple, nicio zi nu seamana cu alta. b) c) 9) Nu accept parerea celor din jur deoarece ma consider mai bun(a) decat ei. b) c)

10) Ma nelinisteste tot ceea ce nu-mi pot explica. a) b) c) 11) Pastrez multa vreme resentimenete unei persoane care m-a contrazis sau cu care am fost in conflict. a) b) c) 12) Ma ghidez dupa un set de reguli in viata. a) b) c) 13) Sunt foarte ingrijorat(a) despre ce cred ceilalti despre mine.

a) a)

b)

c)

14) "Intep verbal" persoanele din jurul meu pentru a capata atentia grupului. b) c)

15) Prefer sa aleg pentru vacanta locurile unde am mai fost. a) b) c) a) a) 16) Evit sa raman/dorm singur(a) noaptea. b) c) 17) Imi place sa ma laud cu realizarile mele pentru a-i face pe ceilalti sa se simta inferiori. b) c)

18) Cand fac o greseala imi este greu sa-mi continui lucrul. a) b) c) 19) Ma gandesc mai tot timpul la problemele din viata mea. a) b) c) 20) Injur foarte des si de multe ori nu reusesc sa ma controlez. a) b) c) 21) Imi este greu sa accept opiniile celorlalti. a) b) c) 22) Mi se reproseaza ca imi fac griji din orice. a) b) c) 23) Ma cert des cu alti soferi in trafic. a) b) c) 24) Imi place sa incerc feluri de mancare exotica. a) b) c) a) a) a) a) 25) Cand o persoana pe care o astept intarzie, nu pot sa nu ma gandesc la un accident. b) c) 26) Obisnuiesc sa trantesc lucruri atunci cand ma enervez. b) c) 27) Nu mi place sa lucrez cu oameni noi. b) c) 28) Desi totul merge bine imi imaginez ca se vor intampla lucruri rele. b) c)

29) Cand oamenii ma supara le spun eu ce gandesc despre ei. a) b) c) a) 30) Mobila are acelasi loc in casa de mult timp. b) c) 33) Ce itemi nu ati inteles?____________ 34) Ce itemi considerati ca ar trebui scosi?_____________

Case Processing Summary N Valid Cases Excludeda Total 30 0 30 % 100.0 .0 100.0

a. Listwise deletion based on all variables in the procedure. Item Statistics Mean it_1 it_2 it_3 it_4 it_5 Item-Total Statistics Scale Mean if Item Deleted Scale Variance if Item Deleted Corrected ItemTotal Correlation it_6 it_7 Squared it_8 Multiple it_9 Correlation it_10 it_11 it_12 it_13 it_14 it_15 it_16 it_17 it_18 it_19 it_20 it_21 it_22 it_23 it_24 it_25 it_26 it_27 it_28 it_29 it_30 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.4000 1.7667 1.6333 1.7333 1.5333 1.2000 2.0667 Cronbach's 1.8667 Alpha if Item 1.3667 Deleted 1.4333 .847 1.3667 1.6333 1.2000 1.5333 1.3333 1.1000 1.2667 1.1000 1.7000 1.5667 1.5000 1.7333 2.0000 2.2667 1.7000 1.5000 1.4000 2.0667 1.4000 2.0000 Std. Deviation .49827 .81720 .71840 .73968 .68145 .40684 .73968 .81931 .55605 .67891 N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

it_1 it_2 it_3 it_4 it_5 it_6 it_7 it_8 it_9 it_10 it_11 it_12 it_13 it_14 it_15 it_16 it_17 it_18 it_19

45.9667 46.6000 46.7333 46.6333 46.8333 47.1667 46.3000 46.5000 47.0000 46.9333 47.0000 46.7333 47.1667 46.8333 47.0333 47.2667 47.1000 47.2667 46.6667

64.102 58.317 60.409 58.654 59.178 64.626 61.803 59.914 60.897 59.099 62.621 64.478 61.661 59.109 61.757 62.133 61.610 64.133 62.920

.159 .532 .420 .567 .570 .127 .281 .397 .509 .581 .306 .077 .423 .532 .415 .524 .401 .285 .198

.55605 .835 .61495 .840 .55086 .834 .73030 .835 .54667 .847 .40258 .845 .58329 .841 .30513 .838 .70221 .834 .56832 .843 .50855 .850 .69149 .840 .64327 .836 .63968 .840 .65126 .839 .57235 .841 .56324 .844 .78492 .847 .62146 .69481

it_20 it_21 it_22 it_23 it_24 it_25 it_26 it_27 it_28 it_29 it_30

46.8000 46.8667 46.6333 46.3667 46.1000 46.6667 46.8667 46.9667 46.3000 46.9667 46.3667

65.407 63.982 58.723 62.861 62.162 61.816 59.844 63.482 62.838 59.826 60.930

-.012 .170 .606 .230 .302 .330 .615 .203 .174 .562 .388

. . . . . . . . . . .

.852 .847 .833 .846 .843 .843 .835 .846 .849 .836 .841

Scale Statistics Mean 48.3667 Variance 65.620 Std. Deviation 8.10059 N of Items 30