UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CAIET
DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Student:BOLDASU(GOGU) MANUELA DANIELA Anul de studiu:III Telefon:0765090241
Facultatea:PSIHOLOGIE SI PEDAGOGIE
Specialitatea:PEDAGOGIE

Unitatea de învăţământ pilot: SCOALA CU CLASELE I-VIII CIUSLEA

Adresa unităţii de învăţământ: SAT CIUSLEA ,COMUNA GAROAFA, JUDETUL VRANCEA
Telefon/fax:
Mijloace de transport:

Profesor mentor: CARSOCHIE DIDINA

Directorul unităţii de învăţământ pilot (semnătură şi ştampilă):

Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:

Directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic:

Decanul facultăţii:

2
CUPRINS

1.Obiectivele practicii pedagogice

2.Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice
3.Planificarea activităţilor de practică pedagogică
3.1. Orarul săptămânal al profesorului mentor
3.2. Planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale

4.Evaluarea practicii pedagogice:

A) Documentele portofoliului de evaluare:

4.1. Fişa de asistenţă
4.2. Grilă de observare a lecţiei
4.3. Planificare calendaristică
4.4. Proiectul unităţii de învăţare
4.5. Proiect de lecţie
4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative
4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară
4.6.2. Proiect didactic pentru dirigenţie
4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică
4.8 Fişe de evaluare a lecţiilor
4.8.1. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.1
4.8.2. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.2
4.8.3. Fişă de evaluare a lecţiei finale
B) Proiect didactic-sinteză
3
 1.Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ, are următoarele obiective:
- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice;
- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării profesiunii didactice;
- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic;
- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile,
finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare);
- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică;
- efectuarea şi exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie,
didactică a specialităţii;
- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora;
- cultivarea abilităţilor şi a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării
profesionale.
2. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice
a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:
- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;
- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale
unităţilor şcolare;
- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce
dintre acestea;
- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor
permanente cu mediul în care acţionează;
- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ;
- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi
accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;
- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea
deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;
- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;
- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.
b) Structura practicii pedagogice. Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:
- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către
studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor practice;

4
 - practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de învăţământ,
precizarea etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi
didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);
- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi
de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului
şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de
pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;
- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii
didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte componente ale
procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi
comunicării educaţionale;
- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii,
activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.
5.c) Îndrumarea practicii pedagogice
Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul
Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:
a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:
- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor;
- asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;
- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor;
- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;
- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.
b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:
- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;
- repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară profesorii-mentori;
- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată
durata practicii pedagogice;
- analizează, apreciază şi evaluează rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică.
Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a
studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă organică, esenţială a pregătirii pentru
profesiunea didactică.

5
 3.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

3.1.ORARUL SĂPTĂMÂNAL
AL PROFESORULUI MENTOR
(pentru orele şi activităţile demonstrative)

ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
8 a I-a a I-a a I-a a I-a a I-a
9 a I-a a I-a a I-a a I-a a I-a
10 a I-a a I-a a I-a a I-a a I-a
11 a I-a a I-a a I-a a I-a

3.2.PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE

Lecţia de probă nr.1 Lecţia de probă nr.2 Lecţia finală

Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa

Luni, ora Numerele a I-a Marti,ora Numarul si a I-a Joi,ora a I-a

8-9 naturale de la 0 10-11 cifra 3 9 -10
la 10

6
4.EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE:
A) Documentele portofoliului de evaluare
4.1.Fişa de asistenţă

Data:14.11.2011
Clasa : a I-a
Durata : 50 minute
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 19/19
Disciplina : MATEMATICA
Unitatea de învăţare : Numerele naturale de 0 la 10 :scriere, comparare, ordonare
Subiectul lecţiei : Numerele naturale de la 0 la 10
Tipul lecţiei1 : consolidarea si sistematizarea cunostintelor
Scopurile lecţiei/O.R./C.S. :
1.2.Sa scrie, sa citeasca, sa compare si sa ordoneze numerele naturale de la 0 la 10 ;
2.3.Sa inteleaga sistemul pozitional de formare a numerelor din unitati,utilizand obiecte pentru justificari ;
Obiective operationale:
O1 sa citeasca numerele naturale de la 0 la 10;
O2 sa scrie corect numerele naturale de la 0 la 10,respectand elementele grafice componente;
O3 sa identifice multimile cu 10 elemente;
O4 sa realizeze corespondenta element cu element a multimilor date;
O5 sa numere din 2 in 2 crescator si descrescator;
O6 sa formeze numere din zeci si unitati(10);
O7 sa raspunda corect la intrebarile formulate de invatatoare;
O8 sa se ofere voluntar in realizarea sarcinilor de invatare propuse;
O9 sa execute corect miscarile de relaxare sugerate de cantecele /jocurile propuse;
Metode si procedee: conversatia, exercitiul, explicatia, munca independenta, problematizarea, jocul
Mijloace de invatamant: manualul,caietul,fise de lucru,jetoane
Strategia de evaluare: obsevarea sistematica,aprecieri verbale
Forme de activitate: frontale, individuala, in echipa, jocul didactic
Resurse: a) temporale: 50 minute
b) spatiale: sala de elevi

1
Fişă de asistenţă aplicabilă la toate tipurile de lecţie (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi evaluare) şi la toate lecţiile şi activităţile
demonstrative la care s-a asistat
7
 c) umane: 19 elevi,invatatorul
Desfasurarea lectiei Intrebari si observatii pe baza
discutiilor cu profesorul mentor
1. Moment organizatoric(1 min):
Pregătirea elevilor pentru desfasurarea activitatii: manualul, caiete, fise de lucru, jetoane, instrumente pentru
scris(creioane colorate, stilouri, carioca)
2.Verificarea temei si a cunostintelor anterioare(5 min): Este foarte important de urmat etapele
Verificarea cantitativa a temei. momentului organizatoric, de
Se observa daca u facut tema data, felul in care au scris,atragerea atentiei asupra eventualelor greseli verificat tema cu precizarile de
3.Captarea atenţiei elevilor (2 min) asezare in pagina, aliniat pentru ca
Se citeste o scrisoare de la Mos Craciun prin care ii lauda pe copii ca au fost atat de harnici la orele de matematica. elevul sa-si formeze deprinderi
Mos Craciun ii trimite pe ingerii sai sa va ajute sa invatati la matematica, indeplinind mai multe sarcini. intelectuale de lucru.
Haideti sa vedem ce sarcini ne propune spre rezolvare Mos Craciun. Captarea atentiei la clasele I-II sa
4.Reactualizarea cunostintelor anterioare(10 min) fie interesanta pentru a-i face sa
Reactualizarea cunostintelor elevilor cu exerciti de incalzire a mintii: urmareasca lectia.
Mos Craciun: Se insista pe exemple variate , ca
-numara in ordine crescatoare si descrescatoare de la 0 la 10 si de la 10 la 0 elevii sa-si insuseasca tehnica de
- numara din 2 in 2 calcul scris.
- descompune numerele la tabla
Se lucreaza zilnic pe caiete, nu
- compunerea si descompunerea: 3, 5, 4, 8, 7, 2, 6, 9, 10.
5.Anuntarea temei si a obiectivelor operationale(1 min)
numai pe tabla, deoarece elevul
Astazi vom efectua compuneri si descompuneri ale numerelor in concentrul 0-10 trebuie sa invete incadrarea in
6.Dirijarea consolidarii(24 min) pagina, asezarea pe coloane.
Vom desfasura aceasta ora sub forma de concurs. Pentru aceasta vom forma 3 grupe(matematicienii, curiosii, Se alterneaza tehnicile didacticii
inventivii).Pentru fiecare raspuns corect veti primi cate un jeton.Cine va avea cele mai multe jetoane va primi bomboane. traditionale cu cele ale didacticii
Mos Craciun: Eu stiu ca sunteti isteti, va provoc sa numarati: moderne.
-..., ..., 2, 3, ..., ..., ..., ..., ..., ..., 10 Din cauza ca elevii obosesc
-0, 1, ..., ..., 4, 5, ..., ..., ..., 9, ... repede, se intervine permanent cu
Se verifica modul de rezolvare si se ofera jetoane si bomboane celor care au castigat. momente recreative.
7.Realizarea feed-back-ului( 7 min) Rolul activitatilor transdisciplinare
Metoda „Cubul” :
este acela de a completa lectia,
Pe fiecare fata a cubului este scrisa cate o cerinta:
1. descrie elementele grafice care compun cifra 5( doua jumatati de cerc)
asigura un caracter activ, ii
2. compara doua multimi cu un numar diferit de elemente trezeste si ii implica pe elevi.
3. asociaza numarul 3 cu titlul povestilor in care se ragaseste acest numar(„Capra cu trei iezi”, „Cei trei purcelusi”)
4. Analizeaza cum poate fi descompuse numerele 2, 4, 6
5. Aplica – formeaza multimea cu 9 elemente(umbrelute)
6. Argumenteaza de ce numarul 10 este mai mare decat numarul 9.
8.Activitate transdisciplinara
8
 Elevii vor canta un cantecel –,,Numerele au jucat’’

4.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Data : 22.11.2011
Clasa : a I- a
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 19/19
Disciplina : MATEMATICA
Subiectul lecţiei : NUMARUL SI CIFRA 3
Tipul lecţiei : Mixta
Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :
Metode şi procedee :
- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă
- explicaţia, exercitiul, problematizarea, jocul
Forme de organizare a activităţii elevilor :
- Individual
- Pe grupe
- La nivelul întregii clase
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):
- planse
- fisa de munca independenta
- suport de curs (manualul)
- coli albe cu diagrame
- copac cu frunze
- jetoane
- „Cubul”

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie

acţiunii indicatorilor de indicatori, în vederea elaborării proiectelor de lecţie
( se bifează)
1.Aspect informativ
- conţinut ştiinţific X Desi aceasta lectie necesita un bogat continut stiintific,
- adaptarea la nivelul clasei X doamna profesoara s-a adaptat la nivelul de cunostinte al
clasei
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul X Majoritatea elevilor au acumulat cunostintele anterioare,
cunoştinţelor anterioare astfel incat lectia sa se desfasoare foarte bine.
9
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-
cadru, obiective de referinţă; competenţe generale,
competenţe specifice)
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de
programa şcolară)
- realizarea conexiunii inverse
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale
- valorificarea valenţelor educative ale temei
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de
corelaţii intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice
- utilizarea mijloacelor de învăţământ
- încadrarea în timp
4. Evaluarea activităţii elevilor
- iniţială
- formativă
- finală
5. Relaţia profesor-elev; elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă
- organizarea activităţii pe grupe sau
independent/individual
6. Alţi indicatori
X
X s-au utilizat metode moderne de predare-învăţare sugerate
de programa şcolară inclusiv prin utilizarea dezvoltării de
X abilităţi de comunicare orală, lucru pe care s-a pus accent,
X doamna profesoara dovedind a avea cunostinte bogate de
X metodica si pedagogie
X
X s-a folosit conversaţia în toate tipurile ei, realizându-se un
X feed-back permanent. Încadrarea în timp a lăsat de dorit,
X deoarece numărul mare de activităţi solicita o perioadă mai
mare de timp.
X
X Atmosfera in sala de clasa a fost una relaxata, elevii putand
X discuta cu d.na invatatoare, nedepasind limitele impuse de
aceasta.Lucrul s-a desfasurat atat pe grupe cat si individual,
oferind posibilitatea tuturor elevior de a participa interactiv
la lectie.
10
4.3. Planificare calendaristică (semestrială/anuală)
În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre.
Clasa: a I-a
Disciplina: Matematica
Nr. de ore /săptămâna: 4 ore/ săptămână
Nr. de ore total:

OBIECTIVE DE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE REFERINŢĂ / CONŢINUTURI NR. SĂPT OBS
COMPETENŢE ORE
SPECIFICE
1.Elementele pregatitoare pentru 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 4.2. - pozitia relativa a obiectelor in spatiu, p 8
intelegerea conceptului de numar - formarea de multimi, p 13
natural - evaluare, p 16 12 S 1 -3 SEM I

2.Numerele naturale de la 0 la10
1.1, 1.2, 1.3, 2.3, 2.5, 2.6,
2.7, 3.1, 4.1, 4.2.
- numarul si cifra 1, p 18
- numarul si cifra 2, p 20
- numarul si cifra 3, p 22
- numarul si cifra 4, p 24
- numarul si cifra 5, p 26
- numarul si cifra 0, p 28 26 S4- SEM I
- numarul si cifra 6, p 30 10
- numarul si cifra 7 , p 32
- numarul si cifra 8 , p 34
- numarul si cifra 9, p 36
- numarul si cifra 10, p 38
- recapitulare / evaluare, p 40

3.Adunarea si scaderea numerelor - adunarea si scaderea, p 42

naturale de la 0 la 10 - adunarea si scaderea cu 1, p 43
18 ore sem I - II- - adunarea si scaderea cu 0, p 45
- adunarea si scaderea cu 2, p 46 32 S 10 - SEM I
- adunarea si scaderea cu 3, p 48 14
- adunarea si scaderea cu 4, p 50
- adunarea si scaderea cu 5, p 52

11
 - adunarea si scaderea cu 6, p 54
14 ore sem.II - adunarea si scaderea cu 7 si 8, p 56
- adunarea si scaderea cu 9 si 10, p 58
- recapitulare, p 59 S 15 - SEM
17 II

4.Numere naturale de la 0 la 20
5.Adunarea si scaderea numerelor
naturale de la 0 nla 20
6.Numere naturale de la 0 la 100
7.Adunarea si scaderea numerelor
naturale de la 0 la 30 fara trecere peste
ordin
Extinderi: adunari si scaderi
fara trecere peste ordin
1.3, 2.5, 2.6, 2.7,3.1, 4.1, 4.2
1.1, 1.2, 3.1,4.1, 4.2
1.3, 2.5,2.6, 2.7, 3.1, 4.1,4.2
- numeratia in concentrul 0 – 20
- citire, scriere, comparare, adunare, p 62
- adunari si scaderi 4 S 17 SEM
- probleme II
- adunarea numerelor naturale de la 0 la 20, p 65
- scaderea numerelor naturale de la 0 la 20, p 66
- adunarea numerelor naturale formate din din zeci si unitati cu un
numar natural format din unitati, p 67
- scaderea numerelor naturale formate din unitati dintr-un numar 10 S 18 SEM
natural format din zeci si unitati, p 69 II
- adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 20 – probleme,
p 71
- numeratia in concentrul 0-100 – citire, scriere, comparare, 4 S 19 SEM
adunare, p 74 II
- adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci, cu un
număr natural format din unităţi ;-p78 ;
- adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi
cu un număr natural format din unităţi –p.80
- adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi
cu un număr natural format din zeci –p.82 ; 8 S 20 - SEM
- adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi 24 II
–p. 84 ;
- adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 30- probleme –
p. 86 ;
- recapitulare, evaluare - p. 87.

12
 8.Adunarea si scaderea numerelor 1.3, 2.5, 3.1,4.1,4.2 - adunarea şi scăderea numerelor naturale formate numai din zeci –
naturale de la 0 la 100 fara trecere p.88 :
peste ordin - adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi
cu un număr natural format din unităţi –p.90 ;
- adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi 14 S 25 - SEM
cu un număr natural format din zeci –p.92; 27 II
- adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi
– p. 96 ;
-recapitulare, evaluare - p. 98.
9.Figuri geometrice 2.2, 4.2 - figuri geometrice: tringhi, patrat, dreptunghi, cerc 5 S 28- SEM
29 II
10.Unitati de masura nestandard 2.8, 4.2, 2.9, 3.1 - măsuri cu unităţi nestandard
- măsurarea lungimilor – p.103
- măsurarea capacităţii – p. 104 10 S 30 - SEM
- măsurarea masei, - p. 105 32 II
- măsurarea timpului. – p. 106
- Recapitulare – p. 108
11.Recapitulare finala 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, - Recapitulare – p. 110 :
2.4, 2.5, 2.6, 2.7, 2.8, 2.9, - numere naturale în concentrul 0-100 :
3.1, 4.1, 4.2 - adunări şi scăderi în concentrul 0-30 şi 30-100* : 9 S 33 - SEM
- figuri geometrice : 34 II
- unităţi de măsură :
- evaluare :

4.4. Proiectul unităţii de învăţare

Clasa : a I –a
Disciplina : MATEMATICA
Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 la 10
Număr de ore alocate: 26
Data/date corespunzătoare numărului de ore : Saptamanile 4 – 10
NR. Continuturi(detalieri) Ob. Activitati de Invatare Resurse Evaluare
CRT. Ref.
1 Numărul şi cifra 1 1.2 -exerciţii practice de selectare din mediul apropiat a -învăţarea prin joc, conversaţia, -Probă orală
unor mulţimi formate dintr-un element, explicaţia; Temă de lucru
-ex-joc de reprezentare prin desene a mulţimilor cu un -obiecte, planşe în clasă
element şi asocierea acestora cu nr.1; -act. frontală şi individuală
ex. de citire, scriere şi identificare a cifrei 1

13
2 Numarul si cifra 2 1.2 -Ex. de identificare a unor mulţimi cu 2 obiecte din -Exerciţii-joc, conversaţia, explicaţia;
2.3 mediul apropiat; -Figuri geometrice, planşe, jetoane,
2.4 -Ex-joc de reprezentare simbolică a mulţimilor cu 2 beţişoare;
4.1 elemente şi asocierea acestora cu nr.2; -Act. frontală şi individuală
-Ex. de citire, scriere şi identificare a cifrei 2 -Probă orală
-ex. de numărare din 1 în 1, înainte şi înapoi cu şi fără Temă de lucru
sprijin în obiecte sau desene; în clasă
-ex. de stabilire a corespondenţei element cu element şi
de comparare a numerelor;
ex. de continuare a unor modele repetitive repr. prin
desene, obiecte sau numere
3 Numarul si cifra 3 1.2 -exerciţii de identificare a mulţimilor cu trei elemente; -ex-joc, conversaţia, explicaţia,
2.3 -exerciţii de completare a elementelor mulţimii; descoperirea inductivă;
2.4 -exerciţii de citire, scriere şi identificare a cifrei 3 -numărătoare, planşe, jetoane, beţişoare,
-Probă orală
2.5 -exerciţii de comparare a numerelor naturale 0-3, tablă magnetică
3.1 folosind diferite reprezentări ale acestora; -act. frontală şi individuală
Temă de lucru
4.1 -ex. de compunere şi descompunere a nr. 3 folosind în clasă
obiecte;
jocuri cu numere
4 Numarul si cifra 4 1.2 -identificarea mulţimilor cu 4 elemente şi asocierea cu -învăţarea prin joc, conversaţia,
2.3 numărul 4; explicaţia, problematizarea
2.4 -exerciţii de completare a căsuţelor cu numere şi a -planşe, ilustraţii, numărătoare, beţişoare
2.5 mulţimilor cu numere corespunzătoare; -act. frontală şi individuală -Probă orală
3.1 -exerciţii de citire şi scriere a cifrei 4 Temă de lucru
4.1 -exerciţii de comparare a numerelor naturale învăţate şi în clasă
stabilirea locului acestora în şirul numerelor naturale;
-numărarea şi ordonarea numerelor de la 0 la 4;
ex. de compunere şi descompunere a nr. 4
5 Numarul si cifra 5 1.2 -exerciţii de reprezentare prin desen sau obiecte a -învăţarea prin joc, conversaţia,
2.3 mulţimilor cu 5 elemente şi asocierea acestora cu nr. 5; explicaţia, problematizarea, învăţarea prin
2.4 -exerciţii de scriere şi citire a cifrei 5 cooperare -Probă orală
2.5 -compararea şi ordonarea grupurilor de obiecte folosind -numărătoare, beţişoare, jetoane, planşe -Temă de lucru
3.1 procedee diferite; -act. frontală, individuală, pe echipe în clasă
4.1 -exerciţii de numărare cu pas dat, înainte şi înapoi cu şi Probă scrisă
fără sprijin în obiecte sau desene
-compunerea şi descompunerea numărului 5
6 Numarul si cifra 0 -ex. de recunoaştere a mulţimilor fără nici un element -ex - joc, conversaţia, explicaţia, -Probă orală
(mulţimea vidă); problematizarea Temă de lucru
14
 -reprezentarea simbolică a mulţimii cu 0 elemente; -planşe, ilustraţii
citirea şi scrierea numărului 0 act. Frontală, individuală, în perechi
în clasă
7 Numarul si cifra 6 1.2 -exerciţii de asociere a mulţimii cu 6 elemente cu -Învăţarea prin joc, conversaţia,
2.3 numărul şi cifra 6 explicaţia, descoperirea inductivă
2.5 exerciţii de citire, scriere şi identificare a cifrei 6 -Numărătoare, beţişoare, planşe, hârtie
3.1 glasse, lipici -Probă orală
8 Numerele si cifrele 0 -6 -ex. de compunere şi descompunere a numărului 6
4.1 -Act. frontală, individuală, în perechi Temă de lucru
folosind obiecte, desene şi numere
4.2 în clasă
-ex. de trecere de la şirul obiectual la şirul de numere şi
invers
numărarea, compararea şi ordonarea numerelor naturale
de la 0 la 6
9 Numarul si cifra 7 1.2 -exerciţii de asociere a mulţimii cu 7 elemente cu -ex-joc, conversaţia, explicaţia, munca
2.3 numărul şi cifra 7 independentă
2.5 -exerciţii de citire, scriere şi identificare a cifrei 7; -numărătoare, beţişoare, ilustraţii, jetoane,
3.1 completarea şirului numeric 0-7 pe baza şirului fişe de lucru
4.1 obiectual -act. frontală şi individuală
4.2 -Probă orală
10 Numerel si cifrele 0 -7 ex. de compunere şi descompunere a numărului 7 Temă de lucru
folosind obiecte, desene şi numere în clasă
-ex. de trecere de la şirul obiectual la şirul de numere şi
invers
-numărarea, compararea şi ordonarea numerelor
naturale de la 0 la 7;
-jocuri cu numere
11 Numarul si cifra 8 1.2 -exerciţii de asociere a mulţimii cu 8 elemente cu -ex-joc, conversaţia, explicaţia, munca
2.3 numărul şi cifra 8 independentă
2.5 -exerciţii de citire, scriere şi identificare a cifrei 8; -numărătoare, beţişoare, ilustraţii, jetoane,
3.1 completarea şirului numeric 0-8 pe baza şirului fişe de lucru
4.1 obiectual -act. frontală şi individuală
4.2 -Probă orală
12 Numerele si cifrele 0 - 8 -ex. de compunere şi descompunere a numărului 8 Temă de lucru
folosind obiecte, desene şi numere în clasă
-ex. de trecere de la şirul obiectual la şirul de numere şi
invers
-numărarea, compararea şi ordonarea numerelor
naturale de la 0 la 8;
jocuri cu numere
15
13 Numarul si cifra 9 1.2 -ex. de identificare a numărului 9 -ex-joc, conversaţia, explicaţia, munca
2.3 -ex. de citire, scriere a numărului 9 independentă
2.5 -ex. de raportare „cantitate-număr-cifră” -numărătoare, beţişoare, ilustraţii, jetoane,
3.1 fişe de lucru -Probă orală
14 Numerele si cifrele 0 - 9 4.1 -ex. de numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3, -act. frontală şi individuală Temă de lucru
4.2 înainte şi înapoi în clasă
ex. de compunere şi descompunere
-ex. de ordonare a numerelor date
-ex. de completare a şirurilor date
15 Numarul si cifra 10 1.2 -ex. de asociere între mulţimea cu 10 elemente şi -ex-joc, conversaţia, explicaţia, munca
2.3 numărul 10 independentă
2.5 -ex. de scriere a numărului 10 din cele două cifre -numărătoare, beţişoare, ilustraţii, jetoane, -Probă orală
3.1 fişe de lucru -Temă de lucru
16 Sirul numerelor naturale 0 4.1 -Ex. în şirul numeric 0-10 – numărare, ordonare, -act. frontală şi individuală
- 10 completare, compunere, descompunere, comparare în clasă
4.2
-Jocuri numerice

17 Exersăm să nu uităm ! 1.2 -Ex. în şirul numeric 0-10 – numărare, ordonare, ex-joc, conversaţia, explicaţia, munca
2.3 completare, compunere, descompunere, comparare independentă
-Probă orală
2.5 Jocuri numerice numărătoare, beţişoare, ilustraţii, jetoane,
3.1 fişe de lucru
Temă de lucru
18 Exerciţii şi jocuri de -modele repetitive
numărare 4.1 -numărare înainte-înapoi cu pas dat act. frontală şi individuală în clasă
4.2 -ocuri cu numere
determinarea unui număr care să îndeplinească condiţii activitate independentă
date -probă scrisă

16
4.5. Proiect de lecţie2
DISCIPLINA: Abilitati practice
DATA: 24.11.2011
CLASA : a I- a
SUBIECTUL: Colaj „ Fructele toamnei”
TIPUL LECTIEI: Formare de priceperi si deprinderi
SCOPURI:
Scopul intregii sesiuni este de a intelege si utiliza tehnici de lucru.

CONTINUTUL INFORMATIV:
Activitati cu materiale din natura –Tehnici de lucru: decupare, lipire, asamblare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:
 O1: Să recunoască fructele de toamnă;

 O2: Să facă deosebirea între „fructe”şi „legume”;

 O3: Să decupeze, să lipească, să asambleze şi să realizeze o compoziţie simplă asemănătoare cu cea din natură;

 O4:Să colaboreze cu colegii la realizarea lucrării;

 O5 : Să aprecieze calităţile produsul finit;

RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE INVATAMANT)

- modelul invatatorului
- fise, seminte de floarea – soarelui, de dovleac, boabe de fasole, de porumb, de grau, demi-carton, foarfece, aracet
- Cd-ul ,,Anotimpurile’’, de Vivaldi
-
RESURSE PROCEDURALE(METODE SI PROCEDEE) :
- conversaţia: frontală, individuală; explicaţia, observatia, demonstratia,exercitiul

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR :

- Individual
- Pe grupe
- Frontal
2
Proiect de lecţie aplicabil la toate tipurile de lecţii din sistem (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare, evaluare)
17
STRATEGIE DE EVALUARE :
- Curenta

CONDITII INIŢIALE DE REALIZARE:

Lecţia se desfăşoară în sala de clasa.

BIBLIOGRAFIE:

Curriculum National „Programe scolare pentru invatamantul primar” Bucuresti, 2004

I. Stanciu, G. Dorobantu „Abilitati practice”

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Lectia se desfasoara conform metodelor moderne de invatare predare în care se pune accent pe stilurile de invăţare ale elevului.

Etapele lectiei Ob Continut, sarcini de predare- Strategii(metode, mijloace, forme de organizare)

invatare-evaluare Activitatea elevului Metode Mijloace Forme de
organizare
1.Moment organizatoric Se pregatesc materialele necesare Pregatesc materialele
desfasurarii lectiei. necesare

2.Captarea atentiei O1 Se spun ghicitori despre fructe de Raspund la ghicitori Conversatia, jocul Frontal
toamna didactic
3.Reactualizarea O1, Enumera cele mai Conversatia, Planse model, Frontal
cunostintelor O2, -Ce activităţi deosebite au loc toamna? importante activitati explicatia imagini
O4 - oamenii culeg legumele, fructele, Raspund la intrebari
viile
- se culege porumbul
- se ară ogoarele pentru a semăna
grâul
- gospodinele fac provizii pentru
iarnă : gemuri, compoturi, dulceaţă,
murături, zacuscă, etc.
-Ce vă place în mod deosebit toamna?
(fructele)
-De ce? (au gust plăcut şi foarte multe
vitamine)
 -Ce trebuie să facem cu fructele înainte
de a le consuma?(le spălăm)
4.Anuntarea temei si a O1, Se împart elevii în grupe de câte patru. Enumera fructele de toamna Conversatia Planse model, In grup
obiectivelor O2, Se prezintă tema şi obiectivele imagini
O4 -Astăzi vom realiza o lucrare , în
grup , cu seminţe din natură , un colaj
ce reprezintă fructe de toamnă.
- Ce fructe de toamnă cunoaşteţi?

5. Dirijarea învățării și O1, Prezintă elevilor fişe model . Se Conversatia, Planse model, Frontal
obținerea performanțelor O2, discută despre etapele realizării Sunt atenţi la explicaţii explicatia,jocul imagini, Cd
O3, lucrării. didactic player-ul
O4 Se impart elevilor modelele de ce
reprezintă diferite fructe de toamnă.
Se explică modul de lucru.
Li se cere să le decupeze şi să le Realizează diferite fructe:
lipească pe plansa dată ce reprezintă măr, pară, gutuie,prune.
un coş, apoi să le decoreze cu seminţe
împreună cu cosul.
În timpul lucrului elevii vor asculta
„Anotimpurile-Toamna”, de Antonio
Lucio Vivaldi
Învăţătorul urmăreşte modul de lucru al
elevilor şi îi îndrumă în realizarea
lucrărilor.
6.Realizarea feed back- O5 Vor fi evidențiate lucrările realizate în Elevii se autoevaluează și Conversatia, Frontal
ului conformitate cu tema, obiectivele şi sunt evaluați de către colegi. explicatia
7.Incheierea activitatii modelul prezentat .
Se apreciază lucrările elevilor şi se Cântă cântecul”Acum e
afişează pe un panou. toamna, da”
Se interpretează cântecul. „Acum e
toamna, da” Ascultă aprecierile făcute de
Se fac aprecieri generale asupra învăţător
modului în care au realizat lucrările şi
asupra modului în care s-au comportat .
Sunt evidentiati elevii activi pe tot
timpul parcursul orei.
4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative

4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară

Data :18.11.2011
Clasa : a I-a
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :19/19
Disciplina : Consiliere si orientare şcolară
Unitatea de invatare : Planificarea carierei
Subiectul lecţiei : ,,Ce o sa fiu, cand voi fi mare ? ’’
Tipul lecţiei : Mixta

Obiectivele activităţii:
-Sa denumeasca meserii ;
-Sa descrie meseriile amintite ;
-Sa explice de ce isi doresco meserie anume ;
-Sa respecte munca celor ce desfasoara o activitate in orice domeniu, avand grija de produsele pe care le realizeaza acele persoane.

Strategia didactică :

Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :

Metode si procedee :
- conversaţia euristica,explicatia, brain storming, exercitiul, munca pe grupe, jocul didactic, jocul de rol- mima.

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):

- materiale: coli, culori, jetoane, puzzle, lipici
- umane: 19 elevi
- temporale: 50 minute

20
 Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactică, oportunitatea alegerii temei, activitatea didactică, gradul de
implicare şi participare a elevului, asigurarea feed-backului – aprecieri, evidenţieri, situaţii conflictuale, elevi problemă, impasuri, observaţii):

A . Stabilirea unor reguli pentru desfasurarea in bune conditiuni a activitatii;

B . Icebreacker
- Brainstorming “ Ce va sugereaza cuvantul meserii ?” Elevii vor da exemple de meserii, pornind de la meseriile parintilor, sau
jetoane reprezentand diferite meserii. Vor fi scrise la tabla , sub forma de ciorchine.

C. Etape:

a) Clasa se imparte pe grupe de 4-5 elevi. Fiecare grupa primeste un puzzle. Vor avea ca sarcina sa ordoneze elementele puzzle-ului
si sa arate ce au obtinut. ( Fiecare puzzle reprezinta o meserie . Ex. Doctor, constructor, bucatar, etc.

b) Discutie pe baza a ceea ce a obtinut fiecare grupa. Se pune accent pe respectful fata de munca depusa de fiecare persoana prin
exersarea unei meserii.

c) Joc: Valiza Sarcina: - Pune in valiza 3 meserii, pe care ai dori sa le practici cand vei fi mare. Explica de ce?
d) Joc: Ce ne povesteste un/o …..Sarcina: Fiecare grupa isi alege din ciorchine o meserie si isi va imagina o convorbire cu persoana
care practica meseria aleasa.
e) Feedback: Reda prin desen o meserie preferata , rezultatele practicarii ei, uneltele folosite Fiecare elev realizeaza un desen.
f) Evaluare Turul galeriei . Pe un panou sunt afisate desenele realizate. Elevii trec si viziteaza expozitia, facand comentarii.
g) Activitatea se incheie cu jocul de rol – mima “ Buna seara imparate !”. Un elev este imparatul.4-5 elevi sunt supusii, care vor
spune: “Buna seara, imparate/ Cu camasa rupta-n spate!” “ Unde-ati fost?”; “ La-mparatie !”; “Ce-ati facut?”; “Am lucrat!”; “ Cum?” Supusii vor
mima ce au lucrat, iar imparatul va trebui sa ghiceasca ce au facut supusii lui.

21
4.6.2.Proiect didactic pentru dirigenţie
Data: 30.11.2011
Subiectul activităţii:HEXAGONUL INTERESELOR
Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare):
- metode şi procedee: conversaţia, aprobarea, problematizarea, exemplul;
- forme de organizare: frontal, individual.
- resurse materiale: fişă de lucru, cărţi, reviste, internet.

Scenariul desfăşurării activităţii:

1) Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii

Elevii lucrează individual, folosind fişele de lucru puse la dispoziţie

2) Motivarea elevilor

„Meseria este brăţară de aur” – se urmăreşte sensibilizarea elevilor.După acest exerciţiu, elevii vor vedea dacă profesiile pe care şi le-au ales sunt întradevăr
pe măsura intereselor lor.

3) Anunţarea temei şi a obiectivului activităţii

Tema pentru această oră de consiliere şi orientare este HEXAGONUL INTERESELOR.

Competenţe specifice:
- identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale;
- relaţionarea acestor interese cu domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate.
Obiective operaţionale:
O1 – identificarea intereselor personale;
O2 – identificarea ocupaţiilor care corespund intereselor personale.

4) Desfăşurarea activităţii
22
 Etapele Conţinutul informaţional al lecţiei Strategia didactică
lecţiei Activitatea Metode şi Forme de Resurse
Activitatea dirigintelui procedee organizare materiale
Dozare elevilor
1.Moment -Consemnează absenţele. -Răspund la Conversaţia Frontal
organizatoric -Verifică existenţa resurselor materiale întrebări.
(2 min)
2.Motivarea „Meseria este brăţară de aur” Ascultă Frontal
elevilor: introducerea făcută
sensibilizarea de diriginte inainte
captarea atenţiei de inceperea
(1 min) activităţii efective
3.Comunicarea Se propun două abordări: Notează subiectul Frontal
obiectivelor - identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale; propus şi punctele
lecţiei - legătura între interese şi domenii ocupaţionale în care pot fi care trebuie atinse
(3 min) valorificate. în dezbatere.
4.Desfăşurarea 1.Distribuie elevilor fişa „Hexagonul intereselor” şi anunţă că expunerea Individual fişe
dezbaterii discuţia va fi despre interese personale şi identificarea ocupaţiilor -Studiază fişa problematizarea individuale
(30 min) care corespund acestora. Precizează că identificarea intereselor conversaţia
personale îi poate ajuta să conştientizeze cât de potriviţi sunt pentru
domeniile de activitate pe care doresc să le aleagă.
2.Solicită elevilor să citească timp de 10 minute ocupaţiile aferente - Completează fişa
fiecărei categorii de interese, aşa cum apar ele în hexagon şi să de lucru
aleagă acel grup de profesii pe care îl preferă. Cere apoi elevilor să
noteze pe fişa primită, în spaţiul liber, denumirea grupului ales.
3.Cere elevilor să aleagă un al doilea grup care corespunde -Investighează
intereselor lor. Pe fişa intereselor, elevii vor nota a doua categorie ocupaţiile aferente
de interese (în al doilea spaţiu liber). Procesul se repetă pentru a grupurilor alese şi
treia opţiune: alegerea unui al treilea grup şi notarea denumirii selectează
acestuia în spaţiul liber. ocupaţiile pe care
4.Alocă un interval de 5 minute pentru ca elevii să investigheze ar dori să le
ocupaţiile aferente grupurilor alese de ei şi să selecteze două sau trei exploreze.
ocupaţii pe care ar dori să le exploreze. -Răspund la
5.Cere elevilor să găsească câteva modalităţi prin care pot obţine întrebări.
mai multe informaţii despre ocupaţiile selectate.
5.Realizarea - În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc răspund la întrebări conversaţia frontal

23
feed-back-ului cu interesele personale? individual
(10 min) - Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din
mulţimea alternativelor oferite?
- Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile
alese?
- Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?
6.Concluzii Formulează concluzii pe baza răspunsurilor elevilor. Îndrumă elevii Notează prelegerea
(3 min) să consulta site-urile MEC, institutelor de învăţământ superior,
biroului forţelor de muncă, bursei locurilor de muncă, etc.
7.Anunţarea Să aleagă o ocupaţie şi să strângă informaţii despre aceasta. Să Notează tema
temei pentru noteze aceste informaţii, precum şi sursele de informare.
acasă
(1 min)

1) Asigurarea feed-back-ului

Asigurarea feed-back-ului se realizeaza prin conversatie, elevii raspunzand la intrebari de genul:

- În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale?
- Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor oferite?
- Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile alese?
- Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?

24
 Fişă de lucru

Hexagonul intereselor

REALIST

inginer constructor, miner, mecanic

auto, pădurar, depanator radio-tv,
tehnician dentar, electrician, bijutier,
CONVENŢIONAL instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de INVESTIGATIV
avion, tâmplar

economist, medic, antropolog,

contabil, secretar, stenodactilograf, astronom, fizician, chimist, laborant,
funcţionar public, expert financiar, psihiatru, psiholog, cercetător, farmacist,
poştaş, casier, recepţioner, operator PC, geolog, matematician,
vânzător, ospătar statistician, meteorolog, biolog, horticultor,
oceanograf, radiolog, sromatolog, radiolog,
chirurg, proiectant, biochimist, bio-fozocian
dansator, filosof, profesor de
analist financiar, agent comercial, literatură/muzică/arte plastice, regizor, actor,
agent de asigurări, bancher, avocat, jurnalist, reporter, muzician, dirijor, designer,
procuror, judecător, crainic radio- decorator, creator demodă, arhitect, artist,
tv, jurnalist, mic întreprinzător, fotograf, compozitor, manager publicitar,
analist de sistem, manager fotomodel, moderator TV, scriitor
ANTEPRENORIAL ARTISTIC
psihoterapeut, fizioterapeut,
consilier şcolar, asistent social,
profesor, sociolog, asistent
medical, infirmier, ministru,
bibliotecar, istoric, medic
specialist, consultant resurse
umane, director de servicii
sociale, preot
SOCIAL

1. În primul rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul................................................................

2. În al doilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................
3. În al treilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................

Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:

.............................................
.............................................
.............................................
Referitor la activitatea de dirigenţie, ca document educaţional în sprijinul cadrelor didactice ce vor desfăşura astfel de demersuri educaţionale, important este
Caietul profesorului-diriginte pentru că el reuneşte toate domeniile şi referinţele muncii educative. Structura acestui caiet ar putea fi următoarea:
1. Catalogul clasei
2. Profesorii clasei
3. Comitetul de părinţi pe clasă
4. Colectivul de responsabili ai clasei
5. Orarul clasei
6. Proiectul anual de activitate educativă
7. Proiectul semestrial de activitate educativă
8. Scenarii de lecţii de dirigenţie (schiţe de proiecte ale orelor de dirigenţie)
9. Asistenţe la orele clasei ş.a.
10.Observaţii asupra clasei şi asupra elevilor
11. Fişele psihopedagogice (ce vor sta la baza realizării Caracterizărilor elevilor)

4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică

A) Dosarul şcolar al elevului (în vederea realizării sarcinilor de profesor diriginte)
1. Date personale generale (nume, prenume, data naşterii etc.)
2. Fişa medicală
3. Fişa psihologică
4. Fişa rezultatelor şcolare
5. Rezultate la teste
6. Fişa convorbirilor cu părinţii
7. Fişa anchetei sociale
8. Mediul familial (scurtă caracterizare)
9. Dezvoltarea fizică (scurtă caracterizare)
10. Trăsături de personalitate caracteristice
11. Aptitudini speciale
12. Activitate extraşcolară
13. Interese, pasiuni
14. Aspiraţii educaţionale
15. Aspiraţii profesionale
16. Realizări excepţionale
17. Nevoi speciale
18. Adaptarea socială
19. Disciplina
20. Alte informaţii
 B) Fişă psihopedagogică
I. Date generale:
21. Numele şi prenumele:TATARU S. IONUT
22. Data naşterii:25.08.2004
23. Locul naşterii:BARLAD, VASLUI
II. Date familiale
Profesia mamei: Casnica
Profesia tatălui: Lucrator necalificat
Familia: normală
Numărul copiilor: 2
Elevul este primul.
Atmosfera social-morală a familiei: raporturi punctate de conflicte mici si trecatoare
Condiţiile de muncă ale elevului sunt bune
III. Date medicale
Boli cronice: nu
Deficienţe fizice: nu
IV. Profil psihopedagogic
Nr. Indicatori (Se consemnează elementele semnificative; se recomandă
crt. colaborarea cu profesorul consilier din şcoală)
1. Nivel intelectual Bun
2. Caracter Scolar bun, disciplinat, organizat, ordonat
3. Stabilitate emotivă Neemotiv, vesel, optimist, selectiv
4. Sănătate Foarte buna
5. Condiţia economică şi social culturală Buna
6. Interes-vocaţie specială pentru domeniile (obiectele) Lb. Romana
7. Lipsa de interes-vocaţie pentru domeniile (obiectele) Muzica
8. Inteligenţa teoretică-practică Inventiv, cu manifestari de creativitate

V. Situaţia şcolară
Nr. Situaţia şcolară
crt.
1. Media generală anuală, ordinea clasificării, din x elevi FB: al III- lea din 19 elevi
2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificarea Lb. Romana- F.B., Desen- F.B., Scriere- F.B, al II- lea din
clasa.
3. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificarea Matematica- B., al V – lea din clasa.
4.8. FIŞE DE EVALUARE A LECŢIILOR
4.8.1 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ nr.1

Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :

Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea
obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a
timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea
educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare,
motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul
(corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate
didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru
lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin
izbutite
NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor
CARSOCHIE DIDINA
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =
3 ……… ….……………..
4.8.2 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ nr.2
Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :

Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea
obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a
timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea
educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare,
motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul
(corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate
didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru
lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin
izbutite
NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor
CARSOCHIE DIDINA

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

3 ……… ….……………..

4.8.3 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI FINALE

Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :

Nr. INDICATORI NOTE
crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea
obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a
timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea
educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare,
motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul
(corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate
didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru
lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin
izbutite

COMISIA NOTA SEMNĂTURA

1. Profesor- mentor
CARSOCHIE DIDINA

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

3 ……… ….……………..
2. Profesor Didactica specialităţii
……………………………..…………..
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =
3 ……… …………………
B. Proiect didactic de sinteză
- Lucrare de absolvire a modului de pregătire a personalului didactic -
 Proiectul-sinteză constă în elaborarea unei lucrări de sinteză pe o temă, la alegerea candidatului, cu acordul profesorului de specialitate din domeniul Psihologiei
educaţiei, Pedagogiei (Teoria şi metodologia curriculumului, Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării), domeniul didacticii aplicate la
disciplinele de specialitate, domeniul practicii pedagogice, domeniul activităţilor educative prevăzute în curriculum-ul şcolar (inclusiv la dispoziţia şcolii), domeniul
organizării şi managementului unităţilor şi proceselor instructiv-educative.
În cadrul proiectului-sinteză, candidatul trebuie să demonstreze că a asimilat cunoştinţele teoretice prevăzute de programele de studii, că este în măsură să le
valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experienţei dobândite prin intermediul practicii pedagogice efectuate.
NOTĂ:
1. Începând cu anul universitar 2005-2006, tematica va fi stabilită de fiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de învăţământ al D.P.P.D.:
Psihologia educaţiei, Pedagogie, Didactica specialităţii, Practică pedagogică, Sociologia educaţiei, Management educaţional, Informatică asistată de calculator.
2. Bibliografia se va stabili în colaborare cu profesorul coordonator.

NOTELE OBŢINUTE DE STUDENT LA PRACTICA PEDAGOGICĂ

STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI Colocviul I Colocviul II

(semestrul 6) (semestrul 7)
ACTIVITĂŢILE DE PRACTICĂ OBSERVATORIE (4.1., 4.2.):

ACTIVITĂŢILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.):

ACTIVITĂŢI DE PREDARE–ÎNVĂŢARE-EVALUARE în cadrul lecţiilor de probă (4.8):

ACŢIUNILE EXTRAŞCOLARE (4.6.1.):

MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii – probe de evaluare, fişe de muncă independentă s.a:

CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR (4.7.):

LECŢIA DE PROBĂ NR.1 (4.8.1.):

LECŢIA DE PROBĂ NR.1 (4.8.2.):
LECŢIA FINALĂ (4.8.3.):

MEDIA GENERALĂ (în cifre şi litere):

Semnătura coordonatorului de practică pedagogică:

 CAIETUL DIRIGINTELUI

Numele şi prenumele_______________________________
Clasa_______________
Şcoala________________________________

MOTO
„Eu sunt copilul.
Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau
voi eşua în viată ! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te
rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume ! "
(din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)

ARGUMENT
„Caietul dirigintelui”, conceput in aceasta forma dorim sa reprezinte un util instrument de lucru pentru
profesorul diriginte.
In realizarea lui am pornit de la legislatia in vigoare care reglementeaza munca dirigintelui in scoala si ne-am
raportat permaanent la indicatiile metodice cuprinse in literatura pedagogica si psihologica, literatura care
vizeaza metodologia activitatii educative.
Pentru a asigura unitatea si continuitatea muncii educative desfasurata la clasa de elevi, caietul a fost
conceput pe ani, oferind posibilitatea de consemnare a datelor chiar in cazul reorganizarii claselor pe
parcursul anilor scolari. De asemenea, caietul poate fi utilizat pe parcursul a 4 ani scolari chiar in conditiile
incadrarii diferite a dirigintilor de la un an la altul (in situatii deosebite, cand cadrele didactice nu sunt
titulare). In acest caz, caietul trebuie predat conducerii la sfarsitul anului scolar, pentru a putea fi preluat de
noul diriginte in anul urmator.
In structurarea caietului ne-am straduit sa prevedem variante pentru consemnarea, pe cat posibil, a tuturor
aspectelor muncii educative, asigurandu-i valabilitatea pentru ciclul gimnazial si liceal; precum si pentru
invatamantul seral, dar care necesita unele adaptari ce le pot realiza dirigintii.
Pentru a dobândi operativitate şi pentru a fi completat cu uşurinţă de toate categoriile de personal didactic,
caietul oferă puncte de sprijin pentru fiecare aspect al muncii educative .
Pentru completarea tabelelor cu numele elevilor ,se va întocmi un tabel cu elevii clasei ,care apoi se copie în
toate tabelele.
Fişa individuală se va multiplica pentru fiecare elev .
CUPRINS

1. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR

2. COLECTIVUL CLASEI
3. COLECTIVUL DIDACTIC AL CLASEI
4. RESPONSABILITĂŢI ÎN CADRUL COLECTIVULUI
5. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII EDUCATIVE
6. SARCINILE DIRIGINTELUI
7. TEMATICA ORELOR DE DIRIGENŢIE
8. SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI A ABSENŢELOR
9. ELEVII CU REZULTATE DEOSEBITE ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ
10. SITUAŢIA ELEVILOR PROBLEMĂ
11. SITUAŢIA MANUALELOR PRIMITE/PREDATE
12. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAŢA COLECTIVULUI
13. SITUAŢIA OPŢIUNILOR ŞCOLARE
14. PLANIFICAREA LECTORATELOR CU PĂRINŢII
15. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII
16. OBSERVAŢII ASUPRA CLASEI
17. FIŞELE INDIVIDUALE ALE ELEVILOR
18. PLANURI DE LECŢIE
1. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR

Componentele Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a Clasa a

structurale
Semestrul I Cursuri: 12 septembrie – 23
decembrie
Vacanţă: 24 decembrie – 8 ianuarie
Cursuri :9 ianuarie –3 februarie
Vacanţă intersemestrială: 4 februarie
– 12 februarie
Semestrul al II- Cursuri :13 februarie – 14 aprilie
lea Vacanţă:15 aprilie 2006 – 24 aprilie
Cursuri :25 aprilie – 16 iunie
Vacanţa de vară :17 iunie– 31 august
Examenul de
corigenţă
XI a XII a
cursuri:15 septembrie - 22 decembrie
vacanţă - 23 decembrie - 7 ianuarie
cursuri- 8 ianuarie - 2 februarie
vacanţă intersemestrială: 3 februarie -
11 februarie
Cursuri- 12 februarie -15 iunie şi vor
fi întrerupte în intervalul 7 aprilie - 15
aprilie de vacanţa de Paşte.
Vacanţa de vară -16 iunie - 31 august

Alte examene şi
concursuri

ORARUL CLASEI A X- A B

ora Luni Marti Miercuri Joi vineri

8 HTML Antreprenoriala Lb. Italiană Lb. Română Fizică
9 Informatică Biologie Geografie Desen Matematică
10 Lb. Română Matematică Lb. Engleză Istorie Socio Umane
11 Lb. Română Matematică Muzica Ed. Fizică Mecanica
12 Măsurări Tehn Fizică Ed. Fizică Electrotehnică Mecanica
13 Măsurări Tehn Lb. Engleză Lb. Italiană Electrotehnică Chimie
14 CDS Dirigenţie Religie
2. COLECTIVUL CLASEI

Nr. Numele şi prenumele Data şi Prenumele Ocupaţie, Adresa Obs.

crt. locul părinţilor loc de familiei
naşterii muncă

1. Andriescu Alin
2. Baba Gianina
3. Bîz Ioana Anastasia
4. Blag Mirabela
5. Buză Petru
6. Cojocaru Tatiana
7. Criţan Dragoş Dorel
8. Dănică Irinel
9. Dobre Elena
10. Dobre Mihai
11. Dragotă Ion Gabriel
12. Geacă Ioana Maria
13. Istvan Cornelia
14. Izvoran Marinela
15. Koharovics Gabriel
16. Leban Adela
17. Mihai Marius
18. Munteanu Daniel
19. Nătângă Verginica
20. Neagu Eleonora
21. Nicoară Lenuţa
22. Nistor Bogdan
23. Orban Marius
24. Rus Cristian
25. Serban Andreea
26. Stanci Ioan Gabriel
27. Stănoiu Diana
28. Stefănuţ Maria
29. Stolcz Adrian
30. Totoaşă Oana
3. COLECTIVUL DIDACTIC AL CLASEI

Numele profesorului
Nr. Obiectul de
Crt. învăţământ Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a

1. Limba română Pantelimon Cornelia Pantelimon Cornelia

2. Limba latină

3. Limba franceză

4. Limba engleză Peter Esther Peter Esther

5. Limba …….italiana Stanescu Gabriela

6. Istoria Stoica Valentin Stoica Valentin

7. Geografie Piper Diana Piper Diana

8. Matematică Stanilescu Lucian Stanilescu Lucian

9. Fizică Sarpe Alina Sarpe Alina

10.. Chimie Hanes Teodora Hanes Teodora

11. Biologie Simulescu Iuliana Simulescu Iuliana

12. Educaţia muzicală Stanca Gabriela Stanca Gabriela

13. Educaţia plastică Ion Ion Ion Ion

14. Educaţia fizică Ilea Ioan Ilea Ioan

15. Socio-umane Aspru Ioan Aspru Ioan

16. Religia Popescu George Popescu George

17. Opţional 1 Liber Jenica Liber Jenica

CDL
18. Opţional 2 Liber Jenica Liber Jenica
CDL
4. RESPONSABILITĂŢI
a) ALE ELEVILOR
Nr. Responsabilităţi Numele şi prenumele elevilor
crt. Anul şcolar 2005 - Anul şcolar Anul şcolar Anul şcolar
2006 2006 2007 20__20__ 20__20__
Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Şeful clasei Orban Marius Cojocaru
Tatiana
Locţiitor Biz Ioana Biz Ioana
Casier Nistor Bogdan Nistor
Bogdan
Consiliul elevilor Orban Marius Cojocaru
Tatiana
b) ALE PĂRINŢILOR
Nr. Responsabilităţi Numele şi prenumele elevilor
crt. Anul şcolar 2005- Anul şcolar Anul şcolar Anul şcolar
2006 2006 2007 20__20__ 20__20__
Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Şeful comitetului Orban Ion Orban Ion
Membru Geaca Ovidiu Geaca Ovidiu
Membru Dragota Maria Dragota
Maria
Membru în consiliul Orban Ion Orban Ion
de administraţie

5. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII EDUCATIVE

1. Dezvoltarea respectului faţă de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană
2. Dezvoltarea abilităţilor interpersonale necesare în şcoală, în familie, în grupul de prieteni şi în carieră
3. Utilizarea abilităţilor de management al informaţiilor pentru obţinerea performanţei şi asigurarea
succesului
4. Dezvoltarea resurselor personale şi managementul ofertelor de educaţie şi profesionale pentru planificarea
carierei şi adaptarea optimă la cerinţele pieţei muncii
5. Dezvoltarea abilităţilor de management al stilului de viaţă

6. SARCINILE DIRIGINTELUI

- organizează, conduce şi desfăşoară activităţi educative cu clasa la care a fost numit diriginte;
- urmăreşte cum se asigură ordinea, curăţenia şi atmosfera generală în sala de clasă ce i-a fost repartizată;
- se preocupă de cunoaşterea elevilor şi a clasei;
- consiliază elevii şi părinţii acestora în probleme de învăţare, de viaţă, de integrare socială;
- sprijină orientarea şcolară şi profesională;
- reprezintă elevii în colectivul didactic şi ţine legătura cu profesorii care predau la clasă în vederea
optimizării eforturilor acestora;
- ţine legătura cu părinţii elevilor, comunică periodic familiei situaţia la învăţătură şi disciplină;
- acordă notele la purtare, iar când este cazul, supune situaţia disciplinară dezbaterii consiliului profesoral;
- completează, în condiţii grafice corespunzătoare, catalogul clasei;
- urmăreşte transcrierea mediilor în registrul matricol, atât la sfârşitul anului şcolar, cât şi după examenele de
corigenţă;
- completează caietul dirigintelui.
7. TEMATICA ORELOR DE DIRIGENŢIE
PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a IX a

Componenta Subcomponenta Tema Sapt Nr de ore

A. -cunoasterea colectivului s1
Autocunoastere si dezvoltareAutocunoastere de elevi
personala -stima de sine s3 3
Schimbare, crestere, -adolescenta: 3
dezvoltare schimbari fizice,sociale S4
si psihice -s7
B. Exersarea tehnicilor -comunicarea –abilitate sociala 3
Comunicare si abilitati de comunicare forme de comunicare S8
sociale -s11
Aplicarea tehnicilor de -managementul emotiilor S12 3
management al emotiilor -s15
C. Managementul -resurse de informare cu privire la S16 3
Managementul informatiilor invatare, munca si cariera s119
informatiilor si invatarii
Managementul - invatare permanenta: 3
invatarii caracteristici, reglementari S20
europene si nationale S22
,avantaje si dezavantaje
D. Planificarea si -cariera:definire, factorii care S23 3
Planificarea carierei dezvoltarea carierei influenteaza alegerea carierei S25
Calitatea vietii - calitatea vietii si stilul de viata 3
personale -componentele calitatii vietii S26
E. S28
Calitatea stilului de viata Calitatea relatiilor - violenta domestica S29 3
sociale -strategii de preventie in scoala si S31
comunitate
Calitatea mediului -conditii sociale ,economice, S32
de munca politice si tehnologice in stilul 6
de viata si tipurile de profesii pe
piata muncii
-planificarea carierei din perspectiva S36
stilului de viata
-discutarea situatiilor
la invatatura
PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a X a
NR
COMPONENTE SUBCOMPONENTE ORE TEMA DATA

A. MANAGEMENTUL 8 Analiza rezultatelor din clasa a IX a . S1

CLASEI CA GRUP Ambientul clasei S2
Regulamentul clasei S3
Proprietatea individuală şi colectivă S15
Munca in echipă: avantaj sau dezavantaj? S16
Prietenia-o floare rară în lume S36
Analiza rezultatelor la sfârşitul anului şcolar S30
Agresivitate şi violenţă
Dezvoltarea 6 Cine este cel de lângă mine? S4
B. DEZVOLTAREA personalităţii Domenii profesionale S19
PERSONALITAŢII ŞI Scrisoare de prezentare S25
A CARIEREI Deciziile mele. S9
Mijloace de gândire direct atentă S33
Modă şi personalitate S13
S5
S12
Dezvoltarea carierei 2 Cum învăţăm
Învăţ pentru că îmi place trebuie sau sunt obligat
Educaţia pentru o 2 Cum ne văd ceilalţi? S26
societate democrata Drepturi si îndatoriri S6
C. EDUCAŢIA Pot si vreau S11
PENTRU VALORI Educaţia pentru 2 Întrecerea cu tine S20
munca si calitate S27
Ce, cât şi cum citim ? S22
Educaţia pentru 2 Cunoştinţele obţinute prin studiu S7
receptarea valorilor
culturale S32
Educaţia pentru viata 2 Familia – cel mai confortabil mediu de petrecere a S18
privata timpului liber S31
Despre mine, timp şi cunoştinţe S8
Educaţia pentru Calamităţile naturale S14
mediu 2 Pentru o viata curata
Educaţia pentru 2 Emoţiile mele
sănătate Igiena si sănătatea personală
Educaţia rutiera 3 Pietoni si şoferi S10
Să circulăm corect S21
Concurs pe teme rutiere S29
Educaţia pt. protecţia 1 Cum citim o etichetă S17
consumatorului S23
S35
Ed. pt. protecţia 2 Noţiuni despre protecţia civilă S28
civilă Despre cutremure S24
D. EDUCAŢIA Ed. pt. apărarea S34
PENTRU împotriva incendiilor 1 Incendiile şi noi
SECURITATEA
PERSONALA
Ed. juridică si 2 Drogurile tutunul şi alcoolul
prevenirea Tentaţia răului
delicventei juvenile
PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a XI a
NR
COMPONENTE SUBCOMPONENTE ORE TEMA DATA

A. MANAGEMENTUL 8
CLASEI CA GRUP
Dezvoltarea personalităţii 6
B. DEZVOLTAREA
PERSONALITAŢII ŞI A Dezvoltarea carierei 2
CARIEREI
Educaţia pentru o societate democrata 2
Educaţia pentru munca si calitate 2
C. EDUCAŢIA PENTRU Educaţia pentru receptarea valorilor culturale 2
VALORI Educaţia pentru viata privata 2
Educaţia pentru mediu 1
Educaţia pentru sănătate 1
Educaţia rutiera 3
Educaţia pt. protecţia consumatorului 1
D. EDUCAŢIA PENTRU Ed. pt. protecţia civilă 2
SECURITATEA Ed. pt. apărarea împotriva incendiilor 1
PERSONALA Ed. juridică si prevenirea delicventei juvenile 1

PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a XII a

NR
COMPONENTE SUBCOMPONENTE ORE TEMA DATA

A. MANAGEMENTUL 8
CLASEI CA GRUP
Dezvoltarea personalităţii 6
B. DEZVOLTAREA
PERSONALITAŢII ŞI A Dezvoltarea carierei 2
CARIEREI
Educaţia pentru o societate democrata 2
Educaţia pentru munca si calitate 2
C. EDUCAŢIA PENTRU Educaţia pentru receptarea valorilor culturale 2
VALORI Educaţia pentru viata privata 2
Educaţia pentru mediu 1
Educaţia pentru sănătate 1
Educaţia rutiera 3
Educaţia pt. protecţia consumatorului 1
D. EDUCAŢIA PENTRU Ed. pt. protecţia civilă
SECURITATEA Ed. pt. apărarea împotriva incendiilor 2
PERSONALA Ed. juridică si prevenirea delicventei juvenile 1

1
8. SITUAŢIA ŞCOLARĂ
a) LA ÎNVĂŢĂTURĂ
Nr. Numele şi prenumele Anul şcolar 2006-2007 Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__
crt. Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Situaţia Med Media Situaţia Med Media Situaţia Med Media Situaţia Med Media
şcolară purtare generală şcolară purtare generală şcolară purtare generală şcolară purtare generală
1. Andriescu Alin P 10 9.25
2. Baba Gianina P 10 8.36
3. Bîz Ioana P 9 9.98
4. Blag Mirabela P 10 10
5. Buză Petru P 10 9.50
6. Cojocaru Tatiana P 10 8.25
7. Criţan Dragoş P 10 7.30
8. Dănică Irinel P 7 7
9. Dobre Elena P 10 9.25
10. Dobre Mihai P 10 9.87
11. Dragotă Ion P 10 9.33
12. Geacă Ioana Maria P 10 9.76
13. Istvan Cornelia P 10 9.33
14. Izvoran Marinela P 10 9.67
15. Koharovics Gabriel P 10 9.91
16. Leban Adela P 10 9.55
17. Mihai Marius P 10 9.88
18. Munteanu Daniel P 10 9.56
19. Nătângă Verginica P 10 9.45
20. Neagu Eleonora P 10 9.44
21. Nicoară Lenuţa P 10 9.92
22. Nistor Bogdan P 10 9.97
23. Orban Marius P 10 9.32
24. Rus Cristian P 10 8.25
25. Serban Andreea P 10 8.32
26. Stanci Ioan Gabriel P 10 8.25
27. Stănoiu Diana P 9 8.36
28. Stefănuţ Maria P 10 9.33
29. Stolcz Adrian P 8 8.89
30. Totoaşă Oana P 10 9.32
b) SITUAŢIA ABSENŢELOR
Nr. Numele şi prenumele elevului Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Crt. Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II
M N M N M N M N M N M N M N M N
1. Andriescu Alin 25 5 12 9
2. Baba Gianina 1 1 3 2
3. Bîz Ioana 20 10 12 11
4. Blag Mirabela 10 2 3 4
5. Buză Petru 5 1 12 3
6. Cojocaru Tatiana 12 12 10 2
7. Criţan Dragoş 10 1 14 4
8. Dănică Irinel 10 40 5 1
9. Dobre Elena 4 1 10 7
10. Dobre Mihai 5 5 5 5
11. Dragotă Ion 9 3 9 9
12. Geacă Ioana Maria 10 3 4 1
13. Istvan Cornelia 12 12 12 7
14. Izvoran Marinela 1 1 12 5
15. Koharovics Gabriel 14 12 12 6
16. Leban Adela 17 15 9 1
17. Mihai Marius 12 12 6
18. Munteanu Daniel 23 1 4
19. Nătângă Verginica 21 4 6 1
20. Neagu Eleonora 21 3 4 1
21. Nicoară Lenuţa 20 2 7
22. Nistor Bogdan 19 5 9
23. Orban Marius 13 4 5
24. Rus Cristian 11 1 3
25. Serban Andreea 1 1
26. Stanci Ioan Gabriel 10 1 1
27. Stănoiu Diana 12 1 3 1
28. Stefănuţ Maria 13 3 3 1
29. Stolcz Adrian 21 21 12 2
30. Totoaşă Oana 1 1
Nemotivate 231 215 203 198
Motivate 231 215 203 198
TOTAL GENERAL 446 401
Neşcolarizaţi: 0
9. ELEVI CU REZULTATE DEOSEBITE
ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ
Nr. Numele şi prenumele Activitatea la care a obţinut Performanţa * An şcolar
crt. rezultate
1. Neagu Eleonora Sport – volei mentiune 2006 - 2007
2. Stolcz Adrian Sport – tenis de masa Premiul I 2006 - 2007
3. Nistor Bogdan Concurs dans mentiune 2006 - 2007
4. Biz Ioan miss Premiul I 2006 - 2007
5.
6.
7.
8.
9.
10
· M = menţiune specială; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul al
doilea; PI = premiul întâi

10. SITUAŢIA ELEVILOR PROBLEMĂ *

Nr. Numele şi prenumele În ce constă problema Data consemnării Măsuri luate
crt.

1. Dănică Irinel ABSENTE NEMOTIVATE 13.03.2007 Discutii cu parintii

2. Stolcz Adrian ABSENTE MOTIVATE 13.03. 2007 Discutii cu antrenorul
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
- eşec şcolar - starea de sănătate
- integrare dificilă - situaţie materială deosebită ( venituri f. mici)
- comportament deviant
 11. SITUAŢIA MANUALELOR PRIMITE/PREDATE
Nr. Disciplina şcolară Manuale primite Manuale predate
crt Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a IX a Clasa a X a

1 Limba română 32 32
2 Limba latină
3 Limba franceză
4 Limba engleză 32 32
5 Limba …….italiana 32 32
6 Istoria 32 32
7 Geografie 32 32
8 Matematică 32 32
9 Fizică 32 32
10 Chimie 32 32
11 Biologie 32 32
12 Educaţia muzicală 32 32
13 Educaţia plastică 32 32
14 Educaţia fizică
15 Socio-umane 32 32
16 Religia 32 32
17 Opţional 1-CDL
18 Opţional 2-CDL
19
20
21
22

12. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAŢA COLECTIVULUI

Nr. Numele şi prenumele Anul şcolar 2006 2007 Anul şcolar 2007 2008 Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__
crt. Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
R I A R I A R I A R I A
1. Andriescu Alin X X
2. Baba Gianina X X
3. Bîz Ioana X X
4. Blag Mirabela X X
5. Buză Petru X X
6. Cojocaru Tatiana X X
7. Criţan Dragoş X X
8. Dănică Irinel X X
9. Dobre Elena X X
10. Dobre Mihai X X
11. Dragotă Ion X X
12. Geacă Ioana Maria X X
13. Istvan Cornelia X X
14. Izvoran Marinela X X
15. Koharovics Gabriel X X
16. Leban Adela X X
17. Mihai Marius X X
18. Munteanu Daniel X X
19. Nătângă Verginica X X
20. Neagu Eleonora X X
21. Nicoară Lenuţa X X
22. Nistor Bogdan X X
23. Orban Marius X X
24. Rus Cristian X X
25. Serban Andreea X X
26. Stanci Ioan Gabriel X X
27. Stănoiu Diana X X
28. Stefănuţ Maria X X
29. Stolcz Adrian X X
30. Totoaşă Oana X X
R – retras, izolat, dezinteresat de viaţa colectivului
I – integrat în colectiv, dar fără să aibă iniţiativă
A – are autoritate, bun organizator şi animator al colectivului

13. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII

Nr. Tema Data Observaţii
crt.

1. Discutarea situatiei la invatatura in anul scolar precedent 20.09.2006

2. Cei trei prieteni: parinte – scoala – elev 20.11.2006
3. Ocupatiile elevului in timpul liber 21.01.2007
4. Atitudinea in colectiv a elevilor 13.03.2007
5. Despre autoritatea parintilor 15.05.2007
6. Speram sa ne revedem cu bine la anul care urmeaza 3.07.2007
7.
8.
9.
10.

14. OBSERVAŢII ASUPRA COLECTIVULUI CLASEI

Clasa este, in general omogena, toti elevii reusind sa se integreze in colectiv. Rezultatele sunt bune la invatatura, chiar daca mai lasa de
dorit la absente, numarul acestora fiind destul de mare.
Seful clasei reuseste sa-si indeplineasca sarcinile impreuna cu loctiitorul sau si cu ceilalti elevi din conducerea clasei. Profesorii care
predau la clasa sunt relativ multumiti de nivelul de pregatire al elevilor, disciplina fiind o problema, totusi nu este o clasa greu de stapanit
ci doar o clasa cu multa initiativa si cu elevi dornici sa invete, chiar daca uneori mai sunt si obraznici.
 SCENARIU DIDACTIC

DISCIPLINA: Consiliere şi orientare

CLASA. a X-a B
DATA: 22 februarie 2006
TEMA: Eu şi opinia clasei
DURATA: 50’
OBIECTIVE: La sfârşitul activităţii elevul va fi capabil:
 Să înţeleagă importanţa şi necesitatea unei atitudini decente în relaţiile interpersonale;
 Să resimtă necesitatea stabilirii unor relaţii de colegialitate cu ceilalţi elevi;
 Să dezvolte capacitatea de a accepta valorile care există in cadrul grupurilor umane.
METODE ŞI PROCEDEE:
 conversaţia euristică;
 problematizarea;
 expunerea;
 alegerea forţată;
 metoda ciorchinelui.
 lectura întreruptă

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
 planşe;
 flip-chart
 fişe de lucru
 post-it
 texte

MOMENT ORGANIZATORIC:
 Se împarte clasa în grupe de cate 4 elevi.
 Se reaminteşte tema lecţiei al cărui titlu se scrie pe tablă şi se motivează opţiunea pentru temă

CAPTAREA ATENŢIEI:
 Se distribuie elevilor blazonul personal şi li se cere să-l completeze.
 Blazonul cuprinde 4 dreptunghiuri în care elevii vor nota: 2 calităţi personale, 2 defecte, un lucru pe
care nu-l cunosc ceilalţi despre el, şi un hobby
 Pe baza asemănărilor, defectelor sau hobby-urilor îşi vor grupa blazoanele pe o planşă. Se vor vedea
astfel grupurile de afinităţi sau de prieteni.
De ce v-aţi grupat astfel? Ce aţi avut în vedere?
Planşa cu blazoanele sa păstrează în clasă. La sfârşitul clasei a IX- a se reia tema şi se va urmări
progresul făcut în abordarea imaginii de sine şi în evoluţia grupurilor de prieteni.
CONŢINUTUL LECTIEI:

 Se aplică metoda ciorchinelui pentru a vedea valorile morale şi atitudinile pe care le presupune
colectivul de elevi, grupul – clasă.
 Grupul - clasă

Se comentează împreună şi se cere să păstreze valorile pozitive.

 Se cere apoi elevilor să completeze împreună cu colegii de grupa chestionarul:

Cum mă văd eu? ( fiecare elev pentru sine)
Cum mă văd ceilalţi? (completează pentru colegii de grupă)
Cum aş vrea să fiu? ( fiecare pentru sine)
 Se interpretează răspunsurile. Se urmăreşte dacă sunt diferenţe mari între imaginea de sine şi
percepţia colegilor. Dacă sunt diferenţe mari, care este cauza acestora? O supraevaluare sau o subestimare a
realităţii? Se comentează cu elevii.

 Li se cere elevilor sa stabilească în grup, de comun acord, trei calităţi ale colegului ideal şi trei defecte
care fac un coleg sa fie antipatic. Răspunsul se trece pe un post-it pe care un reprezentant al grupei îl lipeşte
pe flit-chart. Păstrându-se doar calităţile se obţine astfel imaginea clasei ideale, a colectivului ideal. Se
comentează cu elevii.
 Profesorul citeşte textul Elevul din clasa I . Urmându-se lectura întrerupta de întrebări se încearcă sa
se obţină opiniile elevilor în legătură cu cazul prezentat.

„ Elevul din clasa I”

Odată, la începutul anului şcolar, un tată a venit la şcoală şi şi-a îndreptat paşii direct către biroul
directorului .
- Vă rog să-mi înscrieţi băiatul în clasa I. Am mai fost la şase şcoli să-l înscriu dar nu l-au primit.
- De ce nu l-au primit? Ce s-a întâmplat? întrebă directorul
Stop!
1. Care credeţi că este motivul pentru care băiatul nu poate fi înscris la şcoală? Care este problema?
Despre ce credeţi că este vorba în povestire?
- Vedeţi, fiul meu este prea mare şi nu încape în clasă.
- Dar pe coridor încape?
- Nu încape nici pe coridor, zise tatăl.
- Atunci îl punem în sala de sport.
- Nu încape nici în sala de sport, zise tatăl cu tristeţe.
- Atunci îmi pare rău, dragă domnule, dar nu-l putem primi nici noi, zise directorul.
- Vă înţeleg, dar vă rog să mă înţelegeţi şi dumneavoastră pe mine. Pavko al meu e copil de scoală şi
trebuie să meargă la şcoală. Nu pot să-l las fără educaţie. Şi nici nu am bani pentru amendă.
Stop!
 2. Ei, ce ziceţi acum? Aţi fost surprinşi? Cum credeţi că se simte Pavko? Dar tatăl lui? Ce
credeţi că se va întâmpla în continuare?
În cele din urmă s-au înţeles să-l înscrie pe Pavko la şcoală. O să stea în curtea şcolii şi o să se uite
în clasă pe fereastră ca să urmărească lecţiile. Când o să vină iarna, Pavko o să stea tot în curte. O să poarte o
haină de blană şi căşti pe urechi ca să audă ce se vorbeşte în clasă, pentru că ferestrele vor fi închise. De scris
şi de desenat o să-i fie uşor. O să-şi pună o tablă pe genunchi. În ziua următoare Pavko veni la şcoală. Stând
în curtea şcolii îşi mişca nedumerit pantofii lui uriaşi, iar capul îi ajungea până la coşul de pe acoperiş.
Copiii fugiră în clase când îl văzură şi începură să se uite la el pe fereastră. Pavko se uita şi el pe fereastră
căutându-şi clasa. Altminteri era liniste. Copii uimiţi se zgâiau doar la el. Şi Pavko? Se zgâia şi el la ei.
Stop!
3. Ce părere aveţi despre soluţia găsită pentru ca Pavko să poată veni la şcoală? E bună? De
ce?/ De ce nu? Ce credeţi că vor gândi ceilalţi copii din şcoală despre Pavko?Cum v-aţi simţi dacă aţi fi
elevi şi aţi vedea pe fereastră un uriaş? Cum credeţi că se simţea Pavko? Cum v-aţi simţi voi în
locul lui?

Deodată, de la o fereastră de la etajul întâi se auzi vocea unei fetiţe:

- Est în clasa întâi?
- Eu? Întrebă Pavko, aplecându-se puţin ca să vadă cu cine vorbeşte. Da, sunt în clasa întâi,
spuse el dând din cap şi zâmbind fetiţei îndrăzneţe. Avea faţa rotundă, un năsuc mic şi părul negru.
- Şi eu sunt în clasa întâi şi mă cheamă Betka, zise fetiţa. Tata mi-a citit ieri o poveste despre
un uriaş bun. Şi tu eşti un uriaş bun?
Pavko dădu din nou din cap, dar îşi dădu seama că nu are nici o dovadă. Începu să se gândească. Betka
văzu lumina unui gând în ochii lui mari.
Stop!
4. Acum ce credeţi? Ce va face Pavko? Credeţi că este un uriaş bun sau un uriaş rău? Dacă
e bun cum o va dovedi? Ce credeţi că se va întâmpla în continuare? Ce va face Pavko? O va face pe
Betka să-i fie frică de el? Dar pe ceilalţi copii?
Îşi întinse apoi o mână până la pădure. Când o aduse înapoi, în palma lui era o veveriţă.
O duse până la fereastră şi i-o dădu fetei.
- O veveriţă! Ce frumoasă e! strigă Betka. Nu-i culegi un con? Pavko îşi întinse din nou mâna.
Ajunse la vârful unui brad. Când îţi lăsă mâna jos, era plină de conuri.
Ceilalţi copii erau entuziasmaţi. Spaima le trecu, pentru că îşi dădură seama că Pavko, deşi era uriaş, nu făcea
rău nici unei veveriţe. Apoi copii se jucară cu Pavko în fiecare pauză . Când se jucau de-a poarta de aur,
Pavko era poarta. Când se jucau fotbal, Pavko era portarul . Îi era uşor. Dacă întindea o mână acoperea
jumătate din poartă. Îi părea rău de un singur lucru: că nu putea să se joace de-a v-aţi ascunselea. Toată
lumea îl vedea, oriunde era. Atunci copiii nu se mai jucară de-a v-aţi ascunselea, pentru că nu era interesant
să se joace fără Pavko. Toţi copii doreau să fie prieteni cu el. Dar prietena lui cea mai bună era…ştiţi voi
cine. Betka cea cu faţa rotundă, nasul mic şi părul negru. Fetiţa aceea care vorbise prima cu el.
Trebuie să adăugăm că Pavko era un elev bun şi că primea în fiecare zi un plus in caietul de teme.
Stop!
5. Ce părere aveţi acum? Cum se simt Pavko şi ceilalţi copii acum? Dar tatăl lui Pavko?

 Temă de reflexie: Descrieţi o situaţie în care v-aţi simţit marginalizat. Ce sentimente aţi avut? Cum
aţi depăşit momentul. Cine v-a ajutat?
Bibliografie:
 Leca, M. C., Grecu, M. C, - Putem să schimbăm lumea împreună , Editura Alfa, 1997
 Ghica, V. – Ghid de consiliere şi orientare şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1988.
 # # # - Dirigintele, ora de dirigenţie, adolescenţii, vol. al III-lea, editor S.C. Tribuna
Învăţământului
15. FIŞELE INDIVIDUALE ALE ELEVILOR

Caracterizarea psihopedagogică a unui elev

Fişa de observaţie a elevului

I.DATE ALE ELEVULUI:

Numele: BÎZ initiala tatalui G. prenumele IOANA
Data nasterii 20.08.1985 locul nasterii PETROSANI
Domiciliul : Str SATURN nr – bloc:16 sc:I ap 12
Localitate : Slatina, Judetul OLT
Telefon_______________
Data inscrierii in unitatea de invatamant SEPTEMBRIE 2005 nr matricol 261

II.STRUCTURA FAMILIEI SI MEDIUL FAMILIAL:

MEMBRI PROFESIA SI LOCUL DE MUNCA/STUDIU

PARINTI TATA – GRIGORE MAMA – ILEANA
Unitatea economica: PENSIONAR Unitatea economica: CASNICA
FRATI / SURORI FRATI________________ SURORI_____________

ALTI MEMBRI AI FAMILIEI

MEDIUL FAMILIAL
I.
□favorabil □ pasiv □ coercitiv □ nefavorabil

II.1. Starea de sanatate si dezvoltare fizica a elevului

Stare de sanatate dezvoltare fizica

□ buna □ armonioasa
□ medie □ buna
□ precara □ deficitara

II2.Trasaturi individuale:

a) Performanta scolara:
- Discipline preferate: romana, engleza
- Discipline cu rezultate foarte bune: engleza, informatica
- Discipline cu rezultate modeste: matematica, fizica
-
b) Capacitatea si stilul de munca:
CAPACITATE STIL
□ mare □ interesat, actic
□ medie □ sistematic
□ redusa □ independent
□ foarte redusa □ haotic
c) Inteligente definitorii:
 □ lingvistica □ corporal-chinestezica
□ logico-matematica □ inter-personala
□ spatiala □ intra-personala
□ muzicala

NIVELUL GENERAL DE INTELIGENTA

□ foarte inteligent □ mediocru
□ inteligent □ scazut

d) Echilibrul afectiv-emotional
□ calm, echilibrat □ emotiv
□ controlat, stapanit □ hiperemotiv, timid

e) Comportamentul si activitatile din cadrul colectivului

IN FAMILIE
■ fata de parinti:
□ atasament □ admiratie
□ dependenta □ independenta
□ docilitate □ respect
■ fata de frati / surori
□ ocrotire □ dependenta
□ ajutorare □ indiferenta
IN SCOALA
□ disciplinat □ politicos
□receptiv □ independent
□ maleabil □ destabilizant
□ neparticipativ □ bravant
□ dezinteresat
IN GRUP SI SOCIETATE
□ bun coleg □ participa din obligatie
□ apreciat pentru pozitia in clasa □ nu este apreciat de colectiv
□ aprecieri extrascolare □ se sustrage de la sarcini
□ bun participant dar fara opinie □ izolat
□ autoritar dar bun organizator □ individualist, egoist
□ dezinteresat □ lipsit de initiativa

f) Temperamentul:
TIPUL NERVOS
□ agitat □ fermecator □ entuziast
TIPUL SENTIMENTAL
□ inchis □ constiincios □ sensibil
TIPUL ACTIV
□ exuberant □ intreprinzator □ bun camarad
TIPUL PASIONAT
□ singur □ muncitor □ adora succesul
TIPUL FLEGMATIC
□ serios □ ordonat □ lipsit de entuziastm
TIPUL SANGVIN
□ abil □descurcaret □ posesiv
TIPUL NONSALANT
 □nepasator □indolent □ apatic
TIPUL APATIC
□ fara mari resurse □ incet □ ranchiunos

g) Trasaturi dominante de caracter

 Atitudine fata de societate:
□ cinste □patriotism □ironie
□atasament □sfidare □politete
□rautate □loialitate perfidie
□bunatate □ipocrizie □indiferenta
 Atitudine fata de munca
□sarguinta □temeinicie □exigenta
□indiferenta □nepasare □rutina
□ seriozitate □initiativa □rutina
□lene □neglijenta
 Atitudine fata de sine
□ demnitate □indiferenta □modestie
□ inganfare □optimism □laudarosenie
□ spirit autocritic □aroganta □exigenta

III.ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA

• Aspiratia elevului_________________
• Posibilitatile elevului:
□mari
□ medii
□ reduse
• Dorinta parintilor
□ concordanta cu a elevului
□ apropiata
□ opusa
• Concluziile examenului de specialitate (dupa caz):
□DA □NU

IV. APRECIERI GENERALE SI RECOMANDARI

a) sa aiba mai multa incredere in sine □

b) sa reuseasca sa ia decizii singur □
c) sa nu se mai lase influentat de cei din jur □
 ANCHETA SOCIALĂ
Nr 528 / 02.09.2006
Realizată de asistentul social MUNTEAN FLORIN
Locul şi data SLATINA, 02.09.2006
Persoane prezente: PARINTII, DIRIGINTELE
Scopul STABILIREA SITUATIEI MATERIALE A COPILULUI

I. Date de identificare a copilului

Nume şi prenume: BÎZ G. IOANA

Locul şi data naşterii: PETROSANI, 20.08.1985

CNP:0/2/2/0/0/8/8/5/3/3/0/9/1/ B.I. OT 316920

Domiciliul legal: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Domiciliul în fapt: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Etnia:ROMANA Religia: ORTODOXA

II. Date despre familie:

Date despre mama

Nume şi prenume: BÎZ. C. MARIA
Locul şi data naşterii: BOTOSANI, 03.02.1967
CNP: 0/2/0/3/0/2/6/7/0/3/0/8/5/ B.I. OT. 450983
Domiciliul legal: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Domiciliul în fapt: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Stare civilă: CASATORITA
Studii: MEDII Ocupaţia: CASNICA
Etnia: ROMANA Religia: ORTODOXA
Stare de sănătate BUNA

Date despre tata

Nume şi prenume: BÎZ C, GEORGE
Locul şi data naşterii: TARGU JIU, 03.02. 1967
CNP: 0/2/0/3/0/2/6/7/0/1/9/5/3/ B.I. OT. 253489
Domiciliul legal: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Domiciliul în fapt: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Stare civilă: CASATORIT
Studii: MEDII Ocupaţia: PENSIONAR
Etnia: ROMANA Religia: CATOLICA
Stare de sănătate PRECARA, CIROZA HEPATICA
Date despre copiii din familie
Nr. Nume si prenume Data naşterii Ocupaţia Locul unde se Observaţii
crt. afla copilul:
familie/instituţie
1 BÎZ G. IOANA 20.08.1985 ELEVA FAMILIE

Date despre alte persoane care locuiesc la aceeaşi adresă

Nr.crt Nume şi prenume Vârsta Stare civilă Ocupaţie
.
1

3
III. Istoricul social al copilului
COPILUL PROVINE DINTR-O FAMILIE MODESTA, CINSTITA SI CU O BUNA REPUTATIE IN
PLAN LOCAL

IV. Starea de sănătate

BUNA

V. Situaţia materială/financiară a familiei

Locuinţa
Proprietate personală:  da  nu Numărul de camere: 2
□ Electricitate □ Apă curentă □ Încălzire □ Telefon
Starea de igienă: □ Satisfăcătoare □ Nesatisfăcătoare

Venituri
Stabile: PENSIA TATALUI, ALOCATIA COPILULUI
Ocazionale:_____________________________________________________

Suprafaţa de teren cultivată (tipul culturii):______________________________

Animale:________________________________________________________
Alte proprietăţi:___________________________________________________
VI. Relaţiile în familie şi comunitate

Relaţii în familie:
INTRE MEMBRII FAMILIEI EXISTA RELATII ARMONIOASE, AJUTANDU-SE INTRE EI
Relaţiile în comunitate:
CU COMUNITATEA RELATIILE SUNT DE ASEMENEA BUNE, FAMILIA FIIND APRECIATA SI
RESPECTATA IN COMUNITATEA DIN CARE FACE PARTE, NIMENI NE AVAND NIMIC RAU DE ZIS
LA ADRESA LOR

VII. Observaţii

VIII. Concluzii şi recomandări

Asistent Social