UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE A PERSONALULUI DIDACTIC

CAIET DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ LA DISCIPLINA
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Nivelul I – ciclul de licenţă şi

TEODORESCU ANEMARI SIMONA

Editura Fundaţiei România de Mâine

Bucureşti, 2018
 CUPRINS

I. Fundamentele activităţii de practică pedagogică.............................................................

1. Baza normativ-legislativă a pregătirii pentru profesia didactică....................................

2. Obiectivele activităţii de practică pedagogică...............................................................

3. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice................................................................

a. Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt.........

b. Structura practicii pedagogice………………………………………….

c. Îndrumarea practicii pedagogice.............................................................

II. Documentele portofoliului de evaluare a activităţii de practică pedagogică în

învăţământul preuniversitar obligatoriu (1) de educaţie fizică şi sport..................

1. Grilă de observare a lecţiei .............................................................................................

2. Planificare calendaristică (semestrială / anuală)..............................................................

3. Proiectul unităţii de învăţare............................................................................................

4. Proiect de lecţie ..............................................................................................................

5. Protocolul de densitate ...................................................................................................

6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1)……….

7. Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfăşurate în semestrul 6 (anul III,

sem.2)………………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................

2
I. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

1. BAZA NORMATIV-LEGISLATIVĂ A PREGĂTIRII PENTRU PROFESIA

DIDACTICĂ

Certificatul de absolvire a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic

acordă dreptul de exercitare a profesiei didactice în învăţământul secundar, postliceal şi
superior, potrivit legii.
Legea învăţământului nr.84/1995
Art. 68. - (1) Studenţii si absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica sunt obligaţi să
participe la activităţile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic.
(2) Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic funcţionează în instituţiile de
învăţământ superior, pe bază de regulament, şi are planuri de învăţământ distincte, care
cuprind discipline de pregătire teoretică si practică în domeniile pedagogiei, psihologiei,
logicii, sociologiei si metodicii de specialitate.
(3) Pregătirea studenţilor prevăzută la alin. (1) şi (2) se realizează în regimul activităţilor
didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de
învăţământ ale facultăţilor de profil.
(4) Absolvenţilor Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic li se eliberează
certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre
didactice.

Potrivit art.1, alin.2 (a) al Ordinului MEN 3850/2017 din 2 mai 2017, publicat in
Monitorul Oficial al României nr. 361 din 16 mai 2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru
de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ
superior acreditate în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, certificarea
pentru profesia didactică Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare
dreptul să ocupe posturi didactice în antepreşcolar, preşcolar, primar şi gimnazial, cu
condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de formare
psihopedagogice;

(5) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare absolvite şi disciplinele care pot fi
predate în învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit Centralizatorului privind
disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, pentru
încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual, prin ordin al
ministrului educaţiei.

2. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Practica pedagogică, disciplină obligatorie în pregătirea pentru profesia didactică, are

următoarele obiective:
- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi
metodice;
- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare
exercitării profesiunii didactice;
- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi
conducerea procesului didactic;
- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor
procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile, finalităţile,
conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare
a rezultatelor şcolare);

3
 - formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică,
valorificând pregătirea teoretică dată de psihologia educaţiei, pedagogie,
didactica specialităţii;
- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în
vederea tratării diferenţiate a acestora;
- cultivarea capacităţilor de autoevaluare/ de integrare a rezultatelor
autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării profesionale.

3.CONŢINUTUL ŞI SECVENŢELE PRACTICII PEDAGOGICE

c. Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt :

cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea,
educarea şi socializarea tinerei generaţii ;
cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi
serviciile conomic , a sistemelor conomic l ale unităţilor şcolare;
cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, conomic-
financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce dintre acestea;
înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale
administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor permanente cu mediul în care
acţionează;
asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale
profesiei de cadru didactic ;
capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu,
în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi accesibilă însuşirea de către elevi a
valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;
construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor
disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea deprinderilor de apreciere şi susţinere a
activităţilor didactice cu elevii;
formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă
şi individuale ale elevilor ;
dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii,
ale elevilor şi ale colegilor.

b. Structura practicii pedagogice

Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe :
etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile
unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către studenţi a tuturor elementelor teoretice
şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor
practice;
practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor
componente ale procesului de învăţământ, precizarea etapelor activităţilor didactice în
succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de
activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie
etc.);
proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare:
planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor
tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza
curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a
obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor
ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;

4
 desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de
demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi
finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte
componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii,
motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării
educaţionale;
integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi
autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie)
desfăşurate.

c. Îndrumarea practicii pedagogice

Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru

Pregătirea Personalului Didactic şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de
inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Decanatul Facultatii şi
inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:

 de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al

facultăţilor de profil care:
 face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma
nemijlocit practica studenţilor;
 asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din
cadrul practicii pedagogice;
 analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale
studenţilor;
 analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de
studenţi la practica pedagogică;
 înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în
perioadele de practică pedagogică.

 de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi
garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:
 planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;
 repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară
profesorii-mentori;
 îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile
şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată durata practicii pedagogice;
 urmăreşte ca proiectul didactic să includă toate componentele specifice unui proiect
ştiinţific;
 verifică dacă este respectată în proiect concordanţa dintre obiectivele propuse,
conţinutul ce trebuie predat, strategiile didactice, structura lecţiei şi instrumentele de
evaluare;
 urmăreşte alocarea corectă a timpului necesar fiecărei activităţi din proiectul didactic,
în funcţie de nivelul de vârstă şi de cunoştinţele elevilor;
 dezvoltă la studenţii practicanţi capacitatea de a face analiza critică a lecţiei;
 feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecţiei observate;
 transmite observaţiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului
practicant/stagiarului: a) observaţiile sunt obiective, fără prejudecăţi şi comentarii
subiective, focalizate pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a
studentului practicant/stagiarului; b) observaţiile oferă studenţilor practicanţi
posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii şi soluţii prin intermediul reflectării; c)

5
 observaţiile facilitează explorarea de către studenţi a propriei gândiri şi dezvoltarea
propriei teorii în ceea ce priveşte predarea.
 analizează şi evaluează activitatea didactică a studenţilor practicanţi pe baza unor
standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la
începutul practicii pedagogice;
 încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;
 întocmeşte rapoarte de analiză a activităţii studenţilor practicanţi: evaluarea
realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidenţiază
competenţele profesionale pe care trebuie să le deţină în momentul respectiv
studentul practicant.

Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice

implică în mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a studenţilor la toate acţiunile,
proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă
organică, esenţială a pregătirii pentru profesiunea didactică.
Didactica Educaţiei Fizice şi Sportive abordează, în principal: activitatea de educaţie fizică şi
sportivă ca proces instructiv-educativ; componentele procesului instructiv-educativ al domeniului;
tehnologia procesului didactic – strategiile şi principiile didactice în activitatea de educaţie fizică şi
antrenament sportiv; sistemul formelor de organizare a activităţii de educaţie fizică şi sport; lecţia, ca
formă de bază în acest sistem; determinarea, dirijarea şi dinamica efortului în activitatea de educaţie
fizică şi sport, în procesul practicării exerciţiilor fizice; tipologia, structura şi densitatea lecţiei de
educaţie fizică ; particularităţile activităţii de educaţie fizică şi sport în diversele verigi ale sistemului
de învăţământ şi metodologia de realizare a componentelor modelelor structurale specifice;
proiectarea activităţii didactice, planificarea şi evidenţa activităţii de educaţie fizică şi sport etc.
Activitatea de educaţie fizică şi sportivă întruneşte atributele unui proces instructiv-educativ,
acesta desfăşurându-se într-un cadru organizat şi în mod sistematic sub îndrumarea unor cadre de
specialitate (profesori, antrenori), urmărind realizarea unor finalităţi şi obiective ce vizează instruirea
şi educaţia atât a celor tineri cât şi a adulţilor.
În Programa de educaţie fizică pentru învăţământul gimnazial aprobată de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, obiectivele instructiv-educative sunt grupate astfel:
A. Capacitatea de organizare:
a. Însuşirea şi consolidarea elementelor de front şi formaţii;
b Formarea capacităţii de a acţiona individual şi în grup, în condiţii de organizare şi
autoorganizare;
c. Formarea capacităţii de a conduce unele acţiuni la nivelul clasei: gimnastica zilnică, întreceri
bilaterale, unele verigi din lecţie etc. (cu privire la clasele VIII–XII);
d. Consolidarea deprinderii de a amenaja şi întreţine spaţii pentru practicarea exerciţiilor fizice.
B. Dezvoltarea fizică armonioasă:
a. Stimularea proceselor de creştere şi dezvoltare fizică (clasele V–VIII). Educarea atitudinii
corporale corecte, în acţiuni statice şi dinamice. Prevenirea şi combaterea atitudinilor deficiente,
globale şi segmentale. Consolidarea reflexului de atitudine corectă a corpului.
b. Stimularea tonicităţii şi troficităţii tuturor grupelor musculare, mărirea masei musculare a
trunchiului, membrelor superioare şi inferioare (băieţi) şi tonificarea musculaturii abdominale şi a
membrelor superioare (fete);
c. Dezvoltarea mobilităţii în condiţii de stabilitate articulară, acordându-se atenţie specială coloanei
vertebrale şi membrelor inferioare;
d. Asigurarea capacităţii de efort a organismului, cu accent pe stimularea aparatului circulator şi
respirator. Perfecţionarea actului respirator şi coordonarea acestuia cu diferite tipuri de efort fizic.
Educarea capacităţii de relaxare generală şi selectivă;
e. Obţinerea şi menţinerea unei greutăţi corporale optime (cu deosebire la elevele de liceu).
C. Calităţile motrice de bază
Viteza:
a. Dezvoltarea capacităţii de a efectua mişcări cu indici superiori de viteză, manifestate sub toate
formele: de reacţie, de execuţie, de deplasare;
b. Dezvoltarea vitezei combinată cu celelalte calităţi motrice (în regim de forţă, rezistenţă şi
îndemânare).
Îndemânare:

6
 a. Realizarea capacităţii de a coordona mişcările segmentelor corpului şi a întregului;
b. Formarea capacităţii de a efectua acte motrice simple şi a deprinderilor motrice însuşite, în
condiţii variate, cu indici de eficienţă superiori privind coordonarea, precizia şi amplitudinea;
c. Dezvoltarea capacităţii de a executa mişcările cu uşurinţă, în condiţii de viteză, forţă şi
rezistenţă.
Rezistenţa
a. Dezvoltarea capacităţii organismului de a depune eforturi de tip aerob (rezistenţă cardio-
respiratorie), precum şi mixt – aerob-anaerob;
b. Formarea capacităţii de a coordona actul respirator cu ritmul de execuţie al diferitelor acte
motrice.
Forţa
a. Dezvoltarea tonusului grupelor musculare implicate în menţinerea atitudinii corporale corecte;
b. Dezvoltarea forţei tuturor grupelor musculare, a forţei în regim de viteză (detentă) şi a forţei în
regim de rezistenţă neuromusculară.
D. Deprinderi aplicativ-utilitare
a. Formarea capacităţii de a aplica în condiţii variate deprinderile cunoscute
E. Ramuri şi probe sportive
Programa şcolară nominalizează următoarele ramuri sportive: atletism, gimnastică, baschet,
volei, fotbal, handbal, oină, rugby, trântă, schi alpin, schi fond, patinaj, sanie şi înot. Dintre acestea,
spre exemplificare, prezentăm obiectivele instructiv-educative ale gimnasticii acrobatice, săriturii la
aparate şi obiectivele generale ale jocurilor sportive.
Gimnastică acrobatică:
a. Însuşirea elementelor specifice gimnasticii acrobatice;
b. Formarea şi consolidarea capacităţii de control a segmentelor în poziţii şi mişcări neobişnuite,
precum şi a orientării în spaţiu;
c. Formarea capacităţii de a imagina mişcări şi legări de elemente specifice gimnasticii ;
d. Formarea capacităţii de a utiliza unele elemente din gimnastică în cadrul unor trasee aplicativ-
utilitare, variate;
e. Dezvoltarea mobilităţii articulare, a supleţei.
Sărituri la aparate de gimnastică:
a. Însuşirea bazelor tehnicii săriturilor cu sprijin;
b. Formarea capacităţii de orientare spaţio-temporală şi de folosire a săriturilor în parcursuri
aplicative.
Jocuri sportive:
a. Însuşirea procedeelor tehnico-tactice de bază ale jocului respectiv, cu deosebire a procedeului
de finalizare (aruncarea la coş, aruncarea la poartă , şutul la poartă etc.);
b. Formarea capacităţii de a aplica procedeele tehnico-tactice de bază în joc, cu efectiv redus şi
reguli simplificate;
c. Realizarea capacităţii de a desfăşura joc cu efectiv redus şi reguli simplificate.

7
II. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
OBLIGATORIU (1) DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

ANEXA 1.

1. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI (susţinută de studentul practicant):

Şcoala: ________________________________
Data: ________________________
Clasa: ____________
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): ____________
Disciplina: Educaţie fizică şi sport
Tipul lecţiei: _________________________
Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii
elevilor):____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):_______________________________________
Indicatori Recunoaşterea acţiunii Descrierea
indicatorilor indicatorilor observaţi,
( se bifează) exemple
1.Aspect informativ
- conţinut ştiinţific
- adaptarea la nivelul clasei
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul
cunoştinţelor anterioare
- realizarea cerinţelor programei şcolare
(obiective-cadru, obiective de referinţă)
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative
(sugerate de programa şcolară)
- realizarea conexiunii inverse
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale
- valorificarea valenţelor educative ale temei
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea
de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice
- utilizarea mijloacelor de învăţământ
- încadrarea în timp
4. Evaluarea activităţii elevilor
- iniţială
- formativă
- finală
5. Relaţia profesor-elev; elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă
- organizarea activităţii pe grupe sau
independent/individual
6. Alţi indicatori
(1) Se completează de către student / and

8
 ANEXA 2.

2. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (SEMESTRIALĂ / ANUALĂ)

În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre.

Şcoala: _____________
Clasa: _________________
Disciplina: Educaţie fizică şi sport
Nr. de ore /săptămâna: _____________
Nr. de ore total: ______

UNITATEA DE OBIECTIVE DE CONŢINUTURI NR. ORE SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII

ÎNVĂŢARE REFERINŢĂ

Total ore (nr.ore/săpt. şi nr.săpt.):

9
 3. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Proiectarea unei unităţi de învăţare (constituie un MODEL de completat pentru

ANEXA 3)
Unitatea de învăţare: Dezvoltarea vitezei şi îndemânării
Număr de lecţii alocate: 4
Nr.
Obiective de referinţă Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
lecţie
1 1.4. Să execute rapid - viteză de reacţie şi - poziţionări rapide ale braţelor (pe - fanioane/ Observare
mişcările comandate la execuţie; adoptări de cap, pe umeri, lateral, sus, pe şolduri, jaloane; Sistematică
semnale vizuale, auditive poziţii ale segmentelor la piept) la semnal vizual (execuţia - steguleţe/
şi tactile. şi corpului, la semnale învăţătorului) şi auditiv (comanda jaloane
vizuale şi auditive. verbală), frontal şi pe echipe, sub colorate;
formă de întrecere; - 9 obiecte
mici
- adoptări rapide de poziţii (stând.
stând depărtat, ghemuit, sprijin culcat)
la semnale vizuale (indicate prin
semne) şi auditive (comanda verbală),
frontal şi pe echipe, sub formă de
întrecere;
- întoarceri rapide prin săritură la
stânga şi la dreapta, la semnale
vizuale şi auditive, frontal şi pe
echipe, sub formă de întrecere.
1.5. Să folosească - viteză de deplasare; - împrăştieri şi regrupări sub formă de
deprinderile însuşite în deplasări pe diferite întrecere pe echipe, la semnale vizuale
condiţii complexe şi direcţii şi distanţe. la şi auditive;
variate. semnal. - alergare şerpuită şi cu ocolire;
- ştafete cuprinzând alegare şerpuită şi
ocolirea de obstacole;
- alergare, primire, prindere,
depunere, culegere, înmânare de
obiecte;
- ştafete cuprinzând alergarea,
depunerea şi culegerea de obiecte.
2 1.4. - viteză de reacţie şi - joc dinamic “Ogarul şi iepurele” - fanioane/ Observare
execuţie; jaloane; sistematică.
- mingi de Temă de lucru
cauciuc de acasă (prinde-
dimensiuni rea mingii)
medii;
- viteză de reacţie şi de - ştafetă în “suveică” cuprinzând
deplasare; alergarea de viteză şi ocolirea unui
reper, sub formă de întrecere pe
echipe
- viteză de execuţie; - individual-aruncarea şi prinderea
unei mingi la perete;
- individual-aruncarea în sus şi
prinderea unei mingi;
- individual - aruncarea în sus şi
prinderea unei mingi după ricoşarea ei
de la sol;
- pasă şi prindere, de pe loc, pe
perechi sub formă de întrecere (care
pereche pasează mai mult mingea,
fără a o scăpa).
1.5. - îndemânare: rostogolirea - ştafetă în “suveică” cu rostogolirea
mingii pe sol şi mingii pe sol şi pasă de la un reper
transmitere; - joc dinamic “Vânătorul şi raţele”
- viteză de reacţie. de
execuţie şi de deplasare

10
 Nr.
Obiective de referinţă Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
lecţie
3 1.4. - viteză de deplasare şi - ştafetă pe echipe, cuprinzând - 4 cercuri Observare
îndemânare; alergarea de viteză şi ocolirea totală a - 4 mingi de siste
trei cercuri, sub formă de întrecere; plastic de Matică
- ştafetă pe echipe, cuprinzând dimensiuni Temă de lucru
alergarea, intrarea încerc şi scoaterea medii; acasă (arunca-
lui pe deasupra capului; - 4 fanioane; rea şi prinde-
- ştafetă pe echipe, cuprinzând rea)
alegarea, intrarea în cerc şi scoaterea
lui pe sub picioare;
- ştafetă pe echipe, cuprinzând
alegarea, luarea cercului de jos,
trecerea lui pe deasupra capului şi
depunerea pe sol.
1.5. - precizie, viteză de - joc dinamic “Fereşte capul”, pe
execuţie, pasă-prindere; echipe de câte 5-6 elevi.

4 1.4. - viteză de execuţie şi - întrecere pe echipe, la jocul -3

coordonare în săriturile cu “Şotronul”; “Şotroane”
desprindere de pe ambele - ştafetă pe echipe, cuprinzând sări- trasate
picioare şi de pe un picior; turi din cerc în cerc, cu întrecere; pe sol;
- ştafetă pe echipe, cuprinzând - 9 cercuri
deplasarea prin sărituri succesive pe (de gimnas-
un picior, la dus, şi pe celălalt picior, tică sau tra-
la întors; sate pe sol);
- joc dinamic “Cercurile zburătoare”; - 3 sfori
- joc dinamic “Fereşte-ţi picioarele”. lungi de 2-
3m, având la
un capăt o
sticlă de
plastic;
-3 bastoane,
tuburi de
plastic.
2.2 Să manifeste interes şi - aruncări şi prinderi Temă de lucru
perseverenţă pentru dez- - sărituri la coardă pentru acasă
voltarea îndernânării. (manevrări
de obiecte

11
 ANEXA 3

Şcoala: ___________________
Clasa: _______
Disciplina: Educaţie fizică şi sport
Unitatea de învăţare: ______________________________________
Număr de ore alocate (cf. Planificării anuale): ___________
Data/date corespunzătoare numărului de ore : __________

Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

12
4. PROIECT DE LECŢIE (întocmit de studentul practicant după o structură propusă de
profesorul mentor conform modelului prezentat în continuare, astfel ca la sfârşitul stagiului de
practică pedagogică să aibe completate 3 proiecte pentru lecţiile de probă şi un proiect pentru
lecţia finală)
MODEL
Şcoala generală nr. 97
Data: 12.11.2009
Clasa: a VI-a
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): 28
Loc de desfăşurare: sala de educaţie fizică
Materiale didactice: mingi de baschet, saltele, bănci de gimnastică, scară fixă, fluier.
TEME ŞI OBIECTIVE:
1. PASAREA MINGII ŞI ARUNCAREA MINGII DE BASCHET LA COŞ DE PE LOC ŞI DIN DEPLASARE;
2. DEZVOLTAREA FORŢEI GENERALE LA NIVELUL PRINCIPALELOR GRUPE MUSCULARE PRIN EXERCIŢII
EXECUTATE ÎN CIRCUIT.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
COGNITIVE:
O.C.1. - să cunoască procedeele folosite
O.C.2. - să cunoască eficienţa exerciţiilor
PSIHO-MOTORII
O.P.1. - să execute corect aruncarea;
O.P.2. - să execute corect exerciţiile;
AFECTIVE
O.A.1. - să execute cu plăcere;
O.A.2. - să-şi ajute colegii
SOCIALE:
O.S.1. - să-şi dezvolte spiritul de echipă;

VERIGĂ, DURATĂ CONŢINUTURI, MIJLOACE, DOZARE STRATEGII DIDACTICE: OBS.

SISTEME DE ACŢIONARE, FORME DE LUCRU, METODE, INDICAŢII
EXERCIŢII METODICE
V.1 -adunarea, alinierea, salutul; 30’’ În linie pe un rând;
ORGANIZAREA -verificarea echipamentului si 10’’
COLECTIVULUI a starii de sanatate; 10’’
DE ELEVI -prezenţa; 1’
2’ -anunţarea temelor lecţiei; 10’’
V.2. VARIANTE DE MERS: În coloană câte unul
PREGĂTIREA - mers pe vârfuri, br. întinse sus Se pot folosi şi semnale sonore
ORGANISMULUI în prelungirea tr.;
PENTRU EFORT - cu răsuciri de tr.;
5’ - pe călcâie;
- treceri din mers în alergare şi
invers;
VARIANTE DE ALERGARE:
- cu joc de glezne;
- cu pendularea gambelor -se atinge usor şezuta;
înapoi;
- genunchi la piept;
- pas săltat; sărit ;
- deplasare în poziţie
fundamentala: cu faţa, cu
spatele, lateral faţă de poziţia de
deplasare; -încrucişarea braţelor în faţă, braţ
- cu pas încrucişat; picior opus;
- alergare cu faţa,cu spatele;
- rotări de cap
- răsuciri, aplecări de cap; În coloană de gimn. câte patru
- Două rotări de braţe înainte, două 2x8T
înapoi ;
- Rotarea braţelor cu încrucişare in

13
 faţă; 2x8T
-Două arcuiri de braţe lateral, 2x8T
două aplecări alternative la câte
un picior;

Exersarea, Demonstraţia, Observaţia,

- Două arcuiri sus, două ghemuiri Aprecierea
atingând solul cu palmele lateral; 4x8T

-Balans de picior cu atingerea

palmei; 4x8T

-Fondări laterale cu încrucişarea

braţelor;
2x8T

-Ghemuire urmată de aruncarea

V.3 picioarelor înapoi; 2x8T
INFLUENTAREA
SELECTIVA A -Spate în spate apucat de coate,
APARATULUI sărituri în cerc. Le semnal, unul 8F,10B;
LOCOMOTOR îl urmăreşte pe celălalt;
7’
- Alergare cu genunchii sus, cel din
spate cu palmele pe umerii celui djn 4l
faţă.
La semnal, execută luptă în doi.

-Deplasare in poziţie de roabă

2l
-mers cu miscari de respiratie în linie pe un rând
2l
V.4. Aruncarea la coş cu două mâini
ÎNVĂŢAREA, la piept, de pe loc;
DEPRINDERILOR -aruncarea la cos din dribling;
MOTRICE 1.Câte doi, de o parte şi cealaltă
a panoului, cei de pe partea
dreaptă au fiecare câte o minge:
24’ aruncarea la coş din dribling, 12’
jucătorul corespondent aflat în
partea stângă urmăreşte mingea
la panou, o recuperează şi
schimbă locul şi rolurile între ei;
2.- Primul jucător din grupa „a"
efectuează pasă cu două mâini
la jucătorul „b" şi aleargă în
locul lui; acesta efectuează
pivotare înainte 180°, execută
pasă cu o mână de la umăr la 12’
jucătorul „c", deplasându-se în
locul lui. Jucătorul „c" execută o
pasă cu două mâini de deasupra
capului către jucătorul „a",
deplasându-se în urma lui.
Execuţiile se efectuează foarte
rapid. După 2-3 minute se
schimbă sensul de pasare şi
deplasare.

14
V.5. Exemplu de circuit cu grad de
DEZVOLTAREA solicitare mare
CALITĂŢILOR Efectiv mixt - 24 elevi
MOTRICE - Scop: dezvoltarea forţei
FORTA segmentare şi a celei explozive
- Număr de staţii: 6 efectuat o
8’ singură dată
Timp de exersare la o staţie 45
sec., pauza între staţii 35 sec.
Conţinutul circuitului
1 - culcat facial (băieţii cu
picioarele pe bancă, fetele cu
palmele pe bancă) număr minim
de repetări: fetele 16, băieţii 18;
2 - culcat dorsal cu braţele
deasupra capului ţinând un baston
de capete: ridicare în echer
ducând bastonul în apropierea
vârfurilor picioarelor, număr
minim de repetări: fetele 12,
băieţii 16;
3 - stând lateral faţă de banca de
gimnastică: sărituri consecutive
peste bancă,număr minim de
repetări: fetele 12, băieţii 16;
4 - culcat facial cu braţele întinse,
ţinând un baston de capete ridicări
succesive a trunchiului în extensie,
ducând bastonul peste cap;
5- culcat dorsal cu palmele la
ceafă: forfecări ale picioarelor
lateral;
6.- stând cu palmele pe şolduri:
sărituri succesive cu genunchii la
piept, număr de repetări: fetele
10, băieţii 15.
V.6. -din culcat dorsal, încordarea
REVENIREA şi relaxarea alternativă a unui
ORGANISMULUI muşchi, a unor grupe
DUPĂ EFORT musculare sau a corpului Se insistă şi pe exerciţii de respiraţie
întreg;
3’ - din culcat dorsal cu
picioarele îndoite, tălpile
pe sol depărtate la 50-70 cm,
scuturarea laterală a picioarelor
cu mişcarea muşchilor de pe
gambe şi coapse;
- din culcat dorsal cu picioarele
ridicate la circa 45° şi gleznele
ţinute de partener, scuturarea
laterală a picioarelor celui
culcat;
-d i n s t â n d p e o mo p l a ţ i c u
picioarele uşor îndoite,
decontractarea, scuturarea
picioarelor;
- în stând cu picioarele uşor
depărtate, capul lăsat liber
înainte scuturarea braţelor
(spatele rotunjit);
-în stând cu braţele lateral,
înainte sau sus, încordarea
puternică a braţelor urmată de
decontractarea lor cât mai
rnare şi lăsarea lor liberă pe

15
 lângă corp;
V.7. - Reorganizarea colectivului de 25’’
CONCLUZII elevi;
APRECIERI -Aprecieri asupra obiectivelor 25’’ În linie pe un rând
RECOMANDĂRI propuse;
2’ -Aprecieri pozitive sau negative 1’
asupra activităţii desfăşurate;
-Salutul; 10’’

16
 ANEXA 4
LECŢIA DE PROBĂ nr. 1

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): _________
Loc de desfăşurare: __________________
Obiective operaţionale
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O1:___________________________________________________________________________________________________
O2:___________________________________________________________________________________________________
O3:___________________________________________________________________________________________________
O4:_______________________________________________________________________________________________________
Resurse procedurale (metode şi procedee):_____________________________________
________________________________________________________________________
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):_____________________________________
________________________________________________________________________

Etapele Conţinut, sarcini de predare-învăţare-evaluare Strategii (metode,

Obiective

lecţiei/ mijloace, forme de

Timp organizare)

17
18
19
 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI nr. 1

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Disciplina Educaţie fizică şi sport
Subiectul lecţiei: __________________________________
Tipul lecţiei:________________________________________

Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa,
terminologie), formularea obiectivelor operaţionale, unitatea
obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor
şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial,
exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor,
succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a
capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a
conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale,
ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea
caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT:
Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite);
elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în
situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE
AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării;
propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare; spirit
autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a
celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor,
…………………………………

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

3
……… ….……………..

20
 ANEXA 4
LECŢIA DE PROBĂ nr. 2

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): _________
Loc de desfăşurare: __________________
Obiective operaţionale
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O1:___________________________________________________________________________________________________
O2:___________________________________________________________________________________________________
O3:___________________________________________________________________________________________________
O4:_______________________________________________________________________________________________________
Resurse procedurale (metode şi procedee):_____________________________________
________________________________________________________________________
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):_____________________________________
________________________________________________________________________

Etapele Conţinut, sarcini de predare-învăţare-evaluare Strategii (metode,

Obiective

lecţiei/ mijloace, forme de

Timp organizare)

21
22
23
 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI nr. 2

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Disciplina Educaţie fizică şi sport
Subiectul lecţiei: __________________________________
Tipul lecţiei:________________________________________

Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa,
terminologie), formularea obiectivelor operaţionale, unitatea
obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor
şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial,
exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor,
succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a
capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a
conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale,
ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea
caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT:
Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite);
elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în
situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE
AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării;
propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare; spirit
autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a
celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor,
…………………………………

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

3
……… ….……………..

24
 ANEXA 4
LECŢIA DE PROBĂ nr. 3

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): _________
Loc de desfăşurare: __________________
Obiective operaţionale
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O1:___________________________________________________________________________________________________
O2:___________________________________________________________________________________________________
O3:___________________________________________________________________________________________________
O4:_______________________________________________________________________________________________________
Resurse procedurale (metode şi procedee):_____________________________________
________________________________________________________________________
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):_____________________________________
________________________________________________________________________

Etapele Conţinut, sarcini de predare-învăţare-evaluare Strategii (metode,

Obiective

lecţiei/ mijloace, forme de

Timp organizare)

25
26
27
 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI nr. 3

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Disciplina Educaţie fizică şi sport
Subiectul lecţiei: __________________________________
Tipul lecţiei:________________________________________

Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa,
terminologie), formularea obiectivelor operaţionale, unitatea
obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor
şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial,
exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor,
succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a
capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a
conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale,
ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea
caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT:
Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite);
elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în
situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE
AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării;
propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare; spirit
autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a
celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor,
…………………………………

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

3
……… ….……………..

28
 ANEXA 4
LECŢIA FINALĂ

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): _________
Loc de desfăşurare: __________________
Obiective operaţionale
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O1:___________________________________________________________________________________________________
O2:___________________________________________________________________________________________________
O3:___________________________________________________________________________________________________
O4:_______________________________________________________________________________________________________
Resurse procedurale (metode şi procedee):_____________________________________
________________________________________________________________________
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):_____________________________________
________________________________________________________________________

Etapele Conţinut, sarcini de predare-învăţare-evaluare Strategii (metode,

Obiective

lecţiei/ mijloace, forme de

Timp organizare)

29
30
31
 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI FINALE

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Disciplina Educaţie fizică şi sport
Subiectul lecţiei: __________________________________
Tipul lecţiei:________________________________________

Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa,
terminologie), formularea obiectivelor operaţionale, unitatea
obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor
şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial,
exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor,
succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a
capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a
conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale,
ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea
caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT:
Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite);
elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în
situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE
AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării;
propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare; spirit
autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a
celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor,
…………………………………

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

3
……… ….……………..

32
Unele date legate de analiza lecţiilor de educaţie fizică şi sport

Pentru a contribui la procesul de formare profesională, asistenţa la lecţia demonstrativă

şi la lecţiile colegilor va fi urmată de analiza şi discutarea modalităţii de realizare.
Analiza lecţiilor este făcută, de participanţii ce au urmărit desfăşurarea lor, în scopul
perfecţionării şi corectării metodologiei de realizare.
Analiza lecţiei este făcută de:
- studentul care a susţinut practica pedagogică;
- studenţii ce au asistat la desfăşurarea lecţiei;
- profesorul îndrumător de practică pedagogică;
- directorul unităţii de învăţământ;
- inspectorul de specialitate;
- profesorul coordonator de practică.
Analiza demersului didactic al lecţiei presupune disecarea modului de desfăşurare a
acţiunilor premergătoare, a acţiunilor din timpul lecţiei şi a acţiunilor de la sfârşitul lecţiei
până ce elevii au părăsit clasa.
Analiza lecţiei este făcută, în următoarea ordin, de către:
- studentul care a ţinut lecţia;
- colegii de grupă care au asistat la lecţie;
- profesorul îndrumător de practică care a urmărit lecţia;
- profesorul coordonator de practică.
Studentul îşi prezintă într-o notă scurtă punctul personal de vedere, cu privire la
obiectivele urmărite şi modul lor de realizare, putând în încheiere să acorde sugestii de
îmbunătăţire a activităţii. Analiza realizată de către colegii de grupă, constă în sublinierea
aspectelor percepute ca pozitive şi negative, sugestionarea modalităţii de înlăturare a
deficienţelor.
Autoanaliza făcută, de studentul ce a condus desfăşurarea lecţiei, constituie o
evidenţiere a desfăşurării acesteia, scoţând în prim plan rezultatele bune şi explicaţii privind
aspectele ce au influenţat negativ. In specificaţiile prezentate se fac referiri privind eficienţa
mijloacelor folosite, a formaţiilor de lucru adoptate, privind metodele didactice utilizate şi
modul cum s-au respectat principiile didactice, privind modalitatea de comportament a
studentului pe parcursul desfăşurării, lecţiei, privind conduita, atitudinea şi interesul
manifestat de elevi. Discutarea lecţiei de către profesorul îndrumător presupune prezentarea
derulării lecţiei de la început până la sfârşit cu sublinieri importante privind comportamentul
studentului, şi sugestii cu privire la îndepărtarea lipsurilor sau a punctelor deficitare.

33
Conducătorul de practică pedagogică, monitorizează activitatea, încurajând şi corectând
modalitatea de comportament şi implicare a studentului în formare la toate activităţile.
Analiza lecţiei presupune din partea echipei de asistenţă directă la desfăşurarea lecţiei
centrată pe :
- cunoaşterea temelor şi obiectivelor operaţionale ale lecţiei;
- cunoaşterea poziţiei lecţiei în cadrul unităţii de învăţare;
- cunoaşterea proiectului didactic;
- consemnarea derulării momentelor principale ale lecţiei şi a modalităţii de
desfăşurare;
- consemnarea aspectelor pozitive şi negative ale desfăşurării lecţiei;
- consemnarea sugestiilor, sfaturilor;
- elaborarea concluziilor.
Prezentarea analitică a desfăşurării lecţiei presupune patru etape.
Etapa I-a constă în analiza proiectului didactic, din punct de vedere al:
 formei şi conţinutului (conţinutul părţii introductive, corectitudinea notificărilor
privind formularea temelor şi obiectivelor operaţionale, prezentarea proiectului
pentru avizare, prezentarea sistemelor de acţionare);
 al esteticii grafice;
 al selecţionării şi eşalonării sistemelor de acţionare, al eficienţei şi accesibilităţii
acestora;
 al concordanţei realizării practice cu proiectare;
 al succesiunii verigilor lecţiei;
 al analizei indicaţiilor metodice;
Etapa a Il-a este dedicată analizei modalităţii de organizare a activităţii şi vizează;
 organizarea prealabilă a materialului didactic şi a spaţiului de lucru măsuri de
prevenire a accidentelor;
 pe parcursul desfăşurării lecţiei, punctualitatea, respectarea orei de începere şi
de încheiere a lecţiei şi a duratei acţiunilor programate;
 organizarea şi dirijarea colectivului de elevi;
 organizarea exersării şi a materialelor didactice şi folosirea elevilor clasei în
rezolvarea acestora.
Etapa a IIl-a, vizează analiza participării practicantului la lecţie, urmărind să scoată în
evidenţă:

 atitudinea faţă de elevi şi calitatea comenzilor(tonul, vocea, modul de adresare,

folosirea fluierului sau a altor semnale, frecvenţa şi fermitatea intervenţiilor);
 măsura în care reuşeşte să capteze interesul elevilor;
34
  modalitatea, frecvenţa şi corectitudinea demonstraţiilor şi explicaţiilor;
 modalitatea de respectare a principiilor didactice;
 densitatea în lecţia de educaţie fizică şi sport;
 frecvenţa intervenţiei în corectarea greşelilor, modalităţile de realizare a acestora;
 preocuparea pentru individualizarea pregătirii în funcţie de predispoziţiile şi
motivaţiile elevilor;
 insistenţa pe realizarea caracterului educativ al lecţiei;
 integrarea elementelor noi învăţate între cale asimilate anterior;
 nivelul îndeplinirii obiectivelor operaţionale şi preocuparea pentru acestea;
 observaţia şi intervenţia în realizarea situaţiilor inedite;
 calităţile pedagogice etalate de student;
 capacitatea de evaluare a activităţii elevilor şi de indicare a acţiunilor
suplimentare.
Etapa a IV-a, este etapa în care se vizează activitatea elevilor şi va scoate în evidenţă:
 nivelul de pregătire şi de reacţie al elevilor la efortul şi structurile desfăşurate;
 nivelul de însuşire a sistemelor de acţionare predate ;
 motivaţia, interesul pentru activitate;
 atitudinea faţă de muncă, faţă de responsabilităţile primite;
 atitudine şi comportamentul faţă de studentul practicant.

35
 ANEXA 5
5. PROTOCOLUL DE DENSITATE

Protocolul de densitate cuprinde rubrica „Frecvenţa cardiacă şi frecvenţa respiratorie”, unde se

trec valorile respective care determină densitatea funcţională. Frecvenţa cardiacă şi cea respiratorie se
înregistrează la începutul lecţiei şi la sfârşitul fiecărei verigi ale acesteia. Pe baza numeroaselor
observaţii şi înregistrări, literatura de specialitate subliniază densitatea scăzută, necorespunzătoare,
timpul foarte redus (câteva minute) pe care elevii îl folosesc pentru desfăşurarea diverselor activităţi
practice pe parcursul celor 50 de minute ale unei lecţii. Cauzele ca şi căile care pot influenţa creşterea
densităţii lecţiilor de educaţie fizică sunt de natură: a. metodică: explicaţii şi demonstraţii de durată
mare, executarea unor exerciţii prea complicate; b. organizatorică: nepregătirea din timp a materialelor
şi instalaţiilor sportive folosite în lecţie, utilizarea unor formaţii şi modalităţi de organizare a activităţii
necorespunzătoare, lipsa materialelor necesare; c. alte cauze privesc lipsa de atractivitate a lecţiei,
precum şi insuficienta gândire, proiectare a lecţiei respective.

Şcoala: _______________________
Data: ________________
Clasa: ______________
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi): _________
Loc de desfăşurare: __________________
Sudent / and: _______________________________

Temele Dozare Frecvenţă

Verigile
lecţiei

Obs.
1. ____
2. ___
3.___

respiratorie
nr. repetări

cardiacă
distanţa
durata

II

III

36
IV

VI

VII

37
 6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5
(anul III, sem.1)
o copie se depune la Departament
Unitatea de învăţământ: ................................................................................

Adresa unităţii de învăţământ: .....................................................................................

Directorul unităţii de învăţământ (numele şi prenumele, semnătură şi ştampilă):

........................................................................................................................

Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5

(anul III, sem.1)
Student practicant:……………………………………………………………………

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Specializarea: ………………………….

Anul de studiu III

Forma de învăţământ: .......

Perioada desfăşurării activităţii de practică pedagogică: ........................................................

Disciplina Educaţie fizică şi sport

Data Clasa Interval Disciplina / Activitatea Subiectul lecţiei/

orar educativă Denumirea activităţii

Numele şi prenumele profesorului mentor: ......................................................................

Semnătura:

38
7. Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfăşurate în semestrul
VI (anul III, sem.2)
- o copie se depune la Departament –

Unitatea de învăţământ: ......................................................................

Adresa unităţii de învăţământ: .....................................................................

Directorul unităţii de învăţământ (numele şi prenumele, semnătură şi ştampilă):

.....................................................................................

Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfăşurate în semestrul VI

(anul III, sem.2)

Student practicant:……………………………………………………………………

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Specializarea:………………………….

Anul de studiu III Forma de învăţământ: .......

Perioada desfăşurării activităţii de practică pedagogică: ....................................................

Disciplina: educaţie fizică şi sport

Lecţii susţinute de studentul practicant (cel puţin două lecţii de probă şi o lecţie finală):

Data Clasa Ore Disciplina / Activitatea Subiectul lecţiei/ Denumirea

educativă activităţii

Media notelor la lecţiile de probă (cf. Fişei de evaluare a lecţiei): ……………………………

Nota la lecţia finală (ultima consemnată în tabel) ……………………………………………

Numele şi prenumele profesorului mentor: ..........................................................................

Semnătura:

39
 BIBLIOGRAFIE

1. FIDLER, P.- Caiet de practică pedagogică, Editura Universităţii „Al. I. Cuza", Iaşi, 1999
2. FLOREA, N.M., ŢĂRANU A.M. - Caiet de practică pedagogică, Edit. Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2008.
3. GHEORGHE, I. – Teoria activităţilor motrice, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2001.
4. Legea Educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti, Editura Tribuna învăţământului, Cap II, art.
25, Cap. VIII art. 71 (3).
5. MEC - Ghid metodologic pentru aplicarea programei de educaţie fizică şi sport -
învăţământul primar, Bucureşti, 2017.
6. MEC - Ghid metodologic pentru aplicarea programei de educaţie fizică şi sport -
învăţământul gimnazial, Bucureşti, 2017.
7. MEC - Programa şcolară pentru învăţământul primar, 2017
8. MEC - Programa şcolară pentru învăţământul gimnazial, 2017.
9. MEC - Sistemul Naţional de Evaluare la Disciplina Educaţie Fizică şi Sport, 2017.
10. OPRESCU, N. - Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 1996.
11. RAŢA, G . - Didactica educaţiei fizice şcolare, Editura Alma Mater, Bacău, 2004
12. RAŢĂ, G., RAŢĂ B.-C. - Caiet de practică personalizat pentru studenţi, Editura Pim,
Iaşi, 2007
13. SCARLAT, E., SCARLAT, M-B. - Educaţie fizică şi sport - Manual pentru învăţământul
gimnazial, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.
14. STOICA, A. - Evaluarea curentă şi examenele - Ghid pentru profesori, CNEE, Bucureşti
2001.
15. TEODORESCU, A., S., BRÂNDUŞOIU, M., BRÂNDOŞOIU, C. – Educaţie fizică şi
sportivă şcolară. Proiectare curriculară, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005.
16. TODEA, S. - Metodica educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei România de Mâine,
2007.
17. TODEA, S. - Teoria educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 1999;
18. TODEA, S. – Exerciţiul fizic în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2001.

40