Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Stiinţe
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Caiet de practică pedagogică,


anul III, semestreleul I, II, Nivelul I/Nivel II de pregătire psihopedagogică

Student (nume şi prenume): …………………………………………………………………...............


Anul de studiu: ……..
Anul universitar: ...........................................
Facultatea: …………………………………….............................................................................
Specializarea: ………………………………….............................................................................
Unitatea de învăţământ – bază de practică pedagogică: ……………………………………………………
Profesor îndrumător din baza de practică (tutore): …………………………………………….................
Semnătura: …………

1
Ce competenţe îţi vei forma la Practică pedagogică?
 Îţi vei consolida şi aprofunda pregătirea de specialitate, dar şi pe cea psihopedagogică, metodică, managerială şi de comunicare
didactică.
 Vei exersa şi îți vei forma abilităţi şi comportamente necesare exercitării profesiei didactice.
 Te vei familiariza cu documente şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic.
 Vei aplica, la disciplinele de învăţământ specifice specializării tale, componentele procesului general de predare-învăţare-evalu-
are (principiile, finalităţile, conţinutul, metodele, formele de organizare și de evaluare a rezultatelor şcolare).
 Îţi vei dezvolta abilităţile practice de proiectare didactică.
 Vei efectua şi vei exersa acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza pregătirii tale teoretice în domeniile: psihologia ed-
ucaţiei, pedagogie, didactica specializării, managementul clasei de elevi, instruire asistată de calculator.
 Îţi vei forma capacitatea de a cunoaşte, într-o manieră sistematică, elevii (individual şi ca grup şcolar), în vederea abordării
diferenţiate a acestora.
 Îţi vei cultiva abilităţile şi capacităţile de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor autoevaluării în practica personală specifică
oricărei dezvoltări profesionale.

1. Aspecte legate de organizarea activităţii de Pedagogică Pedagogică

Practica pedagogică, este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD ) din cadrul
Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău în colaborare cu Inspectoratul Scolar Judeţean Cele două instituţii incheie, conform
legislaţiei în vigoare, un document denumit ACORDUL-CADRU PENTRU DESFĂȘURAREA PRACTICII PEDAGOGICE,
care reglementeaza aspectele legate de această colaborare.

Practica pedagogică a studentilor cuprinde următoarele tipuri de activităţi:

a) activitati de observare si de familiarizare cu desfasurarea procesului instructiv-educativ din unitatile de invatamant;

b) activitati de cunoastere si caracterizare psihopedagogica a elevilor;

c) activitati de planificare si proiectare a procesului de predare si invatare;

2
d) activitati didactice efective, constand in proiectarea, evaluarea si realizarea lectiilor ( a unitatilor de invatare), finalizate prin
sustinerea unei lectii de proba;

e) activitati de cunoastere a problemelor specifice ale managementului institutiilor de invatamant.

(3) Practica pedagogică a studenţilor este asigurată de cadre didactice din invatamantul preuniversitar care au statutul de mentori de
practica pedagogica. Statutul de mentor de practica pedagogica este asigurat de legislaţia în vigoare şi aprobat de catre DPPD in
colaborare cu Inspectoratul Scolar Judeţean.

(4) Coordonarea practicii pedagogice pe specializari este asigurata de un cadru didactic universitar, avand cel putin functia didactica de
lector. Acesta intocmeste tematica practicii, controleaza activitatea desfasurata de studenti, evalueaza prestatia studentilor si acorda
notele la colocviul de practica în colaborare cu mentorul de practică. Activitatile de practica pedagogica sunt cuprinse în posturi
didactice potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

(5) Studenţii au obligatia de a respecta normele de conduita morala impuse de deontologia profesiunii didactice, precum si normele de
conduita specifice impuse de institutia de invatamant in care se efectueaza practica. Abaterile se sanctioneaza cu pierderea calitatii de
practicant si, prin consecinta, a calitatii de student a DPPD.

La finalul activitatii de practica pedagogică, studentul va trebui să întocmeasca în vederea evaluării la această disciplină, un
Portofoliu de practică pedagogică care va conţine:
- Proiectul/ proiectele didactice aferente lectiile finale predate
- Fișă de observaţie a unui elev pe parcusrul unui semestru;
- O planificare calendaristica/anuală
- Fisa de evaluare a lectiei finale realizate de catre mentor

În SEMESTRUL I:
1. Activităţi de cunoaştere a şcolii de aplicaţie, de observare a procesului de învăţământ şi de analiză a documentelor şcolare
(orar, catalog, registru matricol etc.). Vei avea de analizat: ● profilului şcolii şi managementul şcolar; ● organigrama şcolii; ●
structura anului şcolar; ● programul de activitate al comisiei metodice din profilul studentului practicant si a documentelor
curriculare; ● continutul portofoliul profesorului (CV, Fisa postului, programele disciplinelor, planificari, proiecte ale unitatilor
de invatare, lista activitatilor extrascolare si extracurriculare, dovezi ale participarii la activitati extrascolare si extracurriculare,
modele de teste de evaluare, evidenta materialelor de specialitate, orarul consultatiilor cu parintii, orar etc.); ● exemple de
activităţi educative desfăşurate în şcoală;
2. Participarea la două-trei lecţii demonstrative realizate de către profesorul îndrumător, conform graficului de asistenţă
întocmit. Se vor completa: ● fişele de observare pentru lecţiile asistate;

3
3. Realizarea planificării calendaristice orientative pentru disciplina de practică pedagogică;
4. Realizarea proiectului unei unităţi de învăţare, din planificarea calendaristică elaborată;
5. Pregătirea şi susţinerea, conform programării realizate, a una-două lecţii de probă la disciplina (disciplinele) de practică
pedagogică:
6. ● elaborarea a două proiecte de lecţie, vizate de către profesorul îndrumător.
76. Pregătirea şi susţinerea lecţiei finale, conform programării: elaborarea proiectului didactic al lecţiei finale, vizat de către
profesorul îndrumător.
87. Completarea caietului de practică la rubricile corespunzătoare.
98. Susținerea colocviului de practică pedagogică în Semestrul I.
NOTĂ: Toate documentele şi materialele elaborate de către studentul practicant în Semestrul I vor fi evaluate de către profesorul
îndrumător din şcoala de aplicaţie, corespunzător documentelor de evaluare incluse în caietul de practică pedagogică. În urma
colocviului de practică, coordonatorul din DPPD poate menține, crește sau descrește nota propusă de către profesorul îndrumător.

Practica pedagogică va continua și în SEMESTRUL AL II-LEA, cu sarcini corespunzătoare:


1. Participarea la activități didactice și nedidactice
2. Pregătirea şi susţinerea, conform programării realizate, a unei lecţii de probă la un alt tip de lecţie1 decât cele din Semestrul
I: elaborarea proiectului didactic al lecţiei de probă; analiza acestuia împreună cu îndrumătorul de practică.
2. Pregătirea şi susţinerea unei lecţii finale, conform programării: elaborarea proiectului didactic al lecţiei finale. proiectarea
şi implementarea unui proiect de activitate extracurriculară/activitatea de dirigentie (consiliere), sub directa îndrumare a
profesorului îndrumător.
3. Documentarea, pe toată durata Semestrului al II-lea, şi completarea unei Fişe de caracterizare psihopedagogică a unui
elev din şcoala de aplicaţie, pe care l-a observat pe toată durata practicii pedagogice
4. Completarea caietului de practică la rubricile corespunzătoare;
5. Predarea către îndrumătorul de practică a caietului completat.
6. Susținerea colocviului de practică pedagogică în Semestrul al II-lea.
NOTĂ: Toate documentele şi materialele elaborate de către studentul practicant în Semestrul al II-lea vor fi evaluate de către
profesorul îndrumător din şcoala de aplicaţie.În urma colocviului de practică, coordonatorul din DPPD poate menține, crește sau
descrește nota propusă de către profesorul îndrumător

2. ETAPELE PROIECTĂRII DIDACTICE

Demersul de anticipare a desfăşurării activităţii instructiv-educative implică următoarele etape:


- stabilirea obiectivelor activităţii instructiv-educative. Obiectivele sunt rezultatele aşteptate la sfârşitul unei activităţi de
învăţare şi sunt exprimate în termeni de achiziţii în plan comportamental;

4
- alegerea conţinuturilor activităţii instructiv-educative. Conţinuturile sunt selectaţi în funcţie de obiectivele propuse şi sunt
organizate, structurate după cerinţele didactice şi respectându-se programele şcolare în vigoare, elaborate de minister;
- precizarea căilor şi mijloacelor de realizare a obiectivelor, ceea ce implică alegerea metodelor şi mijloacelor de învăţământ,
elaborarea suporturilor materiale, construirea situaţiilor de învăţare ş.a.;
- elaborarea modalităţilor de evaluare, prin stabilirea criteriilor şi tehnicilor de evaluare şi construire a instrumentelor de
evaluare.

În funcţie de perioada de timp luată în considerare, proiectarea pedagogică poate fi: globală sau eşalonată.
A) Proiectarea pedagogică globală Proiectarea pedagogică globală este realizată pe o perioadă mai mare de timp (ciclu de în-
văţământ) şi se finalizează cu elaborarea planurilor cadru şi a programelor şcolare. Modul de îmbinare a disciplinelor obliga-
torii cu cele opţionale pentru fiecare clasă constituie schema orară.
B) Proiectarea pedagogică eşalonată Proiectarea pedagogică eşalonată vizează perioade de timp mai restrânse (an şcolar, semestru,
capitol, lecţie). Este realizată de cadrele didactice şi se concretizează în planificări şi proiecte didactice ‚ în concordanţă cu
programa şcolară în vigoare.

- lectiile/activitatile corespunzatoare numarului de ore alocat unitatii de invatare formeaza sistemul de lectii al acesteia;
- unitatea de invatare se finalizeaza prin evaluare

3. Proiectare didactică la nivel de lecţie (Proiect didactic)

Tipuri de lecţii
Tipul de lecţie exprimă modul de concepere si realizare a activităţii de predare-invăţare-evaluare, suportand variante ale tipului de
bază, determinate mai ales de particularităţile clasei de elevi, de strategia metodologică si mijloacele de invăţămant folosite.
Principalele categorii de lecţii sunt:
Lecţia mixtă, care urmăreste realizarea, in măsură aproximativ egală, a mai multor sarcini didactice (comunicare, sistematizare, fixare,
verificare), fiind cel mai des tip de lecţie intalnit in practica didactică, mai ales la clasele mici.
Lecţia de comunicare/însusire de noi cunostinţe are ca obiectiv fundamental insusirea de noi cunostinţe si dezvoltarea unor capacităţi
si atitudini intelectuale. Astfel, predomină dobandirea noului, celelalte etape corespunzătoare tipului mixt (diferite de
comunicarea/insusirea noilor cunostinţe) fiind prezente, dar cu o pondere mult mai mică, in funcţie de varsta elevilor (la clasele mari,
lecţia de comunicare tinde să aibă o structură monostadială).
Lecţia de formare de priceperi si deprinderi (specifice matematicii) urmăreste familiarizarea elevilor cu diferite procedee de muncă
intelectuală, obisnuirea lor cu organizarea si desfăsurarea muncii independente, aplicarea in practică a cunostinţelor.
Lecţia de fixare si sistematizare urmăreste, in special, consolidarea cunostinţelor insusite, aprofundarea lor si completarea unor lacune.
Ea se realizează prin recapitulare. Acest tip de lecţie devine eficient dacă se redimensionează conţinuturile in jurul unor idei cu valoare
cognitivă relevantă.

5
Lecţia de verificare si apreciere a rezultatelor scolare urmăreste in principal constatarea nivelului de pregătire a elevilor, dar si
incadrarea cunostinţelor in noi cadre de referinţă cu rol in viitoarele trasee de invăţare.

Proiectarea unei activităţi didactice va cuprinde următoarele acţiuni


1. Operaţionalizarea obiectivelor cognitive, afective şi psihomotorii
2. Construirea schemei activităţii stabilind succesiunea secvenţelor, conţinuturile, tipul de interacţiune didactică, procedee,
mijloace şi forme de evaluare
3. Conceperea materialelor pentru activitatea personală
4. Cunoaşterea inţială, perceperea, receptarea informaţiilor
5. Învăţarea propriu-zisă
6. Aplicarea, transferul de cunoştinţe, utilizarea deprinderilor formate în situaţii concrete, în activităţi cotidiene
7. Autoevaluarea si evaluarea privind atât cunoştinţe assimilate cât şi capacitaţi formate, comportamente achiziţionate

Formularea obiectivelor activităţii didactice (lecţiei)


Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini

generate de specificul disciplineişi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele cadru au o structura comună

pentru toate disciplinele aparţinând unei arii curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa în cadrul acesteia.

Obiectivele de referinţă sunt obiective care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la finalul unui an de studiu şi urmăresc
progresul în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul.
Obiectivele operaţionale mai sunt numite şi obiective terminale sau finale.
Obiectivele operaţionale sunt rezultate anticipate ale activităţii de învăţare care prezintă următoarele caracteristici: exprimă în termeni
de comportamente observabile şi pe cât posibil măsurabile, modificările apărute la elev, în plan cognitiv, afectiv şi psihomotor, la
sfârşitul unei situaţii de învăţare; reprezintă puncte de referinţă pentru organizarea, reglarea şi evaluarea activităţii de predare-învăţare.
În formularea obiectivelor operaţionale ale activităţii didactice sunt luaţi în considerare următorii parametri:
1. comportamentul final al elevului, exprimat printr-un verb de acţiune (a identifica, a explica, a demonstra, a analiza, a trasa, a
executa);
2. condiţiile de manifestare a comportamentului (prezenţa sau absenţa unor resurse materiale etc.);
3. criteriul de reuşită, exprimat de obicei în termenii performanţei minime admise.
Exemple de verbe de acţiune admise pentru descrierea unui obiectiv operaţional:
 a citi,

6
 a scrie,
 a defini,
 a decide,
 a determina,
 a calcula,
 a recunoaşte,
 a desena,
 a trasa,
 a compara,
 a mânui,
 a reproduce,
 a obţine,
 a identifica,
 a demonstra,
 a construi, etc.

Exemple de enunţuri ambigue, interzise pentru descrierea unui obiectiv operaţional:


 a cunoaşte,
 a înţelege,
 a asimila,
 a şti,
 a sesiza semnificaţia,
 a percepe,
 a sistematiza,
 a se familiariza cu …,
 considerate verbe „intelectualiste”, susceptibile de a provoca dezacorduri între profesori,
întrucât permit interpretări diferite de la un profesor la altul.

Stabilirea strategiilor didactice


Strategia didactică este un anumit mod de a concepe activitatea de predare şi învăţare prin combinarea metodelor, mijloacelor de
învăţământ şi formelor de organizare a activităţii elevilor în vederea atingerii obiectivelor urmărite.
Metodele sunt definite ca fiind cai de urmat in vederea atingerii unor scopuri instructiv-educative.
Metodele specifice predarii informaticii indeplinesc urmatoarele functii:
- Functia cognitiva
- Functia normativa care arata”cum” sa se predea si „cum ” sa se invete
- Functia motivationala care urmareste cresterea interesului cu privire la modul de functionare al calculatorului si a modului in care se
7
realizezaza comunicarea intre calculator si utilizator
- Functia formativ-educativa care urmareste formarea deprinderilor de manipulare a tehnicilor de programare
Mijloace de învăţământ
Există astfel în învăţământ o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ. Mijloacele de
învăţământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfăşurarea eficientă a activităţii didactice.

4. Activităţi de învăţare proiectate pentru Semestrul I


Formulează propria viziune despre ce înseamnă si fii profesor și care este rolul educației, poziționându-te în calitate de educator.
Răspunde în scris la următoarele întrebări:
Ce înseamnă pentru tine să fii profesor?

Care este viziunea ta asupra rolului educaţiei?

Care este in viziunea ta rolul dascalului/profesorului ȋn dezvoltarea scolarului/elevului

8
5. Fişe de observare pentru lecţiile demonstrative
Fişa de observare a Lecţiei demonstrative nr. 1
Şcoala:……………………………………………………
Numele şi prenumele cadrului didactic asistat:………………………..
Clasa: ……………… Data ……………….. Disciplina: …………………………………………………………… …………………..
Tema/subiectul lecţiei: ……………………………………………...
Tipul lecţiei: …………………………………………………………
NOTĂ: 1.Pentru indicatorii de observare de mai sus marcaţi cu semnul *, studentul va repartiza ponderi astfel încât suma per indicator
(punctele 1- 7, 11) să fie 100%. 2. Pentru ceilalţi indicatori de observare (nemarcaţi) se va realiza o descriere în spaţiul repartizat
fiecărui indicator.
INDICATORI DE OBSERVARE OBSERVAŢII PROCENTE %
I. Studiul programei şi al
manualului

1. Cum sunt organizate cunoştinţele din


manual*:
I.1 Conţinutul conduce la formarea şi
dezvoltarea gândirii critice

1.2 Asigură asimilarea cunoştinţelor necesare


prin activarea memoriei

2. Compatibilitatea programei şcolare cu


manualul

II. Observaţii asupra profesorului

9
3. Forma de organizare a lecţiei*:

3.1 frontală

3.2 microgrupală

3.3 individuală

4.Metode folosite în cadrul lecţiei*:

5.Mijloace de învăţământ folosite*:

6. Ponderea în lecţie a următoarelor


momente*:
6.1 momente teoretice
6.2 momente aplicative
7. Evaluarea continuă a elevilor
7.1 Modalităţi de măsurare a performanţei
elevilor*:
7.1.1 prin întrebări (chestionare orală)
7.1.2 prin fişe de muncă independentă
7.1.3 prin muncă cu manualul (culegere)
7.1.4 prin observare continuă
7.1.5 alte forme
7.2 Tipurile de performanţă care fac obiectul
aprecierii*:
7.2.1 capacitatea reproductivă a elevilor
7.2.2 reformularea răspunsului folosind
propriile cuvinte
7.2.3 capacitatea de analiză în profunzime a

1
subiectului
7.2.4 creativitatea răspunsurilor formulate
7.2.5.capacitatea de argumentare şi susţinere
a răspunsului
7.3 Modalităţile de apreciere a performanţei
elevilor*:
7.3.1 prin notă
7.3.2 prin aprobare şi încurajare
7.3.3 prin dojană/ameninţare
7.3.5 alte aprecieri (Specificaţi)

8. Coerenţa parcursului
didactic/lecţiei

9. Particularităţile de personalitate şi
profesionale ale cadrului didactic asistat:
9.1 experienţa
9.2 stilul didactic
9.3 caracteristici personale:
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat
elevilor, sociabil, uşor abordabil, cu umor etc.
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil,
ameninţător , indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie,
permisivitate)
10. Modalităţi de captare a atenţiei
III. Observaţii asupra elevilor
11. Comportamentul în timpul lecţiei
(ponderea)*:
11.1 sunt atenţi, răspund corect la întrebări
11.2 răspund la întrebări cu ajutorul
profesorului
11.3 răspund la întrebări simple ca dificultate
şi cu sprijin din partea profesorului
11.4 sunt neatenţi şi întârzie cu răspunsul
11.5 sunt neatenţi şi deranjează profesorul şi

1
pe ceilalţi elevi
11.6 sunt pasivi, nu participă la lecţie
11.7 sunt deosebit de activi, creativi, atenţi,
interesaţi
11.8 alte manifestări
12. Alte observaţii
(reacţiile elevilor în timpul etapelor de
desfăşurare a lecţiei)

7.1. Fişa de observare a Lecţiei demonstrative nr. 2


Şcoala:……………………………………………………
Numele şi prenumele cadrului didactic asistat:………………………..
Clasa: ……………… Data ……………….. Disciplina: …………………………………………………………… …………………..
Tema/subiectul lecţiei: ……………………………………………...
Tipul lecţiei: …………………………………………………………
NOTĂ: 1.Pentru indicatorii de observare de mai sus marcaţi cu semnul *, studentul va repartiza ponderi astfel încât suma per indicator
(punctele 1- 7, 11) să fie 100%. 2. Pentru ceilalţi indicatori de observare (nemarcaţi) se va realiza o descriere în spaţiul repartizat
fiecărui indicator.
INDICATORI DE OBSERVARE OBSERVAŢII PROCENTE %
II. Studiul programei şi al
manualului

1. Cum sunt organizate cunoştinţele din


manual*:
II.1 Conţinutul conduce la formarea şi
dezvoltarea gândirii critice

1.2 Asigură asimilarea cunoştinţelor necesare


prin activarea memoriei

2. Compatibilitatea programei şcolare cu


manualul

II. Observaţii asupra profesorului

1
3. Forma de organizare a lecţiei*:

3.1 frontală

3.2 microgrupală

3.3 individuală

4.Metode folosite în cadrul lecţiei*:

5.Mijloace de învăţământ folosite*:

6. Ponderea în lecţie a următoarelor


momente*:
6.1 momente teoretice
6.2 momente aplicative
7. Evaluarea continuă a elevilor
7.1 Modalităţi de măsurare a performanţei
elevilor*:
7.1.1 prin întrebări (chestionare orală)
7.1.2 prin fişe de muncă independentă
7.1.3 prin muncă cu manualul (culegere)
7.1.4 prin observare continuă
7.1.5 alte forme
7.2 Tipurile de performanţă care fac obiectul
aprecierii*:
7.2.1 capacitatea reproductivă a elevilor
7.2.2 reformularea răspunsului folosind
propriile cuvinte
7.2.3 capacitatea de analiză în profunzime a

1
subiectului
7.2.4 creativitatea răspunsurilor formulate
7.2.5.capacitatea de argumentare şi susţinere
a răspunsului
7.3 Modalităţile de apreciere a performanţei
elevilor*:
7.3.1 prin notă
7.3.2 prin aprobare şi încurajare
7.3.3 prin dojană/ameninţare
8.3.5 alte aprecieri (Specificaţi)

9. Coerenţa parcursului
didactic/lecţiei

9. Particularităţile de personalitate şi
profesionale ale cadrului didactic asistat:
9.1 experienţa
9.2 stilul didactic
9.3 caracteristici personale:
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat
elevilor, sociabil, uşor abordabil, cu umor etc.
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil,
ameninţător , indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie,
permisivitate)
10. Modalităţi de captare a atenţiei
III. Observaţii asupra elevilor
11. Comportamentul în timpul lecţiei
(ponderea)*:
11.1 sunt atenţi, răspund corect la întrebări
11.2 răspund la întrebări cu ajutorul
profesorului
11.3 răspund la întrebări simple ca dificultate
şi cu sprijin din partea profesorului
11.4 sunt neatenţi şi întârzie cu răspunsul
11.5 sunt neatenţi şi deranjează profesorul şi

1
pe ceilalţi elevi
11.6 sunt pasivi, nu participă la lecţie
11.7 sunt deosebit de activi, creativi, atenţi,
interesaţi
11.8 alte manifestări
12. Alte observaţii
(reacţiile elevilor în timpul etapelor de
desfăşurare a lecţiei)

Fişa de observare a Lecţiei demonstrative nr. 3


Şcoala:……………………………………………………
Numele şi prenumele cadrului didactic asistat:………………………..
Clasa: ……………… Data ……………….. Disciplina: …………………………………………………………… …………………..
Tema/subiectul lecţiei: ……………………………………………...
Tipul lecţiei: …………………………………………………………
NOTĂ: 1.Pentru indicatorii de observare de mai sus marcaţi cu semnul *, studentul va repartiza ponderi astfel încât suma per indicator
(punctele 1- 7, 11) să fie 100%. 2. Pentru ceilalţi indicatori de observare (nemarcaţi) se va realiza o descriere în spaţiul repartizat
fiecărui indicator.
INDICATORI DE OBSERVARE OBSERVAŢII PROCENTE %
III. Studiul programei şi al
manualului

1. Cum sunt organizate cunoştinţele din


manual*:
III.1 Conţinutul conduce la formarea şi
dezvoltarea gândirii critice

1.2 Asigură asimilarea cunoştinţelor necesare


prin activarea memoriei

2. Compatibilitatea programei şcolare cu

1
manualul

II. Observaţii asupra profesorului

3. Forma de organizare a lecţiei*:

3.1 frontală

3.2 microgrupală

3.3 individuală

4.Metode folosite în cadrul lecţiei*:

5.Mijloace de învăţământ folosite*:

6. Ponderea în lecţie a următoarelor


momente*:
6.1 momente teoretice
6.2 momente aplicative
7. Evaluarea continuă a elevilor
7.1 Modalităţi de măsurare a performanţei
elevilor*:
7.1.1 prin întrebări (chestionare orală)
7.1.2 prin fişe de muncă independentă
7.1.3 prin muncă cu manualul (culegere)
7.1.4 prin observare continuă
7.1.5 alte forme
7.2 Tipurile de performanţă care fac obiectul
aprecierii*:
7.2.1 capacitatea reproductivă a elevilor

1
7.2.2 reformularea răspunsului folosind
propriile cuvinte
7.2.3 capacitatea de analiză în profunzime a
subiectului
7.2.4 creativitatea răspunsurilor formulate
7.2.5.capacitatea de argumentare şi susţinere
a răspunsului
7.3 Modalităţile de apreciere a performanţei
elevilor*:
7.3.1 prin notă
7.3.2 prin aprobare şi încurajare
7.3.3 prin dojană/ameninţare
9.3.5 alte aprecieri (Specificaţi)

10. Coerenţa parcursului


didactic/lecţiei

9. Particularităţile de personalitate şi
profesionale ale cadrului didactic asistat:
9.1 experienţa
9.2 stilul didactic
9.3 caracteristici personale:
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat
elevilor, sociabil, uşor abordabil, cu umor etc.
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil,
ameninţător , indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie,
permisivitate)
10. Modalităţi de captare a atenţiei
III. Observaţii asupra elevilor
11. Comportamentul în timpul lecţiei
(ponderea)*:
11.1 sunt atenţi, răspund corect la întrebări
11.2 răspund la întrebări cu ajutorul
profesorului
11.3 răspund la întrebări simple ca dificultate

1
şi cu sprijin din partea profesorului
11.4 sunt neatenţi şi întârzie cu răspunsul
11.5 sunt neatenţi şi deranjează profesorul şi
pe ceilalţi elevi
11.6 sunt pasivi, nu participă la lecţie
11.7 sunt deosebit de activi, creativi, atenţi,
interesaţi
11.8 alte manifestări
12. Alte observaţii
(reacţiile elevilor în timpul etapelor de
desfăşurare a lecţiei)

6. Planificarea calendaristică

Şcoala: ………….. Profesor îndrumător: …………………………


Clasa: …………....
Disciplina: …………………………………
Nr.de ore/săptamână: ……………………..
Nr. total de ore (conform planului de învăţământ): ………..

An şcolar: ………………

Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi selectate Nr. ore alocate Săptămâna Observaţii
specifice / rezultate (săptămânile)
ale învăţării

1
7. Proiectul unităţii de învăţare

Caracteristicile proiectarii pe unitati de invatare :

- este o modalitate de structurare, pe conceptie curriculara, a programei disciplinei;


- este un cadru complementar de realizare a proiectarii, neinlocuind proiectul de lectie, dar care da o noua viziune si deschidere
acestuia, lectia nemaifiind o veriga a unui continut segmentat, ci o secventa, o componenta operationala a unitatii de invatare;
fiecare unitate de invatare se parcurge intr-un numar variabil de ore, care imbraca forma lectiilor, ce alcatuiesc sistemul/familia
de lectii specifice unitatii de invatare;
- acest tip de proiectare presupune o viziune integrativa, unitara asupra continuturilor, care urmeaza sa se edifice plenar in si prin
actul de predare – invatare – evaluare;
- reprezinta o matrice procedurala ce ingaduie intr-o masura mai mare, integrarea si corelarea unor ipostaze didactice moderne
(Metode, forme de organizare, resurse, mijloace ( Cucos, C., 2002, p.325);
- constituie o incitare pentru profesor, implicandu-l creativ in raportarea la elementele curriculare ( 2002, p.325)

Ce este o unitate de invatare si ce caracteristici are ea?

- conceptul de unitate de invatare are rolul sa stimuleze abordarea tematica a continuturilor invatarii prin reconstructia lor din
diverse perspective (conceptuala, metodologica, ipotetica);
- o unitate de invatare reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila;
- o unitate de invatare este unitara din punct de vedere tematic;
- are un numar de obiective de referinta din programa, din care se deduc obiectivele concrete si se operationalizeaza;
- se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;
- avand in vedere obiectivele vizate si complexitatea structurala, unitatea de invatare se parcurge intr-un numar de ore, care
imbraca principala forma de organizare a activitatii didactice (nu exclusiv), care este lectia;

1
Studentul va realiza câte un proiect al unei unităţi de învăţare în fiecare semestru al anului şcolar !
Şcoala: ……….. Profesor îndrumător:………………………...
Clasa: …………
Disciplina: …………………………
An şcolar: ………..
Semestrul: 1
Unitatea de învăţare ……………………….
Număr de ore alocate: ………

Conţinuturi Obiecti-ve de Obiective Activităţi de Strategii Evaluare Observatii


(detalieri) referinta/ operationalizate învăţare didactice
competente
specifice

Precizari cu privire la completare:

- în rubrica “conţinuturi” apar detalieri de conţinut necesare în explicitarea anumitor parcursuri şi în cuplarea lor la baza de cunoaştere
a elevilor

- în rubrica “obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor de referinţă din planificarea anuală/programa şcolara;

- în rubrica “obiective operaţionale” se trec cele deduse şi operationalizate din fiecare obiectiv de referinta;

- la rubrica “activităti de învăţare” pot fi trecute cele din programa disciplinei, completate, modificate sau chiar înlocuite cu altele, pe
care cadrul didactic le consideră cele mai indicate pentru atingerea obiectivelor propuse;

2
- în rubrica “ resurse”, conform detalierii, se vor trece cele procedurale (metode, procedee didactice), materiale (mijloace de
invatamant) si de timp;

- în rubrica “evaluare” se menţioneaza instrumentele aplicate la clasa;

- în rubrica “observatţi” se vor consemna eventualele modificari determinate de nevoi de optimizare.

8. Desfăşurarea lecţiei

EVENIMENTELE INSTRUCŢIONALE / etapele lecţiei (lecţie mixtă):


- Moment organizatoric, Captarea atenţiei - Se menţionează sub ce formă se realizează. Nu există proceduri standardizate.;
- Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale;
- Reactualizarea cunoştinţelor anterioare necesare învăţării care urmează (eventual, aprecierea şi notarea răspunsurilor elevilor) -
Se precizează ce cunoştinţe vor fi reactualizate şi sub ce formă (prin întrebări puse de profesor, pe baza unei scheme de recapitulare,
printr-o probă scrisă, al cărei conţinut va fi prezentat etc.;
- Predarea-învățărea noilor conţinuturi:: organizarea şi dirijarea învăţării (în funcţie de situaţiile de învăţare construite) - Se pre-
cizează: cunoştinţele esenţiale, situaţia/ situaţiile de învăţare (inclusiv modul de lucru cu elevii: frontal, pe grupe, individual) şi cum se
realizează dirijarea învăţării;
- Obţinerea feed-back-ului şi realizarea de precizări, completări etc. - Se menţionează modalităţile de obţinere a feedback-ului (prin
întrebări, prin sarcini de lucru în clasă, prin teste etc.);
- Evaluarea performanţei - Evaluarea nu se va face doar într-o secvenţă distinctă a lecţiei, ci pe tot parcursul acesteia (în toate etapele)
pentru a permite realizarea conexiuniii între cunoştinţe şi menţinerea atenţiei elevilor în întreaga oră;
- Fixarea cunoştinţelor - Se precizează conţinutul activităţii (ce anume se „fixează”, ce sarcini se dau pentru studiul individual şi ca
teme pentru acasă, sub ce formă)
- Stabilirea sarcinilor pentru activitatea independentă a elevilor - Se precizează conţinutul activităţii (ce anume se „fixează”, ce
sarcini se dau pentru studiul individual şi ca teme pentru acasă, sub ce formă).

9. Realizarea proiecteleor de lectii finale, conform sugestiilor mentorilor. Proiectele de lectie finală vor fi avizate deasemnea de
mentor.

2
10.Activităţi didactice în Semestrul II

Fişa de observare a Lecţiei demonstrative nr. 13


Şcoala:……………………………………………………
Numele şi prenumele cadrului didactic asistat:………………………..
Clasa: ……………… Data ……………….. Disciplina: …………………………………………………………… …………………..
Tema/subiectul lecţiei: ……………………………………………...
Tipul lecţiei: …………………………………………………………
NOTĂ: 1.Pentru indicatorii de observare de mai sus marcaţi cu semnul *, studentul va repartiza ponderi astfel încât suma per indicator
(punctele 1- 7, 11) să fie 100%. 2. Pentru ceilalţi indicatori de observare (nemarcaţi) se va realiza o descriere în spaţiul repartizat
fiecărui indicator.
INDICATORI DE OBSERVARE OBSERVAŢII PROCENTE %
IV. Studiul programei şi al
manualului

1. Cum sunt organizate cunoştinţele din


manual*:
IV.1Conţinutul conduce la formarea şi
dezvoltarea gândirii critice

1.2 Asigură asimilarea cunoştinţelor necesare


prin activarea memoriei

2. Compatibilitatea programei şcolare cu


manualul

II. Observaţii asupra profesorului

3. Forma de organizare a lecţiei*:

3.1 frontală

2
3.2 microgrupală

3.3 individuală

4.Metode folosite în cadrul lecţiei*:

5.Mijloace de învăţământ folosite*:

6. Ponderea în lecţie a următoarelor


momente*:
6.1 momente teoretice
6.2 momente aplicative
7. Evaluarea continuă a elevilor
7.1 Modalităţi de măsurare a performanţei
elevilor*:
7.1.1 prin întrebări (chestionare orală)
7.1.2 prin fişe de muncă independentă
7.1.3 prin muncă cu manualul (culegere)
7.1.4 prin observare continuă
7.1.5 alte forme
7.2 Tipurile de performanţă care fac obiectul
aprecierii*:
7.2.1 capacitatea reproductivă a elevilor
7.2.2 reformularea răspunsului folosind
propriile cuvinte
7.2.3 capacitatea de analiză în profunzime a
subiectului
7.2.4 creativitatea răspunsurilor formulate
7.2.5.capacitatea de argumentare şi susţinere
a răspunsului
7.3 Modalităţile de apreciere a performanţei

2
elevilor*:
7.3.1 prin notă
7.3.2 prin aprobare şi încurajare
7.3.3 prin dojană/ameninţare
10.3.5 alte aprecieri (Specificaţi)

11. Coerenţa parcursului


didactic/lecţiei

9. Particularităţile de personalitate şi
profesionale ale cadrului didactic asistat:
9.1 experienţa
9.2 stilul didactic
9.3 caracteristici personale:
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat
elevilor, sociabil, uşor abordabil, cu umor etc.
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil,
ameninţător , indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie,
permisivitate)
10. Modalităţi de captare a atenţiei
III. Observaţii asupra elevilor
11. Comportamentul în timpul lecţiei
(ponderea)*:
11.1 sunt atenţi, răspund corect la întrebări
11.2 răspund la întrebări cu ajutorul
profesorului
11.3 răspund la întrebări simple ca dificultate
şi cu sprijin din partea profesorului
11.4 sunt neatenţi şi întârzie cu răspunsul
11.5 sunt neatenţi şi deranjează profesorul şi
pe ceilalţi elevi
11.6 sunt pasivi, nu participă la lecţie
11.7 sunt deosebit de activi, creativi, atenţi,
interesaţi
11.8 alte manifestări

2
12. Alte observaţii
(reacţiile elevilor în timpul etapelor de
desfăşurare a lecţiei)

Fişa de observare a Lecţiei demonstrative nr. 2


Şcoala:……………………………………………………
Numele şi prenumele cadrului didactic asistat:………………………..
Clasa: ……………… Data ……………….. Disciplina: …………………………………………………………… …………………..
Tema/subiectul lecţiei: ……………………………………………...
Tipul lecţiei: …………………………………………………………
NOTĂ: 1.Pentru indicatorii de observare de mai sus marcaţi cu semnul *, studentul va repartiza ponderi astfel încât suma per indicator
(punctele 1- 7, 11) să fie 100%. 2. Pentru ceilalţi indicatori de observare (nemarcaţi) se va realiza o descriere în spaţiul repartizat
fiecărui indicator.
INDICATORI DE OBSERVARE OBSERVAŢII PROCENTE %
V. Studiul programei şi al
manualului

1. Cum sunt organizate cunoştinţele din


manual*:
V.1 Conţinutul conduce la formarea şi
dezvoltarea gândirii critice

1.2 Asigură asimilarea cunoştinţelor necesare


prin activarea memoriei

2. Compatibilitatea programei şcolare cu


manualul

II. Observaţii asupra profesorului

3. Forma de organizare a lecţiei*:

3.1 frontală

3.2 microgrupală

2
3.3 individuală

4.Metode folosite în cadrul lecţiei*:

5.Mijloace de învăţământ folosite*:

6. Ponderea în lecţie a următoarelor


momente*:
6.1 momente teoretice
6.2 momente aplicative
7. Evaluarea continuă a elevilor
7.1 Modalităţi de măsurare a performanţei
elevilor*:
7.1.1 prin întrebări (chestionare orală)
7.1.2 prin fişe de muncă independentă
7.1.3 prin muncă cu manualul (culegere)
7.1.4 prin observare continuă
7.1.5 alte forme
7.2 Tipurile de performanţă care fac obiectul
aprecierii*:
7.2.1 capacitatea reproductivă a elevilor
7.2.2 reformularea răspunsului folosind
propriile cuvinte
7.2.3 capacitatea de analiză în profunzime a
subiectului
7.2.4 creativitatea răspunsurilor formulate
7.2.5.capacitatea de argumentare şi susţinere
a răspunsului
7.3 Modalităţile de apreciere a performanţei
elevilor*:

2
7.3.1 prin notă
7.3.2 prin aprobare şi încurajare
7.3.3 prin dojană/ameninţare
11.3.5 alte aprecieri (Specificaţi)

12. Coerenţa parcursului


didactic/lecţiei

9. Particularităţile de personalitate şi
profesionale ale cadrului didactic asistat:
9.1 experienţa
9.2 stilul didactic
9.3 caracteristici personale:
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat
elevilor, sociabil, uşor abordabil, cu umor etc.
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil,
ameninţător , indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie,
permisivitate)
10. Modalităţi de captare a atenţiei
III. Observaţii asupra elevilor
11. Comportamentul în timpul lecţiei
(ponderea)*:
11.1 sunt atenţi, răspund corect la întrebări
11.2 răspund la întrebări cu ajutorul
profesorului
11.3 răspund la întrebări simple ca dificultate
şi cu sprijin din partea profesorului
11.4 sunt neatenţi şi întârzie cu răspunsul
11.5 sunt neatenţi şi deranjează profesorul şi
pe ceilalţi elevi
11.6 sunt pasivi, nu participă la lecţie
11.7 sunt deosebit de activi, creativi, atenţi,
interesaţi
11.8 alte manifestări
12. Alte observaţii

2
(reacţiile elevilor în timpul etapelor de
desfăşurare a lecţiei)

COMPORTAMENT MANAGERIAL

In timpul activitatilor de pre-predare, observati comportamentul managerial al unui coleg, folosind urmatoarea lista de control

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . Data si durata observatiei . . . . . . . .

Profesorul – student observat . . . . . . . . Subiectul lectiei . . . . . . . . . . .

Obiectivul observatiei: Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste

Instructiuni pentru observator: Inainte de a efectua observatie, cititi enunturile in italic (ele corespund comportamentului autoritarist)
si bifati variantele observate din lista. Dupa terminarea activitatii de observare, clasificati comportamentele in autoritariste si ne au-
toritariste si numarati enunturile pentru fiecare categorie.

1. Elevii inteleg asteptarile profesorului si faptele corespunzatoare acestora.


2. Elevii prezinta rezultatele muncii si studierea comportamentelor.
3. Elevii inteleg regulile scolii / ale clasei si adera la ele.
4. Elevii isi prezinta sentimentele si meritele personale.
5. elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei insisi fata de profesor sau fata de alte persoane.
6. Elevii aplica precis procedurile stabilite.
7. Elevii arata respect pentru persoane si proprietate.
8. Elevii comunica deschis si onest.
9. Elevii stabilesc relatii interpersonale pozitive.
10. Elevii se simt raspunzatori pentru propriile comportamente.
11. Elevii, demonstreaza, prin comportamentele lor coeziunea grupului.
12. Elevii inteleg si accepta consecintele propriilor lor fapte.
13. Elevii simt ca negociaza corect, just.
14. Elevii demonstreaza cooperare si isi impartasesc opiniile.
2
15. Elevii stabilesc, norme productive de grup.
16. Elevii se reintorc repede la lucru dupa o intrerupere.
17. Elevii urmeaza directiile impuse.
18. Elevii sunt pregatiti pentru sarcinile propuse.
19. Elevii functioneaza la un nivel constant in toate sarcinile.
20. Elevii participa activ la sarcinile de invatare.
21. Elevii demonstreaza sentimente pozitive fata de ceea ce se intampla in clasa.
22. Elevii manifesta abilitati de adaptare la schimbarea situatiei.
23. Elevii demonstreaza autodisciplina si autocontrol.
24. Elevii se simt confortabil si protejati.
25. Elevii demonstreaza initiativa si creativitate.
26. Elevii se ajuta intre ei cu diverse materiale, resurse.
27. Elevii trec de la o sarcina la alta in mod ordonat.
28. Elevii accepta si accepta autoritatea.
29. Elevii se accepta si se incurajeaza unii pe altii.
30. Elevii rasplatesc atentia profesorului sau a altor persoane.
31. Elevii sunt sensibili fata de rugamintile si nevoile materiale ale altora.
32. Elevilor le place sa primeasca persoane noi in grup.
33. Elevii simt ca profesorul ii intelege.
34.

Fişa de evaluare a lecţietţei observate

Grupa activitatilor ur- Scala de evaluare


Indicatori
marite Insuficient Satisfacator Bine F. Bine
I. Proiectarea si organi- 1. Elaborarea proiectului si
zarea lectiilor pregatirea conditiilor nece-
sare desfasurarii lectiilor
- documentarea stiintifica si
metodica
- definirea obiectivelor
- corelatia dintre obiective
si celelalte componente ale
actului didactic

2
- organizarea clasei, aspec-
tul estetic, igienic
- asigurarea mijloacelor de
invatamant
- organizarea colectivului
2. Valente educative
3. Continutul stiintific
4. Corelatii intra si inter dis-
ciplinar
5. Caracter practic aplicativ
6. Alegerea si folosirea
metodelor de predare in-
vatare
7. Imbinarea diferitelor
forme de activitate
8. Integrarea mijloacelor de
II. desfasurarea lectiei invatamant
9. Crearea motivatiei; ac-
tivizarea elevilor
10. Formarea deprinderilor
de activitate independenta
11. Strategii de diferentiere
si individualizare
12. Strategii de accentuare a
caracterului formativ
13. Densitatea lectiei
14. Evaluarea permanent
formativa
III. Comportamentul 15. Organizarea, indru-
propunatorului marea, conducerea, contro-
larea activitatii de invatare
16. Creativitatea in con-

3
ceperea si conducerea lec-
tiei
17. Perseverenta in re-
alizarea obiectivelor
18. Conduita in relatiile cu
elevii
19. capacitatea stapanirii de
sine si prezenta de spirit
20. Autoanaliza si autoa-
IV. Autoevaluarea
precierea obiectiva

Recomandari: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Nota acordata. . . . . . . . . . . . .

Semnatura evaluatorului. . . . . . . . . . . . . . ..

TIPURI DE INTREBARI

Observati tehnicile de verificare orala sau scrisa, utilizate de studentii care predau colegilor, folosind urmatoarea fisa:

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . Data si durata observatiei . . . . . . . .

Profesorul / studentul observat: . . . . . . . . Subiectul lectiei . . . . . . . . . . . ..

Obiectul observatiei: Examinarea nivelului intrebarilor folosite in verificare

Instructiuni pentru observator: Marcati printr-o bara, in caseta adecvata, intrebarile adresate de profesorul – studentul observat. La
final, stabiliti frecventa pentru fiecare tip de intrebari si procentajul acestora. Realizati o ierarhie a tipurilor de intrebari si comentati
datele obtinute.

3
Tipuri de intrebari Frecventa Exemple Procente
1. Reproducere

2. Reformulare

3. Interpretare

4. Aplicatii

5. Analiza

6. Sinteza

7. Evaluare

Comentarii personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
………………………………………………………………………………………………………………………………………

INTERACTIUNI PROFESOR-ELEV IN TIMPUL LECTIEI

Utilizati fisa de mai jos pentru a observa activitatea de predare in grup mic a unui coleg

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . Data si ora observatiei . . . . . . . . . .

Durata observatiei . . . . . . . . . . . . . Profesor / student observat . . . . . . . ..

Elemente observate: Interactiuni profesor elev

Subiectul lectiei: . . . . . . . . . . . . . . Clasa: . . . . . . . . . . . . . . . ..

3
Obiectivul observatiei: inregistrarea interactiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu elevii si modul in care elevii intervin in
timpul lectiei

Instructiuni pentru cel care observa: pentru fiecare categorie de interactiuni se inregistreaza frecventa aparitiei, acesteia se insumeaza
la finalul perioadei si apoi se calculeaza procentele, si dupa compararea lor de decide care este tipul de influenta predominant.

Tipuri de interactiuni Frecvente %


A. Influenta indirecta
Accepta sentimentele pozitive sau negative ale elevilor, le clarifica
Lauda sau incurajeaza
Accepta / foloseste ideile elevilor
Pune intrebari
B. Influenta directa
Tine prelegeri
Da indicatii, ordine
Critica sau se justifica
C. Interventii ale elevilor
Raspund la solicitarile profesorului
Intervin din proprie initiativa
D. Liniste sau deruta
Total
Cel mai frecvent tip de interactiune folosit

Comentarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DIFICULTATI IN UTILIZAREA MIJLOACELOR TEHNICE

Consemn

Evaluati procesul de predare-invatare, subliniind dificultatile intampinate in utilizarea mijloacelor tehnice de instruire selectate. In
acest scop utilizati criteriile de mai jos, realizand aprecieri pe o scala cu cinci trepte.

3
Numele observatorului: . . . . . . . . . . . . . Data si ora observatiei: . . . . . . .

Durata observatiei: . . . . . . . . . . . Profesor / student observat: . . . . . . . . . .

Elemente observate: Dificultatile intampinate in utilizarea mijloacelor tehnice de instruire

Subiectul lectiei: . . . . . . . . . . . Clasa: . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiectivul observatiei: Inregistrarea dificultatile intampinate in utilizarea mijloacelor tehnice de instruire si modul in care aceasta in-
fluenteaza lectia si relatia profesor – elev

Instructiuni pentru observator: Pentru fiecare criteriu inregistrati aprecierea dumneavoastra si apoi transformati-o in nota. In rubrica co-
mentarii personale, argumentati alegerea treptei de apreciere.

Criterii Scala de apreciere


Unitatea de continut – metodologia didactica – metodologia de
F. slab Slab Mediu Bine F. bine
utilizare a mijloacelor de invatamant
Gradul de familiarizare a studentului profesor cu mijloacele
folosite
Distribuirea atentiei profesorului
Dozarea comentariilor si adecvarea lor
Antrenarea elevilor in invatare
Gradul de valorificare a timpului didactic
Adecvarea mijloacelor de invatamant folosite cu alte compo-
nente ale curriculum-ului (programa, manual, metode de
predare - evaluare)

Comentarii personale:

............................................................................................................
............................................

3
Recomandari pentru colegul dumneavoastra: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

......................................

FIȘĂ PENTRU CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

Numele și prenumele studentului/cursantului care a realizat fișa:__________________________________


Universitatea ,,Vasile Alexandri” din Bacău
Facultatea_____________________________________________________________________________
Programul de studii:_____________________________________________________________________

I. Date despre elev

Numele şi prenumele elevului caracterizat (se vor trece inițialele)________Sexul: ○ băiat ○ fată
Vârsta:__________ani Mediul de rezidență: ○ rural ○ urban
Instituția școlară în care elevul învață:___________________________________________________________
Elevul este în clasa: ○ a V-a ○ a VI-a ○ a VII-a ○ a VIII-a ○ a IX-a ○ a X-a ○ a XI-a ○ a XII-a
Profilul și/sau specializarea (doar pentru elevii de clasele IX-XII):________________________________

3
II. Date despre familia elevului:

Acasă, elevul locuieşti alături de (se va bifa un ,,X” în dreptul persoanelor care se potrivesc cu situaţia elevului):
 mama  tata  unul sau mai mulţi fraţi  una sau mai multe surori
Alte persoane (precizează care sunt acestea)_________________________________________________________
Părinții sunt: ○ naturali ○ adoptivi ○ copilul nu are familie (provine dintr-un centru de plasament/rezidențial)

Dacă unul dintre părinţii este plecat sau ambii sunt plecaţi la muncă în străinătate, se va indica de cât timp (se va completa în spaţiul
alăturat): tata de __________ ani sau__________luni
mama de __________ ani sau__________luni

Dacă unul dintre părinţii este decedat sau ambii sunt decedaţi, se va indica de cât timp (se va completa în spaţiul alăturat): tata de
_________ ani sau__________luni
mama de _________ ani sau__________luni
Dacă părinţii au divorţat, se va indica de cât timp (se va completa în spațiul alăturat):
de _________ani sau_________ luni
Statutul socio-economic al familiei: ○ scăzut ○ mediu ○ bun

III. Date medicale:

 starea de sănătate fizică: ○ precară ○ bună


 antecedente medicale semnificative: ○ DA ○ NU
IV. Rezultate ale activității şcolare a elevului:

 discipline de studiu preferate:__________________________________________________________


 discipline de studiu cu rezultate bune:____________________________________________________
 performanțe extrașcolare (de exemplu, participări la concursuri școlare, sportive)_________________
__________________________________________________________________________________
 discipline de studiu cu rezultate slabe:____________________________________________________
3
 elevul este corigent la una sau la mai multe discipline de studiu: ○ DA ○ NU

V. Aspecte ale orientării şcolare şi profesionale:

a) Aspiraţiile părinţilor privitoare la traseul educativ al elevului__________________________________


____________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________
a) Aspiraţiile elevului (de exemplu, profesia sau profesiile la care s-a gândit)________________________
____________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________

VI. Nivelul global al inteligenţei elevului:__________________________________________________

VII. Stilul de muncă al elevului:


a) Cum lucrează elevul ?
Organizat, ritmic Inegal, cu fluctuaţii Neglijent, copiază În salturi, pentru
Sistematic,
(în limitele (când conştiincios, temele, a obţine note de
temeinic
programei) când delăsător) speculează notele trecere

b) Independenţa în muncă, creativitate


Inventiv, creativ Ocazional creativ Lucrează după şabloane Nu manifestă iniţiativă

VIII. Conduita în timpul lecţiilor şi în colectivul şcolar:

a) Calitatea participării la lecții și la alte activități extrașcolare


Participă activ Manifestă interes inegal Numai dacă este solicitat Inactiv, parcă absent

b) Atitudinea în timpul orelor, disciplina la lecţii


Disciplinat, receptiv Disciplinat numai atunci Nedisciplinat, turbulent Fuge de la ore,
3
când este supravegheat absentează frecvent

c) Participarea la viaţa colectivului


Lucrează din Strictul necesar, Bun executant, fără Leader, bun
Retras, izolat
obligaţie fără iniţiativă opinie proprie organizator

d) Aprecierile din partea colegilor


Bun coleg, sensibil Preţuit pentru Preţuit pentru
Apreciat pentru
la problemele Individualist, egoist rezultatele la activitatea
poziţia în colectiv
altora învăţătură extraşcolară

IX. Trăsături temperamentale și afective

a) Introvertit/extrovertit
Deschis, comunicativ, sociabil Închis, rezervat, puţin sociabil

b) Temperament
Impulsiv, nestăpânit, Energic, vioi, uşor Rezistenţă redusă la
Liniştit, domol, reţinut
brutal adaptabil efort, sensibilitate

c) Dispoziţie afectivă generală


Înclinat spre
Visător cu tendinţe Realist, cu înclinaţii Deprimat,
Vesel, optimist meditaţie,
romantice practice melancolic
singuratate

X. Trăsături de caracter dominante

 pozitive_________________________________________________________________________

3
 negative_________________________________________________________________________

XI. Măsuri și acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei școlare a elevului:

 cu părinţii/persoanele care tutelează elevul:_______________________________________________


___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________

 cu elevul:__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________

3
BIBLIOGRAFIE GENERALA

 *** CURRICULUM NATIONAL, MEN – CNC, Bucuresti, 1998


 *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru invatamantul preuniversitar, CNC, Bucuresti, 2003
 Banea, H. (1998), Metodica predarii matematicii, Paralela 45, Pitesti
 Budau, G., Voinea, M., Damian. (2006), Didactica specialitatii in industria lemnului, Editura Universitatii „Transilvania” din
Brasov
 Cristea, S., (2000), Dictionar de pedagogie, Grup editorial Litera-Litera International, Chisinau-Bucuresti.

 Gagné, R.M., Briggs, L. J., (1977), Principii de design al instruirii, EDP, Bucuresti.

 Gliga, L.(coord.), (2002), Standarde profesionale pentru profesia didactica, Bucuresti.

 Panturu, S. (2006), Proiectarea didactica, in Teoria si metodologia instruirii si Teoria si metodologia evaluarii, Universitatea
„Transilvania” din Brasov
 Panturu, S., Niculescu, R., Voinea, M., Honcz, C. (2006) Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului.
Asdpecte de management al curriculum-ului, Universitatea „Transilvania” din Brasov
 Academia de Studii Economice din Bucureşti Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Caiet de practică
pedagogică, anul III, semestrul I, Nivelul I de pregătire psihopedagogică,

4
4

S-ar putea să vă placă și