UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lector univ.dr. Roxana Tudoric Lector univ. drd. Nadia Florea




CAIET
DE
PRACTIC PEDAGOGIC



2011




Student CIUBOTARU (APOSTOL ) MILENA _ EGIZIA Anul de studiu:III.. Telefon 0745031333
Facultatea:PSIHOLOGIE ,,SPIRU HARET ,
Specialitatea:PSIHOLOGIE

Unitatea de nv(mnt pilot GRUPUL SCOLAR ,, PETRU RARES ,`` sector-
Adresa unit(ii de nv(mnt:Strada TECUCIULUI Nr. 17 1udetul BACAU,Localitatea BACAU
Telefon/fax: 510708 sambacau@yahoo.com
Mijloace de transport: -

Profesor mentor: Bontas Maria
Directorul unit(ii de nv(mnt pilot (semntur yi ytampil): Vieru Constantin



Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:

Directorul Departamentului pentru Pregtirea Personalului Didactic:
Decanul facult(ii:


2

CUPRINS

Obiectivele practicii pedagogice
Con(inutul yi secven(ele practicii pedagogice
Planificarea activit(ilor de practic pedagogic
.1. Orarul sptmnal al proIesorului mentor
.2. PlaniIicarea lectiilor de prob si a lectiei Iinale

Evaluarea practicii pedagogice:

A) Documentele portofoliului de evaluare.
.1. Fisa de asistent
.2. Gril de observare a lectiei
.. PlaniIicare calendaristic
.. Proiectul unittii de nvtare
.5. Proiect de lectie
.6. Proiect didactic pentru activitti educative
.6.1. Proiect didactic pentru activitate extrascolar
.6.2. Proiect didactic pentru dirigentie
.7. Fis de caracterizare psihopedagogic
.8 Fise de evaluare a lectiilor
.8.1. Fis de evalua a lectiei de prob nr.1
.8.2. Fis de evalua a lectiei de prob nr.2
.8.. Fis de evaluare a lectiei Iinale
B) Proiect didactic-sinte:
1. Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogic, parte integrant a procesului de nvtmnt, are urmtoarele obiective:
- consolidarea si aproIundarea pregtirii de specialitate, psihopedagogice si metodice;
- nvtarea, exersarea si Iormarea abilittilor si competentelor necesare exercitrii proIesiunii didactice;
- cunoasterea documentelor scolare care Iundamenteaz organizarea si conducerea procesului didactic;
- aplicarea particularizat la disciplinele de nvtmnt a tuturor componentelor procesului general de predare-nvtare-evaluare (principiile, Iinalittile,
continutul, metodele, mijloacele, Iormele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor scolare);
- Iormarea si dezvoltarea abilittilor practice de proiectare didactic;
- eIectuarea si exersarea unor actiuni speciIice procesului de nvtmnt pe baza pregtirii teoretice de psihologia educatiei, pedagogie, didactic a
specialittii;
- Iormarea capacittii de cunoastere a elevilor (individual si n grupul scolar), n vederea tratrii diIerentiate a acestora;
- cultivarea abilittilor si a capacittilor de autoevaluare si de integrare a rezultatelor autoevalurii n proiectia personal a dezvoltrii proIesionale.
2. Con(inutul yi secven(ele practicii pedagogice
a) Componentele de baz ale continutului practicii pedagogice sunt:

- cunoasterea unittilor de nvtmnt, ca organizatii sociale avnd ca misiune Iormarea, educarea si socializarea tinerei generatii;
- cunoasterea structurii organizatorice, a relatiilor Iunctionale dintre compartimentele si serviciile componente, a sistemelor manageriale ale unittilor scolare;
- cunoasterea sistemului de activitti didactice, educationale, administrative, economico-Iinanciare, etc., a relatiilor si a interactiunilor reciproce dintre
acestea;
- ntelegerea raporturilor reciproce dintre scoal-Iamilie-organizatiile sociale si ale administratiei locale, comunittile locale si a schimburilor permanente cu
mediul n care actioneaz;
- asimilarea principalelor componente, caliIicri, responsabilitti, ndatoriri si drepturi ale proIesiei de cadru didactic ;
- capacitatea de transpunere a continutului stiintiIic, de specialitate al obiectelor de studiu, n continuturi didactice, n msur s Iac posibil si accesibil
nsusirea de ctre elevi a valorilor stiintei, tehnologiei si culturii;
- construirea de demersuri si strategii didactice adecvate Iinalittilor si continuturilor disciplinelor de studiu, Iormarea si dezvoltarea deprinderilor de
apreciere si sustinere a activittilor didactice cu elevii;
- Iormarea abilittilor si a capacittii de observare si de studiere a particularittilor de vrst si individuale ale elevilor;
- dezvoltarea capacittii de evaluare si apreciere a activittilor instructiv-educative proprii, ale elevilor si ale colegilor.
b) Structura practicii pedagogice. Sistemul practicii pedagogice este structurat si contine urmtoarele etape si secvente:
- etapa pregtitoare, de nceput a practicii, n care se realizeaz primul contact cu realittile unittilor scolare si se asigur cunoasterea de ctre studenti a
tuturor elementelor teoretice si a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-:is a activittilor practice;
- practica observatorie care urmreste Iormarea capacittilor de identiIicare a principalelor componente ale procesului de nvtmnt, precizarea etapelor
activittilor didactice n succesiunea lor si a capacittii de observare a Iiecrui eveniment al diIeritelor Iorme de activitti didactice (tipuri de lectii, activitti
educative scolare si extrascolare, dirigentie etc.);
- proiectarea didactic care se concretizeaz n realizarea urmtoarelor documente scolare: planiIicare calendaristic, proiectarea unei unitti de nvtare,
proiectarea principalelor tipuri de lectii; stabilirea, n timp util, a datelor necesare actiunilor de proiectare, analiza curriculumului scolar, identiIicarea
obiectivelor cadru/competentelor generale si a obiectivelor de reIerint/competente speciIice, diagnoza nivelului de pregtire a elevilor ca premis n
Iormularea obiectivelor operationale ale lectiei;
- desfurarea lectiilor de prob i a lectiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate
continuturilor si Iinalittilor educationale urmrite; integrarea actiunilor evaluative n Iunctie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea
capacittilor de stimulare a creativittii, motivatiei, interesului elevilor prin intermediul interactiunilor si comunicrii educationale;
- integrarea feed-back-ului in proiectia personal a de:voltrii profesionale prin analiza si autoanaliza activittilor educationale (lectii, activitti extrascolare,
ore de dirigentie) desIsurate.
c) ndrumarea practicii pedagogice
Practica pedagogic, n ansamblul su este coordonat de ctre Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic
si se eIectueaz n scolile pilot de aplicatie, stabilite de inspectoratele scolare, pe baza unor protocoale ncheiate ntre Rectoratul
Universittii si inspectorate. ndrumarea si realizarea eIectiv a practicii pedagogice este asigurat:
a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregtirea Personalului Didactic i al faculttilor de profil care:
- Iace legtura cu conducerile scolilor si cu proIesorii-mentori care vor ndruma nemijlocit practica studentilor;
- asigur documentatia stiintiIic necesar studentilor n pregtirea activittilor din cadrul practicii pedagogice;
- analizeaz si avizeaz proiectele didactice pentru Iiecare tip de activitti practice ale studentilor;
- analizeaz si evalueaz mpreun cu proIesorii- mentori rezultatele obtinute de studenti la practica pedagogic;
- nscrie n documentele scolare de evident-activittile Iiecrui student eIectuate n perioadele de practic pedagogic.
b) de ctre profesorii-mentori din colile pilot (de aplicatie), care actioneaz ca agenti si garanti ai realizrii si calittii practicii pedagogice asigurnd:
- planiIicarea activittilor instructiv-educative nscrise n programele de practic;

- repartizarea sptmnal a studentilor la activittile didactice pe care le desIsoar proIesorii-mentori;
- ndrumarea stiintiIic de specialitate si didactic a studentilor pentru toate categoriile si tipurile de activitti practice ce se realizeaz, pe toat durata practicii
pedagogice;
- analizeaz, apreciaz si evalueaz rezultatele obtinute de studenti la practica pedagogic.
DesIsurarea optim si realizarea corespunztoare a obiectivelor practicii pedagogice implic n mod necesar participarea eIectiv si responsabil a studentilor la
toate actiunile, proiectele si programele nscrise n sistemul general al practicii pedagogice, component organic, esential a pregtirii pentru proIesiunea
didactic.





3.PLANIFICAREA ACTIVITTILOR DE PRACTIC PEDAGOGIC

3.1.ORARUL SPTMANAL
AL PROFESORULUI MENTOR
(pentru orele yi activit(ile demonstrative)

O
RA
LUNI MARTI MIERCURI 1OI VINERI
Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
11 Psihologie a X-a Psihologie a X-a Psihologie a X-a
1 Psihologie a XII-a Psiholohie a XII-a







3.2.PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROB $I A LECTIEI FINALE


Lec(ia de prob nr.1 Lec(ia de prob nr.2 Lec(ia final
Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa
11 ,,Personalitate a X-a 11 ,,Aptitudinile

a X-a 11 ,,Inteligenta A X-a


5



4.EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE:
Documentele portofoliului de evaluare


4.1.Fiya de asisten(a


Data: 18-09-2010
Clasa : a X-a
Nr. de elevi (prezen(i/nscriyi) :25
Disciplina : PSIHOLOGIE
Unitatea de nv(are :Fundamentele psihologiei

Subiectul lec(iei : test de evaluare
Tipul lec(iei
1
: de verificare si apreciere a rezultatelor scolare
Scopurile lec(iei/O.R./C.S. :
Verificarea insusirii de cunostinte a psihicului uman

Obiective opera(ionale :
-Notiunea de psihic uman
-SpeciIicul psihicului uman
-Psihicul uman ca sistem


Metode yi procedee :
Metode de comunicare orala: conversatia in etapa de organizare a clasei si in etapa de autoevaluare si evaluare
W
Mijloace de nv(mnt:
-Material bibliograIic M.Golu Fundamentele psihologiei

Strategia de evaluare :
-Individuala in etape de rezolvare a testului si de autoevaluare
-colectiva in etape de apreciere a lucrarii


1
Fis de asistent aplicabil la toate tipurile de lectie (dobndire de cunostinte, mixt, Iormare de priceperi si deprinderi, recapitulare si evaluare) si la toate lectiile si
activittile demonstrative la care s-a asistat
6

Desfyurarea lec(iei ntrebri yi observa(ii
pe baza discu(iilor cu profesorul mentor


1.Moment organizatoric:
-Pregatirea lectiei
-Intocmirea proiectului didactic,unitatii de invarare
-Conceperea variantelor de test,a punctajului si grilei de notare
2.Organizarea si pregatirea clasei pentru test
-VeriIicarea Iregventei elevilor
-VeriIicarea existentei resurselor materiale
3.Captarea atentiei elevilor
-Prezentarea continutului ce urmeaza a Ii veriIicat si Iorma de evaluare
- Distribuirea testelor cu itemi cu alegere multipla,cu raspuns scurt
4.Desfasurarea testului
5.Autoevaluarea testului
6.Predarea testului
-Elevii sunt rugati sa predea lucrarile proIesorului
7. Aprecierea rezultatului
-ProIesorul stabilrste impreuna cu elevii raspunsurile corecte
-Simultan,daca timpul permite,proIesorul va nota la intamplare cateva lucrari
-ProIesorul Iace apecieri cu privire la modul de desIasurare a activitatii si a rezultatelor partiale






In alcatuirea unui test este indicat sa se Ioloseasca mai multe
tipuri de itemi(in acest caz se Iolosesc itemi cu alegere
multipla,cu raspuns scurt/de completare,de tip pereche,cu
alegere dubla)pentru ca elevii sa poata da raspunsuri variate.
Prezentarea baremului de notare le da elevilor posibilitatea sa se
autoevaluezesi,evaluand lucrarea colegului,sa inteleaga modul
de notare a unui test
Dupa incheierea testuluise Iace o veriIicare orala a raspunsurilor
de catre elevi sub conducerea proIesorului,astIel acestia avand
posibilitatea de a intelege ce au
Gresit si de aretine raspunsurile corecte
4.2. GRIL DE OBSERVARE A LECTIEI

Data : 20-11-2010
Clasa : a X-a
Nr. de elevi (prezen(i/nscriyi) : 28
Disciplina : Psihologie
Subiectul lec(iei : test de verificare
Tipul lec(iei : de verificare si apreciere a rezultatelor scolare
Resurse procedurale (metode, procedee, interac(iuni, forme de organizare a activit(ii elevilor) :


Resurse materiale (mijloace de nv(mnt):


7
Indicatori Recunoayterea ac(iunii
indicatorilor
( se bifeaz)
Aspecte semnificative privind etapele lec(iei,
n func(ie de indicatori, n vederea elaborrii
proiectelor de lec(ie

.Aspect informativ
- continut stiintiIic x Desi aceasta lectie necesita un bogat continut
stiintiIic,doamna proIesoara s-a adaptat la nivelul de
cunostinte al clasei
- adaptarea la nivelul clasei x
- ncadrarea noilor cunostinte n sistemul cunostintelor
anterioare
x S-a realizat o legatura intre cunostintele anterioare si
cele noi prin reIerire la istoria psihologiei respectandu-
se programa scolara - realizarea cerintelor programei scolare (obiective-cadru,
obiective de reIerint; competente generale, competente
speciIice)

x
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de
programa scolar)
x
S-au utilizat metode moderne de predare-invatare
sugerate de programa scolara inclusiv prin utilizarea
dezvoltarii de abilitati de comunicare orala,luctru pe
care s-a pus acventul,doamna proIesoara dovedind a
avea cunostinte bogate de metodica di pedagogie



- realizarea conexiunii inverse x
- dezvoltarea capacittilor intelectuale x
- valoriIicarea valentelor educative ale temei x
- dezvoltarea capacittii de transIer (realizarea de corelatii
intra/inter/transdisciplinare)
x
3. Metodologia didactic
- aplic. metodelor si a procedeelor didactice x S-a Iolosit conversatia in toate tipurile ei,realizadu-se
un deed-back permanent.Nu a reusit sa se incadreze in
timp deoarece numarul mare de activitati solicita o
perioada mai mare de timp
- utilizarea mijloacelor de nvtmnt x
- ncadrarea n timp x
4. Evaluarea activittii elevilor
- initial x
- Iormativ x
- Iinal x
5. Relatia profesor-elev, elev-elev
- atmosIer de lucru n clas x AtmosIera in clasa a Iost relaxata,elevii putand discuta
intre ei cat si cu doamna proIesoaras,nedepasind
limitele impuse de aceasta.Lucrul s-a desIasurat atat in
grupe cat si individual,oIerind posibilitatea tuturor
elevilor de a participa interactiv la lectie
- organizarea activittii pe grupe sau
independent/individual
x
8
. Alti indicatori


---- ----


4.3. Planificare calendaristic (semestrial/anual)
n interiorul planiIicrii anuale se poate Iace o demarcatie ntre semestre.

Clasa: _a X-a________
Disciplina: __Psiholohie_
Nr. de ore /sptmna: __2___________
Nr. de ore total: _36

NR. DE ORE TOTAL:

UNITATEA DE
INVATARE
OB DE REFERINTA/
COMPETENTE SPECIFICE

CONTINUTURI

NR.
ORE

SAP.
OBS.
Introducere 1.1. IdentiIicarea proceselor psihice si caracterizarea
rolului lor in evolutia personalitatii
- Psihologia ca stiinta
- Psihicul si ipostazele lui
1
2
I
II III


Procesarea inIormatiilor 1.2.IdentiIicarea legaturilor intre procesele psihice si a
corelatiei acestora cu diIeritele etape ale dezvol-tarii
personalitatii
- Senzatii
- Perceptii
- Reprezentari
- Gandirea
- Memoria
- Imaginatia
2
2

2
1
1
IV V
VI VII
VIII IX
X XI
XII
XIII

Stimularea si energizarea
comportamentului
1..Caracterizarea imagi-nii de sine in raport cu perceptia
sociala a propriei persoane
- Motivatia
- AIectivitatea
2
2
XIV XV
XVI

9
Reglarea psihica a
comportamentului
..Analiza unor tipuri de comportament psiho-social prin
raportare la modele dezirabile
- Comunicarea si limbajul
- Atentia
- Vointa

Personalitatea- ca mecanism
psihic reglator
.2. Compararea caracteristicilor de personalitate
2.1. Utilizarea unor instrumente speciIice psihologice
pentru caracterizarea personalitatii
- Conceptul de personalitate
- Temperamentul
- Aptitudinile
- Caracterul
- Inteligenta
2
2
1
1
1
I II
III IV
V
VI
VII

Etape ale dezvoltarii
personalitatii
1.2. IdentiIicarea legaturilor intre procesele psihice si a
corelatiei acestora cu diIeritele etape ale dezvoltarii
personalitatii
- Copilaria
- Adolescenta
1
2
VIII
IX X

Relatiile interpersonale 1.2. Recunoasterea unor tipuri de relatii interpersonale, a
unor comportamente si atitudini sociale in situatii date
5. Proiectarea unor conduite adecvate cerintelor unei
situatii date
- Relatii interpersonale
- Comportamente pro si antisociale
- Atitudinile sociale
- Teme de cercetare si proiecte
2
1

1

XI XII
XIII

XIV
XV XVI XVII




4.4. Proiectul unit(ii de nv(are

Clasa : a X-a_______
Disciplina : ___PSIHOLOGIE
Unitatea de nv(are: Personalitata-ca mecanism psihic reglator
Numr de ore alocate: 7
Data/date corespunztoare numrului de ore : prima saptamana-a saptea saptaman



10
Continuturi
(detalieri)
Ob.
referinta
Activitati de invatare Resurse Evaluare
- Conceptul de personalitate

-Temperamentul

- Aptitudinile

- Caracterul

- Inteligenta
.2. Compararea
caracteristicilor de
personalitate
2.1. Utilizarea unor
instrument-te speciIice
psihologice pentru
caracteri-zarea personali-
tatii
- utilizarea unor metode active (de exemplu, nvtarea prin
descoperire, nvtarea problematizat, nvtarea prin
cooperare, simularea, jocul de roluri), care pot contribui la
Iormarea capacittii de autoanaliz si de analiz a celorlalti
din punct de vedere psihologic
- crearea de situatii-problem n contextul crora elevii s
participe la exercitii de cunoastere si de autocunoastere, de
ameliorare a propriilor trsturi de personalitate si a relatiilor
cu ceilalti
Manualul
Chestionare










Evaluare continua

Observarea
sistematica a
elevului

Teste de evaluare

Evaluare orala

PROIECT DE LECTIE 4.5


4.5. Proiect de lec(ie

DISCIPLINA:Psihologie
CLASA:a-X-a
SUBIECTUL:Aptitudinile
TIPUL LECTIEI comunicare / dobandire de noi cunostinte
SCOPUl:
-sa inteleaga rolul proceselor psihice in formarea si definirea personalitatii
-sa descrie personalitatea ca sistem cu laturile sale si interactiunea acestora
-sa identifice propriile trasaturi de personalitate dominante si sa gaseasca modalitati pentru dezvoltarea
celor pozitive




11

OBIECTIVE OPERATIONALE
Pn la sfryitul orei, elevii vor fi capabili:
O1- sa deIineasca aptitudinile;
O2- sa descrie tipurile de aptitudini prin surprinderea implicatiilor in exercitarea diIeritelor activitati;
O- sa explice existenta uneia sau mai multor dominante n personalitatea Iiecaruia, avnd la baz propria experient si teoria lui Gardner despre inteligentele multiple
O- sa participle active si constient la desIasurarea lectiei





RESURSE PROCEDURALE (METODE $I PROCEDEE):conversatia (euristica si de Iixare
),expunerea,explicatia,problematizarea


RESURSE MATERIALE (MI1LOACE DE NVTMANT):manual,rebus

ORGANIZAREA ACTIVITTII ELEVILOR:Irontal-individual

STRATEGIE DE EVALUARE: inductiv- semialgoritmic

CONDITII INITIALE DE REALIZARE: DURATA-50 minute





BIBLIOGRAFIE:,,Psihologie ,-manual pentru clasa a X-a,Editura Aramis 2005



DESFASURAREA LECTIEI

ETAPELE LECTIEI
TIMP

OB.

CONTINUT, SARCINI DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE
SARCINI (METODE, MI1LOACE,
FORME DE ORGANIZARE)
1. Moment organizatoric Asigur conditii ergonomice pentru buna desIasurare a orei de psihologie.




12
2.Reactualizarea
cunostintelor


.

Anuntarea temei si
a obiectivelor



1.

Dirijarea invatarii



















Reactualizarea cunostintelor se Iace pe baza unui rebus care cuprinde mai multe intrebari
reIeritoare la lectiile anterioare.
Dupa ce rebusul a Iost completat, pe verticala s-a descoperit un cuvant care reprezinta
titlul lectiei la care se va trece.
Li se comunica elevilor ce anume trebuie sa retina din lectia 'Aptitudinile.

Cadrul didactic poarta o discutie cu liceenii reIeritoare la lectie. Pe masura ce se discuta
se scrie cate o idee in caiete. Continutul este urmatorul:
'Aptitudinile sunt ansamblul de insusiri de ordin instrumental-operational care diIerentiaza
oamenii intre ei in ceea ce priveste maniera de desIasurare a diIeritelor activitati si, mai ales,
in ceea ce priveste randamentul cantitativ si calitativ al acestora.
Caracteristicile aptitudinilor:
-

nu orice insusire psihica este aptitudine;

-

aptitudinea diIerentiaza indivizii intre ei;

-

nivelul de dezvoltare si Iunctionare a aptitudinilor poate Ii analizat in

Iunctie de: rapiditate, volum, precizie, originalitate, eIicienta;
-

aptitudinea se diIerentiaza de alte componente psihice ale

personalitatii.
Aptitudinile pot Iii:
1.

Aptitudini mnezice cel care reproduce Iidel multa inIormatie;

2.

Aptitudini sensorial- perceptive cei care diIerentiaza cu usurinta diIeriti stimuli;

.

Aptitudini intelectuale - cei care rezolva o problema repede si cu ingeniozitate;

Termenul de aptitudine nu trebuie conIundat cu capacitate. Aptitudinile reprezinta insusirile
potentiale ce urmeaza a Ii puse in valoare atunci cand sunt asigurate conditii optime, iar
capacitatile sunt aptitudini implinite.
Aptitudinile sunt innascute.
ClasiIicarea aptitudinilor:
-

simple
-

complexe

Conversatia

Rebus

Conversatia

Explicatia

Expunerea

Problematizarea

Frontal- individual

Manualul

Conversatia

1








5. Realizarea Ieed- back-
ului
6. Incheierea activitatii
-

speciale
-

generale
-

pedagogica
-

spotiva
-

tehnica
-

scolara


Solicit elevii s identiIice aptitudini proprii si s descrie dominantele personalittii
Se Iac aprecieri generale si individuale asupra modului in care elevii au paricipat la
activitate.





PROIECT DE LECTIE
OBIECTUL DE NVTMANT: PSIHOLOGIE
CLASA: a X-a
SUBIECTUL: INTELIGENTA
TIPUL LECTIEI: de comunicare de noi cunostinte
OBIECTIVE :
O

Cunoasterea Ienomenelor psihice, a componentelor si trsturilor speciIice personalittii umane, n scopul ntelegerii vietii subiective a omului;
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O

O1: s deIineasc si s caracterizeze inteligenta;

O

O2: s explice teoriile privitoare la inteligent;

O

O3: s expllce lmporLan(a msurrll lnLellgen(el ;l lmpllca(llle pracLlce ale lnLellgen(el

STRATEGII DIDACTICE: inductiv- semialgoritmice
1
METODE $I PROCEDEE: expunerea, explicatia didactic conversa(la, problematizarea, observatia sistematic ;l lndependenL reflec(la
personal acLlvlLaLea lndependenL
MI1LOACE $I MATERIALE: Iise de lucru individuale
BIBLIOGRAFIE:
Mielu, Zlate coordonator manual ,Psihologie` cls. A X-a, Edit. Aramis 2005
Tinca, Cretu ; Nicolae , MitroIan; Mihai, Anitei colab.


Secven(ele lec(iei Ob.
Elemente esen(iale de con(inut Strategii didactice
Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace

1. ACaptarea aten(iei














2.Comunica-rea
subiectului yi a
obiectivelor lec(iei




















- se va realiza discutnd pe marginea
urmtoarei aIirmatii pentru tema n cauz

Oamenii sunt diIeriti n ceea ce priveste
modul n care si adapteaz conduita n
Iunctie de cerintele unor mprejurri ;n
Iunctie de cum rezolv anumite sarcini si
probleme ;n Iunctie de solutiile pe care le
propun n anumite situatii.
- se vor trece in revist elementele-cheie
ale temei, pre:ente in schema lectiei
(anexa nr. ) ,
Definire yi caracterizare
Inteligenta repre:int latura re:olutiv-
productiv a personalittii .






- particip la dlscu(ll argumenLndu;l
rspunsurlle




- ascult cu atentie obiectivele lectiei ;






-strategie discursiv de
Llp argumenLaLlv
persuaslv





-dezbaterea ;









-manual de
psihologie-Editura
Aramis;















observarea
sistematic a
elevllor














15

3. DDirijarea nv(rii



















































O1
















Inteligenta este dimensiunea
personalittii ce Iavorizeaz adaptarea
conduitei intelectuale, practice sau sociale
la situatii noi.
Inteligenta este o calitate specific a
organi:rii mentale a omului, concreti:at
in urmtoarele capacitti .
- de a face fat diverselor situatii
problematice noi, imprevi:ibile,
- de a adopta deci:ii optime in situatiile
alternative,
- de a crea i alege mifloacele adecvate
scopului stabilit,
- de a anticipa re:ultatele unor
transformri
- de a opera cu sisteme de semne,
simboluri i semnale in comunicarea cu
cei din fur i in reglarea propriei conduite
- de a reali:a succesiuni logice (i legice)
in campul unor evenimente haotice sau
aleatoare i de a sesi:a absurditti
Teorii privitoare la inteligen(
1. Teoria biIactorial a inteligentei
A fost formulat de C. Spearman. Ea
diferentia: factorul (inteligenta


- ascult ceea ce ll se comunlc



- particip la dlscu(ll expllcnd care
este importanta inteligentei n
adaptarea individului uman la mediu










- oIer exemple pracLlce












-strategie discursiv de
tip explicativ ;



-expunerea ;








-explicatia didactic




-conversatia ;



-strategie didactic de














-manual de
psihologie-Editura
Aramis;







































16





































































O2
general cu afutorul creia oamenii
obtin performante in toate domeniile de
activitate) i factorii 8 (specifici cu
afutorul crora oamenii obtin performante
numai in anumite domenii) ai inteligentei (
factorul verbal, factorul numeric, factorul
spatial).
2. Teoria multiIactorial a inteligentei
A fost propus de L. Thurstone, in care
inlocuiete factorul cu mai multi factori
comuni, numiti de el abilitti mentale
primare:
- comprehensiune verbal
- Iluent verbal
- Iactorul numeric
- Iactorul spatial
- Iactorul memorie
- Iactorul perceptie
- Iactorul rationament
. Teoria genetic
A fost formulat de J. Piaget , care
insist mai ales asupra gene:ei
inteligentei.
Conduita inteligent se elaborea:





- enumer care sunt teoriile privitoare
la inteligent








- explic continutul Iiecrei teorii










- explic importanta Iactorilor studiati
n determinarea nivelului de inteligent
Llp argumenLaLlv
deducLlv




-conversatia ;




-problematiza-rea ;
-strategie discursiv de
Llp expllcaLlv


-expunerea;


-explicatia ;



-expunerea;
-explicatia ;















manual de
psihologie-Editura
Aramis;









































17



















4.Ob(inerea
performan(ei ;
asigurarea feed-back-
ului









5.Intensificarea
reten(iei yi transferului






6. Evaluarea
performan(ei




























treptat, parcurgand patru stadii .
Stadiul 8enzorio-motor (0-2 ani)
specific acestui stadiu este gandirea de
tipul ,incercare i eroare`, ei cunoscand
obiectele numai prin actiunile directe
asupra acestora , ei sunt incapabili s
construiasc mintal un simbol care s
repre:inte obiectul care nu mai este in
campul lui vi:ual.
2 8tadiul preoperajional (2-7 ani) in
mod progresiv copilul devine capabil de
formarea simbolurilor, el ii formea:
abilitatea de a utili:a diferite sisteme de
simboluri ce diferentia: obiectele i
evenimentele pe care le triete , sunt
initiate operatiile de scriere, ordonarea in
sens cresctor i descresctor a
elementelor unei grupe, el clasific dup
diferite criterii .
3 Stadiul operajii lor concrete ( 7-2 ani)
acum apar fudectile i rationamentele
ce-i permit copilului ca dincolo de datele
experientei sen:oriale s intrevad i
anumiti invarianti ( greutate, volum, timp,
vite:, spatiu, cantitate de materie), deci
inteligenta este inductiv logic i
concret ( la 7-8 ani copiii admit
- explic speciIicitatea Iiecrui stadiu
din Teoria genetic
- exempliIic cu situatii concrete ;
- identiIic unele situatii
n care modelele au rol determinant






- retin caracteristicile Iiecrui stadiu






- exempliIic cu situatii concrete
stadiile din Teoria genetic





- enumer componentele Teoriei
triarhice




-strategie didactic de
tip argumentativ-
deductiv ;
-conversatia ;

-problematiza-rea ;













-activitatea
independent

-exercitiul;


-observatia sistematic




manual de
psihologie-Editura
Aramis;

















































18

































conservarea materiei, la 9 ani recunosc
conservarea greuttii i la 2 ani
recunosc conservarea volumului) .
Stadiul operajiilor formale ( 2 7
ani ) presupune capacitatea de a
coordona propo:itiile in unitti mai mari.
, apare rationamentul ipotetico deductiv,
se reali:ea: trecerea de la operarea
asupra realului la operarea asupra
posibilului . Inteligenta devine reflexiv,
se ba:ea: pe norme logice i matematice.
. Teoria triarhic
A fost formulat de R. Sternberg ,
cuprinde trei subteorii .
- subteoria contextual
- subteoria componential
- subteoria celor dou Iatete
5. Teoria inteligentelor multiple
A fost introdus de H. Gardner, care
sustine c exist apte forme ale
inteligentei .
-

lingvistic
-

mu:ical
-

logico-matematic
-

spatial









-

enumer elementele Teoriei

inteligentelor multiple










- relieIeaz rolul inteligentei
emotionale n adaptarea social a
individului




;l lndependenL


-conversatia;



-activitatea
independent
-reIlectia personal



-activitatea
independent

-exercitiul;



-observatia sistematic
;l lndependenL


-conversatia;


-activitatea




manual de
psihologie-Editura
Aramis;




-Iise de lucru
individuale;


manual de
psihologie-Editura
Aramis









tem de lucru in
clas










observarea
sistematic a
elevllor









19




























-

kineste:ic
-

intrapersonal
-

interpersonal
6. Teoria inteligentei emotionale
A fost elaborat de D. Goleman
conform acestei teorii exist cinci
componente emotionale i sociale de ba:
.
-

cunoasterea de sine
-

auto-control
-

motivarea
-

empatia
-

deprinderi sociale
Msurarea inteligen(ei yi implica(iile
practice
Psihologia a fcut mariprogrese din
momentul in care s-au construit testele ca
mifloace principale de msurare a
capacittilor i insuirilor psihice.
Psihologul france: AlIred Binet
(considerat printele psihometriei) este
cel care a construit impreun cu Th.
Simon (medic) , prima ,scar metric a
inteligentei compus din 30 de itemi
(904)
In anul 9 L. Terman a supus testul
Binet Simon la unele imbunttiri ,








- particip la discutii , argumentnd
importanta msurrii inteligentei si a
aIlrii Q.I.



- retin cine este printele psihometriei













independent
-reIlectia personal


-observatia sistematic
;l lndependenL



-conversatia;



-activitatea
independent
-reIlectia personal




-observatia sistematic
;l lndependenL

-conversatia;

-activitatea
independent
-reIlectia personal




tem de lucru in
clas



evaluare oral


















20




























aprand astfel , Scala de inteligent
StanIord Binet ( numele de Stanford
venind de la Universitatea Stanford). El
va pstra conceptele de ,vrst mental
(re:ultatele obtinute la teste) i ,vrst
cronologic ( anii transformati in luni) ,
dar introduce i formula propus de
psihologul german W. Stern , cu afutorul
creia se calculea: coeIicientul de
inteligent :
Q.I. VM / VC x 100.
Ultima revi:ie a scalei are loc in 985
O contributie mafor in psihodiagno: a
avut i D. Wechsler (939) .
- Scala Wechsler de inteligent pentru
adulti - III
- Scala Wechsler de inteligent pentru
copii - III
- Scala Wechsler de inteligent pentru
copiii prescolari si pentru copiii scolari
mici R.
Testele de inteligent trebuie s
indeplineasc unele cerinte .
-

Iidelitate
-

validitatea


- enumer scalele de inteligent si
caracteristicile lor



















- retin caracteristicile unui test de
inteligent




-conversatia;

-activitatea
independent
-reIlectia personal





tem de lucru in
clas




observarea
sistematic a
elevllor












tem de lucru in
clas





21

























Testele de inteligent sunt folosite in .
-

consiliere scolar si vocational

-

selectia proIesional
- pe ba:a datelor privind importanta
inteligentei in de:voltarea personalittii
umane i in de:voltarea individului uman ,
se va reali:a o caracteri:are a inteligentei
ca factor de adaptare a individului la
mediu
- se va reali:a frontal, prin evaluarea
rspunsurilor obtinute la solicitrile
adresate, evaluarea va avea o component
predominant
stimulativ,
- se vor da ndrumri bibliograIice,
reIeritoare la tema abordat.


- retin importanta testelor de
inteligent si aplicabilitatea lor





- elevii particip la discutii







- elevii rspund solicitrilor










observarea
sistematic a
elevllor






observarea
sistematic a
elevllor






observarea
sistematic a
elevllor

-evaluare oral




22

4.6. Proiect didactic pentru activit(i educative

4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraycolar
Data : 13-12-2011
Clasa : a-XII-a
Nr. de elevi (prezen(i/nscriyi) : 28
Disciplina : Limba si literatura romana
Subiectul lec(iei : Intalnire cu scriitorul Ion Grigore
Tipul lec(iei : Insusire de noi cunostinte
Obiectivele activit(ii:
4

sa cunoasca opera scriitorului invitat;
4

sa urmareasca atent, auditiv si vizual, actiunea povestirii din lectura autorului;

4

sa stie sa poarte un dialog pe o tema literara

4

sa inteleaga creatia literara sis a citeasca multa literatura;

4

sa aiba curajul de a Iace propuneri substantiale in vederea imbunatatirii tematicii literaturii pentru copii;
sa iubeasca in mod deosebit cartea si s-o pretuias



Strategia didactic :

De a-l cunoaste personal si de a aIla cat mai multe date despre viata si opera scriitorului respectiv
STRATEGII DIDACTICE: inductiv semialgoritmice
DURATA: 5 minute




Resurse procedurale (metode, procedee, interac(iuni, forme de organizare a activit(ii elevilor) :

METODE SI PROCEDEE: conversatia, lectura explicative, dialogul, convorbirea, problematizarea
FORMA DE ORGANIZARE: Irontal- individuala

2
Resurse materiale (mijloace de nv(mnt):

MIJLOACE SI MATERIALE: diapozitive, imagini legate de viata si opera scriitorului invitat
BIBLIOGRAFIE: Programa scolara


Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactic, oportunitatea alegerii temei,
activitatea didactic, gradul de implicare yi participare a elevului, asigurarea feed-backului - aprecieri,
eviden(ieri, situa(ii conflictuale, elevi problem, impasuri, observa(ii):


DESFASURAREA LECTIEI

Evenimente
instructinale
Activitatea propunatorului Activitatea elevilor Metode si procedee Mijloace si
materiale
Moment organizatoric


Captarea atentiei



Anuntarea temei si a
obiectivelor






ProIesorul asigura conditii ergonomice pentru buna des-
Iasurare a orei de limba si literatura romana.
ProIesorul discuta la ora de lectura cu elevii ca va
invita pe scriitorul X , cu scopul ca acestia sa ia contact
direct cu un creator de literatura si de a aIla de la invitat
cum se scrie o povestire , o poezie , o schita , un basm ,
o carte .
Se Iixeaza data invitatiei si se discuta in
detaliu problemele organizatorice .
Se retin cartile publicate de autorul respectiv
din biblioteca scolii sau daca nu le poseda , se vor
procura de la biblioteca municipala sau judeteana .
Cartile se impart elevilor pentru a Ii lecturate
.
Prin rotatie , ele trec de la un elev la altul ,




Elevii asculta cu interes cele comunicate de
proIesor.














conversatia






explicatia














invitatie


2










Prezentarea
continutului

















cat mai repede pentru a sti ce a scris respectivul autor ,
despre ce a scris , cum a scris , ce le-a placut si de ce si
ce ar mai dori sa citeasca in viitor .
Se trimite scrisoarea de invitatie din partea
colectivului cu data , ora si locul desIasurarii intalnirii .
Aceasta intalnire poate sa aiba loc nu numai la scoala
respectiva , ci si la biblioteca municipala sau judeteana ,
la un muzeu din localitate , pentru a-i da un caracter mai
sarbatoresc acestei maniIestari.
Daca autorul respectiv are publicate si poezii
, se vor repartiza cativa cu talent declamator sa recite
din opera acestuia
Se pot dramatiza daca este cazul si
prezenta unele povestiri istorice sau alta specie literara
numai din opera acestui scriitor .
Se pot canta unele versuri scrise de autorul
respectiv puse pe muzica usoara sau de alta natura , de
catre elevi .
La activitate sunt invitati parintii elevilor , cadre
didactice si alti intelectuali
Sala este pregatita cu aparate audio-vizuale
necesare activitatii culturale
O eleva este determinata sa-i inmaneze
invitatului un buchet de Ilori , un album cu vederi din
activitatea scolii gazda , etc.
Activitatea poate incepe cu intonarea
Imnului de Stat al tarii , sau chiar direct prin prezentarea
de catre invatator a scriitorului , Iacandu-i acestuia o
scurta biograIie . Dupa aceea , ii da cuvantul invitatului
Elevii numesc carti scrise de auroul
respectiv.






Elevii citesc cartile.







































lectura explicativa

Dialogul

Problematizarea






















Imagini







25

DesIasurarea lectiei















Incheierea activitatii





pentru a prezenta ce a scris si ce asteapta copiii in
curand sa apara semnat de dansul .
Urmeaza prezentarea unui Iragment dintr-o
opera semniIicativa in lectura autorului
Elevii sunt invitati sa puna intrebari
oaspetului
In Iinal , se deruleaza un program artistic si
se multumeste pentru participare .
Se Iac aprecieri generale si individuale asupra modului
in care copiii au participat la activitate.


Elevii sunt emotionati la vederea marelui
scriitor printer ei.






Se intoneaza Imnul de Stat al tarii



Elevii asculta prezentarea dascalului descpre
scriitor.

Elevii asculta.


Elevii pun intrebari invitatului.
Elevii dramatizeaza o opera a scriitorului.
Elevii sunt atenti la aprecieri.















diapozitive













4.6.2.Proiect didactic pentru dirigen(ie
26

Data: 27-01-2011
Clasa a XII-a
Subiectul activit(ii: HIV-SIDA pericol social?
Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare):

STRATEGII DIDACTICE: inductiv-semialgoritmice
METODE $I PROCEDEE: conversatia, explicatia, exercitiul, demonstratia.
MI1LOACE DIDACTICE: Ioi Ilipchart, marker, biletele cu situatiile problem, chestionar Ieed-back;
FORME DE ORGANIZARE: Irontal, pe grupe;
TIMP:5 min


Bibliografia consultat: manual de Psihologie
-
MIJLOACE DIDACTICE: foi Ilipchart, marker, biletele cu situatiile problem, chestionar Ieed-back


Scenariul desfyurrii activit(ii:

1) Organizarea clasei n vederea desfyurrii activit(ii

FORME DE ORGANIZARE: Irontal, pe grupe

2) Motivarea elevilor

SITUATIILE PROBLEM:
O

S1: Prietenul/prietena ta cea mai buna iti marturiseste ca tocmai a aIlat ca este inIectat/a cu HIV. Cum reactionezi?
O

S2: Partenerul/a nu doreste Iolosirea prezervativului n timpul contactului sexual.Tu n schimb esti pro Iolosirii. Ce Iaci?.
O

S: In liceul tau este un elev inIectat cu HIV. Majoritatea elevilor si parintilor acestora nu mai vrea ca acesta sa Irecventeze cursurile liceului in care inveti si tu. Tu ce parere ai?


3) Anun(area temei yi a obiectivului activit(ii

-Boli cu transmitere sexuala
-Preventia bolilor cu transmitere sexuala


3) Desfyurarea activit(ii

27

ETAPELE LECTIEI

OB.OP

CONTINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV

METODE $I
PROCEDEE

EVALUARE
1 2 5

1.Moment organizatoric

2.Reactualizarea
cunostintelor
anterioare
.Anuntarea
temei si a
obiectivelor

.Dirijarea
nvtrii





























O1






O2


Pregtirea clasei si a colectivului pentru desIsurarea orei de dirigintie.

Se realizeaz o trecere n revist a discutiilor de ora trecut despre droguri (tipuri,
consecinte, eIecte).

Se precizeaz c ora aceasta este destinat clariIicarii notiunilor despre HIV-SIDA.
Se solicit elevilor deIinitii pentru termenul de ,HIV-SIDA, n Iinal ajungndu-se la o
sintez a acestora:
,Decizia este un proces n care o persoan Iace o alegere din una sau mai multe alternative..

Se va pune accent pe diIerenta intre virusul HIV si boala SIDA,stabilind consecintele
Iiecareia;
De asemenea, vor da exemple de modalitati de inIectare cu virusul HIV Analiznd tipurile
de modalitati enumerate se va constata ca unele din acestea conduc si la alte boli. n
continuare se prezint elevilor urmtorul algoritm:
1.

Stabilirea problemei
2.

Stabilirea optiunilor
.

Consecintele pozitive si negative

.

Sentimente
5.

Alegerea deciziei
6.

Motivele alegerii
Se explic ce presupune Iiecare etap n parte pentru o ntelegere ct mai eIicace, n
perspectiva aplicrii acestuia.






Conversatia

















Explicatia
Demonstratia


















Capacitatea de a
asocia teoria cu
practica




28






5.Asigurarea
retentiei si a
transIerului


6.ncheierea activittii



O







O













O5






Elevii vor Ii mprtiti pe grupe, Iiecare grup va primi cte o situatie problem.
Pe cte o coal de Ilipchart vor prezenta algoritmul de luare a deciziilor pentru Iiecare
situatie.


n Iinal vor numi un reprezentant al Iiecrui grup care va prezenta n Iata clasei
desIsurarea algoritmului pentru situatia dat.
Pe parcursul prezentrilor vor Ii permise discutiile, ns Ir a se pierde din vedere
respectarea opiniei celuilalt si argumentarea propriei opinii.
n urma discutiilor generate de prezentri se va solicita elevilor identiIicarea Iactorilor
care conduc la protejarea Iata de virusul HIV, precum si luarea deciziilor: presiunea
anturajului, sentimente, obiceiuri, prejucti.Se va prezenta Iereastra imunologica.

Se va urmri si evidentia implicarea n realizarea sarcinilor de grup.
Se imparte elevilor un chestionar cu mituri si realitati despre HIV-SIDA,pentru a veriIica
realizarea Ieed-back-ului.








Exercitiul










Conversatia








Capacitatea de a
aplica un
algoritm stabilit











29
1) Asigurarea feed-back-ului

Se va urmri si evidentia implicarea n realizarea sarcinilor de grup.
Se imparte elevilor un chestionar cu mituri si realitati despre HIV-SIDA,pentru a verifica realizarea feed-back-ului



ReIeritor la activitatea de dirigentie, ca document educational n sprijinul cadrelor didactice ce vor desIsura astIel de
demersuri educationale, important este Caietul profesorului-diriginte pentru c el reuneste toate domeniile si reIerintele
muncii educative. Structura acestui caiet ar putea Ii urmtoarea:

CAIETUL DIRIGINTELUI An scolar 2010-2011
Numele yi prenumele__
Clasa__a X-a__Ganea Bogdan___________
,coala**Grup Scolar,,Petru Rares******************************
ARGUMENT
,Caietul dirigintelui, conceput in aceasta Iorma dorim sa reprezinte un util instrument de lucru pentru
proIesorul diriginte.
In realizarea lui am pornit de la legislatia in vigoare care reglementeaza munca dirigintelui in scoala si ne-am
raportat permaanent la indicatiile metodice cuprinse in literatura pedagogica si psihologica, literatura care
vizeaza metodologia activitatii educative.
Pentru a asigura unitatea si continuitatea muncii educative desIasurata la clasa de elevi, caietul a Iost
conceput pe ani, oIerind posibilitatea de consemnare a datelor chiar in cazul reorganizarii claselor pe
parcursul anilor scolari. De asemenea, caietul poate Ii utilizat pe parcursul a ani scolari chiar in conditiile
incadrarii diIerite a dirigintilor de la un an la altul (in situatii deosebite, cand cadrele didactice nu sunt
titulare). In acest caz, caietul trebuie predat conducerii la sIarsitul anului scolar, pentru a putea Ii preluat de
noul diriginte in anul urmator.
In structurarea caietului ne-am straduit sa prevedem variante pentru consemnarea, pe cat posibil, a tuturor
aspectelor muncii educative, asigurandu-i valabilitatea pentru ciclul gimnazial si liceal; precum si pentru
invatamantul seral, dar care necesita unele adaptari ce le pot realiza dirigintii.
0
Pentru a dobndi operativitate si pentru a Ii completat cu usurint de toate categoriile de personal didactic,
caietul oIer puncte de sprijin pentru Iiecare aspect al muncii educative .
Pentru completarea tabelelor cu numele elevilor ,se va ntocmi un tabel cu elevii clasei ,care apoi se copie n
toate tabelele.
Fisa individual se va multiplica pentru Iiecare elev

1. Catalogul clasei
Nr.criteriu Nume si
prenume
Data si locul
nasterii
Pronumele
parintilor
Ocupatia si
locul de munca
Adresa Iamiliei Observatii
Acatrinei Sorin
Baboi
Alexandru

Bratu Virgil
Cadar Luiza
Damin Vasile
Grigoriu Ioana
Horja Mircea
Iordache Maria
Ianos Florin
Lobont Marius
Moraru
Alexandra

Maruta George
Martinas Virgil
Nedelcu Livia
Neacsu
Alexandru

Oprescu Virgil
1
Olaru Dragos
Pintea Adam
Pricop Silvia
Rogoza Narcis
Savin
Alexandru

Turcan Liviu

2. ProIesorii clasei

Obiectul de invatat Cl a IX-a Cl aX-a Cl a XI-a Cl a XII-a
Limba romana Ralea Viorica Ralea Viorica
Limba latina
Limba Iranceza Jitaru Octav Jitaru Octav
Limba engleza Florea Mirela Florea Mirela
Limba italiana Ganea Bogdan Ganea Bogdan
Istorie IosiI Nelu IosiI Nelu
GeograIie Surdu Vlad Surdu Vlad
Matematica Vieru Costica Vieru Costica
Fizica Lungu George Lungu George
Chimie Vleja Octav Vleja Octav
Biologie Mares Lucia Mares Lucia
Educatie muzicala Grama Maria Grama Maria
Educatie plastica Lupu Andrei Lupu Andrei
Educatie Iizica Lovin Ciprian Lovin Ciprian
Socio-umane Bontas Maria Bontas Maria
Religie Paduraru Andrei Paduraru Andrei
2
Optional I CDL Marcu Liviu Marcu Liviu
Potional II CDL Marcu Liviu Marcu Liviu

. Comitetul de printi pe clas

.

Acatrinei Robert-presedinte
5.

Maruta Viotica- secretar

6.

Turcan Florin-Casier

. Colectivul de responsabili ai clasei
5.

1 Seful clasei- Rogoza Narcis
6.

2 Loctiitori-Olaru Dragos
7.

3 Casier -Grigoriu
Ioana

. Orarul clasei
5.
Ora Luni Marti Miercuri 1oi Vineri
8 HTLM Antrepenoriala Lb. Italiana Fizica Lb Romana
9 Informatica Biologie Geografie Matematica Desen
10 Lb Romana Matematica Lb Engleza Socio Umane Istorie
11 Lb Romana Matematica Muzica Mecanica Ed Fizica
12 Masurari Tehn Fizica Ed.Fizica Matematica Electrotehnica
13 Masurari Teh Lb Engleza Lb Latina Chimie Electrotehmica
14 CDS Religie Dirigentie

6. Proiectul anual de activitate educativ

7.
Componentele structurale Clasa a IX-a Clasa a-Xa Clasa aXI-a Clasa aXII-a
Semestrul I Cursuri:12septembrie-23
decembrie
Vacanta:24 decembrie-8
cursuri:15 septembrie-22
decembrie
Vacanta:23 decembrie-7



7.





















Proiectul semestrial de activitate educativ

8. Scenarii de lectii de dirigentie (schite de proiecte ale orelor de dirigentie)
DISCIPLINA: Dirigentie
CLASA. a X-a B
DATA: 22 Iebruarie 2006
TEMA: Eu yi opinia cla8ei
DURATA: 50`
OBIECTIVE: La sIrsitul activittii elevul va Ii capabil:
ianuarie
Cursuri:9 ianuarie-3
februarie
Vacanta intersemestriala :4
februarie-12 februarie
ianuarie
Cursuri:`ianuarie-2 februarie
Vacanta intersemestriala :3
februarie-!1februarie
Semestrul II Cursuri:13 februarie-14
aprilie
Vacanta:15 aprilie-24 aprilie
Cursuri:25 aprilie-16 iunie
Vacanta de vara :17 iunie-31
august
Cursuri:12 februarie-15 iunie
si vor fi intrerupte in
intervalul 7 aprilie- 15 aprilie
de vacant de Paste
Vacanta de vara :16 iunie - 31
august

Examenul de corigenta
Alte examene si concursuri





W S nteleag importanta si necesitatea unei atitudini decente n relatiile interpersonale;
W S resimt necesitatea stabilirii unor relatii de colegialitate cu ceilalti elevi;
W S dezvolte capacitatea de a accepta valorile careexist in cadrul grupurilor umane.
METODE SI PROCEDEE:
W conversatia euristic;
W problematizarea;
W expunerea;
W alegerea Iortat;
W metoda ciorchinelui.
W lectura ntrerupt
MIJLOACE DE NVTMNT:
W planse;
W Ilip-chart
W Iise de lucru
W post-it
W texte
MOMENT ORGANIZATORIC:
W Se mparte clasa n grupe de cate elevi.
W Se reaminteste tema lectiei al crui titlu se scrie pe tabl si se motiveaz optiunea pentru tem
CAPTAREA ATENTIEI:
W Se distribuie elevilor bla:onul personal si li se cere s-l completeze.
W Blazonul cuprinde dreptunghiuri n care elevii vor nota: 2 calitti personale, 2 deIecte, un lucru pe
5
care nu-l cunosc ceilalti despre el, si un hobby
W Pe baza asemnrilor, deIectelor sau hobby-urilor si vor grupa blazoanele pe o plans. Se vor vedea
astIel grupurile de aIinitti sau de prieteni.
De ce v-ati grupat astfel? Ce ati avut in vedere?
Plansa cu blazoanele sa pstreaz n clas. La sIrsitul clasei a IX- a se reia tema si se va urmri
progresul Icut n abordarea imaginii de sine si n evolutia grupurilor de prieteni.
CONTINUTUL LECTIEI:
W Se aplic metoda ciorchinelui pentru a vedea valorile morale si atitudinile pe care le presupune
colectivul de elevi, grupul clas.

Se comenteaz mpreun si se cere spstrezevalorilepozitive.

W Se cere apoi elevilor s completeze mpreun cu colegii de grupa chestionarul:
Cum m vd eu? ( Iiecare elev pentru sine)
Cum m vd ceilalti? (completeaz pentru colegii de grup)
Cum a vrea s fiu? ( Iiecare pentru sine)
W Se interpreteaz rspunsurile. Se urmreste dac sunt diIerente mari ntre imaginea de sine si
perceptia colegilor. Dac sunt diIerente mari, care este cauza acestora? O supraevaluaresau o
subestimare a realittii? Se comenteaz cu elevii.
W Li se cere elevilor sa stabileasc n grup, de comun acord, trei calitti ale colegului ideal si trei
deIecte care Iac un coleg sa Iie antipatic. Rspunsul se trece pe un post-it pe careun reprezentant algrupei l lipeste pe Ilit-chart. Pstrndu-se doar calittile se obtine
astIel imaginea clasei ideale, acolectivului ideal. Se comenteaz cu elevii.
W ProIesorul citeste textul Elevul din clasa I . Urmndu-se lectura ntrerupta de ntrebri se ncearc sa
se obtin opiniile elevilor n legtur cu cazul prezentat.
, Elevul din cla8a I"
Odat, la nceputul anului scolar, un tat a venit la scoal si si-a ndreptat pasii direct ctre biroul
directorului .
-
V rog s-mi nscrieti biatul n clasa I. Am mai Iost la sase scoli s-l nscriu dar nu l-au primit.
-
De ce nu l-au primit? Ce s-a ntmplat? ntreb directorul
Stop!
1.Care crede(i c este motivul pentru care biatul nu poate fi nscris la ycoal? Care este problema?
Despre ce crede(i c este vorba n povestire?
-
Vedeti, Iiul meu este prea mare si nu ncape n clas.
-
6
Dar pe coridor ncape?
-
Nu ncape nici pe coridor, zise tatl.
-
Atunci l punem n sala de sport.
-
Nu ncape nici n sala de sport, zise tatl cu tristete.
-
Atunci mi pare ru, drag domnule, dar nu-l putem primi nici noi, zise directorul.
Grupul - clas
-
V nteleg, dar v rog s m ntelegeti si dumneavoastr pe mine. Pavko al meu e copil de scoal si
trebuie s mearg la scoal. Nu pot s-l las Ir educatie. Si nici nu am bani pentru amend.
Stop!
2.Ei, ce zice(i acum? A(i fost surprinyi? Cum crede(i c se simte Pavko? Dar tatl lui? Ce
crede(i c se va ntmpla n continuare?
n cele din urm s-au nteles s-l nscrie pe Pavko la scoal. O s stea n curtea scolii si o s se uiten clas pe Iereastr ca s urmreasc lectiile. Cnd o s vin iarna,
Pavko o s stea tot n curte. O s poarte ohain de blan si csti pe urechi ca s aud ce se vorbeste n clas, pentru c Ierestrele vor Ii nchise. De scrissi de desenat o s-i
Iie usor. O s-si pun o tabl pe genunchi. n ziua urmtoare Pavko veni la scoal. Stndn curtea scolii si miscanedumerit pantoIii lui uriasi, iar capul i ajungea pn la
cosul de pe acoperis.Copiii Iugir n clase cnd l vzur si ncepur s se uite la el pe Iereastr. Pavko se uita si el pe Iereastrcutndu-si clasa. Altminteri era liniste.
Copii uimiti se zgiau doar la el. Si Pavko? Se zgia si el la ei.
Stop!
3.Ce prere ave(i despre solu(ia gsit pentru ca Pavko s poat veni la ycoal? E bun? Dece?/ De ce nu? Ce crede(i c vor gndi ceilal(i copii din ycoal despre
Pavko?Cum v-a(isim(i dac a(i fi elevi yi a(i vedea pe fereastr un uriay? Cum crede(i c se sim(ea Pavko?Cum v-a(i sim(i voi n locul lui?
Deodat, de la o Iereastr de la etajul nti se auzi vocea unei Ietite:
-
Est n clasa nti?
-
Eu? ntreb Pavko, aplecndu-se putin ca s vad cu cine vorbeste. Da, sunt n clasa nti,spuse el dnd din cap si zmbind Ietitei ndrznete. Avea Iata rotund, un nsuc
mic si prulnegru.
-
Si eu sunt n clasa nti si m cheam Betka, zise Ietita. Tata mi-a citit ieri o poveste despre
un urias bun. Si tu esti un urias bun?
Pavko ddu din nou din cap, dar si ddu seama c nu are nici o dovad. ncepu s se gndeasc. Betka
vzu lumina unui gnd n ochii lui mari.
Stop!
9. 4.Acum ce crede(i? Ce va face Pavko? Crede(i c este un uriay bun sauun uriay ru? Dac
e bun cum o va dovedi? Ce crede(i c se va ntmpla n continuare? Ce va face Pavko? O va face pe
Betka s-i fie fric de el? Dar pe ceilal(i copii?
7
si ntinse apoi o mn pn la pdure. Cnd o aduse napoi, n palma lui era o veverit.
O duse pn la Iereastr si i-o ddu Ietei.
-
O veverit! Ce Irumoas e! strig Betka. Nu-i culegi un con? Pavko si ntinse din nou
mna. Ajunse la vrIul unui brad. Cnd ti ls mna jos, era plin de conuri.
Ceilalti copii erau entuziasmati. Spaima le trecu, pentru c si ddur seama c Pavko, desi era urias, nu Icearu nici unei veverite. Apoi copii se jucar cu Pavko n
Iiecare pauz . Cnd se jucau de-a poarta de aur,Pavko era poarta. Cnd se jucau Iotbal, Pavko era portarul . i era usor. Dac ntindea o mn acopereajumtate din poart.
i prea ru de un singur lucru: c nu putea s se joace de-a v-ati ascunselea. Toat lumeal vedea, oriunde era. Atunci copiii nu se mai jucar de-a v-ati ascunselea, pentru
c nu era interesant s sejoace Ir Pavko. Toti copii doreau s Iie prieteni cu el. Dar prietena lui cea mai bun era.stiti voi cine.Betka cea cu Iata rotund, nasul mic si
prul negru. Fetita aceea care vorbise prima cu el.
Trebuie s adugm c Pavko era un elev bun si c primea n Iiecare zi un plus in caietul de teme.
Stop!
Ce prere ave(i acum? Cum se simt Pavko yi ceilal(i copii acum? Dar tatl lui Pavko?
W Tem de reIlexie: Descrieti o situatie in care v-ati simtit marginali:at. Ce sentimente ati avut? Cum
ati depit momentul. Cine v-a afutat?
BibliograIie:
W Leca, M. C., Grecu, M. C, - Putem 8g 8chimbgm lumea mpreung , Editura Alfa, 1997
. Asistente la orele clasei s.a.
.Observatii asupra clasei si asupra elevilor
. Fisele psihopedagogice (ce vor sta la baza realizrii Caracteri:rilor elevilor)



4.7. Fiy de caracterizare psihopedagogic
) Do8arul ycolar al elevului (n vederea realizgrii 8arcinilor de profe8or diriinte

1. Date personale generale (nume, prenume, data nasterii etc.)

Liceul: Grupul scolar,,Petru Rares , Bacau
Clasa: a X- a
Eleva: Grigoriu Ioana
Data nasterii: 13-05-1994
Localitatea: Bacau
1ude(ul: bacau
A urmat clasele anterioare la Scoala cu clasele I-VIII ,,Ion Creanga ~ Bacau

2. Fisa medical
.
8
1.Antecedente:
2. Dezvoltare fizic yi starea snt(ii: dezvoltare aromioasa, stare de sanatate buna

. Fisa psihologic
5. Fisa rezultatelor scolare
Aspira(iile yi reac(iile prin(ilor n legtur cu rezultatele ycolare ale elevei: parintii s-au informat permanent de evolutia copilului lor, sunt mandrii de reusitele ei
2. Munca independent desfyurat de elev:
Lectura n ce domenii: romana
Se|ect|v maLemaLlca
Neselectlv
Rezolv probleme de:
,atematic
llzlc
Chlmle
3. Ce vrea s urmeze dup absolvirea liceului: Facultatea de romana -engleza

6. Rezultate la teste
7. Fisa convorbirilor cu printii
8. Fisa anchetei sociale
9. Mediul Iamilial (scurt caracterizare)
Mediu Iamilial propice unei
dezvoltari echilibrate si armonioase
10.Dezvoltarea Iizic (scurt caracterizare)
Constitutie atletica

11.Trsturi de personalitate caracteristice
9
1. Firea yi temperamental elevului(ei):
a) introvertit - extravertit
b) deschis, comunicativ, sociabil,
inchls rezervaL pu(ln soclabll
c) Temperament
lmpulslv nesLpnlL uneorl bruLal
energ|c v|o| uor adaptab||
llnl;LlL domol re(lnuL chlar lenL
rezlsLen( redus la efforL exLreme de sensibil
d) Dispozi(ie afectiv general:
rea||st cu |nc||na|| pract|ce
vese| opt|m|st
vlsLor cu Lendln(e romanLlce
incllnaL spre medlLa(le (lnLerlorlzare slngurLaLe)
mal mulL LrlsL uneorl deprlmaL cu o umbr de melancolie

2. Echilibru emotive:
hlperemoLlv exceslv de Llmld emo(llle il dezorganlzeaz performan(ele
emoLlv dar far reac(ll de dezadapLare
contro|at stpn|t (cu preu| unu| efort)
ca|m ech|||brat uneor| nepstor

3. Trsturi dominante de caracter:
a) Pozitive: veselie, spirit de echipa
b) Negative:

12. Aptitudini speciale
Inclinatie spre stiintele umaniste
1. Activitate extrascolar
Concursuri pe teme literare
1. Interese, pasiuni
Poezie ,muzica
15. Aspiratii educationale
Facultatea de litere
16. Aspiratii proIesionale
ProIesor
17. Realizri exceptionale
Premiul la ,,Festivalul Cantului si Poeziei ,
18. Nevoi speciale
19. Adaptarea social
0
Se integreaza in colectivitate cu usurinta
20. Disciplina- Punctuala,atenta si disciplinata
21. Alte inIormatii

iyg p8ihopedaoicg
I. Date generale:
1. Numele si prenumele- Grigoriu ioana
2. Data nasterii 1-05-199
3. Locul nasterii-Bacau

II. Date Iamiliale
ProIesia mamei -casnica
ProIesia tatlui-muncitor
Familia: normal, mam, tat ,sora.Irate.bunici
Numrul copiilor-
Elevul este al2-lea. (n ordinea nasterilor)
AtmosIera social-moral a Iamiliei si conditiile de munc ale elevului sunt Iavorabile studiului

III. Date medicale
Boli cronice
DeIiciente Iizice
Alte date

IV. ProIil psihopedagogic

Nr.
crt.
Indicatori (Se consemneaz elementele semniIicative; se recomand colaborarea cu
proIesorul consilier din scoal)
1. Nivel intelectual Mare
2. Caracter Structura psihica interna care conIera constanta modului de comportare in
anumite situatii
. Stabilitate emotiv Buna
. Sntate Foarte buna
5. Conditia economic si social cultural Buna
6. Interes-vocatie special pentru domeniile (obiectele) Romana
7. Lipsa de interes-vocatie pentru domeniile (obiectele) Matematica ,Iizica chimie
8. Inteligenta teoretic-practic

V. Situatia scolar
Nr.
crt.
Situa(ia ycolar


1
1. Media general anual, ordinea clasiIicrii, din x elevi 8,25
2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasiIicarea
. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasiIicarea



4.8. FI$E DE EVALUARE A LECTIILOR
4.8.1 FI$ DE EVALUARE A LECTIEI DE PROB nr.1

Data : Clasa : a X-a Disciplina : Psihologie Subiectul lec(iei : Personalitate
Tipul lec(iei :


NOTA SEMNTURA
Profesor- mentor

Nr.
crt.
INDICATORI NOTE
5 6 7 8 9 10
1
1.
PROIECTAREA LECTIEI
Documentare metodico-stiintiIic (concordanta cu programa, terminologie), Iormularea obiectivelor operationale,
unitatea obiective-continut-itemi de evaluare

2.

DESF$URAREA LECTIEI
Parcurgerea adecvat a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si ritmul de lucru, dozarea rational a timpului
Prezentarea continutului (stiintiIic, logic, accesibil, esential, exempliIicat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operationale
Realizarea comunicrii didactice, diIicultatea solicitrilor, succesiunea si tipologia ntrebrilor,
Aspecte Iormativ-educative (dezvoltarea creativittii, a capacittilor intelectuale, valoriIicarea educativ a
continutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate n activittile de nvtare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea n Iata clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea rspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactic (ex.: micro-decizii
luate n situatii de Ieed-back); atmosIera si climatul aIectiv-motivational n lectie; relatia proIesor-elev, elev-elev.

3. CAPACITATEA DE EVALUARE $I DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare Iolosite; constientizarea
elevilor asupra rezultatelor evalurii; propunerea unor msuri corective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identiIicare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite

2
... .........
4.8.2 FI$ DE EVALUARE A LECTIEI DE PROB nr.2

Data : Clasa : a X-a Disciplina : Psihologie Subiectul lec(iei : Aptitudinile
Tipul lec(iei :


NOTA SEMNTURA
Profesor- mentor

... .........
.............

Nota Iinal media notelor corespunztoare indicatorilor 1, 2 si
Nr.
crt.
INDICATORI NOTE
5 6 7 8 9 10
1
1.
PROIECTAREA LECTIEI
Documentare metodico-stiintiIic (concordanta cu programa, terminologie), Iormularea obiectivelor operationale,
unitatea obiective-continut-itemi de evaluare

2.

DESF$URAREA LECTIEI
Parcurgerea adecvat a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si ritmul de lucru, dozarea rational a timpului
Prezentarea continutului (stiintiIic, logic, accesibil, esential, exempliIicat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operationale
Realizarea comunicrii didactice, diIicultatea solicitrilor, succesiunea si tipologia ntrebrilor,
Aspecte Iormativ-educative (dezvoltarea creativittii, a capacittilor intelectuale, valoriIicarea educativ a
continutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate n activittile de nvtare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea n Iata clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea rspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactic (ex.: micro-decizii
luate n situatii de Ieed-back); atmosIera si climatul aIectiv-motivational n lectie; relatia proIesor-elev, elev-elev.

3. CAPACITATEA DE EVALUARE $I DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare Iolosite; constientizarea
elevilor asupra rezultatelor evalurii; propunerea unor msuri corective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identiIicare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite

.............

Nota Iinal media notelor corespunztoare indicatorilor 1, 2 si


4.8.3 FI$ DE EVALUARE A LECTIEI FINALE

Data : Clasa : a X-a Disciplina : Psihologie Subiectul lec(iei :Inteligenta
Tipul lec(iei :


COMISIA NOTA SEMNTURA
1. ProIesor- mentor
... .........
2. ProIesor Didactica specialittii
... .......
Proiect didactic de 8intezg
Nr.
crt.
INDICATORI NOTE
5 6 7 8 9 10
1
1.
PROIECTAREA LECTIEI
Documentare metodico-stiintiIic (concordanta cu programa, terminologie), Iormularea obiectivelor operationale,
unitatea obiective-continut-itemi de evaluare

2.

DESF$URAREA LECTIEI
Parcurgerea adecvat a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si ritmul de lucru, dozarea rational a timpului
Prezentarea continutului (stiintiIic, logic, accesibil, esential, exempliIicat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operationale
Realizarea comunicrii didactice, diIicultatea solicitrilor, succesiunea si tipologia ntrebrilor,
Aspecte Iormativ-educative (dezvoltarea creativittii, a capacittilor intelectuale, valoriIicarea educativ a
continutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate n activittile de nvtare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea n Iata clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea rspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactic (ex.: micro-decizii
luate n situatii de Ieed-back); atmosIera si climatul aIectiv-motivational n lectie; relatia proIesor-elev, elev-elev.

3. CAPACITATEA DE EVALUARE $I DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare Iolosite; constientizarea
elevilor asupra rezultatelor evalurii; propunerea unor msuri corective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identiIicare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite

.............
Nota Iinal media notelor corespunztoare indicatorilor 1, 2 si
...................
Nota Iinal media notelor corespunztoare indicatorilor 1, 2 si

- Lucrare de ab8olvire a modului de pregtire a per8onalului didactic -

Proiectul-sintez const n elaborarea unei lucrgri de 8intezg pe o tem, la alegerea candidatului, cu acordul proIesorului de specialitate din domeniul Psihologiei
educatiei, Pedagogiei (Teoria i metodologia curriculumului, Teoria i metodologia instruirii si Teoria i metodologia evalurii), domeniul didacticii aplicate la disciplinele
de specialitate, domeniul practicii pedagogice, domeniul activittilor educative prevzute n curriculum-ul scolar (inclusiv la dispozitia scolii), domeniul organizrii si
managementului unittilor i proceselor instructiv-educative.
n cadrul proiectului-sintez, candidatul trebuie s demonstreze c a asimilat cunostintele teoretice prevzute de programele de studii, c este n msur s le
valoriIice la disciplinele de specialitate, pe baza experientei dobndite prin intermediul practicii pedagogice eIectuate.

Tema :
Rolul si implicatiile psihologiei in domeniul activitatii educationale
Psihologia educatiei aduce contributii semniIicative n sIera nvtmntului si a educatiei

Obiectul de studiu al psihologiei este omul, individul, adic personalitatea uman, iar psihologia
contribuie la construirea unei imagini despre om, imagine caracteristic unei societti
date si unui moment dat din istoria unei societti.
Educatia: deriv din latinescul ,educatio care nseamn cretere, hrnire,
cultivare reprezint o activitate social complex, un Iel de ,oIert exterioar, dar si un
,dialog interior despre propria Iiint si despre umanitatea n devenire; este cerut ,din
aIar, dar realizat ,din interior.
Educatia are sarcina de a pregti omul ca element activ al vietii sociale

In procesul educatiei vorbim despre cel putin doi agenti umani: educatorul (cel care educ)
si educatul (cel ce se las educat), pentru Iiecare din acetia existnd mecenisme speciIice
de comunicare, receptare, adaptare etc, iar eIectul actiunii educative depinde att de
calitatea agentilor, educator si educat, ct si de relatia dintre ei.
ntr-o viziune mai speciIic, educatia reprezint actiunea
adultilor (printi, educatori, mentori, Iormatori, proIesori etc.) menit s mbuntteasc
n mod conttient capacittile, cunotintele, atitudinile, orientrile valorice, morale, dorinNa
de a nvta, de a munci, cu alte cuvinte este vorba despre procesul de maturizare a
individului n scopul participrii sale competente la viata social.
Educatia reprezint un proces generator de umanitate i, ar Ii de
preIerat, ca cea mai bun educatie s Iie educatia colar
Amintim cu precdere rolul psihologiei n general si al psihologiei pedagogice sau educationale ca
ramur aplicativ n special, n vederea realizrii dezideratelor procesului instructiv
educativ si ale sistemului colar (Iormarea unei personalitti armonioase care s
5
corespund solicitrilor actuale i de perspectiv ale societtii contemporane
Unind cele dou concepte prezentate mai sus, ajungem la concluzia c
psihologia educatiei reprezint o ramur a psihologiei generale care ne spune ,cum s
Iolosim ceea ce cunoatem reIeritor la individ, la personalitatea uman, la procese i
ativitti psihice pentru a realiza o educatie de calitate i pentru a pregti individul pentru
o societate viitoare.
Psihologia educatiei cerceteaz ndeaproape particularittile
psihologice ale personalittii proIesorului i elevului, ca subiecti care interactioneaz n
contextul procesului instructiv-educativ, elucideaz bazele psihologice ale instructiei si
educatiei ca activitti care pornesc de la proIesor spre elev, studiaz mecanismele i legile
nvtrii ca activitate prin care elevul preia si i nsuete notiunile si cunotintele
transmise de proIesor. Ea este implicat n problematica cunoaterii si devenirii
personalittii elevului care invata si se Iormeaza sub inIluenta modelelor de instruire si educare.
.

-Studiul Psihologiei n liceu, alturi de studiul celorlalte stiinte sociale si propune Iormarea personalittii autonome si creative n vederea dezvoltrii libere si armonioase a persoanei.
Pentru ca un tnr s rspund adecvat unor realitti n schimbare, el trebuie s dispun de competentele proprii gndirii critice, de capacitatea de insertie social activ, precum si de un
set de atitudini si valori personalizate; el trebuie s posede motivatia si disponibilitatea de a reactiona pozitiv la schimbare ca premis a dezvoltrii personale. n acest orizont de asteptare,
cunoasterea de sine si a celorlalti devine esential.
Acest curriculum scolar este conceput pentru trunchiul comun si are n vedere:

curriculum-ul nucleu (pentru clasele cu 1 or/sptmn)

curriculum-ul nucleu aproIundat (pentru clasele cu 2 ore/sptmn) marcat prin asterisc (*).
Prezentul curriculum scolar reIlect noul model de proiectare curricular. Structura curriculum-ului presupune urmtoarele componente:

Competente generale

Competente speciIice si unitti de continut

Valori si atitudini

Sugestii metodologice
Elementele de noutate sunt legate de urmtoarele aspecte:
O

reconsiderarea demersului curricular si didactic din perspectiva Iinalittilor:

-

liceului
-

studierii psihologiei
O

includerea unor sugestii metodologice care s orienteze spre modalitti didactice concrete de transpunere a curriculum-ului n practica scolar
6
O

recomandarea unor valori si atitudini dezirabile din punctul de vedere al Psihologiei, n sensul realizrii de ctre elev a cunoasterii de sine, a celorlalti si a Iormrii propriului sistem de
valori
O

orientarea ctre latura pragmatic a aplicrii curriculum-ului: corelarea dintre unittile de continut si competentele speciIice permite proIesorului s Iac legtura direct si evident
ntre ce se nvat si de ce se nvat.
Propunerile curriculum-ului ycolar se adreseaz profesorilor care yi desfyoar activitatea ntr-o diversitate de situa(ii concrete. Aceasta face necesar yi posibil o diversitate
de solu(ii didactice. Astfel, sunt posibile abordri diferite ca rezultat al unei proiectri didactice personale yi al cooperrii cu elevii fiecrei clase.
Competentele generale si speciIice care trebuie Iormate prin procesul de predare-nvtare a Psihologiei are la baz si promoveaz urmtoarele valori si atitudini:
O

AIirmarea liber a personalittii

O

Relationarea pozitiv cu ceilalti

O

ncrederea n sine si n ceilalti

O

ValoriIicarea optim si creativ a propriului potential

O

Echilibrul personal.
Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adreseaz proIesorilor care predau Psihologie. Acesta a Iost conceput n asa Iel nct s permit:
-

orientarea activittii proIesorului pe Iormarea la elev a competentelor speciIice domeniului;

-

parcurgerea de ctre elev a unui traseu cognitiv rezultat n urma adecvrii logicii interne a psihologiei ca stiint la logica didactic;
-

maniIestarea creativittii didactice a proIesorului si adecvarea demersurilor didactice la particularittile elevilor cu care acesta lucreaz.
Sugestiile metodologice au n vedere deplasarea semnificativ de accent realizat prin program de pe con(inuturi pe competen(e. Aceasta exprim noua concep(ie asupra
finalit(ilor educa(iei, o nou abordare a demersului didactic yi orientarea spre evaluarea eficien(ei lui.
Competen(ele specifice sunt corelate cu unit(ile de con(inut. Corela(ia propus are n vedere posibilitatea ca o anumit competen( specific s poat fi atins prin diferite
unit(i de con(inut, neexistnd o coresponden( biunivoc ntre acestea.
Unittile de continut sunt prezentate ntr-o ordine care nu este obligatorie.
Considerarea elevului ca subiect al activittii instructiv-educative si orientarea acesteia spre Iormarea competentelor speciIice presupun respectarea unor exigente ale nvtrii durabile,
printre care:
-

utilizarea unor metode active (de exemplu, nvtarea prin descoperire, nvtarea problematizat, nvtarea prin cooperare, simularea, jocul de roluri), care pot contribui la Iormarea
capacittii de autoanaliz si de analiz a celorlalti din punct de vedere psihologic
-

crearea de situatii-problem n contextul crora elevii s participe la exercitii de cunoastere si de autocunoastere, de ameliorare a propriilor trsturi de personalitate si a relatiilor cu
ceilalti
-

aplicarea unor procedee si instrumente psihologice (cu o complexitate gradat) n scopul investigrii psihologice, a prelucrrii si interpretrii datelor obtinute
7
-

realizarea unor observatii, studii de caz, elaborarea de proiecte si portoIolii, individual si n grupuri de lucru
-

operarea cu diIerite alternative explicative n interpretarea unor Iapte, Ienomene, procese care tin de psihologia persoanei si de psihologia social
Clasa constituie un grup de munc, Iiind alctuit din indivizi care desIoar o
activitate comun, subordonat scopului nvtrii. Aceast activitate poate Ii individual,
ns realizat simultan (toti copiii scriu, deseneaz, cnt n acelati timp n clas Ir a
avea ceva comun) sau colectiv care presupune interactiune, activitatea unuia Iiind n
-
Iunctie de activitatea celorlalti

-

- Clasa nu reprezint o existent individual, ci, alturi de alte clase este ncadrat
- ntr-o instituNie educativ, ca grup organizat structurat n Iunctie de norme colare. S-a
- constatat c, ,exist unele variabile ce caracterizeaz grupul si care pot inIluenta elevii,
- acestea Iiind:
- 1. coeziunea n clas;
- 2. cooperarea elevilor;
- . organizarea clasei;
- . interactiunile dintre membrii grupului;
- 5. comunicare n grup;
- 6. climatul aIectiv
Colectivul este, aadar, o colectivitate dinamic n care se produc procese de
comunicare i interactiun aIectiv, intelectual, se Iixeaz scopuri pentru diIerite actiuni
si norme de credint. Viata n colectiv dezvolt treptat norme, valori, convingeri, care
exercit inIluente, presiuni asupra membrilor, gratie sistemului de sanctiuni si
recompense. Aceste raporturi se cristalizeaz n textura complex a normelor, relatii
proprii societtii n ansamblu, motiv pentru care clasa nu poate Ii desprins din contextul
social mai larg
n cadrul clasei exist o varietate de relatii educative care au ca suport
raporturile interpersonale stabilite ntre elevi, sau ntre nvttori i elevi. Aceast testur
de relaii devine n procesul maturizrii, sursa unor conduite sau a unor aspiratii
Interactiunile care au loc n cadrul clasei modeleaz elevul, contribuie la Iormarea
8
personalittii sale, att prin achizitiile intelectuale rezultate din interactiunea educativ,
ct si prin modelele de comportament assimilate
Clasa scolar este, deci, un grup social speciIic ce mediaz de-a lungul anilor, la nivelul
Iiecrui membru, schimbri cognitive Iundamentale

NOT:
. ncepnd cu anul universitar 2005-2006, tematica va Ii stabilit de Iiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de nvtmnt al D.P.P.D.: Psihologia
educatiei, Pedagogie, Didactica specialittii, Practic pedagogic, Sociologia educatiei, Management educational, Informatic asistat de calculator.
2. BibliograIia se va stabili n colaborare cu proIesorul coordonator.



NOTELE OBTINUTE DE STUDENT
LA
PR%I PEDIf

STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI

Colocviul I (semestrul 6) Colocviul II (semestrul
7)
ACTIVITTILE DE PRACTIC OBSERVATORIE (4.1., 4.2.):

10 10
ACTIVITTILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.):

10 10
ACTIVITTI DE PREDARE-NVTARE-EVALUARE n cadrul lec(iilor de prob (4.8):

10 10
ACTIUNILE EXTRA$COLARE (4.6.1.):

10 10
MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii - probe de evaluare, fiye de munc independent
s.a:

10 10
CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGIC A ELEVILOR (4.7.): 10 10
LECTIA DE PROB NR.1 (4.8.1.): 10 10
9
LECTIA DE PROB NR.1 (4.8.2.): 10 10
LECTIA FINAL (4.8.3.):

10 10
MEDIA GENERAL (n cifre yi litere):

10 10
Semntura coordonatorului de practic pedagogic:

Bontas Maria Bontas Maria













NEX 2
Raport asupra practicii pedagogice desfyurate n semestrul 5
(anul III, sem.1)
Unitatea de nvtmnt: Grupul Scolar ,,Petru Rares , Bacau
Adresa unittii de nvtmnt: Str. Tecuciului Nr.17
TeleIon/Iax: 510708
Directorul unittii de nvtmnt (numele si prenumele, semntur si stampil): Vieru Constantin

Raport asupra practicii pedagogice desfyurate n semestrul 5
(anul III, sem.1)
Student practicant:Ciubotaru (Apostol) Milena- Egizia
Facultatea:Psihologie ,,Spiru Haret , Bucuresti
Specialitatea:.PSIHOLOGIE
Anul de studiu:III Forma de nvtmnt : ZI.
Perioada desIsurrii activittii de practic pedagogic: octombrie2010-mai 2011

Disciplina/disciplinele scolare: Psihologie
50

Nr. de ore de asistent (lectii demonstrative ale proIesorului mentor, lectii de prob ale colegilor):
- minim cinci tipuri de lectie -

Nr. participri la alte activitti educative (dirigentie, excursii scolare, lectorate s.a.):
- cel putin o activitate -

Data Clasa Interval orar Disciplina / Activitatea educativ Subiectul lectiei/ Denumirea activittii
11.01.2011 a-X-a 9-10 Psihologie Gandirea
25.01.2011 A X-a 9-10 Psihologie Evaluare
8-02-2011 A X-a 9-10 Psihologie Limbajul
15-0-2011 a-X-a 9-10 Psihologie Vointa
12-0-2011 a-X-a 9-10 Psihologie Personalitatea








Media notelor la lectiile de prob (cI. Fiselor de evaluare a lectiei):.10(zece)..........

Numele si prenumele proIesorului mentor:
Bontas Maria
Semntura:


Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfyurate n semestrul VI
(anul III, sem.2)
- o copie se depune la Iacultate / centrul teritorial ID n ultima sptmn de activitate didactic a semestrului

Unitatea de nvtmnt: Grupul Scolar ,,Petru Rares
Adresa unittii de nvtmnt: Str. Tecuciului Nr. 17
TeleIon/Iax: 510708
Directorul unittii de nvtmnt (numele si prenumele, semntur si stampil): Vieru Constantin


51


Student practicant:Ciubotaru (Apostol ) Milena-Egizia
Facultatea:Psihologie ,,Spiru Haret
Specialitatea:.PSIHOLOGIE
Anul de studiu:III.. Forma de nvtmnt : ..ZI.
Perioada desIsurrii activittii de practic pedagogic:
Disciplina/disciplinele scolare: Psihologie

Lectii sustinute de studentul practicant (cel putin dou lectii de prob si o lectie Iinal):

Data Clasa Ore Disciplina / Activitatea educativ Subiectul lectiei/ Denumirea activittii
15-02-
2011
a-X-a 1 Psihologie Memoria
22-0-
2011
a-X-a 1 Psihologie Atentia
28-0-
2011
a-X-a 1 Psihologie Personalitatea







Media notelor la lectiile de prob (cI. Fiselor de evaluare a lectiei): 10(zece) .............

Nota la lectia Iinal (ultima consemnat n tabel) ....10 (zece).............

Numele si prenumele proIesorului mentor: Bontas Maria
Semntura:

-------------------- ------------------------------------------------------------------------------------