C 1.4.

Igiena solului și sănătatea

Solul este acea parte a scoarței pământului în care au loc procese biologice.
Este format din granule ( particule solide ) și spații libere ( porii solului )

Proprietăţi fizice:
1. Permeabilitatea pentru aer – calitatea solului de a fi străbătut de aer. Cu cât solul conţine o
cantitate mai mare de aer, cu atât procesele biologice sunt mai active , iar solul este mai salubru.
2. Permeabilitatea pentru apă – calitatea solului de a fi străbătut de apă. Este determinată de
mărimea porilor și de volumul lor
Cu cât porozitatea unui sol este mai mare, cu atât reţinerea apei în porii solului este mai
mare; nisipul are o porozitate în jur de 35% ușor permeabil , pe când argila de peste 65% 
greu permeabilă.
3. Capilaritatea – capacitata solului de a permite apei subterane să se ridice prin porii săi către
straturile superficiale.În cazul argilei timpul de ridicare e mare ( ore ) ,iar înălțimea este mare
1,5- 2m .
4. Selectivitatea – calitatea solului de a reţine în porii săi diferite impurităţi care îl străbat,
acestea fiind purtate de aer şi de apă .
5. Temperatura – asigură viabilitatea organismelor.
Temperatura este dependentă de: • Radiaţiile solare
• Procesele biochimice din sol
• Căldura centrală a solului
Solul în general este rău conducător de căldură
La adâncimi de 7-8 m – temperatură constantă nu se resimt variațiile sezoniere ale
temperaturii
Compoziția chimică a solului
-solul conține aproape toate substanțele chimice cunoscute
-se găsește în interdependență reciprocă cu atmosfera , cu hidrosfera și biosfera
-elementele chimice din aer și apă trec în sol , de acolo în vegetale , animale și ajung la om
Excesul sau carenţele de elemente minerale produc endemii bio-geo-chimice.
Exemple: • Guşa endemică – lipsa de iod
• Fluoreza endemică – plusul de fluor

Poluarea solului și influența asupra sănătății

A.Poluarea biologică = diseminarea pe sol odată cu diversele reziduuri a germenilor patogeni.

Solul este foarte bogat în flora microbiană proprie numită flora telurică care participă active la
procesele biologice și biochimice ce se petrec în sol
Germenii patogeni din sol se împart în :
a. gemeni patogeni excretaţi de om şi transmişi prin intermediul solului , contaminare om-
sol-om
b. gemeni patogeni excretaţi de animale şi transmişi prin intermediul solului, contaminare
animal-sol-om.
c.transmitere de germeni care se găsesc natural pe sol , contaminarea sol-om
 Contaminarea om -sol-om este caracteristică mai ales pentru grupa germenilor de
provenienţă intestinală ca bacilul tific şi bacilii paratifici, bacilii dizenterici, virusul holeric,
virusurile poliomielice, virusul hepatic şi strepto-stafilococi. Au rezistenţă redusă la sol.
Enterobacteriile rezistă 10-30 zile ,iar enterovirusurile 4-6 săptămâni .
Viabilitatea este mai mare în solurile umede . Cel mai frecvent calea de transmitere este
indirectă , prin intermediul apei sau alimentelor care sunt contaminate de sol .
Contaminarea animal-sol-om recunoaşte un număr mult mai mare de germeni ca : bacilul
tetanic, bacilul antracis, germenii gangrenei gazoase, leptospire , brucele, bacilul botulinic.
Leptospirele , brucelele , pasteurelele desi nu au forme de rezistență supraviețuiesc pe sol
4-10 săptămâni .
Germeni precum bacilul antracis , clostridium tetanic și alții au formă de rezistență sporul ,
formă pe care o adoptă în condițiile nefavorabile de pe sol .Calea de transmitere este cel mai
frecvent prin contact direct cu solul.Necesită prezența unei leziuni cutanate deschise.
Exemplu: bacilul botulinic => prin conserve insufficient prelucrate termic și contaminate =
toxinfecţie alimentară gravă datorită exotoxinei neurotrope eliberate
Contaminarea sol-om -transmiterea se face prin inhalare sau pătrundere prin tegument
lezat Cele mai frecvente micoze sunt : tricomicoza, histoplasmoza, criptococoza , sporotricoza
etc.

Parazitoze transmise prin intermediul solului

1.helmintiaze –biohelminți – au nevoie obligatoriu de o gazdă intermediară pentru a se dezvolta
și atinge stadiul infestant ; exp : teniile
-geohelminți - se dezvoltă direct pe sol
-exp.: ascaridul ,tricocefalul ( rezistență pe sol de peste un an ) ;
condiții : 16-180C , 60-80% umiditate , lipsa radiațiilor solare directe
2.ankilostomiaza – determinată de ankilostoma duodenale ( boala minerilor)
-eliminarea se face sub formă de ouă din intestinal omului bolnav odată cu
dejectele ; în mediul exterior are nevoie de 24-26 C ( numai în țările calde)
3.strongiloidoza – parazitul present în intestinal omului bolnav produce ouă care eclozeazăși
apar larve( rabditoide ) ; acestea sunt eliminate din organism .În condiții nefavorabile se
închistează
( strongiloide ) , formă sub care rezistă
4.oxiurază – solul are rol pasiv în transmiterea bolii
B.Poluarea chimică
- produsă prin reziduuri menajere şi zootehnice, reziduuri industriale şi radioactive, utilizarea
substanţelor chimice în agricultură
▪ Indicatorii poluării chimice a solului
Poluarea chimică a solului este poluare organică( reziduuri menajere , zootehnice , din industria
alimentară ) , industrială ( siderurgie, petrochimie , metalurgie- substanţele chimice se
concentrază în lanţul alimentar al omului), radioactivă ( depuneri radioactive pe sol strontium şi
cesiu) , agricolă ( îngrăşăminte , biostimulatori , antidăunători).
-indicatori de poluare – 1.direcţi
2.indirecţi

A.Indicatori direcţi de poluare chimică a solului

-influenţa nocivă se produce prin intermediul aerului , apelor sau plantelor
- Criteriul de bază este acela ca substanţa chimică poluantă să nu depăşească CMA admisă în aer,
apă , plante ca urmare a transferului din sol către aceste medii.
- CMA pentru sol se stabileşte după ce s-a stabilit CMA pentru apă , plante , animale , oameni ,
aer
-gradul de migrare şi transfer de la sol către apă , plante depinde de :
1.cantitatea de substanţă poluantă ajunsă pe sol
2.structura mecanică şi compoziţia chimică a solului
3.starea meteo climatică din momentul utilizării pesticidelor
-importantă este stabilirea biodegradabilităţii ; uneori pot rezulta produşi intermediari mai toxici
decât cei de la care s-a plecat. Este absolut necesară cunoaşterea etapelor de degradare
-alt criteriu sanitar cunoşterea influenţei pe care substanţele chimice poluante le exercită asupra
florei microbiene telurice , floră care ia parte direct la procesul de biodegradare.Distrugerea ei
împiedică autopurificarea .Se urmăreşte acţiunea substanţelor chimice asupra florei nitrificatoare
şi asupra restului florei telurice .
Cel mai frecvent sunt cercetaţi germenii psihrofili ( se dezvoltă la 220C)
-se pot determina substanţele chimice : F , Pb , As , Hg ,pesticide ( sunt actori de risc prin
prezenţă şi concentraţie)
B.Indicatori indirecţi de poluare chimică a solului
-sunt elemente chimice care nu sunt nocive prin ele însele pentru om
-prezenţa lor denotă existenţa în sol a unor elemente chimice sau biologice a căror prezenţă e
nocivă asupra sănătăţii omului ( azot organic şi C organic)
-indicatorii indirecţi de poluare sunt : produşi intermediari ( amoniac , nitrişi , hidrogen sulfurat),
produşi finali ( nitraţi , fosfaţi , sulfaţi ) .
-azotul este cel mai utilizat indicator de poluare organică, în special azotul organic teluric
-cifra sanitară a solului ( indicele Hlebnicov) = azot organixc teluric/azot organic total < 1
- semnificaţie – numai o parte din azotul din sol trece în N organic teluric .Cu cât indicele
este mai aproape de unitate solul este considerat mai curat .
-sub 0,7 sol poluat
-0,7- 0,85 poluare medie
- 0,85 – 0,95 poluare redusă
-peste 0,95 sol curat
- un alt indicator este conţinutul de C organic
- sol nepoluat 0-1%C organic
- sol uşor poluat 1-3%
-sol mediu poluat 3-4%
- sol poluat 4-6%
- sol intens poluat peste 6% C organic
▪ Indicatorii poluării biologice a solului
Poluarea biologică se caracterizează prin diseminarea pe sol a germenilor patogeni odată cu
diverse reziduuri .
Supravieţuirea germenilor depinde de : specia microbiană , calitatea solului , condiţii
meteoroclimatice.
Solul nu oferă condiţii de dezvoltare a germenilor patogeni datorită : temperaturii ridicate ,
umidităţii reduse , radiaţiei solare permanente , lipsa suportului nutritiv
Germenii patogeni apar ca urmare a contaminării de tip : om –sol -om ,animal – sol –om , sol-
om.
Poluarea solului este consecinţa unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare :
îndepărtarea sau depozitarea la întâmplare a reziduurilor , depozitarea dejectelor animale,
utilizarea reziduurilor organice în agricultură.
Solul este cercetat în următorele zone de risc :
-locuri de joacă copii
- ştranduri , plajă , campinguri
- curte şcoală
- terenuri agricole care au în apropiere surse industriale de poluare
Pentru analize microbiologice probele de sol trebuie lucrate în maxim 24 ore de la
recoltare dacă au fost păstrate la 40 C .Unele analize chimice ( substanţe toxice) se fac în 24 – 72
ore.
- se fac analize microbiologice , virusologice , parazitologice
Analiza microbiologică
Scop sanitar şi epidemiologic
Indicatorii care se determină sunt :
- Indicatori de poluare fecală CT/g sol la 1050C , CF /g , SF 7g , bacterii sulfito-
reducătoare 7g sol la 1050C , bacteriofagi enterici ( anticoli, antitific Vi)
- Germeni mezofili 7g sol la 1050C
- Germeni termofili 7g sol
- Procentul de bacterii mezofile sub formă de spori 7g sol la 1050C
În condiţii epidemiologice speciale se pot determina germeni cu poartă de intrare digestivă
( salmonela, shigella) sau cutanată ( b.antracis . b.tetanic )
Analiza virusologică
-virusurile provin prin deversarea reziduurilor rezultate din activităţi colective umane şi animale
-grupe de virusuri căutate : entero, adeno , reo , virusul hepatitei epidemice , rotavirusuri ,
virusurile gastroenteritelor
-virusurile se identifică prin culturi pe ţesuturi
Analiza parazitologică şi fungică
-identificarea ouălelor de geohelminţi ( ascarizi , tricocefali , strongiloide)
-fungii de pe sol – keratinofile ( paraziţi ai ţesutului cornos) pot determina afecţiuni
dermatologice
-din sol se pot izola tulpini de tricophyton , microsporium
Îndepărtarea reziduurilor solide
Reziduurile pot fi solide şi lichide
-deşeurile solide se împart în deşeuri menajere , de stradă , industriale , agrozootehnice , speciale
–periculoase ( toxice , poluante , inflamabile , explozibile ,deşeuri de spital , deşeuri radioactive)
- deşeuri lichide –reziduuri comunale , industriale , zootehnice , meteorice
Importanţa sanitară a reziduurilor solide
- Pot polua solul , apa aerul prin produşii de descompunere ; pot polua alimentele
- Pericol mare pentru sănpătatae datorită conţinutului de germeni patogeni , virusuri ,
posibilitatea de a atrage insecte şi rozătoare
Deseurile menajere trebuie sortate la locul de producere in componente reciclabile si
nereciclabile si se colecteaza selectiv in recipiente specifice inscripționate si amplasate în locuri
special amenajate .
Clasificarea reziduurilor solide
 a. Reziduuri menajere - 2 Kg / locuitor / zi - Resturi alimentare, hârtie; materiale plastice,
sticlă, metale - Bogate în substanţe organice şi germeni.
b. Reziduuri industriale = substanţe chimice, metale, suspensii
c. Reziduuri zootehnice = fecale animale, furaje, aşternut
d. Reziduuri speciale = periculoase.
e.Reziduuri de spital şi cele radioactive (izotopi)
f.Reziduuri stradale
Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor si deseuri
asimilabile celor menajere, precolectate in recipiente stradale. Deșeurile rezultate din maturarea
strazilor contin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor si a drumului, pamant, frunze si
alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera.
Este posibil ca, in urma precolectarii defectuoase a deseurilor asimilabile cu cele menajere,
produse pe strada, o parte a acestora sa intre in compozitia deseurilor de maturare; acest lucru
trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara si secundara
a deseurilor de catre fiecare producator, persoana fizica sau juridica. Deseurile asimilabile cu
cele menajere se precolecteaza in recipiente stradale (cosuri, pubele, containere) asigurate de
catre primarii
Deseurile periculoase rezultate din asistenta medicala acordata la domiciliul pacientului
sau cele rezultate din activitatea medicala a cabinetelor medicale, amplasate in cladiri de locuit,
urmeaza circuitul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala, conform
reglementarilor legale specifice. Persoanele care isi administreaza tratamente injectabile la
domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze
deseurile periculoase rezultate, in recipiente adecvate (cutii din carton cu sac de plastic in
interior, cutii din plastic rigid), pe care le vor depune la cabinetul medicului de familie sau la cea
mai apropiata unitate sanitara de care apartin, care este obligata sa le primeasca in scopul
eliminarii lor finale. 
Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a deseurilor menajere se face in
recipiente acoperite, dimensionate in functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare si de
categoria in care se incadreaza deseurile menajere din locuinta; deseurile nu se colecteaza direct
in recipient, ci intr-un sac de polietilena aflat in recipient si care sa aiba un volum putin mai mare
decat volumul recipientului.
Precolectarea secundara, adica strangerea si depozitarea provizorie a sacilor cu deseuri
menajere in punctele de precolectare organizata, se face in recipiente de culori diferite
inscriptionate cu tipul deseurilor, dimensionate corespunzator, acoperite, prevazute cu
dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, concepute astfel incat sa
nu produca raniri in timpul manipularii si sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic
excesiv. 

– în locuinţe ( în saci , în recipiente acoperite ) – precolectare primară

- Îndepărtate în pubele aşezate diferit după timpul de zone de locuit – precolectare
secundară
- Pentru locuinţele unifamiliale – pubele 100 l
- Bloc de maxim 5 etaje – platforme la 10-15 m de faţa de clădire , cu hidrant şi sifon de
pardoseală ; la peste 5 etaje încăperi speciale la parter
- Containerele vor fi concepute în aşa fel încât accesul la ele să fie rapid şi uşor , iar
sistemul de acoperire să fie rapid şi uşor de manevrat şi să asigure etanşeitate.
 - Deşeurile municipale trebuie sortate la locul de producere în componente reciclabile şi
nereciclabile
Deşeurile menajere sunt predominant organice , biodegradabile
Îndepărtarea reziduurilor
- Colecatte în pubele sau containere de mare capacitate 1t
- În mediul urban se îndepărtează de serviciul de salubritate
- Frecevenţă : vara ( zilnic sau cel mult la 3 zile) , iarna la mai puţin de 5 zile ( Ord.MS
119/2014)
-
Se îndepărtează cu autovehicule compactoare ; dacă nu e posibil se ridică containerul cu totul
Personalul dotat cu : echipament de protecţie închis la extremităţi , existenţa instalaţiilor de
igienă personală la intrare /ieşire din schimb , control medical periodic , vaccinat antitific
Alte metode de îndepărtare
- La reţeaua de canalizare – după măcinare
- În canale pneumatice – antrenate de curenţi de aer aspirator , duse spre siloz de unde
sunt neutralizate
- Incinerare –
Neutralizarea deşeurilor reprezintă operaţia prin care se înlătură complet riscurile
reprezentate de deşeuri
Metode de neutralizare : depozitare controlată, compostare , camere bioterme , incinerare
Depozitarea controlată – se bazează pe capacitatae de autopurificare a solului .Platformele de
neutralizare trebuie aşezate în zone declive natural ; se aşează un strat de reziduuri , un strat de
pământ .Depozitarae în straturi afânate , descompunere rapidă.Se tratează cu insecticide şi
raticide.După mineralizarea completă terenul se utilizează ca spaţiu verde .
Compostarea – se transportă în afara localităţilor , depozitarae se face pe platforme
impermeabile în stive de 1,8-2m în straturui succesive cu pământ.În interiorul compostului se
dezvoltă flora termofilă ( 50 -600C) .Această temperatură distruge ouă de paraziţi , germeni
patogeni , larve insecte.Compostarae durează 5-6 luini iarna şi 3-4 luni vara .
Camere bioterme- funcţuionează pe principiul compostului , dar are loc în încăperi speciale
-se realizează temperatura de 70 – 80ac
-timpul de mineralizare este 20-30 zile
Se distrug ouă şi larve de insecte , paraziţi intestinali , germeni în forme vegetative , germeni
sporulaţi
Incinerarea este metodă modernă de neutralizare .Crematoriile sunt amplasate în zona industrială
a oraşului .Se realizează sortare mecanică , uscare , ardere.
Îndepărtarea reziduurilor lichide
-îndepărtarea apelor uzate menajere se face numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate
-în lipsa unui sistem public de canalizare unităţile sunt obligate să aibă instalaţii proprii de
colectare , tratare şi evacuare a apelor uzate.
-apele uzate , menajere şi industriale , nu se răpândesc pe sol , curţi , grădini sau în zona de
protecţie sanitară a surselor şi instalaţiilor de aprovizionare centrală cu apă
-apele uzate provenite de la instituţii medicale se tratează ( dezinfecţie , decontaminare )în
incinta unităţilor respective înainte de deversare
Canalele deschise se pot utiliza numai pentru evacuare a apelor meteorice
- îndepărtarea apelor menajere provenite de la locuinţe fără racord la reţea publică se face în fose
septice vidanjabile , care trebuie proiectate conform normelor şi amplasate la cel puţin 10 m faţă
de cea mai apropiată locuinţă.
-când elementele poluante sunt în concentraţie mare apa este supusă procesului de epurare
( metodă de reţinere îndepărtare din apele reziduale a poluanţilor care depăşesc limita admisă
pentru protecţia surselor )
-metodele de epurare sunt fizice , chimice , biologice
Epurarea fizică- îndepărtarea poluanţilor minerali şi organici aflaţi în suspensie .La intrarea în
decantor( vertical , orizontal , radial ) se instalează grătare sau flotoare . Trebuie asigurată şi
tratarea nămolului rezultat
Epurarea biologică - scăderea substanţelor dizolvate sau în suspensie coloidală care nu pot fi
îndepărtate mecanic .
-se desfăşoară dup tipul procesului oxidativ aerob
-metodele biologice de epurare sunt naturale ( câmpuri de asanare , câmpuri de irigare , lacuri
biologice) şi artificiale ( filtre biologice , de contact , filtru stropitor , nămol activat ).
Epurarea chimică-reprezintă neutralizarea la ieşire a apelor reziduale din întreprinderi ; se
cunosc substanţele toxice şi se utilizează neutralizanţi .Cantitatae depinde de procesul
tehniologic utilizat
-tranformă substanţele poluante solubile în substanţe insolubiole care potz fi îndepărtate prin
metode clasice.
Dezinfecţia apelor reziduale
Dozele de clor sunt mult mai mari decât prelucrarea apei potabile
- Apă neepurată 20-30mg Cl activ / dm3
- după epurare mecanică 15-20mg Cl activ / dm3
- după epurarae biologică 10-15mg/ dm3
- contactul cu Cl trebuie să fie de 30 minute , iar Cl rezidual liber să fie 0,5mg/dm3
Dezinfecţia este obligatorie pentru apele provenite de la spitalel de boli contagioase , institute de
seruri şi vaccinuri , tăbăcării , centre de ecarisaj

DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ

Metodologia de instruire a personalului medical implicat în gestionarea deşeurilor rezultate din

activitatea medicală vă facem următoarele precizări cu privire la aplicarea Ord.MS 1226/2012
privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală :
1.Deşeurile înţepătoare infecţioase şi neinfecţioase se colectează împreună în cutii galbene cu
capac special.Vor fi etichetate cu codul 18 01 01( 18 01 03* ) . Seringile cu ac retractabil se
colectează , în saci galbeni cu inscripţia Pericol biologic .
2.În saci galbeni din polietilenă sau în cutii de carton cu saci galbeni , codificaţi 18 01 03* se vor
colecta deşeurile infecţioase : deşeurile care au venit în contact cu sânge sau alte fluide biologice
perfuzoarele cu tubulatura , recipientele care au conţinut fluide biologice , câmpuri operatorii ,
mănuşi , sonde şi alte materiale de unică folosinţă , comprese , pansamente , membrane de
dializă , pungi pentru colectarea urinei , scutece , materiale de laborator folosite , pungi perfuzii.
3.În cutii galbene cu sac de polietilenă şi siguranţă la închidere sau în cutii galbene din plastic se
vor colecta deşeurile anatomo-patologice codificate cu codul 18 01 02 ( 18 01 03* ).
În această categorie intră: fragmente din organe şi organe umane , părţi anatomice , lichide
organice , material biopsic , fetuşi , placente , părţi anatomice rezultate din laboratoarele de
autopsie , sânge şi recipientele pentru sânge .
Este obligatoriu ca toate aceste tipuri de deşeuri să aibă în paranteză 18 01 03 * ( sunt
deşeuri periculoase infecţioase).
4.Compartimentul de oncologie va colecta separat deşeurile medicale produse care vor fi
codificate cu 18 01 08* deşeuri de medicamente citoxice şi citostatice + 18 01 03* . Se colectează
în containere (cutii plastic cu pereţi rigizi ) sigue şi cu capac .Transportul acestor deşeuri se
realizează în anumite condiţii.
Această categorie include : recipienţi originali de medicamente , resturi de tablete/comprimate ,
medicamente expirate în ambalaj original , corpuri de sringă cu sau fără ac folosite , sticle şi
sisteme de perfuzie , materiale moi contaminate , echipament individual de protecţie contaminat ,
materiale care au avut contact cu medicamentele citotoxice-citostatice.

5. Deşeurile chimice constând din sau conţinând substanţe periculoase vor fi codificate cu
cod 18 01 06* . Această clasă cuprinde : acizi , baze , solvenţi halogenaţi , produse chimice
organice şi anorganice , produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator , soluţii
fixatoare sau de developare , produse concetrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie ,
soluţii de formaldehidă.Colectarea se face în recipiente speciale care să nu permită pierderi de
conţinut .Recipientele vor fi marcate adecvat : Inflamabil , Coroziv , Toxic .

COLECTAREA DEŞEURILOR PE SECŢII se va face sub codurile :

1. Codurile 18 01 01( 18 01 03* ) şi 18 01 03* - în toate secţiile şi laboratoarele din spital ,

în cel două ambulatorii de specialitate aflate în structura spitalului.

2. Codul 18 01 02 ( 18 01 03* ) – Secţia Obstetrică-ginecologie, ATI –pungi sânge,

Laborator de anatomie-patologică , Laborator analize –medicale –eprubetele cu sânge ,
secţiile cu profil chirurgical când este cazul

3. Codurile 18 01 08* +18 01 03* - Compartimentul oncologie din cadrul Secţiei Medicală
II

4. Codul 18 01 06* - reactivii şi produsele rezultate de la aparatura din Laborator radiologie,

Laborator analize medicale , Laborator anatomie –patologică.

Conform art.34(1) din Ord.MS 1226/2012 durata stocării temporare a

deşeurilor mediocale infecţioase în incinta unităţilor medicale nu poate să depăşească 48
de ore. În intervalul a maxim 48 ore recipientele vor fi transportate la spaţiul de stocare
temporară din incinta spitalului.

Etichetarea :
Eticheta va cuprinde : tipul deşeului colectat = codul , data începerii utilizării
recipientului pe secţie , data umplerii definitive , secţia şi unitatea sanitară care a folosit
recipientul , persoana responsabilă cu manipularea sa , linia de marcare a nivelului
maxim de umplere =3/4 din volumul recipientului.
 Recipientul va avea marcaje conform standardelor Naţiunilor unite (UN) în
conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri
periculoase ( ADR) : pictograma Pericol biologic –este pe recipient , capacitatea
recipientului (l sau Kg – este pe el) .