Prezentare

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”IASI
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILOR

IASI
COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IAŞI
CAIET DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Profesor mentor:
CIOBANU CRINA
AN SCOLAR
2019- 2020
Student: Tanasă C. Crina
Anul de studiu: III
Universitatea “Al.I.Cuza”, FACULTATEA DE ECONOMIE SI
ADMINISTRARE A AFACERILOR Iaşi
Perioada: 01.10.2018-24.05.2019 (2 semestre, 28 săptămâni)
Unitatea de învăţământ pilot: Colegiul Economic Administrativ Iaşi

Adresa unităţii de învăţământ: Sărariei, nr.35
Telefon/fax: 0232.267.669
Mentor (semnătură):
Prof. CIOBANU CRINA
Directorul unităţii de învăţământ pilot (semnătură şi ştampilă):

Prof. dr. Gabriela Ţiplic
Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea “Al.I.Cuza”, Facultatea

de Economie si Administrare a afacerilor Iasi
Prof.univ.dr. Cristian Popescu
Decanul facultăţii:
Prof. univ.dr. Cristina Teodora Roman
2
CUPRINS
1. Obiectivele practicii pedagogice

2. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice
3. Planificarea activităţilor de practică pedagogică
3.1. Orarul săptămânal al profesorului mentor
3.2. Planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale
4. Chestionar iniţial pentru studenţii practicanţi
5. Consemnarea activităţilor studentului
6. Evaluarea practicii pedagogice (documentele portofoliului de evaluare):
6.1. Fişa de asistenţă
6.2. Grilă de observare a lecţiei
6.3. Planificare calendaristică
6.4. Proiectul unităţii de învăţare
6.5. Proiect de lecţie
6.6. Proiect didactic pentru activităţi educative
6.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară
6.6.2. Proiect didactic pentru dirigenţie
6.6.3. Planificare calendaristică
6.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică
6.8 Fişe de evaluare a lecţiilor
6.8.1. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.1
6.8.4. Fişă de evaluare a lecţiei finale
7. Feedbackul studentului pentru mentorul său
8. Raport final asupra practicii pedagogice
9. Anexe
3
1. OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE.
Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ, are următoarele obiective:

- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice;
- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării
profesiunii didactice;
- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea
procesului didactic;
- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor
procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul,
metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor
şcolare);
- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică;
- efectuarea şi exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza
pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie, didactică a specialităţii;
- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în
vederea tratării diferenţiate a acestora;
- cultivarea abilităţilor şi a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor
autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării profesionale.
Activităţile prin care se realizează atingerea obiectivelor menţionate sunt:
- analiza, în baza unor criterii specificate, a unui număr de 10 lecţii asistate;
- proiectarea şi susţinerea unui număr de 8 lecţii;
- proiectarea şi realizarea unor activităţi didactice complementare, solicitate de
profesorul mentor;
- analiza şi evaluarea critică a propriei prestaţii didactice;
- completarea portofoliului de practică pedagogică.
4
2. CONŢINUTUL ŞI SECVENŢELE PRACTICII PEDAGOGICE
a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:

- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune
formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;
- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele
şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale unităţilor şcolare;
- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative,
economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce dintre acestea;
- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale
administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor permanente cu mediul în
care acţionează;
- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi
drepturi ale profesiei de cadru didactic ;
- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de
studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi accesibilă însuşirea de
către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;
- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor
disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea deprinderilor de apreciere şi
susţinere a activităţilor didactice cu elevii;
- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de
vârstă şi individuale ale elevilor;
- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative
proprii, ale elevilor şi ale colegilor.
b) Structura practicii pedagogice.
Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:
- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile
unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către studenţi a tuturor elementelor teoretice
şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor
practice;
- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor
componente ale procesului de învăţământ, precizarea etapelor activităţilor didactice în
5
succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de
activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie
etc.);
- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare:
planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor
tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza
curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a
obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca
premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;
- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri
didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor
educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte componente
ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei,
interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;
- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi
autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie)
desfăşurate.
c) Îndrumarea practicii pedagogice
Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele
şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea
şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:
a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al
facultăţilor de profil care:
- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma
nemijlocit practica studenţilor;
- asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din
cadrul practicii pedagogice;
- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale
studenţilor;
- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de
studenţi la practica pedagogică;
- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în
perioadele de practică pedagogică.
6
b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi
garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:
- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;
- repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară
profesorii-mentori;
- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate
categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată durata practicii
pedagogice;
- analizează, apreciază şi evaluează rezultatele obţinute de studenţi la practica
pedagogică.
Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în
mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi
programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă organică, esenţială a
pregătirii pentru profesiunea didactică.
7
3.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
FAMILIARIZAREA STUDENTULUI CU ŞCOALA ŞI ACTIVITATEA PROFESORULUI

- Studenţii sunt conduşi în şcoală de către coordonatorul de practică pedagogică. Aici sunt
prezentaţi profesorului-mentor, conducerii şcolii şi membrilor catedrei de discipline economice.
De asemenea li se expun regulile de conduită solicitate lor în incinta şcolii.
Profesorul-mentor prezintă studenţilor orarul său, indică clasele la care predă, orarul laboratorului,
activităţile complementare pe care le desfăşoară: consultaţii, şedinţe de cerc, şedinţe de pregătire a
elevilor pentru olimpiade şi concursuri şcolare, lecţii în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii,
şedinţe la centrul de excelenţă.
Studenţii află care sunt manualele şi culegerile de probleme cu care lucrează profesorul şi elevii,
iar în măsura posibilităţilor acestea le sunt puse la dispoziţie. Studiind programele şi planificările
calendaristice studenţii află care sunt temele deja parcurse la fiecare clasă şi lecţiile la care
urmează să asiste. Studenţii se familiarizează cu activitatea şcolii de aplicaţie, cu documentele
şcolare: cataloage, regulamentul şcolii, ghiduri metodologice, etc.
Orele de asistenţă, lecţiile de probă vor fi stabilite de comun acord cu profesorul mentor în funcţie
de orarul acestuia şi al dv. O dată stabilit acest lucru, daţi dovadă de corectitudine şi respectaţi
înţelegerile.
Vă rugăm:
• Să vă purtaţi politicos în orice împrejurare.
• Să adoptaţi o ţinută decentă, corespunzătoare statutului profesional.
• Să vă prezentaţi ori de câte ori este nevoie ( inclusiv când ţineţi ore la clase).
3.1.ORARUL SĂPTĂMÂNAL AL PROFESORULUI MENTOR

(pentru orele şi activităţile demonstrative)
ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa
8:15- 9:05 ECP – 10 E FE – 11 F ECP – 10 ECP – 10 E
G
9:15-10:05 ECP – 10 G FE – 11 F FE – 12 G NC – 12 E
10:15-11:05 Zi FE – 12 J NC – 12 J ECP – 10 G
Metodica
11:25-12:15 AF – 11 E FE – 12 E AF – 11 G
12:25-13:15 NC – 12 G FE – 12 G AF – 11 F FE – 11 G
13:25-14:15 FE – 12 J ECP – 10 E FE – 12 E FE – 11 G
14:25-15:15 Dirigenție –
10 E
8
Legenda:
ECP: Etică și comuniacare profesională
FE: Firma de exercițiu
NC: Negociere și contractare
AF: Administrarea firmei
3.2.PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE
Semestrul I
1. Lecţia de probă nr.1

 Data/Ora: 01.11.2019, interval orar 08:15 – 09:05
 Subiectul: “Stabilirea formelor de comunicare în diferite contexte”
 Clasa X G
 Subiectul: ” Etica în afaceri”
 Clasa: XI G
 Subiectul: “Mijloace de comunicare”
 Clasa: X G
4. Lecţia finală
 Subiectul: “Comunicarea scrisa”
 Clasa: 10 G
Semestrul al II-lea

 Data/Ora: 28.02.2020, interval orar: 08:15 – 09:05
 Subiectul: “Comunicarea eficientă. Tehnici de ascultare”
 Clasa: X E
 Subiectul: “Barierele comunicării și îndepărtarea lor – lecție de dobândire de noi
cunoștințe – lecție mixtă”
9
 Clasa: X E
 Subiectul: “Barierele comunicării și îndepărtarea lor – lecție de dobândire de noi
cunoștințe – lecție mixtă”
 Clasa: X G
4. Lecţia finală
 Subiectul: “Comunicarea eficientă – exerciții aplicative”
 Clasa: X E
10
4. CHESTIONAR INIŢIAL PENTRU STUDENŢII PRACTICANŢI
1. De ce aţi ales să faceţi modulul de practică pedagogică?

Am ales să fac modulul de practică pedagogică pentru a acumula un stoc de de
cunoștințe în domeniul educației, care vor servi drept bază pentru dezvoltarea personală
și profesională. Deasemenea, făcând acest modul, am dorit săpun accent pe formarea
unor competențe psiho-pedagogice, formându-mi un comportament pedagogic
performant.
2. Ce doriţi să realizaţi în profesia dvs.?

În profesia mea de profesor, voi încerca să motivez elevii pentru o învățare eficientă
și productivă, să înțeleg mai bine persoanele(elevii fiind cei mai importanți), să-i ajut
să-și descopere și să-și dezvolte calitățile și atitudinile, având la bază anumite
cunoștințe pertinente, să stimulez munca în echipă etc.
3. Cum vedeţi profesia de profesor?

Deseori m-am gândit la această profesie și m-am convins de fiecare dată că este o
profesie minunată care te încarcă cu o sumedenie de stări și emoții pozitive, deși uneori
pare o meserie grea și epuizantă.
Totodată o văd o profesie foarte solicitantă și profundă, în care îți expui toate
calitățile, aptitudinile și toate cunoșnințele însușite pînă acum pentru a creea un mediu
cât mai prielnic și a reuși să acoperi “setea de noi cunoștințe”, a fiecărui
elev/student.Nu o văd ca o oricare altă meserie, căci nu lucrezi cu lemn, materiale de
construcție ci lucrezi cu suflete. O văd ca pe o profesie care necesită permanent
învățare.
Nu în ultimul rând, în viziunea mea este o profesie care necesită dăruire, răbdare și
grijă.
4. Ce aşteptaţi de la practica pedagogică?
Așteptările mele privind practica pedagogică sunt de a-mi forma și dezvolta
competențele necesare pentru obținerea succesului în activitatea profesională, cât și cea
cotidiană.
5. Indicaţi cele mai importante trăsături ale unui bun/ slab profesor (de liceu/ de şcoală
generală).
Tip Profesor bun Profesor slab

Trăsături
1. Stil de predare antrenant Stil de predare mnoton
2. Este foarte bine pregătit în materia pe Nu deține informații complete, de
care o predă actulitate în legătură cu materia pe care
o predă
3. Poate avea o relație puternică cu elevii Relația cu copii este una slabă, lipsită de
încredere
4. Este o persoană răbdătoare, grijulie și Își pierde răbdarea foarte repede, ridică
bună tonul la elevi și se supără când este
asaltat cu întrebări
5. Este sociabil, deschis, dezinvolt Sprijină reproducerea mecanicăa
cunoștințelor, învățarea nestruncurată
6. Are capacitatea de a ține fiecare lecție Opererează doar cu concepte teoretice,
11
într-o manieră creativă și interactivă
6. Ce fel de profesor credeţi că veţi fi?

Cred și vreau să fiu un profesor:
 care va fi preocupat să sădească în sufletele elevilor/studenților sentimente care
îi va motiva să abordeze învațarea cu mai multă deschidere;
 care va modela mintea celor cu care lucrează, care va forma elevii/studenții, îi
va ajuta să-și aranjeze gândirea, care îi va învață cum și nu cu ce să gândească;
 care se va bucura împreună cu ei de succesele lor, care îi va încuraja continuu,
dându-le mereu sfaturi și șanse de care să se agate în viitor
7. Marcaţi un X punctul de pe linie care indică situaţia dvs.:
 Gândire clară X ________________________ confuz;
 Creativ/ imaginativ X ___________________ nu prea creativ/ imaginativ;
 Calm/ stăpân pe sine X__________________ agitat/ emotiv;
 Încrezător X ___________________________ neîncrezător;
 Răbdător X ___________________________ nerăbdător;
 Întâi acţionez, apoi gândesc _____________X gândesc întâi, apoi acţionez ;
 Optimist X ____________________________ pesimist;
 Extrovertit X __________________________ introvertit.
8. Scrieţi câteva cuvinte despre ceea ce credeţi că eu ar trebui să ştiu şi care ar avea vreo
relevanţă pentru practica pedagogică la noi în şcoală.
Orele desfășurate la Colegiul Economic Administrativ, au reprezentat o adevărată
experiență în ceea ce privește dobândirea unor noi calități în predare. Țin să menționez că este
unul dintre cel mai frumos, disciplinat liceu la care am avut ocazia să particip la orele de
predate. Elevii și profesorii se implică foarte mult în activitatea școlară, cât și cea extrașcolară,
acest aspect nu a făcut decât să contribuie la ușurarea muncii efectuate de noi.
12
5. CONSEMNAREA ACTIVITĂŢILOR STUDENTULUI
Nr. Data Ora Clasa Tipul activităţii Semnătura

crt. *) Se consemnează: asistenţa la profesor, prof. mentor
asistenţa la colegi, lecţie de probă, lecţie
finală, etc.
1. 22.10.2019 08:15- 10 G Asistență la profesor
09-05
2. 29.10.2019 08:15- 10 E Asistență la profesor
09-05
3. 01.11.2019 08:15- 10 E Lecție de probă - “Stabilirea
09-05 formelor de comunicare în diferite
contexte”
4. 01.11.2019 10:15- 10 G Lecție de probă - “Stabilirea
11:05 formelor de comunicare în diferite
contexte”
5. 01.11.2019 12:25- 11 G Lecție de probă- “Etica în afaceri”
13:15
6. 14.11.2019 08:15- 10 G Lecție de probă - “Mijloace de

09-05 comunicare”
7. 15.11.2019 10:15- 10 G Asistență la colegi(Leleu Roxana-
11:05 Lecția “Mijloace de comunicare”)
8. 19.11.2019 08:15- 10 E Asistență la colegi(Andreea Marin-
09-05 “Comunicarea scrisă”)
9. 22.11.2019 10:15- 10 G Lecție finală - “Comunicarea
11:05 scrisă”)
10. 28.02.2020 08:15- 10 E Lecție de probă - “Comunicarea
09-05 eficientă. Tehnici de ascultare”
11. 28.02.2020 10:15- 10 G Lecție de probă - “Comunicarea
11:05 eficientă. Tehnici de ascultare”
12. 03.03.2020 08:15- 10 E Lecție de probă - “Barierele
09-05 comunicării și îndepărtarea lor”
13. 03.03.2020 10:15- 10 G Asistență la colegi(Leleu Roxana-
11:05 Lecția “Barierele comunicării și
îndepărtarea lor”)
14. 06.03.2020 08:15- 10 E Lecție finală - “Comunicarea
09-05 eficientă-exerciții aplicative”
15. 06.03.2020 10:15- 10 G Asistență la colegi(Giosanu

11:05 Bianca- Lecția “Comunicarea
13
eficientă-exerciții aplicative”)
6. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE
Etapa de observaţie a practicii pedagogice are ca obiectiv familiarizarea studenţilor cu

tipurile de lecţii şi activităţi realizate de profesor, colectivele de elevi cu care vor lucra. Studenţii
vor efectua 4-6 ore de asistenţă la profesorul mentor, precum şi 8-10 de ore de asistenţă la colegi.
Analiza lecţiilor asistate se realizează în echipa de studenţi. Prima analiză a lecţiei o face cel care a
ţinut lecţia, menţionând aspectele pozitive şi cele mai puţin reuşite. Apoi urmează colegii,
profesorul mentor şi coordonatorul de practică pedagogică din partea facultăţii.
Aspectele pe care le vor lua în considerare studenţii la analiza lecţiilor se bazează pe următoarele
criterii:
• Conţinutul ştiinţific ( corectitudinea ştiinţifică, accesibilitatea, sistematizarea cunoştinţelor)
• Obiectivele operaţionale ( corectitudinea fixării, claritatea formulării, măsura în care au fost
atinse)
• Metodele de învăţământ ( corectitudinea alegerii şi utilizării metodelor )
• Evaluarea ( corectitudinea realizării evaluării, măsura în care este corelată cu obiectivele de
evaluare şi strategia didactică )
• Reglarea ( corectitudinea realizării fixării cunoştinţelor, eficienţa conduitelor de remediere,
anticiparea dificultăţilor, utilitatea conduitelor de îmbogăţire )
• Managementul clasei ( încadrarea în timp, ritmul, stabilirea şi menţinerea unei atmosfere de
studiu care stimulează interesul elevilor, organizarea activităţilor, implicarea elevilor, capacitatea
de a menţine disciplina )
• Pregătirea şi folosirea materialului didactic
• Ţinuta, atitudinea, conduita, vocea, exprimarea orală
• Creativitate, flexibilitate
• Utilizarea tablei ( vizibilitatea scrisului, organizarea informaţiilor scrise).
Observaţiile efectuate la fiecare lecţie se vor consemna într-o Fişă (Protocol) de asistenţă la lecţie.
Aceasta va conţine desfăşurarea lecţiei, observaţii, sugestii, aprecierea lecţiei. După analiza lecţiei
asistate se discută şi alte strategii didactice care ar fi putut fi aplicate. Asistenţele la orele ţinute de
colegi fac parte din programul practicii pedagogice. Ele trebuie să fie urmate de discuţii
colegiale şi constructive. Accentul se pune pe aspectul formativ al practicii pedagogice, veţi fi
14
îndrumaţi, nu judecaţi; veţi fi încurajaţi să vă autoevaluaţi în scopul sprijinirii creşterii competenţei
voastre didactice.
Trebuie să ţineţi o evidenţă completă a practicii pedagogice, a orelor de asistenţă şi a orelor
predate. Acest lucru vă este facilitat de caietul de practică pedagogică.
6.1. FIŞA DE ASISTENŢĂ
Lecţia numărul: 1
Data: 22.10.2019
Clasa: X G
Profesor: Ciobanu Crina
Tipul lecţiei: Recapitulare și sitematizare a cunoștințelor
Obiective operaţionale:
O1 – să definească corect termenul de comunicare;
O2 – să identifice corect elementele procesului de comunicare;
O3 – să identifice corect funcțiile comunicării;
O4 – să identifice nivelurile comunicării.
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker.

Resurse procedurale: Explicaţia, conversația, exercițiul, argumentarea.
Desfăşurarea lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)
Profesoara a făcut prezența, a întrebat elevii tema pentru acasă si a încercat să evalueze și
să ofere feedback cât mai multor elevi. Deasemenea a pus întrebări și a oferit feedback și întăriri
pozitive la progresele elevilor. A explicat sarcinile de lucru. A ajutat și oferit indicii la rezolvarea
sarcinilor de lucru și la final a punctat elevii care au fost activi. A făcut o recapitulare asupra la tot
ce au învățat în acest capitol, pregătindu-i pentru o eventuală evaluare.
Majoritatea elevilor au participat la lecție și au fost puternic implicați în sarcinile de lucru.
în grup prin rezolvarea fișe lor de lucru oferite de profesor, mai exact și un rebus. Deasemenea au
scris pe caiete, au ascultat atent indicațiile profesorului și și-au luat notițe.
Observaţii …( Se menţionează observaţiile profesorului mentor şi ale colegilor)

Nu sunt
Recomandări :
- Să fie ascultați toți elevii, nu doar o parte dintre cei care răspund frecvent
- Să fie punctate cu un plus, pentru a fi mai motivate să răspundă și să retina anumite
noțiuni
Aprecierea lecţiei:
- Joculețul și rebusul au fost foarte bine stucturate și pe placul elevilor
- Sarcinile de lucru au fost proiectate astfel încât să îi ajute pe elevi să-și clarifice noțiunile
predate;
- Ținuta și disciplina a fost corespunzătoare și demnă de luat exemplu.
15
Lecţia numărul: 2
Data: 29.10.2019
Clasa: X E
Profesor : Ciobanu Crina
Tipul lecţiei: Lecție de fixare a cunoștințelor
O1 – să identifice formele de comunicare;
O2 – să identifice elementele comunicării verbale;
O3 – să identifice elementele comunicării nonverbale;
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker, videoproiector.


Profesorul a urmat întocmai proiectul de lecție, a urmat toți pașii pe care și-a propus.
Deasemenea a oferit feedback la finalul orei și a oferit o temă pentru acasă. A ajutat și oferit indicii
la rezolvarea sarcinilor de lucru și la final a punctat elevii care au fost activi.
Toți elevii au participat la lecție, au fost activi pe tot parcursul lecției și au fost receptivi
până la finalul orei. Elevii au lucrat în grup prin rezolvarea fișelor de lucru oferite de profesor.
Deasemenea au ascultat atent indicațiile profesorului și și-au luat notițe. La final aceștia au fost
atenți la evaluarea profesorului.

-
Recomandări :
Nu sunt, lecția a fost forte bine struncturată și realizată din toate punctele de vedere.
- Captarea atenției a fost realizată corect, înainte de a anunța lecția nouă.
- Ținuta și disciplina au fost corespunzătoare.
- Au fost atinse toate obiectivele propuse
- Elevii au participat foarte activ și au răspuns la toate întrebările profesorului
16
Lecţia numărul: 3
Student/a: Leleu Roxana
Data: 15.11.2019
Clasa: X G
Profesor mentor: prof. Ciobanu Crina
Tipul lecţiei: Lecție de dobândire de noi cunoștințe
O1 – să identifice mijloacele de comunicare;
O2 – să precizeze regulile de construire a unei comunicări telefonice;
O3 – să precizeze tipurile de mijloace de comunicare;


Deasemenea a oferit feedback la finalul orei și a oferit o temă pentru acasă. A ajutat și oferit indicii
la rezolvarea sarcinilor de lucru și la final a punctat elevii care au fost activi.
Majoritatea elevilor au participat la lecție, au fost activi pe tot parcursul lecției. Au urmărit
cu atenție video-ul și au tras concluzii în urma vizionării acestuia. Elevii au lucrat în grup prin
rezolvarea altor fișe de lucru oferite de profesor. Deasemenea au ascultat atent indicațiile
profesorului și și-au luat notițe. La final aceștia au fost atenți la evaluarea profesorului.

Profesorul mentor a menționat că pentru a preda o lecție nouă și aceasta să fie înțeleasă cât
mai bine de elevi, trebuie să prezentăm noțiuni cât mai simple, ușor de reținut și să venim în
ajutorul elevilor cu o serie de exemple. Deasemenea a menționat și faptul că nu a fost făcută
prezența și nu a fost scris pe tablă titlul lecției și obiectivele urmărite.
Recomandări :
- Informația trebuie să fie mai clară și să include mai multe exemple pentru a face ca
elevul să înțeleagă cât mai bine.
- Să fie pregătite mai multe fișe de lucru sau exerciții, pentru a se asigura că nu
termină înainte ca ora să se sfârșească.
- Sarcinile de lucru trebuie să fie proiectate mai bine astfel încât să îi ajute pe elevi
pună la punct cunoștințele învățate
-
- Captarea atenției a fost realizată correct, înainte de a anunța lecția nouă.
- Interacțiunile elevilor au fost serioase și elevii au fost foarte active, participând la fiecare
joculeț/aplicație.
- Elevii au fost atenționați că vor primate puncte la final, fapt care cu 5 minute inainte de
finalul orei, profesoara a punctate pe cei mai active.
17
Lecţia numărul: 4
Student/a: Andreea Marin
Data: 19.11.2019
Clasa: X E
Tipul lecţiei: Formare de priceperi și deprinderi intelectuale
O1 – să identifice caracteristicile mesajului scris;
O2 – să precizeze regulile de redactare a mesajului scris;
O3 – să precizeze etapele parcurse în redactarea unui mesaj scris.
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă.

Resurse procedurale: Explicaţia, lectura și analiza textului, exercițiul, argumentarea.

A făcut prezența în casă, apoi a solicitat răspunsuri la cateva întrebări. Deasemenea a prezentat
modul de lucru în vederea rezolvării sarcinilor de lucru. La finalul orei a apreciat activitatea
elevilor și le-a precizat sarcinile de lucru pentru acasă.
Majoritatea elevilor au participat la lecție și au fost puternic implicați în sarcinile de lucru. Elevii
au lucrat în perechi rezolvând fișe de lucru oferite de profesor. Deasemenea au scris pe caiete, au
ascultat atent indicațiile profesorului și și-au luat notițe. La finalul orei au notat tema pentru acasă
și au reținut precizările profesorului

Profesorul mentor a menționat că timpul în care a fost desfășurată acțivitatea a fost
respectat. Deasemenea a menționat și faptul că nu a fost făcută prezența și nu a fost scris pe tablă
titlul lecției și obiectivele urmărite.
Recomandări :
- Să se ofere și alte surse de informații pe lângă manual și să încurajeje pe elevi să-și
identifice propriile surse;
predate;
18
Lecţia numărul: 5
Student/a: Leleu Roxana
Data: 03.03.2020
Clasa: X G
Tipul lecţiei: Lecție de dobândire de noi cunoștințe – lecție mixtă
O1 – să definească corect termenul bariere de comunicare;
O2 – să identifice corect clasificarea barierelor de comunicare;
O3 – să identifice corect barierele ascultării active și factorii care pot bloca procesul de
comunicare;
O4 – să identifice modalități de îndepărtare a blocajelor de comunicare.


Deasemenea a pus întrebări și a oferit feedback și întăriri pozitive la progresele elevilor. A ajutat și
oferit indicii la rezolvarea sarcinilor de lucru și la final a punctat elevii care au fost activi.
Majoritatea elevilor au participat la lecție și au fost puternic implicați în sarcinile de lucru.
Au urmărit cu atenție video-ul și au tras concluzii în urma vizionării acestuia. Elevii au lucrat
individual, rezolvând o fisă de lucru, precum și în grup prin rezolvarea altor fișe de lucru oferite de
profesor. Deasemenea au scris pe caiete, au ascultat atent indicațiile profesorului și și-au luat
notițe.

Profesorul mentor a menționat că timpul în care a fost desfășurată acțivitatea nu a fost
respectat, subliniiind faptul că mereu trebuie să avem exerciții suplimentare, pentru a ne asigura că
nu ne va rămâne timp la final. Deasemenea a menționat și faptul că nu a fost făcută prezența și nu a
fost scris pe tablă titlul lecției și obiectivele urmărite.
Recomandări :
- Criteriile de evaluare să fie prezentate și discutate înainte de atribuirea sarcinilor de
lucru;
- Să fie pregătite mai multe fișe de lucru sau exerciții, pentru a se asigura că nu
termină înainte ca ora să se sfârșească.
- Captarea atenției a fost realizată corect și foarte interesant. Elevii au participat și au reușit
să ajungă la titlul lecției noi;
predate;
- Ținuta și disciplina a fost corespunzătoare și demnă de luat exemplu.
19
Lecţia numărul: 6
Student/a: Giosanu Bianca
Data: 06.03.2020
Clasa: X G
Tipul lecţiei: Formare de priceperi și deprinderi intelectuale
O1 – să identifice factorii ce influențează comunicarea;
O2 – să identifice tehnicile de ascultare;
O3 – să identifice corect un ascultător pasiv și unul active;
O4 – să precizeze strategiile de soluționare a conflictelor;
O5 – să asocieze factorii care pot bloca sau altera procesul de comunicare cu descrierea
acestora.
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker.

Resurse procedurale: Explicaţia, lectura și analiza textului, exercițiul, argumentarea.

A făcut prezența în casă, apoi a solicitat răspunsuri la cateva întrebări. Deasemenea a prezentat
modul de lucru în vederea rezolvării sarcinilor de lucru. La finalul orei a apreciat activitatea
elevilor și le-a precizat sarcinile de lucru pentru acasă.
Majoritatea elevilor au participat la lecție. Elevii au lucrat în grup rezolvând fișe de lucru oferite
de profesor. Deasemenea au scris pe caiete, au ascultat atent indicațiile profesorului și și-au luat
notițe. La finalul orei au notat tema pentru acasă și au reținut precizările profesorului

Profesorul mentor a menționat că timpul în care a fost desfășurată acțivitatea a fost
respectat. Deasemenea a menționat și faptul că nu a fost scris pe tablă titlul lecției și obiectivele
urmărite.
Recomandări :
- Să încerce să se capteze atenția prin alte metode, pentru a ajunge la rezultatul dorit
predate;
20
6.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI-model
1) Lecția asistată la profesor
Data : 22.10.2019
Clasa : X G
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 27
Disciplina : ECP – Etică si Comunicare Profesională
Subiectul lecţiei : Precesul comunicării
Tipul lecţiei : Recapitulare și sistematizare a cunoștințelor
Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :
Metode şi procedee :
- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, exercițiul
Forme de organizare a activităţii elevilor :
- Pe grupe
- La nivelul întregii clase
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):
- suport de curs (manualul)
- fişe de lucru
Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de

acţiunii indicatorilor indicatori, în vederea elaborării proiectelor de lecţie
( se bifează)
1.Aspect informative
- conţinut ştiinţific X -termenii sunt foate bine explicați, profesorul vine în
ajutorul elevilor cu indicații bine structurate
- adaptarea la nivelul clasei X -profesoara și elevii se ajută și completează recipoc, creând
o atmosferă frumoasă
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul X -profesoara intervine cu noi exemple și noțiuni bazându-se
cunoştinţelor anterioare pe cunoștințele acumulate anterior
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective- X -profesoara respectă cerințele programei școlare
cadru, obiective de referinţă; competenţe generale,
competenţe specifice)
2.Aspect formative
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de X -atinge toate obiectivele propuse
programa şcolară)
- realizarea conexiunii inverse X -se realizează pe tot parcursul lecției
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X -profesora reușește să trezească interesul elevilor
- valorificarea valenţelor educative ale temei X
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de X
corelaţii intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X -le utilizează și aplică correct
- utilizarea mijloacelor de învăţământ X -utilizează eficient mijloacele de învățământ
- încadrarea în timp X - se încadrează în timp
4. Evaluarea activităţii elevilor
- initial
- formative X
- finală
5. Relaţia profesor-elev; elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă X -este o atmosferă plăcută, relaxantă, impreună cu elevii fac o
echipă minunată.
- organizarea activităţii pe grupe sau X -pe grupuri
independent/individual
6. Alţi indicatori
22
2) Lecția asistată la profesor
Data : 29.10.2019
Clasa : X E
Subiectul lecţiei : Formele comunicării
Tipul lecţiei : Lecție de fixare a cunoștințelor
- Pe grupe
- fişe de lucru

( se bifează)
- conţinut ştiinţific X -termenii sunt foate bine explicați, profesorul prezintă un
conținut științific forte bun și documentat
- adaptarea la nivelul clasei X -profesoara și elevii se respectă recipoc, creând o atmosferă
plăcută
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective- X -profesoara cunoște cerințele programei școlare și le
cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, urmează întocmai
2.Aspect formative
programa şcolară)
23
- initial
- formative X
- finală
- atmosferă de lucru în clasă X -este o atmosferă relaxantă
6. Alţi indicatori
24
3)Lecție asistată la colegi
Data : 15.11.2019
Clasa : X G
Subiectul lecţiei : Mijloace de comunicare
Tipul lecţiei : Formare de priceperi și deprinderi intelectuale
- aplicaţii/joc pe calculator - Kahoot
- Individual
- Pe grupe
- reţea proprie de calculatoare
- fişe de lucru

( se bifează)
- conţinut ştiinţific X -termenii sunt explicate, instrument de ajutor informațiile
deținute de profesor, bine puse la punct și foarte clare
- adaptarea la nivelul clasei X -între profesor și elevi s-a stabilit încredere și atmosfera din
sala de clasă este frumoasă și relaxantă
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul X -profesoara se leagă de cunoștințele acumulate de elevi
cunoştinţelor anterioare pentru a explica noii termeni
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective- X -profesoara are cunoștințe legate de sistemul educațional și
cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, locul lecției în cadrul acesteia
25
2.Aspect formative
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de X -realizează și utilizează toate obiectivele propuse
programa şcolară)
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de X -profesoara vine întodeauna cu exemple pentru a întări
corelaţii intra/inter/transdisciplinare) cunoștințele deja deținute
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X -se adaptează
- utilizarea mijloacelor de învăţământ X -utilizează efficient mijloacele de învățământ
- încadrarea în timp X -se încadrează în timp
- initial
- formative X
- finală
- atmosferă de lucru în clasă X -este o atmosferă relaxantă și interactivă
- organizarea activităţii pe grupe sau X -pe grupuri și individual
6. Alţi indicatori
26
Data : 19.11.2019
Clasa : X E
Subiectul lecţiei : Comunicarea scrisă
- Pe grupe
- reţea proprie de calculatoare
- fişe de lucru

( se bifează)
- conţinut ştiinţific X -termenii sunt explicate în detalii, bine puse la punct și
foarte clare
- adaptarea la nivelul clasei X -profesorul și elevii s-au împrietenit și atmosfera din sala de
clasă este frumoasă și relaxantă
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul X
cunoştinţelor anterioare
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective- X
2.Aspect formative
27
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de X -realizează și utilizează toate obiectivele propuse
programa şcolară)
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de X -profesoara vine întodeauna cu exemple pentru a întări
corelaţii intra/inter/transdisciplinare) cunoștințele deja deținute
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X -se adaptează
- utilizarea mijloacelor de învăţământ X -utilizează efficient mijloacele de învățământ
- încadrarea în timp X -se încadrează în timp
- initial
- formative X
- finală
- organizarea activităţii pe grupe sau X -pe grupuri a câte 2 persoane
6. Alţi indicatori
28
Data : 03.03.2020
Clasa : X G
Subiectul lecţiei : Barierele comunicării și îndepărtarea lor
Tipul lecţiei : Lecție de dobândire de noi cunoștințe – lecție mixtă
- Pe grupe
- fişe de lucru

( se bifează)
- conţinut ştiinţific X -termenii sunt explicați pe scurt
- adaptarea la nivelul clasei X -profesoara și elevii se ajută și completează recipoc, creând
o atmosferă frumoasă
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective- X -profesoara respectă cerințele programei școlare
2.Aspect formative
programa şcolară)
29
- încadrarea în timp -nu se încadrează în timp
- initial
- formative X
- finală
- atmosferă de lucru în clasă X -este o atmosferă plăcută
6. Alţi indicatori
30
6) Lecție asistată la colegi
Data : 06.03.2020
Clasa : X G
Subiectul lecţiei : Comunicarea eficientă
Tipul lecţiei : Lecție de formare de priceperi și deprinderi intelectuale
- Pe grupe
- fişe de lucru

( se bifează)
- conţinut ştiinţific X -termenii sunt explicați foarte bine, venind în ajutorul
elevilor cu exemple
- adaptarea la nivelul clasei X -profesoara îi ajută pe elevi și aceștia la rândul lor
cooperează foarte rapid
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective- X -profesoara conoaște crințele programei școlare
2.Aspect formative
programa şcolară)
31
- initial
- formative X
- finală
6. Alţi indicatori
32
6.3. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALÅ (model)
Unitatea de învăţământ:Colegiul Economic Administrativ Iasi Avizat,

Profilul: Servicii Director: prof. dr. Gabriela Tiplic
Domeniul de pregătire de bază: Comert
Domeniul de pregătire generală: Comert
Modulul: Etică și comunicare profesionala
Nr de ore/an: 102
Nr. ore /săptămână: 3 din care: T: 68 LT: 34 IP: -
Clasa: a X-a E, G
Profesor: Ciobanu Crina Avizat,
Şef catedră: prof. Marinela Tesu
Plan de învăţământ aprobat prin OMEN. 3915/18.05.2017
Programa aprobata prin OMEN. 3915/18.05.2017
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
AN ŞCOLAR: 2019 - 2020
Unitatea de rezultate ale

Nr. Nr. ore Săptămâna
învățării /Rezultate ale învățării Conținuturile învățării Obs.
crt.
Cunoștințe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1 1.1.1 1.2.1 1.3.1 PROCESUL COMUNICĂRII 7 5
1.1.2 1.2.2 1.3.2 Exerciţii de intercunoaştere 2 S1
1.1.3 1.2.3 1.3.3 Test inițial 1 S1
1.3.4 1.1 Ce este comunicarea
1.3.5 1.2 Elementele comunicării
1.3.6 1.3. Poziționarea într-o schemă de 1 1 S2 S2
comunicare
1.4.Obiectivele comunicării 1 1 S2 S3
33
1.5. Funcțiile cumunicării 1 S3
1.6. Nivelurile comunicării 1 3 S3 S4
1.1.4 1.2.4 1.3.7 FORME DE COMUNICARE 2 3

1.2.5 1.3.8 2.1. Comunicarea verbala 1 S5
1.2.6 1.3.9 2.2.Comunicarea nonverbala 1 S5
1.2.7 2.3.Comunicarea scrisa 1 1 S5 S6
2.4. Stabilirea formelor de comunicare 1 S6
indicate în diferite context
Recapitulare, Evaluare 2 S6
-7
1.1.5 1.2.8 1.3.10 MIJLOACE DE COMUNICARE 1 2
1.3.11 3.1. Mass media
3.2. Mijloace de comunicare orală
3.3. Mijloace de comunicare scrisă
3.4. Mijloace de comunicare vizuală 1 2 S7 S7-8
3.5. Mijloace de comunicare audiovizuală
3.6. Internetul
1.1.6 1.2.9 1.3.12 COMUNICAREA SCRISĂ 9 5
1.2.10 1.3.13 5.1. Caracteristicile mesajului scris 1 S8
1.3.14 5.2. Reguli de redactare a mesajului scris 2 S8, 9
1.3.15 5.3. Formele comunicării scrise (proces 2 2 S9 S10
verbal, minută, memoriu, referat, raport,
dare de seamă)
5.4. Corespondența comercială (cerere de 3 3 S10 S11
ofertă, ofertă, comandă) S11
5.5. Raportul formal 1 S12
1.1.7 1.2.11 1.3.16 COMUNICAREA NONVERBALĂ 2 1
1.3.17 6.1. Limbajul tăcerii
6.2. Limbajul timpului 1 1 S13 S13
6.3. Limbajul corpului
34
6.4. Gestica 1 S13
6.5. Tonalitatea vocii
6.6. Aspectul fizic/prezența personal
6.7. Limbajul spațiului
6.8. Limbajul culorilor
Recapitulare semestrială, Evaluare 1 2 S14 S14
1.1.8 1.2.12 1.3.16 COMUNICAREA EFICIENTĂ 11 4
1.2.13 1.3.17 7.1. Factori ce influențează comunicarea 2 S15
1.2.14 7.2. Tehnici de ascultare 2 S15, 16
7.3. Ascultarea activă/Pasivă 2 S16

7.4. Barierele comunicării și îndepărtarea lor 2 2 S17 S17-
18
7.5. Conflicte și soluționarea lor 3 2 S18 S20
S19
1.1.9 1.2.15 1.3.16 AGENDA ELECTRONICĂ 6 4
1.1.10 1.2.16 1.3.17 8.1. Importanța agendei electronice 1 S20
1.1.11 1.2.17 8.2. Colectarea, prelucrarea și folosirea 1 1 S21 S21
1.2.18 informațiilor
8.3. Validarea informațiilor oferite de 1 1 S21 S22
agenda electronica
8.4. Organizarea unei agende electronice 2 1 S22 S23
8.5. Utilizarea agendei electronice 1 1 S23 S23
1.1.12 1.2.19 1.3.16 ADMINISTRAREA 7 4
1.2.20 1.3.17 CORESPONDENȚEI
1.2.21 9.1. Reguli de monitorizare a corespondenței 1 S24
1.2.22
9.2. Proceduri specifice de recepție a 2 S25
corespondenței și aplicarea lor
9.3. Înregistrarea datelor cu privire la 2 1 S25- S26
corespondența primită 26
9.4. Expedierea corespondenței prin poștă 1 1 S26 S27
sau fax
35
9.5. Poșta electronică 1 2 S27 S27-
28
Recapitulare, Evaluare 3 S28-
S29
1.1.13 1.2.23 1.3.16 ETICA PROFESIONALĂ 7 4
1.1.14 1.2.24 1.3.17 10.1. Relațiile interumane - climatul optim 1 S29
1.1.15 1.2.25 de muncă
10.2. Condiții care facilitează activitatea 1 S29
umană: structura personalității, tipuri de
temperament, psihologia grupurilor
10.3. Imaginea personală 1 1 S30 S30
10.4. Deontologia profesională 1 S30
10.5. Principii de etică profesională 1 1 S31 S31

10.6. Norme etice la locul de muncă, norme 1 1 S31 S32
de comportament
10.7. Disciplina în muncă și secretrul de 1 1 S32 S32
serviciu

Activități specifice Programului national 3 30.0 S34
”Școala altfel!” 3-
03.0
4
TOTAL ORE 68 34
Întocmit,
Prof. Ciobanu Crina
36
37
6.4. PROIECTUL UNITĂŢII E ÎNVĂŢARE
Lecţiile ţinute de studenţi, în număr de cinci ( sau mai multe, acolo unde există posibilitatea )
trebuie să fie cât mai variate ( de diferite tipuri ), realizate la diferite clase.
Studentul- profesor trebuie să cunoască clasele la care va preda ( din practica de observaţie)
precum şi lecţia anterioară celei pe care o va preda. Pregătirea acestor lecţii este deosebit de
importantă. Profesorul mentor sau coordonatorul de practică pedagogică poate oferi, la cererea
studentului, sugestii şi explicaţii. Este obligatoriu ca studentul să realizeze un proiect de lecţie
pentru fiecare lecţie pe care o va susţine ( proiectele de lecţii sunt şi ele notate). Este bine ca acest
proiect să fie verificat de către mentor cu cel puţin o zi înainte de predare, pentru realizarea
eventualelor corecturi şi pentru ca varianta corectă să poată fi asimilată de către student. În timpul
lecţiei profesorul mentor sau coordonatorul de practică nu pot interveni cu explicaţii sau cu
observaţii adresate studentului, decât în mod cu totul excepţional. De aceea studentul trebuie să-şi
pregătească foarte bine lecţia şi să nu se bazeze decât pe el. Prin tradiţie, ultima lecţie susţinută de
către student este numită lecţia finală. Se consideră că la această lecţie studentul trebuie să arate
„tot ce poate ca profesor”. Adesea, această presiune psihologică face ca această lecţie să fie mai
puţin reuşită decât altele şi din această cauză se acceptă ca studentul să pregătească o nouă lecţie
finală. Evaluarea lecţiilor studentului se face după analiza acesteia. Întotdeauna studentul care a
ţinut lecţia este cel care face prima analiză a lecţiei. Apoi urmează colegii săi, profesorul mentor,
coordonatorul de practică. Evaluarea se bazează pe criteriile prezentate anterior. Se urmăreşte mai
ales progresul înregistrat de student în realizarea lecţiilor, evoluţia competenţei sale didactice.
În realizarea planului de lecţie ( a demersului didactic), studentul-profesor trebuie să parcurgă
schema următoare, care precizează elementele procesului didactic într-o succesiune logică, în
vederea atingerii obiectivelor de referinţă.
Paşii proiectării unei unităţi de învăţare :
Proiectarea demersului didactic constă în anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a
predării. În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este demersul
didactic personalizat, care exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalităţilor pe
care le consideră optime pentru a asigura elevilor un parcurs şcolar eficient, în condiţiile concrete
ale clasei respective.
Proiectele unei unităţii de învăţare şi a unei lecţii pot fi întocmite după modelele descrise pe
pagininile următoare.
6.4 PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE (model)
Unitatea de învăţământ:Colegiul Economic Administrativ Iasi Avizat,
Profilul: Servicii Director: prof. dr. Gabriela Tiplic
Domeniul de pregătire de bază:Economic
Domeniul de pregătire generală:Economic
Modulul: Etică și comunicare profesionala
Nr de ore/an: 105
Nr. ore /săptămână: 3 din care: T: 70 LT: 35 IP: -
Clasa: a X-a D, F, G
Profesor: Ciobanu Crina Avizat,
Şef catedră: prof. Marinela Tesu
Plan de învăţământ aprobat prin OMEN. 3915/18.05.2017
Programa aprobata prin OMEN. 3915/18.05.2017
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare: Comunicarea eficientă – 15 h (11h T + 4h LT)
Rezultate ale învățării

Nr. (codificate conform SPP) Resurse
Conținuturile învățării Activități de învățare Evaluare Perioada
crt. procedurale
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
COMUNICAREA 1.1.8 1.2.12 1.3.16 Definirea ascultării active Frontal Probe orale S15 – S20
1 EFICIENTĂ 1.2.13 1.3.17 Regulile ascultării active eficace. Individual Observare
Etapele ascultării active. Fişe de lucru sistematică
7.1. Factori ce 1.2.14 Dfinirea ascultării pasive. Explicaţia Probe scrise
influențează comunicarea Tehnici de reformulare: Conversaţia
7.2. Tehnici de ascultare  reformularea simplă Joc de rol
7.3. Ascultarea  reformularea de clarificare Studiu de caz
active/Pasivă  reformularea cu subânţeles Frontal
Identificarea barierelor comunicării: Individual
7.4. Barierele comunicării Pe grupe
și îndepărtarea lor  bariere interne (factori Prezentarea în faţa
7.5. Conflicte și fiziologici, distorsiunea colegilor
semantică, distorsiunea
soluționarea lor perceptuală, tendinţa de a
evalua, formularea defectuoasă
a mesajului, limitele
individuale)
 bariere externe (mediul fizic,
distanţa dintre emiţător şi
receptor, stimuli vizuali, timpul
şi circumstanţele nepotrivite,
întreruperi repetate, mijloace
tehnice cu funcţionare
defectuoasă, structuri
organizaţionale rigide)
Identificarea tipurilor de conflicte:
 conflictul – scop;
 conflictul cognitiv;
 conflictul afectiv ;
 conflictul comportamental.
Clasificarea conflictelor la nivel
organizaţional:
a) în raport cu nivelul la care apar
(conflicte individuale, conflicte la
nivelul unei categorii de lucrători,
conflicte la nivelul întregii
întreprinderi);
b) din punct de vedere al
organigramei firmei (conflicte
orizontale şi conflicte verticale).
Utilizarea metodelor de rezolvare a
conflictelor:
 Concilierea
 Medierea
 Arbitrajul.
Strategii ineficiente de rezolvare a
conflictelor:
 Nonacţiunea;
 Tendinţa de a observa riscurile
procedurilor de rezolvare a
40
conflictelor;
 Secretizarea conflictelor;
Identificarea modalităţilor de
răspuns la situaţii conflictuale:
 Abandonul;
 Reprimarea;
 Stilul victorie/înfrângere
 Compromisul
 Strategia câştig – câştig.
Condiţii cu privire la educarea şi
îndepărtarea stării conflictuale.
Identificarea cauzelor conflictelor.
Parcurgerea etapelor rezolvării
conflictelor.
Aplicaţii practice privind formele
comunicării verbale orale, barierele
comunicării, situaţiile conflictuale
şi metodele de soluţionare a
acestora,
Întocmit,
Prof. Ciobanu Crina
41
6.5. PROIECT DE LECŢIE (model)
Colegiul Economic Administrativ

Profesor: Tanasă Crina
Catedra: Discipline Economice
An Școlar: 2019-2020
Data: 01.11.2019
Plan de învăţământ aprobat prin Anexa nr.1 la Ordinul MENCS nr. 4457/05.07.2016
Programa aprobata prin Anexa nr.3 la Ordinul MENCS nr. 4457/05.07.2016
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X a
Molulul: Etica si comunicare profesionala
Unitatea de învăţare: Formele comunicării
Titlul lecţiei: Stabilirea formelor de comunicare în diferite contexte
Timp: 50 de minute
Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor privind identificarea formelor de comunicare
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 1 -

Etica si comunicare profesionala
URÎ 2 Forme de comunicare
Cunoștințe:
1.1.4 Caracterizarea formelor de comunicare verbala, nonverbala, scrisa;
Abilități:
1.2.4 Aplicarea diferitelor forme de comunicare in diferite contexte;
1.2.5 Monitorizarea si adaptarea propriei comunicari la cerintele situationale;
1.2.6 Cautarea, colectarea si prelucrarea de informatii din diferite surse;
1.2.7 Realizarea comunicarii in contexte diferite;
Atitudini:
1.3.7 Manifestarea unei atitudini conciliante in procesul de comunicare si primirea feedback-ului;
42
1.3.8 Manifestarea capacitatii de autoevaluare, asimilare, analiza si sinteza a informatiilor si documentelor in situatia data;
1.3.9 Manifestarea capacitatii de a derula o comunicare eficienta cu partenerii de afaceri in situatia data;
Obiective operaționale
O1 – să identifice formele de comunicare;
O2 – să identifice elementele comunicarii verbale;
O3 – să identifice elementele comunicarii nonverbale;
O4 – să identifice și să realizeze un toast, un interviu și o relatare.
Resurse procedurale: Explicaţia, lectura şi analiza textului, exercițiul, argumentarea;
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, individuala si in perechi;
Evaluare: Dovezi privind însuşirea noilor cunoştinţe:
a. de conţinut: răspunsurile la întrebări, rezolvarea sarcinilor de lucru
b. de utilizare a operaţiilor gândirii: analiza fișei de lucru, argumentarea unor afirmaţii, sintetizarea informaţiilor
Bibliografie:
1. Viorica – Bella Dorin, ,,Etică şi comunicare profesională”, clasa a X-a, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2018
Anexe: Fişe de lucru.
43
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiective
Evenimentele Strategii didactice
instruirii. Activitatea profesorului Activitatea elevilor
Continuturi/ Metode de Mijloace de Forme de Evaluare
Timp invatamant invatamant organizare
a activitatii
1.Secvența Se face prezența elevilor şi - Prezintă elevii Conversatia Catalog Colectiv

organizatorică, asigură condițiile de absenti -dirijată -
captarea atenției desfășurare a lecției -
(2min)
2. Reactualizarea - Solicită răspunsuri Răspunsuri aşteptate : Conversaţia
cunoştinţelor la următoarele întrebări: a. Comunicarea este Explicaţia Colectiv Evaluare
anterioare a. Ce este comunicarea ? procesul prin care se -dirijată orala
(3 min) b. Care sunt formele schimba informatii intre
comunicarii ? indivizi prin intermediul
c. Care sunt formele de unui canal de comunicare,
monolog ? utilizandu-se un sistem
d. Care sunt formele de comun de cuvinte, semne,
dialog ? simboluri sau
e. Care sunt elementele comportamente.
comunicarii b. Comunicarea verbala,
nonverbale ? nonverbala si scrisa.
c. Povestirea, relatarea,
toastul, conferinta, etc
d. Interviul, colocviul,
dezbaterea, etc
e. Limbajul trupului,
culorilor, timpului,
vestimentatiei, etc
3.Demonstrarea O1 Profesorul prezintă modul Elevii sunt atenți la Conversația Tabla Colectiv Capacitate
de către profesor O2 de lucru în vederea explicatiile profesorului Explicația Marker -dirijată a de
44
a modului în care O3 rezolvării sarcinilor de concentrar
trebuie să O4 lucru. e a atentiei
procedeze elevii
în activitatea
independenta și
de grup
(5 min)
4.Lecția curentă Anunţă tema lecţiei:

“Forme de comunicare”, -urmăresc atent explicaţiile Conversatia Laptop Individuala Observare
(20 min) O1 precizând că la sfârşitul profesorului Videoproiector Colectiv curenta
O2 orei elevii vor fi capabili: Evaluare
O3 O1 – să identifice orala
formele de comunicare;
O2 – să identifice
elementele comunicarii
verbale;
elementele comunicarii
nonverbale;
și să realizeze un toast, un
interviu și o relatare.
-Profesorul comunica Solicită eventuale lămuriri Conversatia, Fișă de lucru In perechi Observare
O1 elevilor ca vor lucra in Rezolva cerintele din fisele de Explicatia, curenta
O2 perechi o fisa de lucru. lucru Exercitiul Evaluare
O3 -Discută cu elevii cerințele orala
45
O4 din fișa de lucru la modul
general.
-Urmeaza activitatea
elevilor.
-Profesorul supravegheaza
si indruma activitatea
elevilor.
5.Realizarea Solicită elevilor să -Numesc un reprezental al Colectiv- Observare
conexiunii inverse O1 numească câte un perechii. Fișe de lucru dirijată curenta
(15 min) O2 reprezentant pentru fiecare -Reprezentantul perechii Conversația Evaluare
O3 pereche, apoi răspund la prezintă în fața clasei modul de Explicația orala
O4 exercițiul de pe fișă. rezolvare a fișei de lucru.
Prezintă rezolvarea corectă -Sunt atenți la prezentările
colegilor
6.Evaluarea Apreciaza activitatea
curentă (3 min) elevilor si noteaza elevii
care s-au remarcat pe
perioada orei
7.Tema pentru Precizeaza tema pentru Noteaza tema de rezolvat; Explicatia Individuala
acasă (2 min) acasa retin precizarile profesorului. Frontala -
Anexe
46
Fișă de lucru
1. S.C. ” COSMETICA” S.R.L. aniversează 10 ani de activitate. Sunteți invitat la eveniment. Trebuie să țineți un toast.
Redactați conținutul toastului.
2. S.C. ” COSMETICA” S.R.L. aniversează 10 ani de activitate. Sunteți invitat la eveniment, în calitate de (reporter)
reprezentant al revistei mondene „Viva”. Solicitați un interviu managerului firmei.
Redactați interviul.
3. S.C. ” COSMETICA” S.R.L. aniversează 10 ani de activitate. În calitate de reprezentant al PRO TV trebuie să
relatezi de la fața locului evenimentul.
Redactează relatarea pe care ai putea să o faci.
47
Student practicant: Tanasă Crina
Data: 01.11.2019
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X a
Molulul: Administrarea afacerii
Unitatea de învăţare: Etica în afaceri
Titlul lecţiei: Etica în afaceri
Tipul lecţiei : Lecție de dobândire de noi cunoștințe
Timp: 50 de minute
Locul de desfășurare: sala de clasă
Scopul lecţiei: Însuşirea cunoştinţelor privind definirea ascultării și identificarea tehnicilor de ascultare.
Motivaţia: Lecţia oferă o imagine de ansamblu a eticii în afaceri. Tema pe care ne propunem să o abordăm este reprezentativă pentru o
respectare întocmai a eticii în mediul de afaceri. Astfel, elevii trebuie să cunoască și să identifice problemele eticii în afaceri. Deasemenea elevii
trebuie să identifice cele 5 nivele interdependente pe care se manifestă etica în afaceri. La finalul capitolului, fiecare elev va avea șansa să
utilizeze corespunzător conceptele specifice eticii în afaceri, precum și a cunoștințelor legate deprincipiile etice universale, primordiale pentru un
bagaj adecvat de cunoștințe teoretice și practice în desfășurarea afacerilor. În analiza textelor suport, am urmat sugestiile metodologice ale
programei, având ca scop principal însușirea noilor informații privind subiectul abordat.
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 1
48
– Administrarea afacerii
URÎ 2 Etica în afaceri
Cunoștințe:
1.1.8 Enumerarea nivelurilor, principiilor etice universale;
1.1.9 Prezentarea componentelor care încalcă normele etice;
Abilități:
Atitudini:
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:
O1 – să definească corect termenul de etică în afaceri;
O2 – să asimileze corect nivelurile interdependente ale eticii în afaceri;
O3 – să identifice corect componentele care încalcă normele etice;
O4 – să identifice corect principiile etice universal valabile.
Resurse procedurale: Explicaţia, conversația, exercițiul, argumentarea;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, individuală și în perechi;
Resurse:
‒ temporale: 50 minute
‒ spațiale (locul de desfășurare): sala de clasă
‒ materiale: manualul, fișe de lucru

A. De conţinut: răspunsurile la întrebări, rezolvarea sarcinilor de lucru
B. De utilizare a operaţiilor gândirii: analiza fișei de lucru, argumentarea unor afirmaţii, sintetizarea informaţiilor.
Bibliografie:
1. ?
Anexe: Fişa de lucru și prezentarea PPT
49
Obiective
Conținuturi/ Metode de Mijloace de Forme de Evaluare
Timp învățământ învățământ organizare
a activității
1. Secvența Se face prezența elevilor şi Prezintă elevii absenți. Conversația Catalog Colectiv
organizatorică, se asigură condiții de Elevii pregătesc mijloacele -dirijată -
captarea atenției desfășurare a lecției, se didactice necesare
( 2 minute ) face observații dacă este desfășurării activității.
cazul.
2. Verificarea Profesorul solicită Răspunsuri aşteptate : Conversaţia Colectiv Evaluare
cunoştinţelor răspunsuri a Explicaţia -dirijată orala
anterioare la următoarele întrebări:
( 5 minute ) f.
3. Captarea O1 Profesorul prezintă un Elevii urmăresc cu atenție Conversația Videoproiector Colectivă Capacitate
atenției O2 videoclip care sugerează videoclipul. Explicația Laptop a de
( 5 minute ) O3 etica în afaceri concentrar
O4 e a atenției
4. Transmiterea Anunţă tema lecţiei:
noilor cunoștințe “Etica în afaceri”, Elevii urmăresc atent Conversația Tabla Individuală Observare
O1 O1 – să definească explicaţiile profesorului. Marker Colectiv curentă
( 30 minute ) O2 Evaluare
corect termenul de etică în
O3 orală
O4 afaceri;
O2 – să asimileze
corect nivelurile
interdependente ale eticii
în afaceri;
50
corect componentele care
încalcă normele etice;
corect principiile etice
universal valabile.
Profesorul comunică Elevii vor solicita eventuale Conversația, Fișă de lucru Frontală Observare
O1 elevilor activitatea ce lămuriri. Explicația, Videoproiector În grup curentă
O2 urmează să fie desfășurată. Rezolva cerințele fișelor de Exercițiul Caiet Evaluare
O3 Profesorul imparte o fișă lucru. orală
de lucru elevilor pe care o Sunt atenți la explicațiile
va rezolva împreună cu profesorului.
aceștia.
6. Concluzii și Profesorul prezintă la Elevii sunt atenți Conversația Videoproiector Colectiv Observare
realizarea videoproiector un curentă
fedback-ului videoclip în care elevii v- Evaluare
( 6 minute ) or putea cum să aplice orală
correct principiile
universal valabile ale eticii
în afaceri.
Apreciază activitatea
elevilor și noteaza elevii
care s-au remarcat (note
sau puncte după caz)
7. Tema pentru Precizează sarcinile de Notează tema de rezolvat; Explicația Individuală
acasă ( 2 minute ) lucru pentru acasă. rețin precizările profesorului. Frontală -
51
Anexe
Fișă de lucru – Etica în afaceri
1. Încercați să descrieți comportamentul etic în afaceri și cateva modalități de promovare a acestuia.
2. Dați 3 exemple în care angajații unor firme dau dovadă de lipsă de etică în afaceri.
- Traffic illegal cu produse aflate în monopolul statului;
- Utilizarea unor bunuri fără proveniență legală;
- Cazurile de evaziune fiscal, economice.
3. Propuneți câte 3 modalități de soluționare a dilemelor etice.

- integritatea angajaţilor în desfăşurarea activităţilor;
- obiectivitatea, eliminând conflictele de interese, influenţele externe înrealizarea unor oportunităţi;
- competenţă, conştiinciozitate, aptitudini profesionale ale managerilor şi personalului angajat în afaceri;
- confidenţialitatea informaţiilor dobândite pe parcursul derulăriiactivităţilor, cu excepţia situaţiilor impuse de leg
e când se impunedezvăluirea acestor informaţii;
- servicii în concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale relevante
4. Descrieți rolul pe care îl joacă “încrederea” în relațiile de afaceri.

Încrederea este deosebit de importantă în relaţiile de afaceri.
Încrederea înseamnă de fapt micşorarea riscului asumat. Încrederea, bazată pe experienţa bunelor relaţii cu alţi oameni, firme,
grupuri etc., va asigura protejareadrepturilor şi intereselor, deci riscul va fi mai mic. Încrederea şi bunele relaţii alefirmei se referă la:
 încrederea în relaţiile cu furnizorii
- furnizorii sunt parteneri de afaceri foarteimportanţi, direct afectaţi de deciziile organizaţiei, de comportamentul
acesteia.Mai ales dacă este vorba de relaţii pe termen lung, încrederea între doi partenerieste foarte importantă . Ea
se câştigă prin respectarea obligaţiilor de către fiecare p a r t e ş i p r i n m i n i m i z a r e a s u r p r i z e l o r d e o r i c e f e l .
Î n c r e d e r e a d e t e r m i n ă o m a i mare eficienţă, în timp, a schimbului. Iar relaţiile de schimb bazate pe încredere sedezvoltă atunci când
fiecare partener îl tratează pe celălalt aşa cum ar vrea el să fie tratat.
 încrederea în relaţiile cu consumatorii
52
- u n v â n z ă t o r c â ş t i g ă î n c r e d e r e a clientului său atunci când este onest, competent, orientat către nevoile clientului şi plăcut.
Clienţii aşteaptă de la vânzător produsele/serviciile de calitatea promisă, precum şi informaţii reale, pertinente.
 încrederea în relaţiile cu angajaţii

- încrederea trebuie acordată atât şefilor, câtşi subordonaţilor. Un climat de încredere duce la o mai bună comunicare, la
ofidelitate mai mare a angajaţilor, la confidenţă, la reducerea conflictelor de muncăs a u a c o n f l i c t e l o r d i n t r e g r u p u r i l e d e m u n c ă
etc.
Prezentare PPT
53
54
55
56
Data: 14.11.2019
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X a
Molulul: Etică și comunicare profesională
Unitatea de învăţare: Mijloace de comunicare
Titlul lecţiei: Mijloace de comunicare
Timp: 50 de minute
Scopul lecţiei: Însuşirea cunoştinţelor privind identificarea mijloacelor de comunicare
Motivaţia: Lecţia este foarte importantă, întrucât tema pe care ne propunem să o abordăm este reprezentativă atât în teoria, cât și în practica
economică, elevii trebuie să-şi fixeze foarte bine noţiunile despre importanţa mijloacelor de comunicare, dobândite pe parcurs în cadrul acestei
unităţi de învăţare, noţiuni ce le sunt necesare, atât în activitatea de zi cu zi, cât şi după finisarea anilor de liceu, ca viitor angajat sau student al
unei facultăţi din domeniul ştiinţelor economice/comerț/informatică şi nu numai.

URÎ 2 Mijloace de comunicare
Cunoștințe:
1.1.5. Descrierea principalelor tipuri de interacțiune verbală
Abilități:
1.2.8. Transmiterea mesajelor pral și cu ajutorul mijloacelor de comunicare
57
Atitudini:
1.3.1. Manifestarea interesului cu privire la nevoile interlocutorului;
1.3.2. Adoptarea unui ton discret și politicos, conștientizând impactul vorbirii asupra altora;
1.3.3. Conștientizarea nevoii de a înțelege și utiliza limbajul într-un mod responsabil și pozitiv social
1.3.4. Manifestarea capacității de concentrare într-o situație de comunicare dată
1.3.5. Manifestarea unei atitudini deschise și de respect pentru diversitatea expresiilor culturale
1.3.8. Manifestarea capacitatii de autoevaluare, asimilare, analiză și sinteză a informațiilor și documentelor
O1 – să identifice mijloacele de comunicare;
O2 – să precizeze regulile de construire a unei comunicări telefonice;
O3 – să precizeze tipurile de mijloace de comunicare;
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, aplicație kahoot, markere, computer, conexiune Internet
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate individuală, și în perechi;
Bibliografie:
58
Obiective
a activitatii
1.Secvența - face prezenta elevilor şi - Prezintă elevii Conversatia Catalog Colectiv

captarea atenției desfășurare a lecției - Pregatesc
(2min) mijloacele didactice
necesare desfășurării
activității
2. Reactualizarea - Solicită răspunsuri Răspunsuri aşteptate : Conversaţia Colectiv Evaluare
cunoştinţelor la următoarele întrebări: f. Mijloacele de comunicare Explicaţia -dirijată orala
anterioare g. Ce sunt mijloacele de sunt reprezentate de
(3 min) comunicare? mijloace tehnice sau fizice
h. Care sunt formele de convertire a mesajului
mijloacelor de într-un semnal capabil să
comunicare ? fie transmis printr-un
i. Care sunt formele canal.
mijloacelor de g. Mass-media, mijloace de
comunicare în masă? comunicare orală,
j. Care sunt formele mijloace de comunicare
mijloacelor de scrisă, mijloace de
comunicare orală ? comunicare audiovizuală
k. Care sunt formele și Internet.
mijloacelor de h. Ziare/reviste, Internet,
comunicare scrisă? Televiziune, Radio;
l. Care sunt formele i. Telefon, Voice-mail,
mijloacelor de Audioconferința, Skype;
comunicare vizuală? j. Serviciu poștal, Minitel,
m. Care sunt mijloacele de Fax, Telex, Poșta
59
comunicare electonică, Internet
audiovizuală ?
n. Ce servicii poate oferi k. Planșe, Pliante, Cataloage,
Internetul ? Reviste, Ziare,
Videoproiector,
Diapozitive, Telefon,
Calculator.
l. Televiziune, Aplicații
multimedia
m. Serviciul de poștă
electronică, serviciul de
grupuri de informare,
Serviciul de transferări de
fișiere, Serviciul de
conversații, Serviciul
WWW, etc.
trebuie să lucru. e a atentiei
procedeze elevii
în activitatea
independenta și
de grup
(5 min)

“Mijloacele de -urmăresc atent explicaţiile Conversatia Laptop Individuala Observare
(20 min) O1 comunicare”, precizând profesorului Videoproiector Colectiv curenta
O2 că la sfârşitul orei elevii Evaluare
O3 vor fi capabili: orala
mijloacele de comuniacre;
O2 – să identifice regulile
60
de construire a
conversațiilor telefonice.
O3 – să precizeze tipurile
de mijloace de
comunicare;
-Profesorul comunica  Solicită eventuale Conversatia, Fișă de lucru In perechi Observare
O1 elevilor ca vor lucra in lămuriri Explicatia, curenta
O2 perechi o fisa de lucru  Rezolva cerintele din Exercitiul Evaluare
O3 formată din exerciții. fisele de lucru orala
-Discută cu elevii cerințele
din fișa de lucru la modul
general.
-Urmeaza activitatea
elevilor.
-Profesorul supravegheaza
si indruma activitatea
elevilor.
5.Realizarea Invită elevii la discuții prin -Citesc rezolvarea fișei de Colectiv- Observare
conexiunii inverse O1 rezolvarea corectă a fișei lucru; Fișe de lucru dirijată curenta
(15 min) O2 de lucru. -Fac completări; Conversația Evaluare
O3 -Sunt atenții la colegii lor; Explicația orala

sau puncte dupa caz)
7.Tema pentru Precizeaza sarcinile de Noteaza tema de rezolvat; Explicatia Individuala
acasă (2 min) lucru pentru acasa retin precizarile profesorului. Frontala -
61
Anexe
Fișă de lucru Nr. 1
Videoconferința
Proiector
Mijloace de
comunicare
Mijloace de comunicare
Presă MIJLOACE DE Internet

COMUNICARE
Mass-media
Mijloace de
comunicare
Mijloace de comunicare
Audioconferința
Telexul
Minitel
62
Fișa nr. 2
Asociază cifrele din coloana A cu literele din coloana B, în cazul în care există o corelație între noțiunile din prima și afirmațiile din a
doua.
A. Componente B. Descriere
1. Posta electronica a. Permite schimbul instantaneu

2. Telefon sau indirect de documnte 24 ore
3. Faxul din 24
4. Telexul b. Mijloc de comunicare folosit
foarte frecvent , de foarte mulți
oameni
c. Posibilitățile interactive ale
telefonului sunt flosite pentru a
reuni două sau mai multe
grupuri de persoane la distanță
d. Cel mai frecvent sistem de
comunicareon-line, prin care se
pot transmite mesaje
electronice de la o persoana la
alta
e. Fotocopia la distanță trimisă
prin rețeaua telefonică cu
ajutorul unui terminal de fax
63
Fișa nr. 3
Completați următorul joc de cvinte.
Se va obține pe verticală numele unui mijloc de comunicare care pune la dispoziția utilizatorilor serviciul de poștă electronica.
1. Mijloc de comunicare tradițional.
2. Fucția care ne conectează la complexitatea fenomenelor din societatea modernă.
3. Avantaj al comunicării vizuale.
4. Primul videotext care a permis transmiterea pe ecran a unor teste.
5. Audioconferința mijloc de comunicare :
6. Principalul mijloc de comunicare orală.
7. Rețeaua care permite schimbul instantaneu sau indirect de documente.
8. Serviciul de acces la calculatoare server.
64
Data: 22.11.2019
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X a
Molulul: Etica si comunicare profesionala
Unitatea de învăţare: Comunicarea scrisă
Titlul lecţiei: Comunicarea scrisă
Timp: 50 de minute
Scopul lecţiei: Însuşirea cunoştinţelor privind caracteristicile mesajului scris și a regulilor de redactare a mesajului scris;

URÎ 2 Comunicarea scrisă
Cunoștințe:
1.1.6 Enumerarea regulilor unei comunicări scrise;
Abilități:
1.2.9 Redactarea unui mesaj scris, cu respectarea regulilor și folosirea diferitelor tipuri de texte;
1.2.1o Formularea și exprimarea propriilor păreri oral sau în scris;
Atitudini:
1.3.1 Manifestarea interesului cu privire la nevoile interlocutorului;
1.3.2 Adoptarea unui ton discret și politicos conștientizând impactul vorbirii asupra altora;
1.3.3 Conștientizarea nevoii de a înțelege și utiliza limbajul într-un mod responsabil și pozitiv social;
1.3.4 Manifestarea capacității de concentrare într-o situație de comunicare dată;
1.3.5 Manifestarea unei atitudini deschise și de respect pentru diversitatea expresiilor culturale;
65
1.3.6 Argumentarea clară și concisă a propriilor puncte de vedere manifestând dispoziția spre un dialog critic și constructiv;
1.3.7 Manifestarea unei atitudini conciliate în procesul de comunicare și în primirea feedback-ului;
1.3.8 Manifestarea capacității de autoevaluare, asimilare, analiză și sinteză a informațiilor și documentelor;
1.3.9 Manifestarea capacității de a derula o comunicare eficientă cu partenerii deafaceri în situația dată;
1.3.10 Manifestarea capacității de a rezolva situații conflictuale în situația dată;
1.3.12 Conștientizarea conceptelor de bază cu privire la indivizi, organizații de muncă, egalitate de gen și nediscriminare;
1.3.17 Manifestarea unei atitudini proactive în viața socială, personală, ca și în timpul orelor de lucru;
O1 – să identifice caracteristicile mesajului scris;
O2 – să precizeze regulile de redactare a mesajului scris;
O3 – să precizeze etapele parcurse în redactarea unui mesaj scris.
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, videoproiector, marker;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, individuala si in perechi;
Bibliografie:
66
Obiective
a activitatii
1.Secvența - face prezenta elevilor şi - Prezintă elevii Conversatia Catalog Colectiv

captarea atenției desfășurare a lecției -
(2min)
2. Reactualizarea - Solicită răspunsuri Răspunsuri aşteptate : Conversaţia Colectiv Evaluare
cunoştinţelor la următoarele întrebări: n. Etapele parcurse în Explicaţia -dirijată orala
anterioare o. Care sunt etapele redactarea unui mesaj
(3 min) parcurse în redactarea scris sunt:
unui mesaj scris? - stabilirea scopului;
p. Care sunt - documentarea;
caracteristicile unui - sistematizarea materialului;
mesaj scris? - scrierea ciornei;
q. La ce întrebări - revizuirea și corectarea;
răspunde mesajul, dacă - editarea și formatarea.
este bine scris? o. Caracteristicile mesajului
r. Care sunt regulile de sunt :
redactare a mesajului - poate fi exprimat sub forme
scris? diferite ;
s. Care sunt normele - este analizat, apreciat după
privind redactarea unui fondul și forma textului
mesaj scris? - necesită anumite restricții de
utilizare;
- implică un control exigent
privind informațiile, faptele și
argumentele folosite ;
67
- trebuie să fie conceput cât
mai explicit.
p. Întrebările sunt :
- Are o temă bine aleasă?
- Este concis?
- Are un conținut unitar și în
final duce la o concluzie?
- Are un scop bine definit?
- Convinge cititorul?
q. Pentru ca un mesaj să fie
bine redactat trebuie să
aibă: claritate, concizie,
varietate, eufonie,
eficiență;
r. Normele privind
redactarea unui mesaj
scris sunt : așezarea
mesajului în pagină,
respectarea condițiilor
minimale de redactare,
limbajul folosit ;
trebuie să lucru. e a atentiei
procedeze elevii
în activitatea
independenta și
de grup
(5 min)
68
“Comunicarea scrisă”, -urmăresc atent explicaţiile Conversatia Tabla Individuala Observare
(20 min) O1 precizând că la sfârşitul profesorului Marker Colectiv curenta
O2 orei elevii vor fi capabili: Evaluare
O3 O1- să identifice orala
caracteristicile mesajului
scris;
O2 - să precizeze regulile
de redactare a mesajului
scris;
O3 - să precizeze etapele
parcurse în redactarea unui
mesaj scris.
-Profesorul comunica  Solicită eventuale Conversatia, Fișă de lucru In perechi Observare

O1 elevilor ca vor lucra in lămuriri Explicatia, curenta
O2 grupuri fișe de lucru  Rezolva cerintele din Exercitiul Evaluare
O3 fisele de lucru orala
5.Realizarea Invită elevii la discuții prin -Citesc rezolvarea fișelor de Conversația Fișe de lucru Colectiv- Observare
conexiunii inverse O1 rezolvarea corectă a fișei lucru; Explicația dirijată curenta
(15 min) O2 de lucru. -Fac completări; Evaluare
O3 orala
-Sunt atenții la colegii lor;

sau puncte dupa caz)
7.Tema pentru Precizeaza sarcinile de Noteaza tema de rezolvat; Explicatia Individuala
acasă (2 min) lucru pentru acasa retin precizarile profesorului. Frontala -
Anexe
69
Fișă de lucru – Comunicarea scrisă
1. Prezentați câte 5 caracteristici ale comunicării scrise.
-Mesajul scris trebuie să fie usor de citit;

- Mesajul scris trebuie să fie corect;
-Mesajul trebuie să fie adecvat direcției de transmitere;
-Mesajul trebuie să fie bine gândit;
- Mesajul trebuie să fie bine structurat.
2. Precizați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații.
a. Un mesaj bine scris trebuie să fie clar și la obiect A

b. În cadrul comunicării scrise este indicat să folosim fraze foarte lungi şi elaborate. F
c. În cazul unei comunicări scrise este bine să evitam jargonul. A
d. Este indicat sa utilizam formule de politete.A
e. Atunci când scriem o scrisoare de afaceri nu este necesar să menţionăm identitatea semnatarului. F
f. Un mesaj scris este analizat dupa forma si fondul textului A
g. Redactarea unui mesaj scris necesita un timp mai mare de elaborare A
h. Mesajul scris nu poate fi arhivat de catre emitator si receptor F
i. Comunicarea scrisa reprezinta o componena a comunicarii umane A
3. Întocmiți un procel verbal, încercând să respectați structura acestuia în întregime.
4. Prezentați câte 4 avantaje și 4 dezavantaje ale comunicării scrise
Avantaje
1. permite comunicarea la distanță
2. se poate păstra, arhiva
3. pot fi transmise informații complexe
70
4. emițătorul are timp să redacteze conținutul mesajului până ajunge la cea mai reușită formă
Dezavantaje
1. feedback întârziat
2. receptorul nu are posibilitatea de a pune întrebări și de a cere clarificări imediate
3. confidențialitate greu de asigurat
4. necesită un timp mai mare de redactare decât mesajul verbal
5. Așezați în ordine etapele de parcurs a unui mesaj scris.
Stabilirea oportunității transmiterii mesajului Ierarhizarea ideilor
Precizarea scopului mesajului Accesul la infomațiile transmise
Adaptarea informațiilor la tipul de receptor Informațiile să fie corecte
Structurarea cât mai bună a ideilor Anticiparea reacției receptorului
71
Data: 28.02.2020
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X a
Unitatea de învăţare: Comunicarea eficientă
Titlul lecţiei: Comunicarea eficientă - tehnici de ascultare
Tipul lecţiei : Lecție de dobândire de noi cunoștințe – variantă mixtă
Timp: 50 de minute
Motivaţia: Lecţia oferă o imagine de ansamblu a comunicării eficiente folosind corect tehnicile de ascultare, întrucât tema pe care ne propunem
să o abordăm este reprezentativă pentru o comunicare eficientă, atât în decursul cotidian cât și în mediul de afaceri. Astfel, elevii trebuie să
cunoască și să exerseze în mod corect informațiile despre tehnicile de ascultare, dobândite în cadrul acestei unități de învățare. La finalul
capitolului, fiecare elev va avea șansa să utilizeze corespunzător conceptele specifice comunicări eficiente precum și a cunoștințelor legate de
ascultare, primordiale pentru un bagaj adecvat de cunoștințe teoretice și practice. În analiza textelor suport, am urmat sugestiile metodologice ale
programei, având ca scop principal însușirea noilor informații privind subiectul abordat.

72
URÎ 2 Comunicarea eficientă
Cunoștințe:
1.1.8 Enumerarea elementelor unei comunicări eficiente;
1.1.9 Prezentarea metodelor de detensionare a unei situații conflictuale;
Abilități:
1.2.12 Ameliorarea calității comunicării;
1.2.13 Îndepărtarea barierelor comunicării;
1.2.14 Soluționarea situațiilor conflictuale;
Atitudini:
1.3.2. Adoptarea unui ton discret și politicos conștientizând impactul vorbirii asupra altora;
1.3.3. Conștientizarea nevoii de a înțelege și utiliza limbajul într-un mod responsabil și pozitiv social;
1.3.4. Manifestarea capacității de concentrare într-o situație de comunicare dată;
1.3.5. Manifestarea unei atitudini deschise și de respect pentru diversitatea expresiilor culturale;
1.3.6. Argumentarea clară și concisă a propriilor puncte de vedere manifestând dispoziția spre un dialog critic și constructiv;
1.3.7. Manifestarea unei atitudini conciliate în procesul de comunicare și în primirea feedback-ului;
1.3.8. Manifestarea capacității de autoevaluare, asimiliare, analiză și sinteză a informațiilor și documentelor;
1.3.9. Manifestarea capacității de a derula o comunicare eficientă cu partenerii de afaceri în situația dată;
1.3.10. Manifestarea capacității de a rezolva situații conflictuale în situația dată;
1.3.11. Asumarea responsabilă a utilizării mijloacelor media interactive;
1.3.12. Conștientizarea conceptelor de bază cu privire la indivizi, organizații de muncă, egalitate de gen și nediscriminare;
1.3.13. Implicarea activă în monitorizarea corespondenței conform regulilor prestabilite;
1.3.14. Asumarea responsabilității și încadrarea în normele etice la locurile de muncă;
1.3.15. Manifestarea disciplinei în muncă și păstrarea secretului de serviciu;
1.3.16. Respectarea principiilor etice de comportament în relațiile de muncă;
1.3.17. Manifestarea unei atitudini proactive în viața socială, personală, ca și în timpul orelor de lucru.
O1 – să definească corect termenul ascultare;
O2 – să asimileze corect tehnicile de ascultare
O3 – să identifice corect un ascultător pasiv și unul activ
73
Resurse:

Bibliografie:
74
Obiective
Conținuturi/ Metode de Mijloace de Forme de Evaluare
Timp învățământ învățământ organizare
a activității
captarea atenției desfășurare a lecției, se didactice necesare
( 2 minute ) face observații dacă este desfășurării activității.
cazul.
2. Verificarea Profesorul solicită Răspunsuri aşteptate : Conversaţia Colectiv Evaluare
cunoştinţelor răspunsuri a. - Atunci cand transmiti Explicaţia -dirijată orala
anterioare la următoarele întrebări: informatii:
( 5 minute ) t. Ce înseamnă să -să ceri ceea ce doresti să ceri;
comunici eficient? - să spui „Nu” atunci când
u. Care sunt etapele unei nudorești să faci/să spui ceva;
comunicări eficiente? - să exprimi ceea ce simți, in mod
v. Care sunt regulile unei direct;
comunicări eficiente? - Atunci când
w. Care sunt factorii care recepționezi informații:
influențează - să ascuți activ;
comunicarea? - să ceri/dai feedback;
- să știi să formulezi intrebari
închise sau deschise
- să sumarizezi și să
parafrazezi.
b. Etapele comunicării
eficiente sunt: conceperea
ideii, codarea, transmiterea
mesajului, receptarea,
75
decodarea, înțelegerea,
feedback-ul.
c. Regulile unei comunicări
eficiente sunt:
- să fie orientată pozitiv
- să fie bilaterală
- să fie securizată
- să construiască mesaje clare,
concise
d. Factorii interni: barierele de

limbaj: deficiențe verbale;
emoțiile; timiditatea; lipsa de
cunoaștere; lipsa de interes.
Factori externi:canalele de
comunicare; climatul de
comunicare: atmosfera;
perturbațiile fizice; zgomotele.
3. Captarea O1 Profesorul prezintă un Elevii urmăresc cu atenție Conversația Videoproiector Colectivă Capacitate
atenției O2 videoclip care sugerează videoclipul. Explicația Laptop a de
( 5 minute ) O3 cum să comunicăm concentrar
O4 eficient. e a atenției

noilor cunoștințe “Comunicarea eficientă - Elevii urmăresc atent Conversația Tabla Individuală Observare
O1 tehnici de ascultare”, explicaţiile profesorului. Marker Colectiv curentă
( 30 minute ) O2 precizând că la sfârşitul Evaluare
O3 orei elevii vor fi capabili: orală
O4 O1 – să definească
76
corect termenul ascultare;
O2 – să asimileze
corect tehnicile de
ascultare
corect un ascultător pasiv
și unul activ
Profesorul comunică Elevii vor solicita eventuale Conversația, Fișă de lucru Frontală Observare
O1 elevilor activitatea ce lămuriri. Explicația, Videoproiector În grup curentă
O2 urmează să fie desfășurată. Rezolva cerințele fișelor de Exercițiul Caiet Evaluare
O3 Profesorul imparte o fișă lucru. orală
de lucru elevilor pe care o Sunt atenți la explicațiile
va rezolva împreună cu profesorului.
aceștia.
6. Concluzii și Profesorul prezintă la Elevii sunt atenți Conversația Videoproiector Colectiv Observare
realizarea videoproiector un curentă
fedback-ului videoclip în care elevii v- Evaluare
( 6 minute ) or putea învăța arta de a orală
asculta eficient, fixând
cunoștințelor cumulate
anterior.
Apreciază activitatea
7. Tema pentru Precizează sarcinile de Notează tema de rezolvat; Explicația Individuală
acasă ( 2 minute ) lucru pentru acasă. rețin precizările profesorului. Frontală -
77
Anexe:
Fișă de lucru-Comunicarea eficientă. Tehnici de ascultare

Important! Cine va avea cele mai multe raspunsuri corecte, va primi la final un mic cadou.
I. Joc - comunicare eficienta - ascultare
Toata lumea inchideti ochii, si rapid executati ce voi spune.

1. Luati foaia cu ambele maini
2. Indoiti-o pe jumătate
3. Rupeti partea din stanga jos
4. Mai indoiti odata foia
5. Rupeți partea din dreapta sus
6. Mai indoiti o data foaia
7. Mai rupeti o data partea din stanga jos
In acest moment dacă eu am comunicat eficient atunci toată lumea ar trebui să aibă aceiasi forma a hartiei.
De ce comunicarea nu a fost eficientă?

Ex:
Nimeni nu a pus întrebări sau doar 1-2 persoane
Informatia transmisa nu a fost completa si exacta. Este foarte important ca atunci cand transmitem o informatie sau ii cerem
cuiva sa faca ceva, sa inteleaga ce asteptari avem si cum dorim exact sa fie facut.
De asemenea este foarte important sa-l intrebam pe celalalt ce a inteles, nu doar daca a inteles.
In cazul in care avem neclaritati, trebuie sa punem intrebari sau sa vedem ce a inteles exact persoana cu care comunicam,
pentru ca sarcina oferita sa fie realizata cu succes.
78
Există prea multe posibilitati de a realiza sarcina sau de a rupe hartia( vertical/orizontal, mare/mica), din acest motiv trebuie
sa ne asiguram ca avem toate detaliile puse la dispozitie pentru a realiza sarcina corect.
II. Aplicații
1. Selectați câte 5 caracteristici ale ascultătorului activ/pasiv din cele 15, și identificați- le pe celelalte 5.
Ascultătorul este complet implicat și reacționează la ideile prezentate de vorbitor. ACTIV
Ascultătorul reacționează folosind indicații nonverbale, comentarii, întrebări. ACTIV
Ascultătorul se conectează cu lumea și participă cu scopul rezolvării problemelor. ACTIV
Minte ascuțită, alertă pentru a explora, reflectaa asupra informațiilor. ACTIV
Ascultătorul își asumă responsabilitatea pentru propria lor învățare și creștere. ACTIV
Ascultătorul evită responsabilitatea pentru învățare și rezolvarea problemelor. PASIV
Putere de vointă mică sau inexistentă, nereceptivă pentru ideile noi. PASIV
Ascultătorul nu reacționează la ideile vorbitorului, ci doar ascultă. PASIV
Ascultătorul acceptă și păstrează informațiile așa cum sunt, fără intenția de a pune întrebări sau de a contesta ideea de
îmbunătățire. PASIV
Ascultătorul arată că ascultă, dar nu face o încercare de a înțelege semnificațiile. PASIV
Ascultătorul are intenția sinceră de a înțelege “harta” celuilalt, cât și felul în care se simte în legătură cu lucrurile asupra
cărora comunică. EMPATIC
Ascultătorul evită să îi impună celuilalt propriile sale valori, atitudini, motivații. EMPATIC
Ascultătorul caută pauze în comunicare care să îi permită să își plaseze replicile la mesjul enunțat. COMBATIV
Ascultătorul aude doar secvențe din mesajul enunțat. SELECTIV
Ascultătorul doar își arată intenția de asculta. INȘELĂTOR
2. Pentru fiecare dintre situațiile de mai jos identificați cuvintele lipsă și tipul de ascultător corespunzător.
a. Afirmă ca numai ......... (vorbitorul) este responsabil pentru o comunicare ...... (eficientă) – Ascultatorul .... pasiv
b. Trage ....(concluzii) inainte ca ....... (prezentarea, mesajul, informatia) sa se fi terminat. - Ascultatorul....pasiv
c. .....(Ascultă) numai persoane care sunt experte. – Ascultatorul ....selectiv
d. Il lasă pe ..... (vorbitor) sa termine fără să-l .....(întrerupă)- ascultatorul....activ
e. În timp ce ......(vorbitorul) prezintă, are contact..... (vizual) cu acesta. –Ascultătorul ....activ
79
3. Încercați să prezentați o situație, un dialog în care să utilizați tehnicile de ascultare.
Timp de lucru : 3 min
! Colegii v-or trebui să identifice tehnica de ascultare utilizată.
80
Prezentare PPT
81
82
Data: 03.03..2020
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X a
Titlul lecţiei: Barierele comunicării și îndepărtarea lor
Tipul lecţiei : Lecție de dobândire de noi cunoștințe – variantă mixtă
Timp: 50 de minute
Motivaţia: Lecţia este foarte importantă, întrucât tema pe care ne propunem să o abordăm este reprezentativă pentru practica comunicării. Astfel,
elevii trebuie să cunoască și să exerseze în mod corect informațiile despre îndepărtarea barierelor, dobândite în cadrul acestei unități de învățare.
La finalul capitolului, fiecare elev va putea identifica barierele comunicarii, precum și modalitățile de îndepărtare a acestora, primordiale pentru
un bagaj adecvat de cunoștințe teoretice și practice. În analiza textelor suport, am urmat sugestiile metodologice ale programei, având ca scop
principal însușirea noilor informații privind subiectul abordat.

83
Cunoștințe:
Abilități:
Atitudini:
1.3.17. Manifestarea unei atitudini proactive în viața socială, personală, ca și în timpul orelor de lucru.
84
O1 – să definească corect termenul bariere de comunicare;
O2 – să identifice corect clasificarea barierelor de comunicare;
O3 – să identifice corect barierele ascultării active și factorii care pot bloca procesul de comunicare;
O4 – să identifice modalități de îndepărtare a blocajelor de comunicare.

Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker, videoproiector;
Resurse:

Bibliografie:
85
Obiective
Conținuturi/ Metode de Mijloace Forme de Evaluare
Timp învățământ de organizare
învățăm a activității
ânt
captarea atenției desfășurare a lecției, se didactice necesare desfășurării
( 2 minute ) face observații dacă este activității.
cazul.
2. Verificarea Profesorul solicită elevilor Răspunsuri aşteptate : Conversaţia Colectiv Evaluare
cunoştinţelor să prezinte rezolvarea a. Ascultarea este calitatea sau Explicaţia -dirijată orala
anterioare aplicației pe care au avut-o atitudinea de a se supune
( 5 minute ) temă pentru acasă. constrângerilor, ordinelor sau
Profesorul solicită
îndrumărilor primite.
răspunsuri
la următoarele întrebări: b. Tehnicile de ascultare sunt :
x. Ce înseamnă ascultarea activă, pasivă,
ascultarea? înșelătoare, combativă,
y. Care sunt tehnicile de selectivă, empatică.
ascultare? c. Ascultarea activă:
z. Care sunt - ascultătorul este total
caracteristicile
implicat în ascultarea
acestora?
mesajului;
Ascultarea pasivă:
- receptorul este interesat sa
audă și să înțeleagă ce i se
transmite.
Ascultarea înșelătoare:
86
- este acel tip de ascultare în
care receptorul doar se face
că ascultă.
Ascultarea combativă:
- poate pretinde că ascultă,
dar în realitate fiind
preocupat să-și formuleze
propriile idei
Ascultarea selectivă:
- acel tip de ascultare în care
auzim fragmente din ceea ce
ni se spune.
Ascultarea empatică:
- presupune modul de
a asculta cu intenția
de a înțelege.
3. Captarea O1 Profesorul deseneaza o Elevii scriu rînd pe rînd câte o Conversația Tablă Colectivă Capacitate
atenției O2 mică schemă pe tablă, și barieră de comunicare pe care au Explicația Marker a de
( 5 minute ) O3 elevii completează cu idei întâlnit-o. concentrar
O4 proprii. e a atenției

noilor cunoștințe „Barierele comunicării Elevii urmăresc atent explicaţiile Conversația Tabla Individuală Observare
O1 și îndepărtarea lor”: profesorului. Marker Colectiv curentă
( 30 minute ) O2 O1 – să definească Elevii iși notează notițe pe caiet. Evaluare
O3 orală
corect termenul bariere de
O4
comunicare;
corect clasificarea
87
barierelor de comunicare;
corect barierele ascultării
active și factorii care pot
bloca procesul de
comunicare;
modalități de îndepărtare a
blocajelor de comunicare.
Profesorul comunică Elevii vor solicita eventuale Conversația, Fișă de Frontală Observare
O1 elevilor activitatea ce nelămuriri. Explicația, lucru În grup curentă
O2 urmează să fie desfășurată. Rezolva cerințele fișelor de lucru. Exercițiul Evaluare
O3 Profesorul imparte o fișă Sunt atenți la explicațiile Caiet orală
O4 de lucru elevilor pe care o profesorului.
va rezolva împreună cu Elevii lucrează individual sau pe
aceștia. grupe.
6. Concluzii și Profesorul face o scurtă Elevii sunt atenți Conversația Colectiv Observare
realizarea recapitulare, adăugând curentă
fedback-ului mici precizări. Evaluare
( 6 minute ) Apreciază activitatea orală
7. Tema pentru Precizează sarcinile de Notează tema de rezolvat; rețin Explicația Individuală
acasă ( 2 minute ) lucru pentru acasă. precizările profesorului. Frontală -
88
Anexe
Fișă de lucru – Barierele comunicării și îndepărtarea lor
1. Identificați din lista de exemple de mai jos tipul de barieră:

- Climat de muncă necorespunzător- Mediu
- Starea emoțională a receptorului poate deforma ceea ce aude - Limbaj
- Existenta presupunerilor-Conceptie
- Folosirea de suporturi informationale inadecvate-Mediu
- Aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane -Limbaj
- Exprimarea cu stangacie a mesajului de catre emitator- conceptie
- Ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea- Limbaj
- Concluzii pripite asupra mesajului- conceptie
- Dificultati de exprimare-Limbaj
- Lipsa de interes a receptorului fata de mesaj-conceptie
2. În coloana A sunt enumerați o parte din factorii care pot bloca sau altera procesul de comunicare, iar în coloana B, caracteristici ale acestora.
Asociați cifrei din coloana A litera corespunzătoare din coloana B.
A B
1. Dificultati de exprimare a. Cunostintele in legatura cu un anumit

subiect in discutie sunt diferite
2. Concluzii grăbite b. Evita recunoasterea realitatii in sine
3. Diferențe de percepție c. Interpreteaza situatiile in diferite
moduri
4. Diferente de statut d. Lipsa de incredere in propriile
posibilitati
5. Lipsa de interes a interlocutorului fata e. Lungimea excesiva a canalelor de
de mesaj comunicare
f. Necesita reformularea mesajului astfel
incat acesta sa intre in sfera de interese
89
si preocupari ale receptorului.
Rezolvare: 1-d ; 2-b; 3-c; 4-a; 5-f.
3. Identificați sau enumerați 5 bariere de comunicare întâlnite în viața de zi cu zi.

Bariere: Manipularea prin mass-media, prejudecățile, sentimentul de incompetență sau ineficiența, marginalizarea, izolarea, lipsa
încrederii în sine, neîncrederea față de superiori, dificultatea de a schimba modul de gandire, dependenta excesiva de opiniile altora.
Schimbați fișa cu altă ecipă. Noua echipa va trebui sa identifice modalități de îndepărtare a acestor bariere.
REZUMAT
Astfel, barierele de comunicare sunt bariere psihologice care împiedică oamenii să se înțeleagă reciproc în mod corect.În funcție de ceea
ce interlocutorul nu înțelege și cum, există mai multe tipuri de bariere de comunicare și caracteristicile acestora. Oamenii de știință prezintă
diferite modalități de clasificare a barierelor, deci este greu de spus cu siguranță câte dintre ele există. După cum arată practica, nu există niciun
obstacol în calea comunicării, care nu poate fi depășit, există doar lipsa de dorință a comunicatorului și a destinatarului de a găsi un limbaj
comun.
Temă pentru acasă:

Barierele comunicării determină diferite tipuri de comportament. Precizați tipul de comportament și o mică descriere a colegului de bancă.
90
Prezentare Power-Point
91
92
93
94
Data: 06.03.2020
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X a
Titlul lecţiei: Comunicarea eficientă - exerciții aplicative
Tipul lecţiei : Lecție de formare de priceperi și deprinderi intelectuale
Timp: 50 de minute

Cunoștințe:
Abilități:
Atitudini:
95
1.3.17. Manifestarea unei atitudini proactive în viața socială, personală, ca și în timpul
orelor de lucru.
O1 – să identifice factorii ce influențează comunicarea;
O2 – să identifice tehnicile de ascultare;
O3 – să identifice corect un ascultător pasiv și unul active;
O4 – să precizeze strategiile de soluționare a conflictelor;
O5 – să asocieze factorii care pot bloca sau altera procesul de comunicare cu descrierea acestora.
Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker, videoproiector;
Resurse:
96
‒ materiale: manualul, fișe de lucru, aplicația Kahoot

Bibliografie:
Obiective

Conținuturi/ Evaluare
Timp Metode de Mijloace de Forme de
învățământ învățământ organizare
a activității
1. Secvența Se face prezența elevilor şi se Prezintă elevii absenți. Conversația Catalog Colectiv
organizatorică, asigură condiții de desfășurare -dirijată -
captarea atenției a lecției, se face observații dacă
( 2 minute )
este cazul.
2. Verificarea Profesorul solicită răspunsuri Răspunsuri aşteptate : Conversaţia Colectiv Evaluare

cunoştinţelor la următoarele întrebări: a. Regulile unei Explicaţia -dirijată orala
anterioare aa. Care sunt regulile unei comunicări
( 10 minute ) comunicări eficiente? eficiente sunt:
bb. Enumerați tehnicile de - să fie orientate pozitiv
ascultare. - să fie bilaterală
cc. Descrieți fiecare tehnică de - să fie securizată
ascultare. - să se realizeze o
97
concordantă între
dd. Care sunt cele 4 bariere ale comunicarea verbal cu
ascultării active? cea mimico-gestuală
- să se evite ambiguitățile
- să se evite suprapunerea
ee. Enumerați și explicați 3 mesajelor
metode de soluționare a - să se construiască
conflictelor mesaje clare concise
b.c. Sunt 6 tehnici de
ascultare:
ascultare activă, pasivă,
înșelătoare, combativă,
selectivă, empatică.
d Ascultarea activă -
ascultătorul este total
implicat în ascultarea
mesajului;
- vrea să știe ce gândește
vorbitorul înainte de a
avea orice tip de reacție;
- confirmă întodeauna
înțelegerea mesajului
sau solicită feedback-ul
de la vorbitor;
- este cea mai eficientă și
recomandată tehnică de
ascultare.
Ascultarea pasiva:
- receptorul este interesat
sa audă și să înțeleagă ce
i se transmite, dar rămâne
pasiv atunci când i se
solicită fedback.
Ascultarea înșelătoare
98
- este acel tip de ascultare
în care receptorul doar se
face că ascultă.
Ascultarea combativă
- apare atunci când
ascultătorul este mai
interesat să-și promoveze
propriile opinii decât să
asculte ideile care îi sunt
transmise;
- poate pretinde că
ascultă, dar în realitate
fiind preocupat să-și
formuleze propriile idei
Ascultarea selectivă
- acel tip de ascultare în
care auzim fragmente din
ceea ce ni se spune
Ascultarea empatică
- presupune modul de
a asculta cu intenția
de a înțelege.
d. Cele 4 bariere ale
ascultării active sunt:
glasul rațiunii, judecata,
anticiparea și filtrarea.
e. 3 metode de
soluționare a conflictelor
pot fi:
- aplanarea Se justifică
atunci când o acțiune
nepopulară trebuie
aplicată. Se consideră că
relațiile nu trebuie
99
puse în pericol prin
distrugerea armoniei.
- colaborarea - Ambele
părți sunt legitime si
importante, cooperarea
este importantă.
- evitarea - Persoana își
justifică comportamentul
negând existența
problemei;
3.Demonstrarea O1 Profesorul prezintă modul de Elevii sunt atenți la Conversația Tabla Colectiv Capacitate
de către profesor O2 lucru în vederea rezolvării explicatiile profesorului Explicația -dirijată a de
a modului în care O3 sarcinilor de lucru. concentrar
trebuie să O4
e a atenției
procedeze elevii O5
în activitatea O6
independenta și
de grup
(3 min)
4. Lecția curentă Anunţă tema lecţiei:

( 30 minute ) “Comunicarea eficientă”, Elevii urmăresc atent Conversația Tabla Individuală Observare
O1 precizând că la sfârşitul orei explicaţiile profesorului. Marker Colectiv curentă
O2 elevii vor fi capabili:
O3 O1 – să identifice
O4
factorii ce influențează
O5
comunicarea;
tehnicile de ascultare;
corect un ascultător pasiv și
100
unul active;
O4 – să precizeze
strategiile de soluționare a
conflictelor;
O5 – să asocieze
factorii care pot bloca sau
altera procesul de comunicare
cu descrierea acestora.
-Discută cu elevii cerințele din Elevii vor solicita Conversația, Fișă de lucru Frontală Observare
O1 fișele de lucru la modul eventuale lămuriri. Explicația, Caiet În grup curentă
O2 general. Profesorul comunică Rezolva cerințele fișelor Exercițiul Evaluare
O3 elevilor că vor lucra și în de lucru. orală
O4 perechi o fișă de lucru. Sunt atenți la explicațiile
O5 -Urmează activitatea elevilor. profesorului.
-Profesorul supravegheaza și
îndrumă activitatea elevilor.
5. .Realizarea Invită elevii la discuții prin -Citesc rezolvarea fișei de Conversația Fișe de lucru Colectiv- Observare
conexiunii inverse rezolvarea corectă a fișei de lucru; Explicația dirijată curentă
(10 min) lucru. Și în 3 minute să -Fac completări; Evaluare
răspundă la întrebări prin -Sunt atenții la colegii lor; orală
intermediul aplicației Kahoot, -Răspund la întrebări
pentru a-și consolida
informațiile noi.
6. Evaluarea Apreciaza activitatea elevilor si

curentă (3 min) noteaza elevii care s-au -
remarcat (note sau puncte dupa
101
caz)
Anexe:
Fisa de lucru– Aplicatii Comunicarea eficientă
1. Joc de rol – se vor grupa câte doi elevi, vor purta un dialog, jucând două roluri: ascultător active și celălalt ascultător pasiv. Ceilalți elevi
vor încerca să identifice cine este ascultătorul active și cine pasiv.
2. Rezolvati urmatorul rebus, pe baza cunostintelor insusite in cadrul lectiei Conflicte si solutionarea lor.
C O M P R O M I S U L
A B A N D O N U L
A P L A N A R E A
V I C T O R I E I N F R A N G E R E
C O L A B O R A R E A
M E D I E R E A
V I C T O R I E V I C T O R I E
E V I T A R E A
1. Strategie care necesită capacități de negociator.

2. Retragerea fizică sau emoțională dintr-un conflict.
3. Metodă de solutionare a conflictelor.
4. În această strategia se produce o etalare de forțe din care obligatoriu o parte iese infrântă
102
5. Participare, alături de alte persoane, la realizarea unui proiect
6. Soluționarea unui conflict cu ajutorul unei persoane terte
7. Ambele părți implicate câștigă, iar probabilitatea declanșării unur conflicte este redusă.
8. Metodă de soluționare a unui conflict prin negarea existentei unei probleme
3. Se dau următoarele situații.

a. Te afli pe un stadion, la un concert și o vezi în public pe colega ta. Vrei să-i comunici un mesaj urgent. O strigi, ea te aude, dar distanța
dintre voi e mare, este gălăgie și nu vă puteți înțelege. climatul de comunicare - factor extern
b. Te afli în Franța și vrei să mergi cu taxiul la hotel. Taximetristul nu știe limba engleză, iar tu nu vorbești franțuzește, astfel că nu puteți
comunica. Bariere de limbaj - factor intern
d. Profesorul a numit-o pe Marina să citească tema, iar acesteia a început să îi tremure vocea. Emotie – factor intern
e. Un grup de turiști vizitează un castel. În timp ce ghidul le explica despre istoria locului, un telefon sună insistent. Interferențe, zgomot
-factor extern
f. Te afli într-un într-o peșteră și vrei si vorbești la telefon cu un prieten, totuși semnalul este foarte slab. Canalele de comunicare- factor
extern (se poate vorbi la telefon intr-o pestera daca este semnal)
g. Un turist il intreabă pe recepționer câți kilometri sunt până la aeroport. Acesta ii răspunde că el nu a fost niciodata la aeroport. Lipsa de
cunoastere – factor intern
i. Aflat în vizită la niște rude îndepărtate, copilului i se face sete, însă nu are curajul să ceară un pahar cu apă. -timiditatea- factor intern
Pentru fiecare situafie, precizalicare este factorul ce perturba procesul de comunicare.
4. Citiţi următoarele enunţuri. Apreciaţi valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos. Iar enunțurile false să fie corectate.
Capacitatea de a asculta este o calitate înnăscută. Fals. Ascultarea adevărată, activă, atentă, necesită eforturi conştiente şi antrenare.
Ascultarea este un proces pasiv. Fals. Ascultarea este un proces activ. Necesită concentrare, atenţie şi efort.
Vorbitorul nu trebuie întrerupt de către cel care-l ascultă. Fals. Întreruperea abruptă poate fi nepoliticoasă, dar a-l lăsa pe celălalt să creadă că
aţi înţeles tot ceea ce spune, este total neproductiv pentru ambele părţi. Ori de câte ori ceva este neclar, vorbitorul trebuie întrerupt pentru a
permite clarificarea mesajului transmis.
Dacă aţi înţeles ideea, nu mai este nevoie să-l asculţi cu atenţie în continuare pe vorbitor. Fals. Fără a asculta întreg mesajul, nu puteţi verifica
dacă aţi înţeles bine ideea şi puteţi face în continuare presupuneri incorecte.
Verbele a asculta şi a auzi sînt sinonime. Fals. Următoarele exemple arată că se aude, dar nu se ascultă ceea ce se spune (exemplu L-aţi auzit
pe un părinte spunându-i pe stradă copilului “Acum nu se poate, mai târziu”? L-aţi auzit pe un soţ spunând “Da, dragă, cum spui tu” atunci
când citeşte ziarul?)
103
Este nepoliticos să luaţi notiţe când cineva vă vorbeşte. Este ca şi când nu îi acordaţi respect, iar interlocutorul crede că celălalt ia notiţelor
pentru a-i evita privirea Fals. Este chiar indicat să se ia notiţe, în majoritatea situaţiilor (chiar dacă uneori vi se pare că trebuie să vă cereţi
scuze pentru că notaţi ceva când vi se vorbeşte). Luarea de notiţe permite concentrarea atenţiei, ajută memoria, îi arată interlocutorului că
puneţi preţ pe ideile transmise.
104
6.6. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATI EDUCATIVE
6.6.1. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATEA EXTRASCOLARA (model)
Colegiul Economic Administrativ iasi
ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
- EXCURSIE DE STUDIU -
“Slănic Moldova – Perla Moldovei”

Valori culturale şi spirituale ale Moldovei.
Data excursiei: 21.06. 2019 -22. 06. 2019

Organizator: Prof. Crina Ciobanu
ARGUMENT:
Vădită fiind importanţa educării şi formării personalităţii elevilor, se pune problema căilor şi mijloacelor prin care profesorii pot
contracara influenţele negative prin activităţile de zi cu zi, inclusiv prin acţiuni extraşcolare. Elevul trebuie învăţat să fie receptiv la nou şi să
vibreze în faţa frumuseţilor naturii, a lumii, în continuă schimbare, şi să aprecieze valorile trecutului.
Excursiile organizate de şcoală au multiple valenţe de informare şi educare a elevilor, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă pentru
că se desfăşoară într-un cadru nou, Acestea stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă reclamă efort
suplimentar.
Elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă se înveţe.
Acţionând individual sau în cadrul grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia
să se afirme conform naturii sale.
Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul
de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, elevii se autodisciplinează .
Astfel, cu ajutorul excursiilor şcolare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină, iniţiativă, precum şi deprinderi, proceduri
gospodăreşti de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare în viaţă.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
Excursiile şi drumeţiile au un caracter relaxant, contribuind în mod categoric la sudarea colectivelor de elevi. După trecerea anilor, copiii îşi
amintesc cu plăcere de întâmplările, din timpul excursiilor.
De aceea, cred că organizarea unor astfel de activităţi trebuie continuată, constituind o latură de seamă a procesului instructiv - educativ .
SCOPUL:
De a reconstitui, de a recapitula, de a aprofunda şi de a evalua caracteristici fizico- geografice, economice şi ecologice, îmbinate cu
elemente de istorie şi spiritualitate românescă din judeţele Vrancea şi Bacău, de a le cultiva preţuirea şi dragostea de frumos faţă de monumentele
istorice şi culturale vizitate, faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru, faţă de morala creştină românească şi faţă de natura patriei.
OBIECTIVE :
a) cognitive:
- să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;
- să observe principalele obiective istorice, economice, culturale ale zonei;
- să valorifice intra şi interdiciplinar conţinutul informaţional dobândit.
b) afectiv-atitudinale:
- să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseţilor ţării noastre;
- să-şi reactualizeze lecturi geografice, istorice şi literare despre elementele observate şi identificate;
c) psiho-motorii:
106
- să contribuie la dezvoltarea simţului de orientare geografică;
- să-şi dezvolte capacitatea de educaţie ecologică.
Obiective evaluative:
La sfârşitul excursiei, elevul:
 Să indice poziţia itinerarului în zona Moldovei, desprinzând conexiunile dintre mediul geografic şi om;
 Să comunice, folosind diverse metode şi mijloace de învăţământ, fondul general de cunoştinţe privind semnificaţiile,
particularităţile şi importanţa principalelor monumente istorice, de cultură, vizitate;
 Să demonstreze capacitatea de a înţelege, de a compara, de a distinge particularităţile şi elementele comune ale monumentelor
istorice şi culturale;
 Să aprecieze morala creştină românească şi frumuseţile florei şi faunei acestei părţi a ţării;
 Să valorifice intra- şi interdisciplinar conţinutul informaţiilor istorice, etnografice, folclorice, geografice, geologice, literare,
religioase etc
 Să motiveze de ce cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor istorice, religioase, folclorice, etnografice, ale mediului înconjurător
reprezintă îndatoriri elementare ale fiecărui locuitor al ţării.
GRUP ŢINTĂ:
Elevii clasei a IX-a A; a IX-a B, Colegiul Economic Administrativ Iasi
ITINERAR :IASI - VASLUI – BÂRLAD - MĂRĂȘEȘTI - BORZEȘTI - ONEȘTI- SLĂNIC MOLDOVA - TG. OCNA - BACĂU –
HEMEIUȘI – VASLUI - IASI
TIPUL EXCURSIEI :
Excursie pentru studiul monumentelor istorice şi culturale, a rezervaţiilor naturale, a formelor de relief din zona Vasluiului, Vrancei și
Bacăului.
Excursie cu caracter interdisciplinar ( ştiinţe, religie, literatură, geografie, istorie)
107
I. PREGĂTIREA EXCURSIEI : 21-22 iunie 2019
1. Anunţarea excursiei: Elevii au fost anunţaţi cu privire la data la care este efectuată excursia.
2. Pregătirea elevilor pentru această excursie se face în cadrul unei lecţii sau într-o şedinţă specială de instructaj, prezentându-se scopul
excursiei, traseul cu punctele cele mai importante. Se precizează materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea desfăşurată (caietele de
notiţe, creioane, pixuri, stilouri), precum şi echipamentul adecvat acestei activităţi extraşcolare.
Se stabileşte mijlocul de transport – autocarul – preţul biletelor, banii necesari pentru vizitarea monumentelor de cultură, pentru mici
cheltuieli şi pentru hrană.
Învăţătoarele şi elevii, pe baza hărţii fizice a României, realizează descrierea generală a zonei vizitate, o localizează pe hartă, precizează
formele de relief, monumentele cu rezonanţă istorică.
Elevii sunt împărţiţi, după înclinaţiile pe care le au, dar şi după preferinţele lor, în patru grupe, fiecăreia dintre echipe repartizându-i-se să
observe şi să noteze, pe lângă cunoştinţele de istorie şi informaţiile referitoare la:
1. Frumuseţile naturii;
2. Obiceiuri şi tradiţii româneşti;
3. Literatură, folclor, muzică;
4. Credinţe religioase, morala creştină românească.
Se aminteşte că informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în cadrul unei lecţii de evaluare-recapitulare.
DESFĂŞURAREA EXCURSIEI : 21-22 iunie 2019
La data şi la ora fixată, elevii se adună în curtea şcolii. Se face prezenţa, se reaminteşte regulamentul şi se deplasează la autocar. Se anunţă
traseul excursiei .
REZULTATE SCONTATE
1. Pe termen scurt:
- formarea unui comportament conştient şi activ faţă de protecţia mediului înconjurător;
- dezvoltarea capacităţilor de comportament, de integrare în grupul turiştilor, de cooperare între indivizi;
- cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanşarea de emoţii, aprecieri asupra frumuseţilor fizice, economice, religioase ale
teritoriului patriei şi împletirea cu elemente de istorie a trecutului şi prezentului poporului român.
2. Pe termen lung:
108
- formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor fizico-geografice, ecologice, de poluare a mediului şi cultivare a unei
educaţii ecologice;
- formarea deprinderii de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup turistic, de cooperare şi respect.
EVALUARE :
PORTOFOLIU:
1. se va indica pe hartă traseul parcurs, precizându-se obiectivele vizitate;
2. se va realiza un concurs de desene între clasele participante la excursie;
3. alcătuirea unui ,,Album al clasei” cu poze realizate în excursie;
4. realizarea unor reportaje pe tot parcursul excursiei.
II. DESFĂȘURAREA EXCURSIEI :
109
Nr. Obiectivul Principalele idei desprinse din explicaţiile însoţitorilor şi ghizilor
Crt.
1. Grădina zoologică Grădina Zoologică din Bârlad a fost înfiinţată în anul 1960 la
Bârlad iniţiativa specialiştilor din cadrul Secţiei de Ştiinte ale Naturii a Muzeului
“Vasile Pârvan”. Grădina Zoo din Bârlad are o vechie de 50 de ani,
întinzându-se pe aproximativ 5,6 hectare şi adăpostind circa 430 animale
din 70 de specii. Se numără printre cele 14 grădini Zoo din toată ţara, fiind
chiar una dintre puţinele din Moldova.
Începând cu anul 2013, animalele găzduite aici vor avea spaţii mai mari
conform cerinţelor europene.
2. Ferma de vaci Bădeana Ferma Bădeana reprezintă cartea de vizită a societăţii fiind

recunoscută ca una dintre cele mai moderne ferme de profil din ţară. Ferma
adăposteşte un efectiv de 1000 vaci, din care 450 vaci mulgătoare, diferenţa
fiind alcătuită din vaci tinere organizate pe grupe de vârstă. Ferma
Bădeana are în componenţă 9 grajduri din care 5 sunt destinate vacilor
mulgătoare, 3 grajduri pentru tineret şi 1 grajd pentru maternitate. Mulsul
vacilor se realizează cu un sistem automat de muls organizat pentru 24 de
vaci, dispus paralel 2 x 12 furnizat de Westfalia. Producţia zilnică a fermei
este de 11000 l lapte, cu o medie de 27 l per cap de vacă, lapte conform,
care se încadrează în categoria A de calitate. Prin investiţiile făcute atât în
infrastructura fermei cât şi în achizitionarea de material genetic 6.6.2. PROIECT DIDACTIC
superior, ferma Bădeana corespunde întru totul standardelor Uniunii PENTRU CONSILIERE
Europene şi normelor sanitar-veterinare în vigoare.
(anexa)
Mausoleul Mărășești Mausoleul de la Mărăşeşti - Monumentul Eroilor din Războiul de
3. Întregire Naţională se află la kilometrul 202 pe drumul naţional ce leagă
oraşul Focşani de Adjud, pe locul în care, în vara anului 1917, s-a desfăşurat
glorioasa bătălie de la Mărăşesti.Mausoleul de la Mărăşeşti este cel mai
impunator din ţară şi printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa,
fiind un monument dedicat eroilor Primului Război Mondial. Pe câmpiile de
luptă de la Mărăşeşti armata româna a ţinut piept atacurilor armatei inamice,
care voia să străpungă poarta Moldovei pe la Mărăşesti. Răspunsul a venit
cu o forţa de nezdruncinat: "Pe aici nu se trece!". Între 21 iulie - 21 august
1917 la Mărăşeşti şi în împrejurimi armata româna a obţinut o strălucitoare
şi răsunătoare victorie. În confruntările de la Mărăşesti au pierit 480 de
ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români. Actualmente mausoleul adăposteşte
5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune de 110
pe 18 culoare
6.6.3. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ CONSILIERE
Unitatea şcolară: Colegiul Economic Admionistrativ Iasi

Profesor diriginte: Crina Ciobanu
Aria curriculară: Consiliere și orientare
Programa aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S.: Nr. 5287 / 09.10.2006
COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE
1. Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei

1.1. Argumentarea importanței încrederii în sine, pentru evoluția personală
1.2. Examinarea caracteristicilor specific adolescenței
2. Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării personale și profesionale
2.1. Exersarea comunicării eficiente
2.2. Aplicarea tehnicilor de autocontrol emoțional
3. Utilizarea adecvată a informațiilor, în propria activitate, pentru obținerea succesului
3.1. Exersarea abilităților de utilizare a unor resurse de informare variate, referitoare la propria activitate
3.2. Analizarea corespondențelor dintre resursele personale de învățare și cerințele școlare, în context liceal
4. Elaborarea proiectului de dezvoltare personală și profesională
4.1. Analizarea conceptului de carieră și a factorilor care influențează alegerea carierei
5. Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate
5.1. Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din perspectiva calității acestora
5.2. Analizarea relației dintre stilul de viață și alegerea carierei
111
Planificare anuală
An şcolar 2019-2020
Nr total Număr de ore

Modulul Submodulul
de ore Sem. I Sem. II
Autocunoaştere şi dezvoltare Autocunoaştere 2 2
7
personală Creștere și schimbare 1 2
Comunicarea şi abilităţile Comunicare 1 2
6
sociale Autocontrol emoțional 1 2
Managementul informaţiilor şi Managementul informaţiilor 1 2
6
al învăţării Managementul învăţării 1 2
Planificarea carierei 4 Planificarea și dezvoltarea carierei 2 2
Calitatea relațiilor sociale 2 2
Calitatea stilului de viaţă 8
Calitatea opțiunilor privind cariera 2 2
Managementul clasei 3 Ore la dispoziţia dirigintelui 1 2
Total ore 34 14 20
Programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii
mai bun!” - Săptămână dedicată activităţilor
extracurriculare şi extraşcolare
Perioada ............................ Săptămâna …
Total săptămâni an şcolar: 34 Semestrul I – 14 săptămâni + Semestrul al II-lea – 20 săptămâni (din
112
care 1 săptămână Şcoala Altfel) = 34
Planificare calendaristica
Semestrul I
An şcolar 2019-2020
Competenţe Competenţe specifice Conţinuturi Teme propuse Săpt.

generale
1.1. Argumentarea Autocunoaștere: „Al cincilea element” S1
importantei încrederii în - încredere în sine
1. Explorarea sine, pentru evolutia - factori care influențează „Călătorie către mine însumi” S2
resurselor personale personală încrederea în sine
care influențează 1.2. Examinarea Creștere și schimbare: „Schimbările fizice, sociale și psihice S3
planificarea carierei caracteristicilor specifice - adolescența: caracteristicile în adolescență”
adolescenței dezvoltării fizice, cognitive,
emoționale „Copacul vieții” S4
2. Integrarea 2.1. Exersarea comunicării Comunicare: „Culori preferate” S5

abilităților de eficiente - forme de comunicare eficientă
interrelaționare, în 2.2. Aplicarea tehnicilor de Autocontrol emoțional: „Eu – un curcubeu de emoții și S6
vederea dezvoltarii autocontrol emoțional - tehnici de autocontrol sentimente”
personale și emoțional
profesionale
3. Utilizarea adecvată 3.1. Exersarea abilitatilor de Managementul informațiilor: „Calculatorul – ajutor sau piedică?” S7
a informațiilor, în utilizare a unor resurse de - resurse informatice și
propria activitate, informare variate, comunicaționale de informare cu
pentru obținerea referitoare privire la învățare, muncă și
succesului la propria activitate carieră
3.2. Analizarea Managementul învățării: „Stilul meu de învăţare” S8
113
corespondențelor dintre - tipuri de învățare
resursele personale de - tipuri și niveluri de performanțe
învatare și cerințele școlare, în învățare
în context liceal - cerințe școlare
4.1. Analizarea conceptului Planificarea și dezvoltarea „Identitatea vocațională” S9
4. Elaborarea de carieră și a factorilor care carierei:
proiectului de influențează alegerea - cariera: definire „Învăț să-mi construiesc cariera” S10
dezvoltare personală carierei - factorii care influențează
și profesională alegerea carierei
5.1. Identificarea Calitatea relațiilor sociale: „Competiţie sau cooperare?” S11
caracteristicilor relațiilor - factori care ameliorează
„Stiluri de abordare a conflictelor” S12
sociale, din perspectiva calitatea relațiilor sociale
5. Exersarea calității acestora - factori care deteriorează „Comportamentul violent. Cauze şi S13
abilităților de calitatea relațiilor sociale posibilităţi de prevenire”
management al unui - relații sociale optime
stil de viață de 5.2. Analizarea relației Calitatea opțiunilor privind „Scaunul șubred sau fotoliul S14
calitate dintre stilul de viață și cariera: confortabil?”
alegerea carierei - alegerea carierei din „Sunt aşa cum trăiesc, trăiesc aşa
perspectiva stilului de viață cum sunt”
intenționat
Planificare calendaristică
Semestrul al II-lea
114
Competenţe Competenţe specifice Conţinuturi Teme propuse Săpt.
generale
1.1. Argumentarea Autocunoaștere: „Mesaje ca-n poveşti. Imaginea de S15
importantei încrederii în - încredere în sine sine – cheia pentru o viaţă mai
1. Explorarea sine, pentru evolutia - factori care influențează bună”
resurselor personale personală încrederea în sine „A fi... pur şi simplu” S16
care influențează 1.2. Examinarea Creștere și schimbare: „Ultima filă a romanului meu de S17
planificarea carierei caracteristicilor specifice - adolescența: caracteristicile dragoste”
Adolescenței dezvoltării fizice, cognitive,
emoționale
2. Integrarea 2.1. Exersarea comunicării Comunicare: „Învață-i și pe alții comunicarea S18
abilităților de eficiente - forme de comunicare eficientă asertivă!” S 19
interrelaționare, în 2.2. Aplicarea tehnicilor de Autocontrol emoțional: „Amintiri şi emoţii” S20
vederea dezvoltarii autocontrol emotional - tehnici de autocontrol emoțional
personale și „Aceeași poveste, dar cu detalii S21
profesionale diferite”
3.1. Exersarea abilitatilor de Managementul informațiilor: „Acum sau prea târziu?” S22
utilizare a unor resurse de - resurse informatice și
informare variate, comunicaționale de informare cu
3. Utilizarea adecvată „Sunt cu cărţile, nu sunt singur” S23
referitoare privire la învățare, muncă și
a informațiilor, în
la propria activitate carieră
propria activitate,
3.2. Analizarea Managementul învățării: „Eu și nota proastă” S24
pentru obținerea
corespondențelor dintre - tipuri de învățare
succesului
resursele personale de - tipuri și niveluri de performanțe
„Fii expert în învățare - strategii S25
învatare și cerințele școlare, în învățare
de control al învăţării” S26
în context liceal - cerințe școlare
4. Elaborarea 4.1. Analizarea conceptului Planificarea și dezvoltarea carierei: „Valorile în care cred” S27
proiectului de de carieră și a factorilor care - cariera: definire
115
dezvoltare personală influențează alegerea - factorii care influențează „Cariera - între dorință și realitate” S28
și profesională Carierei alegerea carierei
5.1. Identificarea Calitatea relațiilor sociale: „Prietenia este…” S29
caracteristicilor relațiilor - factori care ameliorează calitatea
5. Exersarea sociale, din perspectiva relațiilor sociale „Ce guvernează o relație de cuplu S30
abilităților de calității acestora - factori care deteriorează calitatea armonioasă?”
management al unui relațiilor sociale
stil de viață de - relații sociale optime
calitate 5.2. Analizarea relației Calitatea opțiunilor privind cariera: „Egalitatea de şanse în S31
dintre stilul de viață și - alegerea carierei din perspectiva dezvoltarea carierei”
alegerea carierei stilului de viață intenționat
Organizarea clasei S32
Managementul clasei Bilanțul activităților S33
semestriale/anuale
Perioada ……….. Programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” - S34
Săptămână dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare
Semnatura,
116
6.7. FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ
A) Dosarul şcolar al elevului (în vederea realizării sarcinilor de profesor diriginte)

1. Date personale generale (nume, prenume, data naşterii etc.)
2. Fişa medicală
3. Fişa psihologică
4. Fişa rezultatelor şcolare
5. Rezultate la teste
6. Fişa convorbirilor cu părinţii
7. Fişa anchetei sociale
8. Mediul familial (scurtă caracterizare)
9. Dezvoltarea fizică (scurtă caracterizare)
10. Trăsături de personalitate caracteristice
11. Aptitudini speciale
12. Activitate extraşcolară
13. Interese, pasiuni
14. Aspiraţii educaţionale
15. Aspiraţii profesionale
16. Realizări excepţionale
17. Nevoi speciale
18. Adaptarea socială
19. Disciplina
20. Alte informaţii
B) Fişă psihopedagogică
1. Informaţii generale
Numele: Niculăescu
Prenumele: Ionuț
Data şi locul naşterii: 27.02.1993
Domiciliul: or. Bârlad, jud. Vaslui
2. Mediul familial
Tatăl: nume Nicolăescu Daniel
Ocupaţia: unic asociat al propriei firme “ Royal”
Mama: nume Nicolaescu Maria
Ocupaţia: gestionar gradinita “Porumbita”
Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia ): soră, elevă clasa VIII-a, Liceul Teoretic
Alte persoane care locuiesc împreună cu familia elevului: nimeni
Condiţii de studiu : depășesc media
Atitudinea familiei faţă de şcoală ( interes, colaborare, indiferenţă ): Atitudinea familiei față de
școală este una bună, familia are o înfluență benefică, oferă sfaturi și ajutor.
3. Starea de sănătate
Antecedente (boli, situaţii deosebite): fără
Starea actuală de sănătate: nu există
Recomandări medicale importante pentru procesul de învăţământ ( în colaborare cu medicul
Şcolar): activități de îndemânare, memorie
4. Situaţia şcolară
Rezultate la învăţătură: foarte bune
Succese deosebite în activitatea şcolară şi extraşcolară: Diplomă de merit, clasa VIII-a la

concursul națtional “Petru Poni”
Dificultăţi în activitatea de învăţare : nu sunt
118
5. Structura psihologică
• Procese cognitive
- Memorie ( foarte bună, medie, slabă): Memorie foarte bună, reține foarte ușor orice informație
- Gândire (nivel de dezvoltare, rezolvare de probleme): Nivel de dezvoltare ridicat, își rezolvă
foarte ușor problemele, găsind mereu soluții optime
- Limbaj (oral, scris, implicit, explicit): Posedă un limbaj coherent, cu un vocabulary adaptat
vârstei.
- Imaginaţie: Are un spirit dezvoltat în domeniul literar artistic. Imaginația este dezvoltată și
contribuie la diferite activități zilnice.
• Atenţia : Se remarcă o bună capacitate de concentrare.
• Procese volitive ( perseverenţă, iniţiativă, răspundere): Este o elevă perseverentă, atentă, la

diferite activități extrașcolare are initiative și încearcă să vină cu cât mai multe idei, deasemenea
fiind sefa clasei are o răspundere bună față de tot ce tine de atribuțiile sale.
• Trăsături de personalitate :
- Temperament: Este o persoană extravertită, comunicatică, deschisă.
- Atitudini ( faţă de muncă, faţă de sine, faţă de oameni, faţă de ţară): Se atârnă serios față de
orice activitate întreprinsă, acordă ajutor și atenție colegilor.
6. Orientarea şcolară şi profesională

Aspiraţiile elevului: Eleva dorește ca după terminarea școlii gimnaziale să urmeze un liceu de Arte
Plastice și Muzică. Visul ei este să devină designer.
Dorinţa părinţilor: Continuarea studiilor într-un liceu unde să-și poată dezvolta calitățile și
atitudinile.
Opinia studentului: Este un copil foarte bun și doresc să-și urmeze visul și să nu se oprească din a
cunoaște și descoperi lucruri noi.
119
7. Recomandări de ordin pedagogic
Obiective educaționale:
- Dezvoltarea capacității creative
- Cultivarea interesului pentru disciplinele care necesită un grad mai mare de
concentrare
- Stimularea perseverenței în pregătirea scolară
Intervenții educative oportune:
- Exercitarea unei supravegheri atente din partea familiei
- Preocuparea factorilor educativi, pentru a asigura un optimism motivațional, in
funcție de gradul de dificultate al sarcinilor, astfel încât să-i stimuleze și mai mult
interesul pentru activitatea școlară
Data completării fişei: 02.05.2020
120
6.8 FIŞE DE EVALUARE A LECŢIILOR
6.8.1. FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ NR.3(SEM 1)
Data : 14.11.2019
Clasa : 10 G
Disciplina : Etică și comunicare profesională
Subiectul lecţiei : Mijloace de comunicare
Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI 10
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea
obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI 10
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a
timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea
educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare,
motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul
(corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate
didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite; 10
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru
lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin
izbutite
NOTA 10(zece) SEMNĂTURA
Profesor- mentor: Ciobanu Crina
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = 30/3= 10
……… ….……………..
122
6.8.2 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI FINALE(sem. 1)
Data : 22.11.2019
Clasa : 10 G
Disciplina: Etică și comunicare profesională
Subiectul lecţiei : Comunicarea scrisă
Tipul lecţiei : Formare de priceperi și deprinderi
Nr. INDICATORI NOTE
crt. 4 5 6 7 8 9 10
timpului
izbutite
COMISIA NOTA: 10(zece) SEMNĂTURA
123
1. Profesor- mentor: Ciobanu Crina
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = 30/3=3
……… ….……………..
2. Profesor Didactica specialităţii
……………………………..…………..
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =
3 ……… …………………
124
6.8.3. FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ NR.3(SEM 2)
Data : 03.03.2020
Clasa : 10 E
Disciplina : Etică și comunicare profesională
Subiectul lecţiei : Barierele comunicării și îndepărtarea lor
Tipul lecţiei : Lecție de dobândire de noi cunoștințe – varianta mixtă
Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
timpului
izbutite
NOTA 9(nouă) SEMNĂTURA
Profesor- mentor: Ciobanu Crina
125
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = 28/3= 9,33
……… ….……………..
126
6.8.4 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI FINALE(sem. 2)
Data :06.03.2020
Clasa : 10 E
Disciplina: Etică și comunicare profesională
Subiectul lecţiei :Comunicarea eficientă – exerciții aplicative
Nr. INDICATORI NOTE
crt. 4 5 6 7 8 9 10
timpului
izbutite
COMISIA NOTA: 10(zece) SEMNĂTURA
127
1. Profesor- mentor: Ciobanu Crina
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = 30/3=3
……… ….……………..
2. Profesor Didactica specialităţii
……………………………..…………..
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =
3 ……… …………………
128
7. FEEDBACKUL STUDENTULUI PENTRU MENTORUL SĂU
Acest chestionar dă studentului posibilitatea de a reflecta asupra perioadei de practică

pedagogică şi de a face o evaluare a sprijinului pe care l-a primit din partea mentorului său. De
asemenea, el oferă mentorului un feedback concret asupra muncii de cooperare cu studentul.
Acordaţi note de la 1 la 5 care reflectă opinia dvs. în privinţa afirmaţiilor de mai jos.
1. Mentorul mi-a dat suficiente informaţii despre elevi şi despre şcoală înainte de a începe practica
pedagogică.
___5___
2. Mentorul a încercat să mă ajute în relaţia mea cu clasa.

___5___
3. Mentorul a fost întotdeauna abordabil când am avut nevoie de ajutor.

___5___
4. Mentorul mi-a oferit ajutor la planificarea lecţiilor atunci când am avut nevoie.
___5___
5. Mentorul m-a ajutat să găsesc materialele didactice adecvate pentru a le folosi la clasă, atunci
când am avut nevoie.
___5___
6. Mentorul a discutat cu mine lecţiile în mod constructiv.

___5___
7. Mentorul mi-a oferit în mod regulat un feedback la sfârşitul orei.

___5___
8. La evaluarea lecţiilor mele, mentorul a fost onest şi consecvent.

__5___
9. Mentorul m-a ajutat să identific ariile în care am probleme de predare (de exemplu:
managementul clasei, ritmul şi încadrarea în timp, etc.).
___5__
10. Mentorul mi-a oferit sugestii practice despre felul în care pot depăşi aceste probleme astfel
încât să-mi îmbunătăţesc predarea.
___5___
11. Mentorul m-a ajutat să-mi dezvolt abilităţile şi încrederea în autoevaluarea propriei mele
munci.
___5___
12. Mentorul mi-a acordat un grad de libertate rezonabil să conduc lecţia aşa cum doresc.
___5___
13. Ce notă pe o scală de la 1 la 5 credeţi că meritaţi pentru practica pedagogică?

___4___
14. Cât de potrivită a fost şcoala pentru practica pedagogică (pe o scală de la 1 la 5).
___5___
15. Faceţi alte comentarii.

Deși a fost o perioadă destul de lungă, de un an școlar, d-na profesor a avut mereu răbdare,
calmitate în a ne explica orice chestie micuță, a fost mereu alături de noi la orele de probă și ne-a
oferit cele mai ingenioase idei pentru a reuși să atingem noi performanțe. Încă de la început am
stabilit o legătură armoniosă, care ne-a fost de ajutor pe tot parcursul orelor la colegiu. A reușit să
ne susțină și să ne ajute din toate punctele de vedere și petntru acest lucru nu pot decât să îi
transmit zeci de mulțumiri. Felicitări pentru că mai există încă acest model de profesor și sper ca în
continuare să reușească să fie sursă de inspirație pentru studenții care le va fi mentor. Pentru mine
este și va rămâne un model demn de urmat.
131
8. RAPORT FINAL ASUPRA PRACTICII PEDAGOGICE
STUDENT/A: Tanasă C. Crina

Secţia: Informatică economică
Media notelor la lecţiile de probă: 10(zece) sau 9(nouă) după caz

Nota la lecţia finală: 10(zece) sau 9(nouă) după caz
Profesor mentor: Ciobanu Crina

Data: 22.05.2020
Nota pentru portofoliu:

Nota la practica pedagogică:
Profesor univ. coordonator……………………

Data………………..
132
9. Anexe
Anexa nr. 1 Lecție clasa IX-XII
5 iunie - Ziua impotriva violentei asupra copilului in Romania
Clasa: IX-XII
Timp: 50 min.
1. Ce este violenţa (5 min.)
Obiective:
a. Identificarea principalelor caracteristici care definesc violenţa.
b. Identificarea tipurilor de violenţă existente şi a caracteristicilor acestora.
Materiale: foi de hârtie sau de flipchart, carioci, creioane, pixuri

Descrierea activităţii: Împărţiţi Discutaţi cu elevii cu ărivire la ce cred ei că este violenţa.
Identificaţi în cadrul discuţiei principalele caracteristici, tipuri de violenţă, cauze, consecinte
2. Cum ai reacţiona dacă ţi-aş spune...? (15 min.)
Obiectiv: exersarea abilităţii de a primi şi oferi un feed-back negativ
Descrierea activităţii:
1. Introduceţi exerciţiul spunând următoarele: Există mai multe emoţii care sunt greu de trăit şi
de văzut de alţi oameni. De exemplu: furie, dezamăgire, supărare. Situaţia în care vrei să
transmiţi asta altei persoane se numeşte feedback negativ. Este important să învăţăm să
acceptăm un feedback negativ, deoarece aşa putem evita conflictul. Abilitatea de a da un
feedback negativ constă în exprimarea criticii, a decepţiei şi altor emoţii neplăcute în mod
calm, fără a pierde controlul şi a jigni persoana.
2. Rugaţi participanţii să-şi amintească situaţii recente în care au oferit feedback negativ. Cum
s-au simţit? Cum a influenţat asta relaţia?
3. Continuaţi prin a spune: A transmite un feedback negativ este o parte a abilităţii, cealaltă este
să poţi primi unul. După ce tu ai exprimat o opinie, te aştepţi ca şi cealaltă persoană să îţi
comunice ceva de acest gen. Este un mod foarte eficient de a soluţiona conflicte, a le aplana
înainte ca ele să se dezvolte în ceva grav, a-ţi apăra persoana fără a jigni pe interlocutor. A
primi un feedback negativ-a asculta şi a răspunde fără a deveni furios atunci când cineva
critică ceea ce ai spus sau ai făcut. Rugaţi participanţii să-şi amintească situaţii recente în
care au primit un feedback negativ. Cum s-au simţit? Cum a influenţat asta relaţia?
4. Propuneţi participanţilor să formeze perechi şi distribuiţi-le fişa de lucru. Propuneţi
perechilor să-şi aleagă o situaţie de neînţelegere şi să însceneze oferirea şi primirea de
feedback, urmând paşii din fişă. Rugaţi participanţii să schimbe rolurile. Discutaţi în grupul
mare despre avantajele abilităţii exersate.
133
FIŞA DE LUCRU
Cum să exprimăm şi să acceptam o reacţie negativă
Învaţă să-ţi exprimi eficient reacţia negativă
Fii calm şi întreabă persoana dacă este DISPUSĂ SĂ DISCUTE cu tine.

Spune ceva POZITIV.
Spune ce TE DERANJEAZĂ în comportamentul ei (nu la ea ca om).
Motivează DE CE te deranjează acel lucru sau dă un exemplu pentru o asemenea situaţie.
Roagă persoana în viitor SĂ PROCEDEZE DIFERIT, spune-i cum te aştepţi să se comporte în
situaţii similare.
Întreabă persoana cum SE SIMTE şi CE CREDE despre propunerea ta.
MULŢUMESTE-I că te-a ascultat.
Învaţă să primeşti o reacţie negativă

Rămâi calm şi ASCULTĂ ce iţi spune persoana.
Dacă nu înţelegi şi vrei să clarifici, roagă persoana să-ţi dea un EXEMPLU sau să-ţi explice ce are
în vedere.
Întreabă CE CREDE PERSOANA că ar trebui să faci în această situaţie, cum ar trebui să te
comporţi.
Dacă poţi, fii DE ACORD cu ceea ce ţi se spune, dacă este nevoie-cere-ţi SCUZE.
spune CE CREZI TU despre situaţie, care este punctul tău de vedere.
Oferă soluţii dacă propunerea făcută nu ţi se potriveşte.
Discuţii:
Cum v-ati simţit în situaţia să oferiţi şi să primiţi feedback negativ?
Ce a fost mai dificil în activitate?
Cum aţi reuşit să urmaţi paşii din fişă?
În ce situaţii reale aţi putea utiliza aceste tehnici?
3. Exerciţiu: Ştiu să fiu categoric/categorică
Obiective: exersarea deprinderilor de comunicare asertivă
Materiale necesare: o cutie cu bileţele cu numere de la 1 la 10 (sau 12, în funcţie de numărul de

copii din grup), post-it-uri de culoare galbenă şi de culoare albastră.
Descrierea activităţii: Coordonatorul grupului va explica elevilor că în acest exerciţiu vor învăţa
să comunice dorinţele lor celorlalţi astfel încât aceştia să le respecte, să ţină cont de ele, vor învaţa
cum să comunice anumite lucruri, fără a răni sau jigni pe ceilalţi din jur. De asemenea,
coordonatorul grupului va identifica împreună cu copiii de ce este important să spunem celor din
jur deea ce ne dorim-simţim cu adevărat şi cum să o facem într+o manieră asertivă, urmând paşii
din tabelul dat.
1. Exerciţiul poate fi introdus cu spunând următoarele:„Vom învăţa să spunem NU, vom

învăţa să spunem DA, VREAU, NU VREAU, VIN, NU VIN, într-o manieră în care cel cu
care vorbim să înţeleagă că ceea ce afirmăm este exact dorinţa noastră. Vom învăţa să
evităm situaţiile în care un NU să fie perceput de celălalt ca fiind de fapt DA.
2. Vom învăţa acum să spunem NU şi DA! Plimbaţi-vă prin cameră şi de fiecare dată când vă
întâlniţi cu o altă colegă/coleg, spuneţi-i NU cu toată energia pe care o aveţi. Folosiţi-vă
134
vocea, privirea, braţele, întreg corpul pentru a-i spune acelei persoane un NU cât mai
hotărât. Încurajaţi elevii să se exprime cât mai expresiv cu putinţă chiar dacă, datorită
efectului de amplificare, unele situaţii pot deveni foarte caraghioase. Oferiţi 5 minute
pentru exersare.
3. „Vom învăţa acum să cerem ceea ce ne dorim să să refuzăm ceea ce nu dorim să avem.
Vom folosi cuvintele VREAU, TE ROG şi NU VREAU, MULŢUMESC! De data aceasta
ne vom împărţi în 2 echipe. Veniţi să extrageţi din cutie câte un bileţel pe care sunt notate
numere de la 1 la 10. Cei care veţi trage numere impare veţi forma o echipă, iar cei care vor
extrage numerele pare, vor forma o altă echipă. Echipa numerelor impare va purta în piept
post-it-uri de culoare galbenă, iar echipa numerelor pare va purta în piept post-it-uri de
culoare albastră. Vom forma două echipe care ar putea purta numele a două flori:
Gălbenele şi Albăstrele. Vor fi formate perechi din câte un reprezentant al celor două
echipe formate. Gălbenelele vor avea în mână câte un creion. Albăstrelele vor încerca să
obţină acel creion, utilizând cuvintele „vreau”, „dă-mi te rog”, „îmi doresc şi eu”, folosind
diferite tonalităţi ale vocii şi ajutându-se de mimica şi pantomimica corporală. Gălbenelele
vor rezista cât mai mult tentaţiei de a oferi creionul, replicând „nu vreau”, „nu pot” etc şi
vor ceda atunci când comportamentul Albăstrelei este convingător. Atenţie: a nu se utiliza
niciun tip de violenţă sau atingeri fizice; exerciţiul se axeayă doar pe transmiterea verbală a
mesajului. Se oferă pentru exerciţiu 5 minute şi apoi se inversează rolurile.
4. „Vom învăţa cum să refuzăm să mergem acolo unde nu ne dorim.Vom lucra pe aceleaşi
perechi numai că de data aceasta vă veţi aşeza faţă în faţă la o distanţă de trei metri.
Gălbenelele vă vor invita să mergeţi către ele, folosind cuvântul „VINO” şi vor încerca să
fie foarte convingătoare. Albăstrelele vor refuza invitaţia primită tot într-o manieră cât mai
hotărâtă, fără să cedeze, spunând „NU VIN!”. Se oferă şi de data aceasta 5 minute pentru
exersare după care se vor inversa rolurile pentru 5 minute de lucru.
Notă: cereţi elevilor pe parcursul desfăşurării celor trei exerciţii să fie atenţi la
strategiile pe care le folosesc pentru a obţine ceea ce doresc şi să le reţină pe cele mai
bune dintre ele. De asemenea, atrageţi atenţia elevilor să observe ce simt atunci şi care
sunt situaţiile care îi aduc în punctul de a ceda cerinţelor, rugăminţilor celorlalţi.
În finalul exerciţiului, iniţiaţi discuţii pe teme precum:

 Când mi-a fost uşor sau dificil să comunic?
 Cum am făcut faţă situaţiilor dificile?
 Este sau nu nevoie să fim convingători atunci când comunic dorinţele mele?
PAŞI PENTRU TRANSMITEREA UNUI MESAJ ASERTIV
Paşi Descriere Cuvinte pe care le-ai putea Mesaje

spune …
1. Explică  “Mă simt frustrat când…” “Simt că sunt folosit
sentimentele
Spune ce simţi faţă de când îţi împrumut
 “Mă simt nefericit când …”
comportament sau faţă de
135
tale şi  “Mă simt…când…” rolele şi tu nu mi-le
problema.
problemă. înapoiezi la timp.”
 “Mă răneşte când …”
Descrie comportamentul  “Nu-mi place când…”
sau problema care violează
drepturile tale sau care te
deranjează.
2. Exprimă-ţi Spune clar ceea ce ţi-ai dori să  “Mi-ar place mai mult să…” “Mi-ar plăcea mai
cererea. se întâmple.  “Mi-ar plăcea ca tu…” mult ca atunci când
 “Ai putea te rog să…” împrumuţi rolele de la
 “Te rog nu…” mine să le dai înapoi

cât mai curând
 “Aş vrea ca tu …”
posibil”.
3. Întreabă Invită cealaltă persoană să-şi  “Ce simţi despre …?” “Este OK pentru
cealaltă exprime sentimentele, gândurile  “Este în regulă şi pentru tine?” tine?”
persoană ce în legătură cu cererea ta.  “Ce crezi?”
simte în  “Care sunt ideile tale?”
legătură cu
cererea ta.
Cealaltă persoană îşi face Cealaltă persoană răspunde. “Da, cred că ai
Răspunsul cunoscute sentimentele sau dreptate. Nu sunt prea
gândurile despre cererea ta. rapid la returnarea
rolelor, dar ţi-le voi
înapoia mai devreme
data viitoare”.
4. Acceptă, Dacă cealaltă persoană este de  “Mulţumesc” “Mulţumesc pentru
mulţumind acord cu cererea ta ,  “Foarte bine, apreciez asta”. înţelegere. Hai să
mulţumindu-i este cea mai bună  “Sunt fericit că eşti de acord”. mergem să ascultăm
metodă de a încheia discuţia.  “Minunat!” nişte muzică”.
136
Anexa nr. 2 Proiect preventive consum droguri

Iaşi, Strada Sãrãriei nr.35
Telefon/fax: 0232.267.669 ; 0232.216 .450
Email: colegiul_ec_adm_iasi@yahoo.com
www.colegiul-economic.ro
Avizat director,
Prof. dr. Gabriela TIPLIC
CONSUMUL DE DROGURI
Sinteza informativa
Dependenta de substante se caracterizeaza prin modificari negative comportamentale, afective,

mentale si de sanatate.
Tipuri de dependenta :
- dependenta de droguri,
- dependenta de alcool,
- dependenta de nicotina,
- dependenta de medicamente (ex. tranchilizante, somnifere etc).
Tipuri de droguri :
1. droguri de stimulare (cannabis,cocaina)

Tinerii consuma aceste droguri din nevoie de senzatii tari, iar ca efect principal se obtine
deformarea imaginii realitatii si scaderea perceptiei riscului.
2. droguri de relaxare (tranchilizante, barbiturice)
Tinerii care consuma aceste droguri simt nevoia de a se proteja de solicitarile si stimularile din
mediu, de a evita confruntarea cu probleme, din sentimentul de neputinta in a face fata solicitarilor.
3. droguri halucinogene sau psihedelice (LSD,ecstasy,mescalina)-au ca efecte tulburari ale
functionarii intelectuale, iluzii, halucinatii, tulburari de perceptie a timpului si distantei, tulburari
de comportament.
Factorii care duc la formarea intentiei de a consuma droguri :
1. curiozitatea - multi tineri cred ca daca iau droguri o singura data nu vor deveni
dependenti, dar in realitate este greu sa te opresti si sunt droguri care dau dependenta
dupa o singura doza.
2. rezolvarea problemelor – este important ca tanarul sa inteleaga ca primul pas in
rezolvarea problemelor este recunoasterea lor si nu evitarea acestora.
3. formarea unei imagini sociale – pentru ca incearca sa impresioneze, un tanar care
consuma droguri crede ca poate castiga aprecierea si respectul celorlalti dar de cele mai
multe ori este izolat de colegi si prieteni si creste riscul de a se afla in situatii ridicole.
4. presiunea grupului – sa fie la fel ca ceilalti din grup, unii tineri consuma droguri pentru
ca prietenii lor consuma si ei droguri.
137
5. un respect de sine scazut – un tanar cu un respect de sine scazut poate consuma droguri
pentru a se simti mai curajos, mai valoros sau mai interesant, in realitate insa, consumul
de droguri te face sa te simti controlat si manipulat.
Efectele consumului de droguri :
 Accidente de masina – sunt implicati adolescentii si tinerii,
 Violenta si delincventa
 Comportamente sexuale de risc (riscul pentru sarcini nedorite, infectarea cu boli cu
transmitere sexuala – SIDA)
 Costuri emotionale – consumul de droguri iti scade respectul de sine, devii mai deprimat,
esti mai agresiv, mai violent, iti pierzi respectul prietenilor, probleme cu parintii si la scoala
 Suicidul
Motive pentru care adolescentul ar putea fi o victima a drogurilor :
 cei din anturajul lui vorbesc si stiu multe despre droguri,
 e ceva nou, deosebit si in voga,
 provoaca senzatii tari,
 il pot ajuta sa-si faca mai multi prieteni sau sa intre intr-un cerc nou de prieteni,
 il pot ajuta sa obtina o stare placuta,
 il pot face sa se simta mai puternic si mai independent,
 este ceva interzis, deci va avea un secret,
 costa mult, deci este interesant, tentant si valoros,
 este o tentatie,
curiozitate.
Nu uitati ca varsta adolescentei este o perioada in care tanarul se defineste bio-psiho-social.
Acum tot ceea ce il impresioneaza il influenteaza si ii modifica comportamentul. Un rol
semnificativ il are anturajul de prieteni si colegi, temperamentul si personalitatea lui,precum si
mediul familial. Felul sau de a reactiona la provocari si tentatii este in stransa legatura cu sfera sa
de interese si preocupari. Adolescenta este o varsta a competitiei, a dorintelor de afirmare si de
inedit, precum si a dorintei de acceptare in grupuri de prieteni. Adolescentul isi poate dori ata de
mult sa fie acceptat intr-un grup de prieteni, incat drogul devine o modalitate de a fi alaturi de ei.
STRUCTURA PROIECT
1. Proiect : « Prevenirea consumului de droguri »

2. Obiective :
Obiectiv general
– dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor adecvate promovarii propriei sanatati fizice
si mentale.
Obiective specifice :
- sa recunoasca comportamentele sanatoase si comportamentele de risc,
- sa adopte deprinderi si comportamente favorabile mentinerii si promovarii sanatatii,
- sa initieze comportamente care mentin si promoveaza sanatatea.
3. Grup tinta :elevi
4.Activitati de incalzire :
Folosim un set de intrebari, exercitii sau jocuri pentru a relaxa atmosfera si pregatirea elevilor sa
lucreze impreuna.
I.
a) Este consumul de droguri o problema in comunitatea noastra ?
b) Care sunt problemele generate de consumul de droguri?
c) Ce gandesc oamenii din comunitatea ta despre consumul de droguri?
138
d) Ce crezi despre oamenii care vand droguri?
II.
1 Elevii vor fi impartiti in 6 grupe: Fiecare grupa are ca sarcina de identificat argumente
pro si contra pentru urmatoarele afirmatii:
a) “Consumul unui drog o singura data nu are efecte negative”.
b) « Adolescentii, tinerii nu pot deveni dependenti ».
c) “Este usor sa te opresti daca doresti”
d) “Consumul de droguri iti rezolva problemele”.
e) « Drogul te face sa comunici mai usor, te face sa te simti liber » !
f) « Numai indivizii slabi ajung dependenti de droguri » !
2 Fiecare grupa va prezenta argumente pentru afirmatiile pe care le-a avut de analizat.
Toate argumentele vor fi dezbatute in clasa de toti elevii. Scopul exercitiului este sa-i ajutam pe
elevi sa constientizeze miturile despre consumul de droguri si sa-i ajutam sa-si formeze atitudini de
respingere fata de consumul de droguri.
3 Elevii vor fi impartiti in 4 grupe. Fiecare grupa va avea ca sarcina sa identifice motivele
pentru care tinerii si adultii sunt tentati sa consume droguri si factorii care ii fac pe adolescenti sa
nu consume droguri.
Care sunt cauzele care ii fac pe tineri sa “incerce” sau sa consume droguri?
curiozitatea, tentatia
 nivelul educational si cultural redus, anturajul/prietenii “dubiosi”
 dorinta de senzatii tari
 probleme personale
 climat familial deplorabil
 lipsa de maturitate
 lipsa informatiilor sau informatii false despre droguri
 singuratatea
 imitarea modelelor din filme
 teribilismul
 lipsa banilor
 plictiseala
Care sunt factorii de rezilienta, protectivi in consumul de droguri?

 capacitatea individuala a adolescentului de a rezolva probleme si sentimentul de
autoeficienta
 existenta unei legaturi emotionale puternice intre parinti si adolescent
 existenta unor norme familiale clare si stabile
 supervizarea parinteasca asupra copiilor
 existenta unui randament scolar satisfacator cu asteptari usor peste masura posibilitatilor
actuale
 existenta unei legaturi afective pozitive cu scoala si profesorii
 valori prosociale ale grupului ; o buna selectie a prietenilor
 abilitati de comunicare asertiva: de a spune nu pot, nu vreau, nu ma intereseaza, de a decide
ce accepti si ce respingi din propunerile ce ti se fac
Reprezentati grafic diferite organe sau parti ale corpului (desen sau caricatura) afectate de
consumul de droguri.
139
Desenati un ceas. Notati in dreptul fiecarei ore si in interiorul cadranului simboluri sau aspecte
care exprima semnificatia scurgerii timpului pentru un consumator de droguri.
Folosirea unor metode de lucru ca : rememorarea, analiza, aplicarea si actionarea.
1. Rememorarea
Despre ce a fost vorba in material?
Cum s-a terminat?
2. Analiza
Care au fost cauzele problemei prezentate in acest material?
De ce s-a intamplat?
Cine sau ce le-a provocat ?
Care au fost consecintele ?
Cum interactioneaza aceasta problema cu altele in societate ?
3. Aplicarea
Le cer sa-si infrunte propriile probleme. Ii incurajez sa-si raporteze experientele la
experientele familiilor lor si la cele ale comunitatii in legatura cu tema(materialul)
prezentat.
4. Actioneaza
Odata inteleasa probleme si consecintele acesteia, elevii trebuie sa discute despre
posibile solutii.
Ce se poate face?
Care sunt actiunile concrete si ce compromisuri sunt posibile?
Cum pot fi indeplinite acestea ?
1. De ce crezi ca este bine sa consumi droguri ? De ce crezi ca nu este bine sa consumi

droguri ?
2. Ce efecte au drogurile asupra sanatatii tale ?
3. Ce efecte au drogurile asupra stimei de sine ?
4. Are vreunul din prietenii tai probleme legate de consumul de droguri ?
5. Ce crezi despre oamenii care vand droguri ?
6. Comercializezi sau ai comercializat vreodata droguri ?
7. Iei anumite droguri cand esti bolnav? Ai fost nevoit sa apelezi la ele pentru a opri starea de
rau?
8. Recunoasteti semnele fizice si cele comportamentale
9. Care crezi ca sunt imprejurarile/situatiile in care tinerii « incearca » sau devin consumatori
de droguri ?
- frecvantarea anumitor grupuri
- petreceri, discoteci
- prietenia toxicomanilor
- betia, starea de ebrietate
- locuri ascunse,secrete
10. Ce ii impiedica pe cei mai multi tineri sa consume droguri ?
- constientizarea pericolului
- respectul de sine
- dragostea de viata/frica de moarte
140
- constiinta/vointa
- un ideal de viata/alte preocupari
- nu simt nevoia, nu sunt influentabili
- teama de dependenta, de a nu se putea lasa
- frica de Dumnezeu
- mediul in care traiesc
- suportul moral al familiei, prietenilor
- efectul mass-media
- drogurile sunt pre scumpe.
11. Ce anume te-ar tenta totusi, de ce ai vrea sa incerci un drog?

- curiozitatea / sa vad cum este / sa traiesc acele senzatii
- daca as fi fortat, constrans
- daca sa fi la o petrecere / as fi ametit / beat
- daca prietenii m-ar convinge
12. Ce masuri ai lua pentru a opri consumul de droguri printre adolescenti?

- existenta unor psihologi in scoli cu care adolescentii sa poata discuta.
- Infiintarea unor centre gratuite de dezintoxicare si reabilitare
- Pedepsirea aspra a celor care vand droguri
- Implicarea parintilor in intelegerea si controlul tinerilor
- Imbunatatirea consumul vamal
- Informarea intensa prin mass-media asupra efectelor drogurilor
- Pedepsirea aspra a celor care vand droguri
Data: 6 martie 2019 Prof. Diriginte, Crina Ciobanu
141
Anexa nr. 3 Fișa elevului
Fișa elevului
I.Date de identificare : _______________________________________

Numele și prenumele: _______________________________________
Data și locul nașterii: ________________________________________
Domiciliul părinților: _________________________________________
Domiciliul elevului: __________________________________________
Religia : _______________ CNP:
II. Date privind mediul familial
Fix Mobil
Mama
Acasă Tata
Gazdă Elev
Tiul de familie
-normală
-părinți decedați: ____________
-părinți desparțiți
-concubinaj: _________________________________________
-părinți vitregi
-alte situații:__________________________________________
Dacă părinții sunt divorțați , precizați
tutorele:___________________________________________________
(Țara
Părinți plecați în străinătate: mama __________________________
tata __________________________ (Țara)

Părinți
Numele și prenumele Anul Ocupația Locul de muncă
nașterii
Tata
Mama
Frați/surori
142
Numele și prenumele Anul Pregătirea Școala și locul de muncă
nașterii școlară/profesională
III. Date medicale

Starea generală a sănătații: _______________________________
Mențiuni medicale cu importanță pentru procesul de învățământ
_________________________________________________________
IV.Rezultatele activității elevului

1. Situația școlară la sfârșitul clasei a _________
Media anuală Nota la purtare Disciplinele cu rezultatele
cele mai bune cele mai slabe
2.Participarea la cercuri pe materii , concursuri școlare , olimpiade și consemnarea rezultatelor

obținute
Cercul / concursul / olimpiada Rezultatul obținut
2.Preocupări în timpul liber:

Lectură (în ce domeniu):______________________________________
Lucru pe calculator(ce și cât pe zi)_______________________________
143
Alte preocupări_____________________________________________
_______________________________________________________________________________
_____________________________________
144
Anexa nr.4 CDL
COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IASI
CURRICULUML DE DEZVOLTARE LOCALA LICEU TEHNOLOGIC

CLASA A – IX –A PROFILUL: SERVICII
Anul Scolar : 2019-2020
Aria curriculara : Tehnologii Modulul CDL 2 : Organizarea locului

de munca
Propunãtori:
Prof. Ciobanu Crina

Prof. Tomus Andreea Otilia
Prof. Neacşu Borcan Alina Mariana
145
Iasi
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

STAGIU DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
I. Argument
Disciplina “ Organizarea locului de munca” face parte din modulul de Curriculum de dezvoltare
locala pentru clasa a IX-a si se adresează elevilor din domeniul economic, comerţ.
Prin parcurgerea programei acestei discipline, se urmareste dobândirea competenţelor descrise în
Standardele de Pregatire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de
Calificari Profesionale.
Acest obiect are 30 de ore. Se vor aplica strategii de învaţare cu caracter practico-aplicativ, cum
ar fi :
- munca în echipă pentru exersarea abilităţilor ;
- demonstraţie cu participare;
- elaborarea si implementarea unui proiect
Modulul de CDL va fi structurat pe unitatea de rezultate ale învăţării pentru abilitaţi cheie
“Organizarea locului de muncă” .
II.Precizări privind abordarea modulului

- Categoria de curriculum: Stagii de pregătire practică
- Număr de ore: 30ore/an, din care: 30 ore instruire practică;
- Toate orele sunt desfăşurate de către profesorul de specialitate.
III. Lista unităţilor de rezultate ale învăţării relevante pentru modul U.R.Î.
Organizarea locului de muncă IV.Tabel de corelare a rezultatelor învăţării şi
conţinuturilor
Unităţi de rezultate ale învăţării Conţinuturile învăţării
Rezultate ale învăţării
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
146
Prezentarea Aplicarea Asumarea Legislaţia muncii
obligaţiilor legislaţiei cu responsabilităţilor
privire la • Legea 319/ 2006 – Legea securitatii
angajatorului ce revin
Descrierea obligaţiile angajatorului si sanatatii in munca o Domeniul de
obligaţiilor angajatorului conform legislaţiei
lucrătorilor Aplicarea SSM Respectarea aplicare o Obligaţiile angajatorilor o
Prezentarea legislaţiei cu normelor generale
privire la Obligaţiile lucrătorilor o Accidente de
accidentelor de de securitate si
muncă şi a bolilor obligaţiile sănătate în muncă muncă o Boli profesionale
profesionale lucrătorilor Respectarea
specifice comerciali
normelor specifice
activităţii de Identificarea
de SSM pentru
accidentelor de
comerţ activitatea de
muncă şi bolilor • Norme specifice de securitate şi
Descrierea comerţ
profesionale
normelor specifice sănătate în muncă în activitatea de
specifice de SSM
activităţii de comerţ
pentru activitatea
de comerţ
o Încadrarea şi
comerţ
repartizarea personalului pe locuri
de muncă
o Instruirea personalului
o Dotarea cu
echipament
individual de protecţie
Definirea şi Respectarea Locul de muncă în cadrul procesului de

clasificarea Identificarea modului de
locurilor de particularităţilor utilizare a muncă
locului de echipamentelor şi
muncă
mijloacelor de • Locul de muncă: noţiune şi
Descrierea muncă
muncă clasificare
particularităţilor
Utilizarea corectă Respectarea • Particularităţile locului de muncă
locului de muncă
echipamentele şi ordinii şi curăţeniei
din domeniul din domeniul comerţ
mijloacele de la locul de muncă
comerţ
Prezentarea muncă • Echipamente şi mijloace de muncă
echipamentelor specifice
şi a mijloacelor de Identificarea
avantajele şi • Ordinea şi curăţenia la locul de
muncă
dezavantajele muncă
Prezentarea curăţeniei la locul
rolului ordinii şi
de muncă
curăţeniei la
locul de muncă
147
Prezentarea Identificarea Argumentarea Ergonomia locului de muncă în birou
principiilor principiilor necesităţii
organizării organizării • Principii ergonomice
adoptării măsurilor
ergonomice a ergonomice a de reducere a • Măsuri de reducere a efortului
locului de locului de efortului
muncă muncă Implicarea în
Descrierea Aplicarea crearea unui climat • Microclimatul
măsurilor de măsurilor de optim la locul de
reducere a reducere a muncă
efortului efortului
Descrierea Proiectarea
componentelor componentelor
microclimatului microclimatului
V. Sugestii metodologice
Orele alocate modulului vor fi predate de profesori de specialitate si ramane la latitudinea

cadrului didactic repartizarea orelor necesare fiecarei teme in functie domeniul, dificultatea
acesteia, mijloacele de invatamant aflate la dispozitia scolii, nivelul de pregatire al elevilor.
Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca, competentele determina
continuturile tematice iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor
dorite.
Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul didactic va avea un caracter activ,
interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de predare.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile de învăţare activă şi de a propune
noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în programă.
Se recomandă metodele active, centrate pe elev, care asigură un caracter formativ

procesului de învăţământ.
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare pentru fiecare conţinut tematic, se
regăsesc în tabelul de mai jos:
Metode de
Conţinut tematic predare/învăţare
recomandate
148
Legislaţia muncii
 Legea 319/ 2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca o Observarea dirijată,
Domeniul de aplicare o Obligaţiile angajatorilor o observarea independentă;
Obligaţiile lucrătorilor o Accidente de muncă
Explicaţia, demonstraţia
Problematizare, Studiu de
caz, Lectura independentă
o Boli profesionale şi Lectura explicativă,

Metoda SINELG, Cubul
 Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă în activitatea de
comerţ o Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă o
Instruirea personalului
o Dotarea cu echipament individual de protecţie
. Locul de muncă în cadrul procesului de muncă Problematizare, Ştiu/Vreau
• Locul de muncă: noţiune şi clasificare să ştiu/Am învăţat
• Particularităţile locului de muncă din domeniul comerţ Studiu de caz,
• Echipamente şi mijloace de muncă specifice Brainstorming

Tehnica 6/3/5, Metoda
• Ordinea şi curăţenia la locul de muncă
Philips 6/6, Organizatorul
grafic, Joc de rol
Autoevaluarea
Evaluarea grupului de lucru
Ergonomia locului de muncă în birou Observarea dirijată,

• Principii ergonomice observarea independentă;
• Măsuri de reducere a efortului Demonstraţia, lucrul în
• Microclimatul echipă, lecţii vizită, Studiu
de caz, Mozaic, Metoda
cubului, Brainstorming;
Exemplificare Metoda activ participativă Jocul de rol

Rezultatele învăţării
Cunoştinţe Abilităţi Atitutini
149
Prezentarea rolului ordinii şi Identificarea avantajele şi Respectarea ordinii şi
dezavantajele curăţeniei la
curăţeniei la locul de muncă locul de muncă curăţeniei la locul de muncă
Activitate: Identificarea mijloacelor de muncă pentru realizarea curăţeniei la locul de muncă

Obiective:
o Să identifice mijloacele de muncă necesare pentru realizarea
curăţeniei la locul de muncă o Să selecteze mijloacele de
muncă
o Să argumenteze alegerea făcută o Să realizeze curăţenia la
locul de muncă
Mod de organizare a activităţii: o Activitate pe grupe Resurse materiale: o Lavete,
Aspirator, Sisteme de Mopuri, Ştergătoare cu control de praf, Spray, Substanţe de curăţat
Durată: 45 minute
Desfăşurare: Profesorul prezintă elevilor mijloacele de muncă pentru realizarea curăţeniei la locul
de muncă.
Se formează grupe de câte 6 elevi. În fiecare grupă 5 elevi vor îndeplini rolul de lucrător în comerţ
şi un elev rolul de evaluator.
Sarcini de lucru pentru lucrătorii în comerţ:
o Asumarea rolurilor în echipă; o Repartizarea sarcinilor de
lucru între membrii echipei; o Selectarea mijloacelor de
muncă; o Realizarea curăţeniei la locul de muncă
Sarcini de lucru pentru evaluator o Observă modul de realizare a sarcinilor de lucru de către
lucrătorii în comerţ şi completează fişa de evaluare.
FIŞA DE EVALUARE
GRUPA ……………………………….
SARCINĂ DE LUCRU OBSERVAŢII NOTA
Asumarea rolurilor în echipă
Repartizarea sarcinilor de lucru
între membrii echipei
150
Selectarea mijloacelor
de muncă
Realizarea curăţeniei la locul de
muncă
Evaluare şi feed-back:
o Activitatea se va evalua pe baza unei fişe de evaluare
(detaliată la capitolul Sugestii privind evaluarea)
VI. Sugestii privind evaluarea
Evaluarea trebuie sa fie de tip continuu, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul

problemelor de evaluare precizate in Standardele de Pregatire Profesionala corespunzator
calificarii pentru nivelul IV in domeniul economic, comerţ. Un rezultat al învăţării se va evalua o
singura data.
Activitatile de invatare / instruire utilizate de cadrul didactic vor avea un caracter activ,
interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare.
Se vor utiliza metode cat mai diverse care sa stimuleze atentia, interesul, participarea nemijlocita
si spiritul creativ al elevilor , cum ar fi :
 metode bazate pe actiune ( lucrari de laborator )
 metode explorative ( vizite)
 metode expozitive ( explicatia, descrierea)
Exemplificarea evaluării rezultatelor învăţării

Rezultatele învăţării
Cunoştinţe Abilităţi Atitutini
Prezentarea rolului ordinii şi Identificarea avantajele şi Respectarea ordinii şi

dezavantajele curăţeniei la
curăţeniei la locul de muncă locul de muncă curăţeniei la locul de muncă
Activitate: Identificarea mijloacelor de muncă pentru realizarea curăţeniei la locul de muncă

Obiective:
o Să identifice mijloacele de muncă necesare pentru realizarea curăţeniei la locul
de muncă o Să selecteze mijloacele de muncă o Să argumenteze alegerea făcută
o Să realizeze curăţenia la locul de muncă

151
Criterii și indicatori de realizare şi ponderea acestora
Nr. crt. Criterii de realizare şi ponderea acestora Indicatorii de realizare şi ponderea Punctaj
acestora
1 Primirea şi planificarea sarcinii 30% Selectarea informaţiilor 60% 18
de lucru necesare pentru identificarea
mijloacelor de muncă necesare
Alegerea mijloacelor de muncă 40% 12

necesare
2 Realizarea sarcinii de lucru 40% Respectarea etapelor 50% 20
prezentate de cadrul didactic
Utilizarea corectă a mijloacelor 50% 20
de muncă
3 Prezentarea şi promovarea 30% Folosirea corectă a 33,3% 10

sarcinii realizate terminologiei de specialitate
Prezentarea unei aprecieri 33,3% 10

globale a muncii realizate.
Argumentarea activității 33,3% 10

realizate.
4 TOTAL 100
Fișă de evaluare a activității
A. Criterii de apreciere a performanţei

1. Selectarea informaţiilor necesare pentru identificarea mijloacelor de muncă necesare
□
1. Alegerea mijloacelor de muncă necesare
□
2. Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic
□
3. Utilizarea corectă a mijloacelor de muncă
□
4. Folosirea corectă a terminologiei de specialitate
□
5. Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate
□
152
6. Argumentarea activității realizate
□
VIII. Bibliografie
1. Hidos, C., Organizarea locului de muncă şi elemente de ergonomie, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1973;
1. Ilie, S. C., Manual pentru pregătirea practică – Comerţ, Clasa a IX-a, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2006 ;
2. Moldovan, M., Ergonomie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;
3. Tomescu, F., Ergonomia în comerţ, Editura ASE, Bucureşti, 1998.
Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
NSPM 62 – Norme specifice de protecţie a muncii pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul
153

Prezentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILOR

Unitatea de învăţământ pilot: Colegiul Economic Administrativ Iaşi

Directorul unităţii de învăţământ pilot (semnătură şi ştampilă):

Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea “Al.I.Cuza”, Facultatea

1. Obiectivele practicii pedagogice

Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ, are următoarele obiective:

a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:

FAMILIARIZAREA STUDENTULUI CU ŞCOALA ŞI ACTIVITATEA PROFESORULUI

3.1.ORARUL SĂPTĂMÂNAL AL PROFESORULUI MENTOR

ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

3.2.PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE

1. Lecţia de probă nr.1

1. Lecţia de probă nr.1

1. De ce aţi ales să faceţi modulul de practică pedagogică?

2. Ce doriţi să realizaţi în profesia dvs.?

3. Cum vedeţi profesia de profesor?

Tip Profesor bun Profesor slab

6. Ce fel de profesor credeţi că veţi fi?

7. Marcaţi un X punctul de pe linie care indică situaţia dvs.:

 Gândire clară X ________________________ confuz;

 Creativ/ imaginativ X ___________________ nu prea creativ/ imaginativ;

 Calm/ stăpân pe sine X__________________ agitat/ emotiv;

 Încrezător X ___________________________ neîncrezător;

 Răbdător X ___________________________ nerăbdător;

 Întâi acţionez, apoi gândesc _____________X gândesc întâi, apoi acţionez ;

 Optimist X ____________________________ pesimist;

 Extrovertit X __________________________ introvertit.

Nr. Data Ora Clasa Tipul activităţii Semnătura

6. 14.11.2019 08:15- 10 G Lecție de probă - “Mijloace de

15. 06.03.2020 10:15- 10 G Asistență la colegi(Giosanu

6. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE

Etapa de observaţie a practicii pedagogice are ca obiectiv familiarizarea studenţilor cu

6.1. FIŞA DE ASISTENŢĂ

Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker.

Desfăşurarea lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)

Observaţii …( Se menţionează observaţiile profesorului mentor şi ale colegilor)

Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker, videoproiector.

Desfăşurarea lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)

Observaţii …( Se menţionează observaţiile profesorului mentor şi ale colegilor)

Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker, videoproiector.

Desfăşurarea lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)

Observaţii …( Se menţionează observaţiile profesorului mentor şi ale colegilor)

Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă.

Desfăşurarea lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)

Observaţii …( Se menţionează observaţiile profesorului mentor şi ale colegilor)

Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker, videoproiector.

Desfăşurarea lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)

Observaţii …( Se menţionează observaţiile profesorului mentor şi ale colegilor)

Resurse materiale: Fișe de lucru, caiete, tablă, marker.

Desfăşurarea lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)

Observaţii …( Se menţionează observaţiile profesorului mentor şi ale colegilor)

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de

Unitatea de învăţământ:Colegiul Economic Administrativ Iasi Avizat,

Unitatea de rezultate ale

1.1.4 1.2.4 1.3.7 FORME DE COMUNICARE 2 3

7.3. Ascultarea activă/Pasivă 2 S16

10.5. Principii de etică profesională 1 1 S31 S31