Tema 16.Argumentarea igienica a CMA substantelor chimice in sol.

Controlul de laborator privind

starea sanitara a solului si evaluarea rezultatelor investigatiilor.
1.Notiuni privind poluarea exogena si endogena a solului.
Poluarea endogena-fenomenul in care constituentii normali ai solului se prezinta intr-o forma neobisnuita
sau in concentratii anormal de ridicate ,sau se manifesta prin fenomene si procese poluante care se
desfasoara in interiorul solului(eroziuni,alunecari,refulari,sufuzii)
Poluarea exogena-prin aducerea din exterior in sol a unor substante poluante cea mai frecventa fiind legata
de urmatoarele:
.poluarea cu substante fertilizante:ingrasaminte chimice,dejectiile animalelor ,namoluri de la statiile de
epurare ale apelor uzate tip menager.
.poluarea cu reziduri solide sau semisolide
.poluarea cu substante din atmosfera
.poluarea cu pesticide
.poluarea cu metale grele(plumb,zinc,cadmiu,nichel,arsen,crom)
.poluare cu hidrocarburi
.poluare biologica
.poluare fizica(cu apele cu temperature ridicate,cu substante radioactive)

2.Clasificarea poluarilor solului si caracteristica lor.

Polunatii solului se divid in:
chimici(substante anorganice si organice)
si biologici(bacterii,virusuri,protozoare,helminti)
Cei chimici se impart in 2 grupe mari:
1grup(include substantele chimice care se introduce in sol in mod planificat ,si organizat :precum
agrochimicalele (pesticide,ingrasaminte minerale,sabilizatorii agregatelor din sol,stimulatorii de crestere a
plantelor).Numai in cazul introducerii in surplus aceste preparate devin polunati ai solului.
2 grup(include substante care ajung in sol ocazional,cu apele reziduale menajere si industrial,emisiile
atmosferice ale intreprinderiilor industrial,reziduriile solide menagere si industriale ,gazelle de esapament)

3.Principiile de normare igienica a substantelor chimice exogene in sol.Etapele de normare.

Normarea igienica a substantelor chimice exogene in sol prezinta o cercetare experimentala etapizata si
multidirectionala cu durata de 1-2 ani,efectuata in laboratoare special ,utilizind metode
fizice,chimice,agroeconomice.
La I etapa se studiaza propriettiile fizico0chimice ale substantelor si stabilitatea ei in sol,in special a timpului
in care se descompun 50% din substantele chimice exogene (T50) sau practic tot preparatul (T 90).
La a II etapa se argumenteaza volumul cercetarilor experimentale si concentratiilor pragale preliminare
pentru fiecare indice de nocivitate prin intermediul modelelor matematice ale proceselor de migratie in
sursele de apa si in aerul atmospheric,fitoacumulare si distructie a substantelor chimice in sol.
La a III etapa se face experimental de laborator pentru argumentarea concentratiilor subpragale dupa patru
indici ai nocivitatii(sanitar general.fitocumulativ sau translocativ,de migratie acvatica,de migratie aeriana).
Scopul acestor investigatii este de a determina indicile limitant al nocivitatii si CMA a substantelor chimice
in sol.
La etapa a IV a cercetarii se calculeaza marimiile nivelului maxim de introducere(NMAI) a substantei
chimice in sol si cantitatea reziduala inofensiva (CRI) pentru substantele chimice in conditii pedo-
climaterice concrete.

4.Notiuni atribuite valorilor de normare a substantelor chimice exogene in sol.

posibil la pag 30 din ghidul sur

5.Indicatorii starii sanitare a solului.

-translocativ/fitoacumulativ- se caracterizeaza prin capacitatea substantei chimice normate de a trece din sol prin
radacina in planta si de a se acumula in masa verde si in fructe.
-sanitar general- caracterizeaza actiunea substantei chimice exogene asupra capacitatii de autopurificare a solului si
activitatii lui biologice
-migratie acvatica- caracterizeaza procesul de migratie a substantei studiate in apele subterane si de suprafata
-migratie aeriana- caracterizeaza procesele de patrundere a substantei chimice din sol in aerul atmosferic prin
evaporare, coevaporare cu aburi de apa
6.Metodele supravegherii de laborator asupra starii sanitare a solului.
Deosebim urmatoarele forme de analiza de laborator a solului
-igienica fizica ( compozitia granulometrica, umiditatea, capacitatea de retinere a apei, porozitatea, capilaritatea)
-igienica chimica (microelementele si macroelementele naturale, pesticidele, componentii eliminarilor in atmosfera)
-bacteriologica ( nr total de germeni, titrul bacililor coliformi, bacterii si virusuri patogene)
-helmintologica
-entomologica
-radiometrica

7.Metoda recoltării probelor de sol pentru investigații bacteriologice.

-Proba sumară se obține prin amestecarea probelor de sol unitare luate de pe același teren cerecetat.
-Toate probele sumare trebuie înregistrate în jurnal și numerotate.Pentru fiecare probă se îndeplinește fișa de însoțire.
-În procesul de transportare și păstrare a probelor de sol, trebuie luate măsuri de prevenire a poluării secundare.
-Probele de sol unitare se iau cu un cuțit sau spatulă din săpătură sau utilizînd burghiul de colectat sol de la diferite
adincimi.
-Pentru analiza bacteriologică, de pe un teren cercetat se iau 10 probe sumare.Fiecare probă sumară este alcătuită din 3
probe unitare cu masa de 200-250 g fiecare,luate de la adîncimile 0-5 cm și 5-20 cm.
-Probele de sol destinate analizei bacteriologice,cu scopul prevenirii poluării secundare,trebuie colectate cu
respectarea normelor asepticii:se colectează cu instrumente sterile,se amestecă pe suprafețe sterile,se pun în vase
sterile.
-Probele de sol destinate analizei bacteriologice se pun în lada frigorifică și se aduc imediat la laborator.Dacă nu este
posibilă efectuarea investigațiilor de laborator timp de o zi ,probele de sol se păstrează în frigider la temperatura de 4-
5 grade nu mai mult de 24 ore.Pentru analiza la enterococi si indicele Coli,probele de sol se păstrează în frigider nu
mai mult de 3 zile.
8.Metoda recoltării probelor de sol pentru investigații helmintiologice.
-Proba sumară se obține prin amestecarea probelor de sol unitare luate de pe același teren cerecetat.
-Toate probele sumare trebuie înregistrate în jurnal și numerotate.Pentru fiecare probă se îndeplinește fișa de însoțire.
-În procesul de transportare și păstrare a probelor de sol, trebuie luate măsuri de prevenire a poluării secundare.
-Probele de sol unitare se iau cu un cuțit sau spatulă din săpătură sau utilizînd burghiul de colectat sol de la diferite
adincimi.
-Pentru analiza helmintologică,de pe fiecare teren cercetat se ia cîte o probă sumară cu masa de 200 g alcătuită din 10
probe unitare a cîte 20 g fiecare,luate stratificat de la adîncimile 0-5 cm și 5-10 cm.
-Probele de sol destinate analizei helmintologice se aduc la laborator imediat după colectare.Dacă nu este posibilă
efectuarea imediată a investigațiilor,probele se păstrează în frigider la temperatura 4-5 grade,nu mai mult de 7 zile
pentru determinarea helminților și nu mai mult de o lună pentru determinarea oălor de helminți.În timpul păstrării
probele de sol se umezesc și se afînează odată pe săptămînă.Pentru aceasta probele se scot din frigider și se lasă pe 3
ore la temperatura camerei,se umezesc cu apă în funcție de necesitate și se pun înapoi în frigider.
-În caz de necesitate a conservării probelor de sol mai mult de o lună,se folosesc conservanți:peste proba de sol se
presoară cristalizator apoi se stropește cu soluție de formaldehidă 3% și se pune în frigider.
9.Metoda recoltării probelor pentru investigații sanitaro-chimice.
-Proba sumară se obține prin amestecarea probelor de sol unitare luate de pe același teren cerecetat.
-Toate probele sumare trebuie înregistrate în jurnal și numerotate.Pentru fiecare probă se îndeplinește fișa de însoțire.
-În procesul de transportare și păstrare a probelor de sol, trebuie luate măsuri de prevenire a poluării secundare.
-Probele de sol unitare se iau cu un cuțit sau spatulă din săpătură sau utilizînd burghiul de colectat sol de la diferite
adincimi.
-Pentru analiza chimică,proba sumară de sol se obține din cel puțin 5 probe de sol unitare luate de pe terenul
cercetat.Masa probei sumare trebuie să fie nu mai mică de 1 kg.
-Pentru colectarea probelor unitare de sol destinate pentru determinarea metalelor grele, se folosesc instrumente care
nu conțin metale.Înainte de colectarea probei unitare de sol ,peretele săpăturii trebuie curățat cu un cuțit din polistirol
sau cu o spatulă de plastic.
-Probele de sol destinate determinării substanțelor chimice volatile,se pun imediat în flacoane sau borcane de sticlă cu
dopuri etanș,umplîndu-le complet pînă la dop.
-Probele de sol pentru analiza chimică se usucă și se păstrează în cutii de carton,saci din țesătură sau vase de sticlă.
-Probele de sol destinate determinării substanțelor volatile sau substanțelor chimice instabile,se aduc imediat la
laborator și se analizează.
10.Metoda recoltării probelor pentru determinarea remanențelor de pesticide.
-Proba sumară se obține prin amestecarea probelor de sol unitare luate de pe același teren cerecetat.
-Toate probele sumare trebuie înregistrate în jurnal și numerotate.Pentru fiecare probă se îndeplinește fișa de însoțire.
-În procesul de transportare și păstrare a probelor de sol, trebuie luate măsuri de prevenire a poluării secundare.
-Probele de sol unitare se iau cu un cuțit sau spatulă din săpătură sau utilizînd burghiul de colectat sol de la diferite
adincimi.
-Pentru controlul poluării suprafeței solului cu pesticide, petrol,produse de petrol,metale grele ș.a.- probele unitare se
iau pe straturi la adîncimea de 0-5 cm și 5-20 cm cu masa de cel puțin 200 g fiecare.
-Probele de sol destinate determinării pesticidelor nu trebuie colectate în vase de plastic sau polietilenă.
Metode de recoltare a probelor de sol pentru investigatiile sanitaro entomologice .
 Pentru recoltarea probelor de sol pentru investigatiile sanitaro entomologice se foloseste o rama trafaret cu
dimensiunile de 25x25cm2. Aceasta se ampalseaza pe suprafata sectorului de sol care trebuie studiat . In nauntru
trafaretului se sapa solul pina la o adincime de 20cm si se imprastie pe o suprafata dreapta. Lavrele si cocoanele si scot
cu penseta se numara cantitatea lor . Rezultatele investigatiei se determina dupa modelul unei scari de cinci puncte.
Lavre nu sunt – 1punct
Un singur exemplar de lavre -2 puncte
Putine lavre -3 puncte
Multe lavre – 4 puncte
Foarte multe lavre – 5 puncte
12. Managimantul Supravegherii igienice a comunitatii
Controlul sanitar curent se efectueaza in corespundere cu planul anual de lucru adoptat de medicul sef. Infaptuirea la
nivel inalt a controluluicurent asupra salubrizarii sanitare a centrelor populate presupune
Controlul asupra efectuarii masurilor de perfectionare a salubrizarii sanitare a centrelor populate (organizarea sau
largirea cuprinderii comunitatii cu sistemul planificat-regulat de salubrizare , imbunatatirea si indestularea cu
colectoare de gunoi si cu transport , aplicarea metodelor eficiente de neutralizare si utilizare a rezidurilor, organizarea
observarilor asupra masurilor de salubrizare a centrelor populate si efectuarea lucrului de educatie sanitara )
Punerea la timp in fata comitetelor executive a probelor de planificare curenta si de perspectiva a masurilor de
amiliorare a salubrizarii centrelor populate.

- Actiune administarativa asupra personelor de serviciu si a proprietarilor de case

Legislatia in domeniu protectiei solului
- LEGE Nr.1515 din 16.06 1993 privid protectia mediuluiinconjurator
- LEGE Nr.10 din 03.02.09cu privire supravegerea de satat a SP art 34 –solul si mentinerea teritoriului
- LEGEA nr 1236 XIII CU PRIVIRE LA REGIMUL PRODUSELOR SI SUBSTANTELOR NOCIVE
- LEGEA nr 119 XV cu privire la la produsele de uz fitosanitar si a fertilizantilor

Particularitatile salubrizarii comunitatilor

In cadru centrului populat este obligatoriu instalarea recipientelor pentru a acumularea rezidurilor solide .
Numarul si distanta intre ele trebuie sa fie nu mai mare de 40 de metri in locuri aglomerate si 100m in cele putin
aglomerate .
Amenajarea pe strada a corturilor taberilor de vinzare a legumelor si fructelor trebuie sa fie coordonata cu SSSE.
Deriticarea teritoriului in raza de 5m se efectuiaza de structura comerciala autorizata. Salubrizarea mecanizata
umeda si uscata a strazilor si pietilor perioada de vara se facein mod planificat. Strazile cutrafic intens in scopul
imbunatatirii microclimatului in timpul arsitei de vara si vor stropi cu apa . Toamna in perioada caderi frunzelor
salubrizarea strazilor se vaface minutios iar frunzele cazute se vor colecta pe sectoare speciale . In perioada de
iarna la prelucrarea cailor de circuatie auto cu reagenti chimici se interzice folosirea sarii de bucatarie .

Notiuni si continutul supravegeii igienice preventive in domeniul protectie sanitari a solului .

Protectia sanitara a solului prevede efectuarea masurilor de prevenire a poluarii lui cureziduri solide si lichide
menajere si industriale cu ingraseminte minerale, pesticide si cu alte substante chimice exogene , controlul asupra
constructiei intretineri si exploatarii corecte a instalatiilor de epurare ,lichidare si utilizare a ridurilor controlul
asupra aplicarii metodelor inofensive de recultivare a pantului si a folosirii lui rationale .
Controlul sanitar preventiv in domeniul protectiei sanitare a solului include trebuie sa intreprinde urmatoarele
masuri organizatorice .
 - Selectarea corecta a terenurilor pentru amplasarea localitatilor, blocurilor locative intreprinderilor industriale ,
pentru agricultura.
- Organizarea corecta a tuturor lucrarilor pe terenurilor selectate
- Amplasarea si exploatarea corecta din punct de vedere igienic a platformrlor de acumulare si neutralizare a
gunoistilor a cimpurilor de irigare utilizate pentru epurarea biologica a rezidurilor lichide.
- Efectuarea monitoringului permanent a calitatii solului.

14.Metoda alegerii lotului de pamint pentru neutralizarea deseurilor.

Contine 3 sarcini principale:
-aprecierea sectorului repartizat (dimensiunea terenului) pentru instalatia proectata
-clarificarea posibilitatii de stabilire a latimii necesare a zonei sanitare de protectie pina la cladirile de locuit si
instalatiile de captare a apei
-aprecierea utilitatii terenului in functie de sol si de conditiile hidrogeologice (felul solului, capacitatea lui de filtratie,
nivelul aflarii apelor freatice, iar in unele cazuri directia si viteza de miscare a fluxului freatic)