Lucrare Grad I Finala

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
Prof.univ.dr. TALMACIU MIHAI
CANDIDAT :
Prof. JALBĂ (BACIU) DUMITRA
SPECIALIZAREA:
MATEMATICĂ
BACĂU
2019
PREDAREA FRACȚIILOR ORDINARE ȘI
FRACȚIILOR ZECIMALE
ABORDARI METODOLOGICE COMPARATIVE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
Prof.univ.dr. TALMACIU MIHAI
CANDIDAT :
Prof. JALBĂ (BACIU) DUMITRA
BACĂU
2019
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................4
1. Importanța temei și motivatia alegerii ei.............................................................................4
2. Analiza curriculum-ului de matematică în învățământul gimnazial....................................5
CAPITOLUL I DIFICULTĂȚI ÎN ÎNVĂȚAREA FRACȚIILOR ORDINARE ȘI A
FRACȚIILOR ZECIMALE........................................................................................................7
CAPITOLUL II METODE TRADIȚIONALE ȘI METODE MODERNE.............................21
CAPITOLUL III PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR STUDIU
PRIVIND PREDAREA – ÎNVĂȚAREA FRACȚIILOR ÎN CLASA a V-a...........................28
III.1 Elemente de cercetare....................................................................................................28
III.2 Ipoteza, scopul și obiectivele cercetării.........................................................................28
III.3 Eșantionarea subiecților și locul desfășurării cercetării................................................29
III. 4 Desfășurarea cercetării și interpretarea datelor............................................................29
CONCLUZII.............................................................................................................................54
ANEXE.....................................................................................................................................56
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................148
INTRODUCERE
1. Importanța temei și motivatia alegerii ei
Lucrarea se adresează elevilor de clasa a V-a, punându-le la îndemână un instrument

de lucru care să-i ajute să-și aprofundeze cunoștințele de aritmetică, acumulate în școala
primară cat si gimnaziala.
Lucrarea este concepută pe capitole și subcapitole, fiecare subcapitol conține noțiuni
teoretice urmate de aplicații concepute în mod gradual. Pentru a înlesni înțelegerea noțiunii de
fracție, voi apela la numeroase reprezentări grafice, iar pentru a ușura sarcina de lucru, au fost
exemplificate exerciții.
Matematica, cea mai veche dintre științe, cu cele mai adânci rădăcini în practică, se
impune ca o știință generală a noțiunilor de ordine și structură, de stăpânire a mulțimilor
complexe organizate și neorganizate, iar învățământul de astăzi este chemat să-i acorde o
atenție deosebită.
Omul viitorului, indiferent de domeniul în care va acționa, trebuie să posede solide
cunoștințe de matematică, să fie înarmat cu algoritmi și scheme logico-matematice care să-i
imprime o orientare adecvată în lumea valorilor științei și tehnologiei, în înțelegerea
limbajului științei care, după majoritatea estimărilor actuale, va fi matematizat și informatizat.
Matematica nu este o simplă tehnică folosită într-un singur domeniu limitat, ci unul
din modurile fundamentale ale gândirii umane. Existența umană, viața, presupun activitatea
gândirii care este stimulată și ajutată, în mare măsură, de matematică.
Evoluţia umanităţii a fost strâns legată de dezvoltarea matematicii. Obiectele specifice
matematicii sunt în concordanţă cu nevoile şi interesele omului pentru rezolvarea unor situaţii
teoretice, metodologice și practice, dar și estetice. Matematica nu se rezumă doar la studiul
numerelor şi al relaţiilor dintre acestea, ci este un domeniu de creaţie, bazat pe gândire logică
și inovatoare. Matematica este o disciplină de mare profunzime, având un caracter deschis,
datorat și existenţei unei serii de probleme încă nerezolvate. În timp, rezolvarea acestora a
condus la crearea unor domenii noi de cercetare și a contribuit la rezolvarea unor probleme
conexe altor arii de cunoaştere. Totodată, Matematica contribuie la înțelegerea realității
subiective a propriei persoane și a realității obiective a mediului înconjurător.
Cercetarea este o acțiune de cunoaştere şi interpretare ştiințifică, o acțiune
conştientă de precizare a unei probleme care necesită îmbunătățiri metodice, problemă care
este rezolvată apoi pornindu-se de la formularea unei ipoteze de lucru. Putem considera că
cercetarea pedagogică este o strategie întreprinsă în vederea surprinderii unor relații
4
inedite între componentele acțiunii educaționale şi a deprinderii unor soluții şi variante
optime în desfăşurarea sa ulterioară. Cercetarea pedagogică conduce în mod inevitabil la
descoperirea unor manifestări şi interacțiuni proprii educației şi sugerează reguli în
vederea creşterii randamentului său.
Obiectivul unei cercetări pedagogice îl constituie o problemă sau un fapt
pedagogic pe care cercetătorul o depistează şi o delimitează din ansamblul structural din
care face parte, cu intenția da a-i da o explicație plauzibilă şi de a dobândi în cele
din urmă certitudini asupra funcționalității sale. Cercetarea pedagogică este chemată să
răspundă unor întrebări pe care practica educativă le ridică neîncetat. Răspunsurile
obținute în urma cercetării sunt concomitent explicații ale acestor întrebări şi sugestii pentru
îmbunătățirea şi ameliorarea procesului instructiv-educativ.
2. Analiza curriculum-ului de matematică în învățământul gimnazial
Programa școlară de matematică reprezintă o componentă esenţială a curriculumului
național, în acord cu Planul-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, aprobat prin
OMENCS nr. 3590/05.04.2016, urmărind respectarea caracteristicilor ciclurilor de dezvoltare
cognitivă a elevului şi utilizarea eficientă a resurselor didactice disponibile.
Disciplina este inclusă în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii din
trunchiul comun și este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 4
ore/săptămână.
În procesul de proiectare curriculară s-au avut în vedere: profilul de formare al
elevului de gimnaziu, programele şcolare pentru ciclul primar la disciplina Matematică,
competenţele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții din cadrul european de referință,
rezultatele înregistrate la evaluările naţionale şi internaţionale pentru învăţământul gimnazial
şi principiile de construcţie curriculară.
Procesul de proiectare curriculară a programei școlare de matematică pentru
învățământul gimnazial s-a realizat ținând cont de:
• adaptarea curriculumului la aşteptările societății şi la realităţile sistemului de
învăţământ, având ca obiectiv pregătirea elevului pentru viaţă şi profesie;
• echilibrarea ponderii domeniilor disciplinei şi integrarea/organizarea acestora într-un
sistem coerent;
• flexibilizarea curriculumului în sensul respectării diferenţelor între elevii de aceeaşi
vârstă (ritm de învăţare, nivel de achiziţii anterioare, motivaţie internă, specific cultural şi
comunitar);
5
• asigurarea unei tranziții optime de la un ciclu de învățământ la altul şi de la un an de
studiu la altul, cu introducerea unor secvenţe de inițiere a procesului de instruire la nivelul
achizițiilor de bază în termeni de conținuturi-ancoră;
• corelarea activităţilor de învăţare propuse prin programă cu dimensiunea axiologică a
idealului educaţiei referitoare la formarea personalității autonome creative.
Prin specificul său, disciplina Matematică este esențială în formarea și dezvoltarea
competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții și constituie un fundament
solid pentru argumentare, dezvoltare de raționament logic, spirit și gândire critică, analizare,
interpretare și rezolvare de probleme.
Atitudinile promovate de programa școlară de matematică sunt cele prevăzute în
documentele europene pentru educația matematică: respectul pentru adevăr şi perseverenţa
pentru găsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii
acestora.
Abordarea în spirit matematic a situațiilor cotidiene solicită un tip de gândire deschisă
şi creativă, precum și un spirit de observaţie dezvoltat, matematica fiind modelul perfect
pentru exersarea și implementarea gândirii critice la elevi.
Prezenta programă școlară își propune să formeze la elevi iniţiativa și capacitatea
decizională, independenţa în gândire şi în acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda
situații variate, precum și capacitatea de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura
modelării unei situații date, a rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii.
Programa școlară de matematică promovează exersarea obișnuinței de a recurge la
modele matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme
practice.
Demersul de predare-învățare-evaluare poate fi organizat individual, frontal sau pe
grupe, cultivând astfel la elevi calităţi precum spiritul de echipă, încrederea în sine şi respectul
pentru ceilalţi, toleranţa, curajul de a prezenta o opinie personală şi spiritul de iniţiativă.
Încrederea în sine şi autonomia personală sunt susţinute la nivel metodologic prin utilizarea
erorii ca sursă de învăţare, prin încurajarea unor abordări din perspective multiple şi prin
aplicarea matematicii în viaţa de zi cu zi.
Astfel se dezvoltă motivația elevilor pentru a reuşi în învăţare şi, implicit, pentru
continuarea studiului disciplinei.
6
CAPITOLUL I
DIFICULTĂȚI ÎN ÎNVĂȚAREA FRACȚIILOR ORDINARE ȘI A FRACȚIILOR
ZECIMALE
Fracții ordinare
1
 Doimea este o parte dintr-un întreg împărțit în două părți egale. Scriem și citim
2
,,unu pe doi” sau ,,unu supra doi”.
 Dacă întregul este împărțit în patru părți egale, una dintre aceste părți se numește
1
pătrime sau sfert și se scrie .
4
 Linia orizontală care desparte cele două numere naturale se numește linie de fracție.
Numărul de dedesubtul liniei de fracție se numește numitor, iar numărul de deasupra
liniei se numește numărător.
Exemplu:
11
 În fracția , numitorul ne arată că întregul a fost împărțit în 23 de părți egale, iar
23
numărătorul că au fost luate în considerare 11 dintre acestea.
11
 Fracția ne arată că toate cele 11 părți egale în care a fost împărțit întregul au fost
11
luate în considerare, deci tot întregul.
23
 La fracția observăm că întregul se împarte în 11 părți egale, dar considerăm 2
11
întregi ( 11 părți și încă 11 părți) și încă o parte din al treilea întreg ( 1111 + 1111 + 111 ).
 Fracțiile care au numărătorul egal cu numitorul se numesc fracții echiunitare. Fracțiile
care au numărătorul mai mic decât numitorul se numesc fracții subunitare, iar cele
care au numărătorul mai mare decât numitorul se numesc fracții supraunitare.
Exemplu:
 Fracțiile care au la numărător o cifră nenulă, iar la numitor au numărul 5 sunt:
subunitare echiunitare supraunitare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
, , , , , ,
5 5 5 5 5 5 5 5 5
7
25
 Dacă dintr-un întreg împărțit în 100 de părți egale luăm în considerare 25, scriem
100
sau 25% și citim ,,25 la sută”.
Exemplu:
10 7
 10% = , iar 7% = .
100 100
 Compararea fracțiilor ordinare
5 7
 Fracția este mai mică decât fracția deoarece, din cele 9 părți în care am împărțit
9 9
întregul, la prima fracție am luat în considerare 5 părți, mai puține decât cele 7 părți
luate în considerare în cazul celei de a doua fracții.
5 5
 Fracția este mai mare decât fracția deoarece fiecare dintre cele 5 părți în care am
3 7
împărțit întregul în cazul primei fracții este mai mare decât fiecare dintre cele 5 părți
în care am împărțit întregul în cazul celei de-a doua fracții.
Exemple:
 Comparați fracțiile:
14 21 17 17
a) cu ; b) cu
27 27 23 19
Rezolvare:
14 21
a) ¿ pentru că 14 ¿ 21 și fracțiile au același numitor;
27 27
17 17
b) ¿ pentru că 23 ¿ 19 și fracțiile au același numărător.
23 19
 Reprezentarea pe axa numerelor a fracțiilor ordinare

1
 Dacă împărțim unitățile în 3 părți egale, reprezentăm fracția numărând o parte,
3
2 17
fracția numărând două părți, fracția numărând 17 părți:
3 3
3 6
 Fracția corespunde pe axă numărului natural 1, fracția corespunde lui 2 și așa mai
3 3
m
departe. Așadar, orice număr natural corespunde unei fracții de forma , unde m este
3
un multiplu de 3.
8
 Introducerea și scoaterea întregilor din fracție
m
 Fiind dată o fracție supraunitară de forma , unde m și n sunt numere naturale, iar n
n
r
este nenul, aceasta se poate scrie sub forma c , unde c și r reprezintă câtul și
n
respectiv restul împărțirii lui m la n. Spunem că am scos întregii din fracție și scriem
m r r r
=c . Scrierea c se citește ,,c întregi și .
n n n n
Exemplu:
25
 Pentru a scoate întregii din fracția efectuăm împărțirea lui 25 la 8, obținem câtul 3
8
25 1
și restul 1, deci =3 .
8 8
 Amplificarea fracțiilor
 Cum se transformă o fracție dacă dublăm (triplăm, înmulțim cu 4, ...) atât numărătorul
cât și numitorul ei?
 De exemplu, fracția 3 se transformă în fracția 6, fracție

7 14
echivalentă cu fracția inițială doarece 3 ∙ 14=7∙ 6. Dacă triplăm
9
numărătorul și numitorul obținem , fracție echivalentă și ea
21
3
cu deoarece 3∙ 21=7 ∙ 9.
7
Exemple:
7
 Prin amplificarea fracției cu 4 obținem
11
9
13
 Numărătorul fracției obținute prin amplificarea cu 7 a fracției este 91, deoarece
5
7 ∙ 13=91.
 Simplificarea fracțiilor
 Cel mai mare divizor comun a două numere naturale
 Cel mai mare divizor comun a două numere naturale nenul este cel mai mare
numpăr natural care divide cele două numere.
Exemple:
 C.m.m.d.c. al numerelor 24 și 36 este 12, sau (24,36)=12. Divizorii comuni ai
numerelor 24 și 36 sunt divizorii lui 12, adică 1, 2, 3, 4, 6 și 12.
 Divizorii comuni ai numerelor 20 și 12 sunt 1, 2 și 4, deci (20,12) = 4. Ca și în
exmeplul anterior, divizorii 1 și 2 sunt divizori ai lui 4.
 Numerele 15 și 16 au divizor comun doar pe 1, deci (15,16) = 1.
Aducerea fracțiilor la un numitor comun

Exemple:
3 7
 Fracțiile și ar putea avea numărul 8 ca numitor comun. Prin amplificarea
4 8
am adus cele două fracții la un numitor comun.
 Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale

 Cel mai mic multtiplu comun a două numere naturale nenule este cel mai mic
număr natural, diferit de zero, care se divide cu cele două numere.
 Multiplii numărului 16 sunt: 0, 16, 32, 48, 64, 80, 96, 112, ...; multiplii numărului
12 sunt: 0, 12, 24, 36, 48, 60, 72, 84, 96, 108, ...; multiplii comuni ai celor două
numere sunt: 0, 48, 96, ... . Putem spune despre 48 că este cel mai mic multiplu
comun al numerelor 16 și 12, diferit de 0, și vom nota [16,12]=48.
Exemplu:
10
 Calculăm [20,12]. Multiplicând 20 obținem 40 (nu este multiplu al lui 12), 60 (este un
multiplu al lui 12), deci [20,12]=60.
 Adunarea și scăderea fracțiilor

 Suma a două fracții cu același numitor este fracția al cărei numărător este suma
numărătorilor celor două fracții.
 Diferența a două fracții cu același numitor, prima fracție fiind mai mare sau egală cu a
doua, este fracția al cărei numărător este diferența numărătorilor celor două fracții, iar
numitorul este numitorul comun al celor două fracții.
Exemple:
4 2 4 +2 6
 + = =
9 9 9 9
17 11 28
 + =
33 33 33
5 3 4 8 4 12
 + + = + =
13 13 13 13 13 13
13 7 6
 − =
8 8 8
42 17 25
 − =
33 33 33
9 15 20 24 20 4
 + − = − =
17 17 17 17 17 17
 Înmulțirea fracțiilor ordinare

 Înmulțirea unei fracții cu un număr natural
Produsul unei fracții cu un număr natural este o fracție care are ca numărător produsul
dintre numărătorul fracției și numărul natural, iar ca numitor, numitorul fracției date.
Exemple:
4 4 ∙ 5 20
 ∙5= =
7 7 7
2 6 ∙ 2 12
 6∙ = =
5 5 5
 Înmulțirea a două fracții

Produsul a două fracții este o fracție care are ca numărător produsul numărătorilor
celor două fracții, iar ca numitor produsul numitorilor acestora.
Exemple:
11
2 7 2 ∙7 14
 ∙ = =
3 5 3 ∙ 5 15
 aducem rezultatul înmulțirii la forma ireductibilă:
- am făcut simplificarea prin împărțirea numerelor 6 și 2 la 2, fără să calculăm cele două

produse
- a m f ă c u t s i m p l
câturile împărțirii celor două numere la
2
- am simplificat 8 și 12 prin 4, iar 15 și 5 prin 5 și am evidențiat cele 2 simplificări prin
tăieri pe direcții diferite
 Împărțirea fracțiilor ordinare

2 2
 Pentru a realiza împărțirea 4 : trebuie să aflăm de câte ori se cuprinde în 4; am
3 3
obținut rezultatul 3
4 ∙3 ∙ 2, adică 4∙ . Deci
2
2 3 4 ∙3 12 3 2
4 : =4 ∙ = = =6. Fracția se numește inversa fracției .
3 2 2 2 2 3
Exemple:
8 5 4 9 1 7
 Inversa fracției este ; inversa lui este ; inversa lui este , adică numărul
5 8 9 4 7 1
1
natural 7; inversul numărului natural 5 este .
5
12
 Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare
Exemple:

 Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară

 Pentru a afla o fracție dintr-un număr natural înmulțim fracția cu numărul.
Exemple:
 Un alergător participă la un
semimaraton cu lungimea de 20 km. El a
parcurs 3 din această distanță

5
în 2 ore. Câți km a
parcurs alergătorul?
Rezolvare:
Reprezentăm lungimea semimaratonului printr-un segment, pe care îl împărțim în 5
1 20
părți de lungimi egale. O parte va avea lungimea 20 : 5 = 20 ∙ = =4 km, iar 3 părți
5 5
13
20 3 ∙20 3
vor avea lungimea 3∙ = =12 km. Constatăm astfel că, pentru a afla din 20,
5 5 5
3
înmulțim pe cu 20.
5
3
 Am cheltuit la magazin 45 de lei, sumă care reprezintă din suma pe care o aveam la
4
mine. Ce sumă am avut?
Rezolvare:
3 1 45
din sumă reprezintă 45 de lei, deci din sumă reprezintă 45 : 3 = (adică 15 lei).
4 4 3
45 45∙ 4
Suma întreagă este ∙ 4= =60(lei).
3 3
( 453∙ 4 =45 ∙ 43 )=45 : 34

Se poate observa că, pentru a afla un număr atunci când cunoaștem o fracție din el,
împărțim numărul cunoscut la fracția respectivă.
 Fracții zecimale
 O fracție zecimală este formată din două părți despărțite de o virgulă: partea întreagă,
aflată la stânga virgulei, iar partea zecimală, aflată la dreapta virgulei.
Exemple:
 La fracția zecimală 9523,706 partea întreagă este 9523 (formată din 9 mii, 5 sute, 2
zeci și 3 unități), fiind număr natural. Partea sa zecimală este formată din 7 zecimi, 0
sutimi și 6 miimi și citim ,,9523 virgulă 706” sau ,,nouă mii cinci sute douăzeci și trei
întregi și șapte sute șase miimi”.
 Partea întreagă a fracției 47,00513 este numărul 47, iar partea sa zecimală are 0
zecimi, 0 sutimi, 5 miimi, 1 zecime de miime și 3 sutimi de miimi. Se citește ,,47
întregi și cinci sute treisprezece sutimi de miimi”.
 Fracția 2,3 are 2 întregi și 3 zecimi. Trei zecimi sunt egale cu 30 de sutimi sau cu 300
de miimi, deci fracția 2,3 este egală cu fracția 2,30 sau cu fracția 2,300.
14
 Fracția 12,450 are 12 întregi și 450 de miimi. Cele 450 de miimi sunt egale cu 45 de
sutimi, deoarece zece unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin imediat
superior, deci 12,450 = 12,45.
 Fracția 58,0 are partea zecimală nulă, deci reprezintă, de fapt, numărul 58 (adică 58,0
= 58). Numărul 1989 se poate scrie ca fracția zecimală 1989,00.
 Orice număr natural se poate scrie ca o fracție zecimală, adăugând în dreapta lui o
virgulă după care vom pune oricâte zerouri sunt necesare.
Exemple:
17
 Șaptesprezece zecimi, , reprezintă 1 întreg (10 zecimi) și încă 7 zecimi, deci
10
17 27
=1,7. Douăzeci și șapte de sutimi se pot scrie =0,27 . La 327 de sutimi vom
10 100
327
lua 300 de sutimi, care formează 3 întregi și încă 27 de sutimi, deci =3,27.
100
56
 =5,6 (o zecimală, așa cum numitorul 10 are o singură cifră zero)
10
7
 =0,07 (2 zecimale pentru că 100 = 102)
100
 Pentru a transforma o fracție zecimală în fracție ordinară scriem la numărător numărul

natural obținut din fracția zecimală căreia i-am șters virgula, iar la numitor scriem acea
putere a lui 10 care are ca exponent numărul de zecimale al fracției zecimale inițiale.
Exemplu:
125
 1,25 = și, dacă efectuăm simplificările,
100
obținem:
 Compararea și ordonarea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale

nenule
 Când comparăm două fracții zecimale comparăm mai întâi părțile lor întregi și, dacă
acestea sunt diferite, este mai mare fracția care are partea întreagă mai amre. Dacă
părțile întregi sunt egale, comparăm părțile lor zecimale, după ce am adăugat zerouri
pentru a obține același număr de zecimale.
Exemple:
15
 Dintre fracțiile 567,28 și 557,99 este mai mare prima pentru că 567 > 557.
 Să comparăm 45,9 cu 45,3861. Cum părțile întregi sunt egale, comparăm părțilelor
zecimale, dar nu pe 9 cu 3861, ci 9000 cu 3861. Evident, 9000 > 3861 deci 45,9 >
45,3861.
 A ordona crescător un șir de numere înseamnă a le așeza de la cel mai mic la cel mai
mare, iar descrescător, de la cel mai mare la cel mai mic.
Exemple:
 Ordonați descrescător fracțiile: 1,23; 3,4; 2,15; 1,1; 2,09; 3,04; 1,589; 1.
Rezolvare: 3,4; 3,04; 2,15; 2,09; 1,589; 1,23; 1,1; 1.
 Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

 Pentru a efectua adunări cu fracții zecimale putem să le transformăm în fracții
123408 58087 181495

ordinare. De exemplu: 123,408 + 58,087 = + = =¿ 181,495. Se
1000 1000 1000
observă că adunarea se poate efectua direct dacă adunăm cifrele de același ordin.
Exemple:
23,569+¿ 5,300
 Să adunăm 23,569 cu 5,3. Obținem 28,869.
28,869
 Ioana, Raluca și Dănuț au rezolvat exercițiul 32,61 + 1,526, dar au obținut rezultate
diferite. Care adunare este corectă? Unde este greșeala?
32,61+ ¿1,526 32,610+¿ 1,526 32,610+¿ 1,526
Ioana: Raluca: Dănuț :
47,87 34,136 33,136
Rezolvare: Ioana nu a așezat corect numerele unele sub altele. Dănuț a adunat bine
zecimile (6+5=11), dar a uitat să adune 1 la unități (2+1+1=4). Raluca a calculat
corect.
 Pentru a efectua scăderi cu fracții zecimale putem să le transformăm în fracții
2517 237 2280

ordinare. De exemplu: 25,17 – 2,37 = − = =¿ 22,8. Putem, însă, să le
100 100 100
scădem direct, folosind același procedeu ca la adunare.
Exemple:
81,530−¿ 3,287 62,135−¿ 15,280 20,00−¿ 13,12

78,243 46,855 6,88
 Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

 Înmulțirea unei fracții zecimale cu o putere a lui 10
Exemple:
16
 Să înmulțim:
215
a) 2,15 cu 100: obținem 2,15 ∙ 100 = ∙ 100 = 215
100
156 1560
b) 0,156∙ 10 = ∙ 10 = = 1,560 = 1,56
1000 1000
 Înmulțirea a două fracții zecimale

Pentru a efectua înmulțirea a două fracții zecimale le transformăm în fracții ordinare.
132 4 528 155 61

De exemplu: 1,32 ∙ 0,4 = ∙ = = 0,528; 15,5 ∙ 0,061 = ∙ =
100 100 1000 10 1000
155∙ 61 9455
= = = 0,9455. Observăm că, de fapt, dacă înmulțim pe 132 cu 4
10000 10000
obținem 528, iar rezultatul înmulțirii fracțiilor 1,32 și 0,4 se obține din 528 căruia îi
deplasăm virgula peste trei cifre, spre stânga. La fel, 9455 este produsul dintre 155 și
61, dar căruia îi mutăm virgula spre stânga peste patru cifre.
Exemple:
 Să calculăm: 7,5 ∙ 0,38; 10,2 ∙ 26; 2,15 ∙ 30,4
 1,02 ∙ 10,11 = 10,3122; observăm că factorii au, împreună, 2 + 2 = 4 zecimale, iar

produsul are tot patru zecimale
 Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală

 Pentru a împărți două numere naturale nenule procedăm astfel:
- împărțim numerele ca la împărțirea numerelor naturale, obținând un cât și
un rest;
- adăugăm cifra 0 la rest și punem virgula la cât;
- continuăm împărțirea, punând de fiecare dată cifra 0 la noul rest.
Exemple:
 Împărțim 5 la 2 și obținem 2 rest 1. Deoarece 1 are 10 zecimi, adăugăm
cifra 0 la rest și punem virgula după 2; împărțim 10 la 2 și obținem rezultatul 2,5.
17
 Să împărțim 27 la 4.
Rezolvare: Împărțim numerele și obținem 6 rest 3. Adăugăm cifra 0 la
rest, punem virgula după 6 și continuăm împărțirea: 30 : 4 = 7 rest 2.
Adăugăm cifra 0 după 2 și împărțim 20 la 4. Obținem rezultatul 6,75.
Așadar, am completat numărul 27 cu virgulă și două cifre 0 (cele pe care le coborâm
pe parcursul calculului).
 Media aritmetică a două sau mai multor numere naturale

Exemple:
 Media aritmetică a numerelor 8 și 10 este ma= ( 8+10 ) : 2=9.
 Media aritmetică a numerelor 11, 16 și
11+16 +18
18 este m a =15.
3
8+ 9+10+10
 Dacă notele lui Mihai sunt 8, 9, 10 și 10, media notelor lui va fi m a =9,25
4
, iar media din catalog va fi 9 (se rotunjește rezultatul).
 Transformarea unei fracții ordinare într-o fracție zecimală

Exemple:
147 19
 Numitori de forma 10n : =14,7; = 0,19.
10 100
 Numitori produs de puteri ale lui 2 și 5 :
23 127
 Numitori care nu se divid nici cu 2 și nici cu 5: = 2,(5); = 1, (28).
9 99
8 37
 Numitori care se divid cu 2 sau cu 5 și un alt număr prim = 0,1(45); = 3,08(3).
55 12
 Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

la un număr natural nenul
 Când împărțim o fracție zecimală la o putere a lui 10 îi mutăm virgula
spre stânga peste atâtea cifre câte zerouri are puterea lui 10 la care
împărțim.
18
Exemple:
 Există diverse oferte de preț pentru creioane: oferta 1 – set de 4 bucăți cu 3 lei; oferta
2 – sert de 10 bucăți cu 9,50 lei. Cum alegem cele mai ieftine creioane?
Rezolvare: În oferta 1 costul unui creion este de 3 : 4 = 0.75 (lei). În oferta 2 costul
unui creion este de 9,50 : 10 = 0,95 (lei). Alegem oferta 1, pentru că 0,75 < 0,95.
 Împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

 Pentru a împărți două fracții zecimale finite înmulțim și deîmpărțitul și împărțitorul cu
o putere a lui 10, astfel încât, după înmulțire, împărțitorul să devină un număr natural.
Exemple:
 Mama și Irina merg la cumpărături și plătesc 14,55 lei pentru 1,5 kg de brânză. Irina
vrea să calculeze cât costă 1 kg de brânză, dar nu a învățat să împartă două fracții
zecimale. Ce face?
Rezolvare: Irina transformă cele două fracții zecimale în fracții ordinare:
1455 15 1455 10 1455
14,55 : 1,5 = : = ∙ = : 15 = 145,5 : 15 și descoperă că poate
100 10 100 15 10
înmulți ambele numere cu 10, iar apoi poate face împărțirea. Așadar, 1 kg de brânză
costă 145,5 : 15 = 9,7 lei.
 0,625 : 2,5 = (0,625 ∙ 10) : (2,5 ∙ 10) = 6,25 : 25 = 0,25 (am efectuat împărțirea unei
fracții zecimale la un număr natural)
 Tranformarea unei fracții zecimale periodice într-o fracție ordinară

 O fracție zecimală periodică simplă se paote transforma în fracție ordinară astfel:
- separăm întregii;
- numărătorul fracției este format din toate cifrele din perioadă;
- numitorul este un număr format doar din cifra 9, care apare de atâtea ori câte cifre sunt
în perioadă.
Exemple:
53
 12,(53) = 12
99
1243 113
 1,(1243) = 1 =1
9999 909
 O fracție zecimală periodică mixtă se poate transforma în fracție ordinară astfel:
19
- separăm întregii;
- numărătorul fracției este diferența dintre numărul
format din toate cifrele de după virgulă și
numărul format din cifrele care se
află între virgulă și perioadă;
- numitorul este un număr format din atâtea cifre de 9 câte cifre sunt în perioadă, urmate
de atâtea zerouri câte cifre sunt în virgulă și perioadă.
Exemple:
243−24 219 73
 1,24(3) = 1 =1 =1
900 900 300
105837−1058 104779
 0,1058(37) = =
990000 990000
 Număr rațional pozitiv

 Pornind de la o fracția ordinară, putem obține fracții echivalente cu aceasta prin
amplificare și prin simplificare.
Exemple:
1
 Se dă numărul . Prin amplificare putem obține
2
 Prin simplificare putem obține:
Toate aceste fracții sunt echivalente și ele sunt, de fapt, forme de reprezentare a
aceluiași număr, pe care le numim număr rațional.
 Într-un exercițiu de calcul cu numere raționale se păstrează ordinea efectuării
operațiilor, cunoscută de la numere naturale.
Exemplu:
 Efectuați:
a) 2,52 + 2,5∙ 4 = 6,25 + 10,0 = 16,25;
b) 5,2 : 0,2 + 1,2∙ 0,5 – 1 = 26 + 0,6 – 1 = 25,6;
c) 2,1 ∙ [5,1 – 0,2 ∙ (0,005 + 0,13)] + 2,65 = 2,1 ∙ (5,1 – 0,2 ∙0,135) + 2,65 =
= 2,1 ∙ (5,1 – 0,027) + 2,65 = 2,1 ∙ 5,073 + 2,65 = 10,6533 + 2,65 = 13,3033.
Dificultăți în învățare
Dificultăți
20
 Pasivitatea elevilor în clasă, consecinţă a modului de predare prin prelegere, nu
produce învăţare decât în foarte mică măsură. De fapt, prelegerea presupune că toţi
elevii pot asimila aceleaşi informaţii, în acelaşi ritm, ceea ce este departe de realitate.
Pentru elevi, este insuficient dacă, în timpul unei ore, ascultă explicaţiile profesorului
şi văd o demonstraţie sau un experiment. Este mult mai eficient dacă elevii participă în
mod activ la procesul de învăţare: discuţia, argumentarea, investigaţia, experimentul,
devin metode indispensabile pentru învăţarea eficientă şi de durată.
Se poate întâmpla ca un elev să răspundă greşit numai din cauză că limbajul folosit în
enunţ îi este nefamiliar. Trebuie stimulaţi elevii să abordeze sarcini variate, chiar dacă acestea
apar în contexte neobişnuite.
• Adesea elevii nu realizează că materialul din test este similar celui întâlnit în
activitatea la clasă. Este important să fie conştientizată ideea că aceleaşi exerciţii şi probleme
pot apărea în diferite forme.
• Terminologia utilizată în diferite teste standard poate fi diferită de cea utilizată în
mod curent în clasă. Trebuie să utilizam cât mai frecvent denumiri şi/sau definiţii echivalente.
• Unele confuzii pot fi generate de utilizarea unor cuvinte cu sensuri multiple sau cu
sensuri diferite în cotidian faţă de sensul matematic. Este necesar identificarea şi evidenţierea
situaţiilor respective.
• Apariţia unui enunţ formulat ambiguu poate avea consecinţe nefaste pentru un elev
aflat în emoţiile unui test.
 Monotonia unor ore care se desfăşoară “la fel” poate fi înlăturată prin folosirea unor
metode moderne. Aceste metode pot fructifica potenţialul unor elevi care au alt profil
de învăţare decât cel logico- matematic. Organizarea unor lecţii centrate pe astfel de
metode presupune imaginaţie şi iniţiativă, atât din partea profesorului, cât şi a elevilor.
Unele metode de organizare a activităţilor la clasă sunt recunoscute a avea un potenţial
activizator mai pronunţat. Avantajul major al folosirii acestor metode provine din
faptul că ele pot motiva şi elevii care au rămâneri în urmă.
21
CAPITOLUL II
METODE TRADIȚIONALE ȘI METODE MODERNE
Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi, este pusă în

practică prin intermediul unui sistem de metode şi procedee, apelează la o serie de mijloace
tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii specifice.
Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală
revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.
Metodele tradiţionale, expozitive ori frontale lasă impresia că nu ar mai fi în
conformitate cu noile principii ale participării active şi conştiente a elevului. Acestea pot însă
dobândi o valoare deosebită în condiţiile unui auditoriu numeros, având un nivel cultural care
să-i asigure accesul la mesajul informaţional transmis raportat la unitatea de timp.
Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a
elevilor în procesul propriei formări şi stimularea creativităţii acestora. În acest context,
prefacerile pe care le cunosc metodele de învăţământ cunosc câteva direcţii definitorii.
Metodele didactice pot fi clasificate în:
a) Metode de predare-asimilare sau metode de instruire:
a.1) Tradiționale: expunerea didactică, conversaţia didactică, demonstraţia, observarea, lucrul
cu manualul, exerciţiul;
22
a.2) De dată mai recentă: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată,
studiul de caz, metodele de simulare, învățarea prin descoperire;
a.3) Metode de ultimă generație: interactive, de cooperare, participative de grup etc.:
brainstorming, Philips 6-6, brainwritting 6-3-5, cubul, mozaicul, metoda acvariului, metoda
SINELG, jocurile de ,,spargere a gheții”, controversa academică, discuția panel, diagrama
Venn, jocul de rol, turul galeriei, copacul cu erori, metoda pălăriilor gânditoare, sinectica,
metoda piramidei, floarea de lotus etc.
b) Metode de evaluare:
b.1) De verificare:
b.1.1) Tradiționale: verificarea orală curentă, verificarea scrisă curentă, verificarea
practică curentă, verificarea periodică (prin teză sau practică), verificarea cu caracter global
(examenul), fie în formă scrisă, fie orală, fie practică.
b.1.2) De dată mai recentă: verificarea la sfârșit de capitol (scrisă sau orală),
verificarea prin teste docimologice (curente sau periodice). Se adaugă metode complementare,
metode alternative – observarea sistematică a evoluției elevului, investigația, proiectul,
portofoliul, autoevaluarea.
b.2) De apreciere:
b.2.1) apreciere verbală
b.2.2) apreciere prin notă
Conform primului criteriu de clasificare, care constă în scopul didactic urmărit,
metodele se grupează în două categorii: a) metode de predare-însușire și b) metode de
evaluare.
Un alt criteriu de clasificare este diferențierea, numai pentru metodele de predare-
învățare: mijlocul de vehiculare al conținuturilor de la sursă la elev. Dacă mijlocul respectiv
este imaginea obiectului (fenomenului) sau obiectul însuși, atunci avem metode intuitive, cum
sunt demonstrația, observarea, modelarea. Dacă mijlocul în cauză este cuvântul rostit sau
scris, metodele sunt verbale: expunerea, conversația, lucrul cu manualul, problematizarea,
instruirea programată.
Criteriul următor, gradul de participare a elevului în acțiunea propriei instruiri,
delimitează metodele în: metode expozitive (expunerea didactică, demonstrația expozitivă) și
metode active (exercițiul, conversația euristică, problematizarea).
Alt criteriu de grupare, mai recent, invocă o anumită ,,programare externă” a materiei
școlare (modul în care este prelucrată, ordonată și prezentată informația didactică de către
profesor), alături de o ,,programare internă” (componentele psihice antrenate în procesul de
învățare a informațiilor de către elev). În consecință, dacă programarea externă și cea internă
23
se suprapun, avem metode algoritmice (algoritmizarea, instruirea programată, exercițiul);
dacă această suprapunere nu se produce, avem metode expozitiv-euristice (povestirea,
explicația, prelegerea, conversația, problematizarea, demonstrația, descoperirea, modelarea,
observația independentă, lucrul cu manualul, lucrările experimentale, lucrările practice și
aplicative, lucrul în grup).
Metode tradiționale și metode de dată mai recentă – prezentare analitică

a) Expunerea didactică
Metoda expunerii constă în prezentarea verbală monologată a unui volum de
informație de către educator către educați, în concordanță cu prevederile programei și cu
cerințele didactice ale comunicării.
Povestirea constă în prezentarea informației sub formă descriptivă sau narativă,
respectând orodnarea în timp sau în spațiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor.
Explicațiile, justificările și corelațiile de ordin teoretic nu lipsesc cu desăvârșire, dar ele ocupă
un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor.
Explicația este forma de expunere în care predomină argumentarea rațională.
Prelegerea școlară reprezintă forma de expunere în cadrul căreia informația este
prezentată ca o succesiune de idei, teorii, interpretări de fapte separate, în scopul unificării lor
într-un tot.
b) Conversația didactică este metoda de învățământ care constă în valorificarea didactică
a întrebărilor și răspunsurilor.
Conversația euristică este concepută astfel încât să conducă la descoperirea a ceva
nou pentru elev (în limba greacă, evriskein = a găsi, a descoperi). Se mai numește și
conversație socratică, grație consacrării ei de către celebrul filosof al antichității grecești. Se
prezintă sub forma unor serii legate de întrebări și răspunsuri, la finele cărora să rezulte, ca o
concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învățării.
Conversația examinatoare (catehetică) are ca funcție principală constatarea nivelului
la care se află cunoștințele elevului la un moment dat. Se deosebește de cea euristică, în sensul
că nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau lanțuri sau serii ale întrebărilor și
răspunsurilor.
Conversația în actualitate este, după unii autori, conversația multidirecțională, cu
adevărat activă, adică conversația de tip dezbatere.
c) Metoda demonstrației se leagă de verbul latin, demonstro, demonstrare, cu sensul de a
arăta, a înfățișa, a dovedi.
24
Demonstrația cu obiecte are ca principală caracteristică faptul că sursa principală a
informației elevului constă într-un obiect natural (roci, semințe, plante, substanțe chimice etc.)
pe cât posibil încadrate în contextul lor natural.
Demonstrația cu acțiuni este utilizată atunci când sursa cunoașterii pentru elev este o
acțiune pe care educatorul i-o arată (i-o demonstrează, executând-o), iar ținta de realizat este
transformarea acțiunii respective într-o deprindere pentru elev.
Demonstrația cu substitute are o extensie desoebit de mare, substitutele, adică
materialele confecționate sau preparatele de laborator putând sta mult mai ușor la îndemâna
educatorului decât obiectele sau fenomenele concrete pe care le redau, de exemplu: planșe
(desene fidele, scheme, liste, tabele, reprezentări grafice), hărți, fotografii și tablouri,
materiale tridimensionale.
Demonstrația combinată:
1. demonstrația prin experiențe – combinația dintre demonstrația cu obiecte și cea cu
acțiuni;
2. demonstrația prin desen didactic – efectuarea desenului de către educator în fața
elevilor.
Demonstrația cu mijloace tehnice este o formă aparte de demonstrație, care se
diferențiază de toate celelalte prin sprijinirea sa pe mijloace tehnice: audio, video,
audiovizuale.
d) Metoda observării constă în urmărirea sistematică de către elev a obiectelor și
fenomenelor ce constituie conținutul învățării, în scopul surprinderii însușiriilor
semnificative ale acestora.
e) Lucrul cu manualul este o metodă didactică în cadrul căreia învățarea are ca sursă
esențială și ca instrument de formare a elevului cartea școlară sau alte surse similare.
f) Metoda exercițiului reprezintă executarea repetată și conștientă a unei acțiuni, în
vederea însușirii practice a unui model dat de acțiune sau a îmbunătățirii unei
performanțe.
g) Algoritmizarea este definită ca metoda de predare-învățare care constă în utilizarea și
valorificarea algoritmilor.
Algoritmii reprezintă suite de operații realizate într-o ordine aproximativ constantă,
prin parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unei serii întregi de probleme de același tip.
Pe plan didactic, algoritmizarea ar însemna găsirea de către profesor a înlănțuirii
necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat, ce se pretează unei astfel de ordonări.
h) Modelarea didactică este metoda de predare-învățare în cadrul căreia mesajul ce
urmează a fi transmis este cuprins într-un model.
25
i) Problematizarea, denumită și predare prin rezolvare de probleme, este o metodă
didactică ce constă în punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod
deliberat, prin depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou.
j) Instruirea programată este o metodă multifuncțională, care cuprinde o înlănțuire de
algoritmi și de probleme de rezolvat, prezentate în formă verbală, dar și cu includerea
unor aspecte intuitive.
k) Studiul de caz este o emtodă ce constă în confruntarea elevului cu o situație reală de
viață, prin a cărei observare, înțelegere, analiză, interpretare urmează să realizeze un
progres în cunoaștere.
l) Metodele de simulare sunt reprezentate de jocurile și învățarea pe simulator.
Metoda jocurilor cuprinde: jocurile didactice sau educative (au un caracetr imitativ
empiric) și jocurile simulative (jocuri de rol).
m) Învățarea prin descoperire reprezintă o categorie logică opusă celei de învățare prin
receptare.
Metode de ultimă generație – prezentare analitică

a) Metoda brainstorming
Este o metodă foarte des utilizată, considerându-se că are posibilități reale de a fi
translată din sfera creativității exprese în procesul didactic. Numele îi provine din cuvintele
englezești brain (creier) și storming (furtună), ceea ce duce la echivalentul asalt de idei. Este,
de asemenea, identificată drept metoda marelui DA – The Big Yes.
b) Tehnica SINELG (sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii și
gândirii)
Este o tehnică de personalizare a lecturii și de dezvoltare a gândirii reflective. Poate fi
folosită pe schema modelului gândirii critice. Este, de asemenea, o modalitate de
autocunoaștere pentru elev, constituindu-se în jurul unei lecturi, pe baza căreia elevul trebuie
să facă un pas mai departe, în construirea propriului sistem cognitiv.
c) Metoda Philips 6-6
Este o metodă asemănătoare brainstorming-ului (brainstorming pe grupe mici), axată
mai ales pe producere de idei rezolutive pentru o problemă dată, ea prseupunând elaborarea
unui mare volum de soluții. Numele îi provine de la cel care a consacrat-o, iar atributul 6-6 se
leagă de modul de organziare a activității elevilor (exemplu: 6-6 pm, unde p=participanți, iar
m=minute).
d) Ciorchinele
26
Este o variantă de brainstorming organizată grafic, astfel încât să faciliteze
conștientizarea relațiilor dintre elementele învățate. Ea poate fi folosită atât în faza de evocare,
cât și în faza de reflecție, având rolul de a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un
subiect. Mai poate fi folosită ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a
construi asociații noi sau de a reprezenta intuitiv noi sensuri. Este o modalitate de învățare ce
poate servi drept instrument eficient în dezvoltarea unor deprinderi. (fig.1)
27
Fig.1 RECAPITULAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE – FORMULE DE CALCUL ÎN EXCEL: METODA CIORCHINELUI
FORMULA DE
CALCUL
TIPURI DE
OPERATORI EXPRESII
ERORI ÎN PARANTEZE TERMENI
FORMULE ROTUNDE
DE
ARIT DE REFE
♯♯♯♯ ♯DIV/ TEX
METO METI COM RINȚ
0! CON ADRES FUNCȚII T NUM LOGI ȘIRU TIP
DA CI PAR Ă
ÎMBRI STA E DE EXCEL AȚIE ERIC CE RI ADR
CĂRII NTE CALCU CALCUL E ESĂ
L
ORDINEA DE EFECTUARE A OPERAȚIILOR
1 2 3 4 5 6 7
OPERATORI DE
NR.NEGATIV ȘI % ^ */ + - &<><=>==<>
ADRESARE
28
e) Metoda cubului
Poartă numele mijlocului didactic – un cub – prin care vehiculează sarcinile către elevi
și reprezintă o modalitate de predare-învățare ce valorifică resursele elevilor de participare
conștientă la descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea, precum și una dintre
metodele cel mai clar consacrate dezvoltării gândirii critice. Structurarea învățării pe baza
rezolvării celor șase sarcini, corespunzătoare celor șase fețe ale cubului, provoacă elevii pe
întregul traseu al nivelurilor cognitive.
f) Metoda acvariului (fishbowl)
Numele provine din modul de dispunere a participanților în spațiul destinat dezbaterii,
în două cercuri concentrice, cel din interior fiind asemănat cu un acvariu. Este printre cele mai
puțin utilizate metode în școala noastră.
g) Discuția panel
În limba engleză, panel înseamnă grup de cunoscători, care își expun opiniile în
public. Inițial, a fost un instrument de producere a ideilor sau de dezbatere. Translatată în
procesul didactic, ea reprezintă o metodă de învățare prin descoperire.
h) Metoda mozaic (jigsaw)
Este o metodă care are ca note caracteristice preocuparea diferită a membrilor din
același grup și o anumită dinamică a grupurilor formate. În fiecare grup, fiecare membru are
rangul de ,,expert” într-un anumit aspect al subiectului de studiat.
i) Tehnica investigativă – cei 5W și H
Pe terenul metodologiei de dezvoltare a gândirii critic-reflective a fost concepută ca o
tehnică înrudită cu metoda cubului, utilă pentru formarea dorinței și deprinderii elevilor de a
cerceta un subiect sub multiple perspective: Why? What? When? Where? Who? How?/De ce?
Ce? Când? Unde? Cine? Cum?.
Metoda celor șase întebări poate acoperi ca durată aproape toată secvența de predare-
învățare a noilor informații.
Pregătirea managerială a profesorului, însuşirea culturii manageriale, nu numai cea
tradiţională psihopedagogică şi metodică, pot asigura înţelegerea şi aplicarea relaţiei
autoritate-libertate, ca nou sens al educaţiei, prin predare-învăţare şi rezolvarea altor situaţii
din procesul educaţional şcolar.
29
CAPITOLUL III
PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
STUDIU PRIVIND PREDAREA – ÎNVĂȚAREA FRACȚIILOR ÎN CLASA a V-a
III.1 Elemente de cercetare
Cercetarea este o acțiune de cunoaştere şi interpretare ştiințifică, o acțiune

conştientă de precizare a unei probleme care necesită îmbunătățiri metodice, problemă care
este rezolvată apoi pornindu-se de la formularea unei ipoteze de lucru. Putem considera că
cercetarea pedagogică este o strategie întreprinsă în vederea surprinderii unor relații
inedite între componentele acțiunii educaționale şi a deprinderii unor soluții şi variante
optime în desfăşurarea sa ulterioară. Cercetarea pedagogică conduce în mod inevitabil la
descoperirea unor manifestări şi interacțiuni proprii educației şi sugerează reguli în
vederea creşterii randamentului său.
III.2 Ipoteza, scopul și obiectivele cercetării

În această lucrare mi-am propus să cercetez modul de a realiza cât mai eficient
predarea-învățarea fracţiilor la clasa a V-a.
Scopul cercetării pedagogice:
Găsirea modalităților pentru diversificarea formelor de organizare a lecției de
matematică si alegerea metodelor de predare cât mai eficiente pentru realizarea învățării
fracţiilor la clasa a V-a.
Ipoteza cercetării
În cadrul cercetării întreprinse am pornit de la următoarea ipoteză: metodele moderne
de predare (învățarea asistată de calculator cu precădere) pot duce la creșterea eficienței
procesului de predare-învățare a fracțiilor, ceea ce va contribui la creșterea randamentului
școlar al elevului din clasa a V-a.
Obiective:
 Însușirea temeinică și conștientă a noțiunii de fracţie;
 Dezvoltarea capacităților elevilor de a aplica în practică, în rezolvarea exercițiilor și
problemelor a cunoștințelor dobândite;
 Legarea permanentă a cunoștințelor matematice de viață, de realitatea înconjurătoare;
 Relevarea importanței metodelor de predare – învățare (atât a celor tradiționale cât și a
celor moderne);
30
 Îmbinarea metodelor tradiționale cu cele moderne pentru a face cât mai ușoară
însușirea cunoştinţelor despre fracţii ordinare și fracții zecimale;
 Consolidarea unui limbaj matematic adecvat.
III.3 Eșantionarea subiecților și locul desfășurării cercetării

Clasa experimentală – metode moderne (algoritmizarea, modelarea, problematizarea,
instruirea programată, studiul de caz, metode de simulare, învăţarea prin descoperire,
brainstormingul, metoda cubului, metoda ciorchinelui etc.).
CLASA a V-a - Școala Gimnazială Grebănu (an școlar 2019-2020) - clasa este
formată din 4 băieți și 14 fete, elevii provenind din familii modeste, cu posibilități materiale
limitate.
Clasa de control – metode tradiționale (expunerea didactică, conversaţia didactică,
demonstraţia, lucrul cu manualul, exerciţiul);
CLASA a V-a - Școala Gimnazială Grebănu (an școlar 2018-2019) - clasa este
formată din 8 băieți și 10 fete, elevii provenind din familii modeste, cu posibilități materiale
limitate.
Totalul subiecților a fost de 36 de elevi, dintre care 18 au făcut parte din eșantionul
experimental și 18 din eșantionul de control.
Metode de cercetare
În activitatea de cercetare am utilizat următoarele metode:
 Observația
 Experimentul pedagogic
 Testul docimologic
III. 4 Desfășurarea cercetării și interpretarea datelor

Cercetarea a cuprins trei etape:
 Etapa inițială care a avut un caracter constatativ.
 Etapa intervenției ameliorative cu valoare formativă în stimularea proceselor psihice
și a personalității elevilor.
 Etapa evaluării care a avut un caracter comparativ, cu privire la rezultatele obținute
în urma demersului experimental formativ.
31
Etapa constatativă. Pretestul
Scopul aplicării pretestului a fost acela de a verifica cantitatea şi calitatea noţiunile
asimilate de elevi până în acel moment, dar şi pentru a observa golurile în cunoştinţele
elevilor sau noţiunile asimilate insuficient.
Test aplicat elevilor în etapa constatativă:

1. Reprezentați prin desene:
a) o jumătate dintr-un cerc;
b) un sfert dintr-un pătrat;
c) o treime dintr-un dreptunghi.
2. Desenați un segment cu lungimea de 16 cm. Împărțiți segmentul în patru părți egale.
Colorați cu roșu un sfert din acest segment, iar cu verde trei sferturi din lungimea sa.
3. Desenați un dreptunghi cu L = 21 cm și 1 = 12 cm. Împărțiți dreptunghiul în 6
dreptunghiuri egale. Aflați perimetrul unuia din dreptunghiurile obținute.
4. Ana trebuie să rezolve 48 de exerciții în trei zile. În prima zi a rezolvat jumătate din
ele, a doua zi o treime din rest, iar a treia zi restul. Câte probleme a rezolvat Ana în a
treia zi?
În urma aplicării pretestului rezultatele au fost:
Tabel nr. 1 – Rezultate
CLASA NR. NOTA

ELEVI
<5 5 6 7 8 9 10
Cls. experimentală
2019-2020 18 4 5 5 2 1 1 0
Cls. de control
2018-2019 18 5 4 4 3 1 1 0
Histogramele din fig. 2 și 3 reflectă rezultatele elevilor la test 1.
32
6
5 5
5
4
4
2
2
1 1
1
0
0
Fig. 2 Histograma rezultate test nr.1 – clasa experimentală

6 7
6
5 5
5
4 4 4
4
3 3
3
2
2
1 1 1
1
0
0
Fig.3 Histograma rezultate test nr.1 – clasa de control
Exprimate în procente, rezultatele sunt cele prezentate în diagramele din fig. 4 și 5

de mai jos:
6%
6%
22%
11%
28% 28%
Fig.4 Diagrama rezultate test nr.1 – clasa experimentală
33
6%
6%
28%
17%
22% 22%
Fig.5 Diagrama rezultate test nr.1 – clasa de control
Analizând rezultatele obținute observăm că la clasa experimentală un număr

de 0 elevi au obținut nota 10, ceea ce reprezintă 0 % din totalul elevilor, 1 elev a
obținut nota 9, ceea ce reprezintă 5,55% din totalul elevilor, 1 elev a obținut nota 8, ceea
ce reprezintă 5,55% din totalul elevilor, 2 elevi au obținut nota 7, ceea ce reprezintă 11,11
% din totalul elevilor, 5 elevi au obținut nota 6, ceea ce reprezintă 27,77%, 5 elevi au
obținut nota 5, ceea ce reprezinta 27,77% , iar 4 elevi au obținut note mai mici decât 5,
reprezentând 22,22% din totalul elevilor.
La clasa de control un număr de 0 elevi au obținut nota 10, ceea ce reprezintă 0
% din totalul elevilor, 1 elev a obținut nota 9, ceea ce reprezintă 5,55% din totalul
elevilor, 1 elev a obținut nota 8, ceea ce reprezintă 5,55% din totalul elevilor, 3 elevi au
obținut nota 7, ceea ce reprezintă 16,66 % din totalul elevilor, 4 elevi au obținut nota 6,
ceea ce reprezintă 22,22%, 4 elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezinta 22,22% , iar 5 elevi au
obținut note mai mici decât 5, reprezentând 27,77% din totalul elevilor.
Etapa experimentală
Testul nr.1 aplicat elevilor în etapa experimentală
I) Să se calculeze:
5 9 3 3
1) + 2) 1+ 3) 1−
6 6 4 4
5 7 7 7 1 1 1 1
4) + 5) + 6) + + +
6 9 12 8 2 3 4 6
34
1 1 3 1 1
7) 1− − 8) − 9) 10−
2 3 4 7 10
5 3
II) Să se calculeze numărul care este cu mai mare decât .
6 8
3
III) Să se calculeze numărul care este cu mai mic decât 7.
7
7 9
IV) Dacă diferența a două numere este , iar unul dintre ele este , să se afle cel de-al
4 2
doilea număr.
V) Să se calculeze numărul A, unde:
1 5 9 13 201
A= + + + +…+ .
100 100 100 100 100
13 1313 131313
VI) Să se calculeze: + + .
14 1414 141414
VII) Un robinet A umple un bazin în 12 ore, iar un alt robinet B umple același bazin în 18 ore.
a) Ce fracție din bazin umple robinetul A, curgând singur, într-o oră?
b) Ce fracție din bazin umple robinetul B, curgând singur, într-o oră?
c) Ce fracție din bazin umplu robinetele A și B, curgând simultan, în bazinul gol, timp de o
oră?
Barem de notare:
I) 3 puncte
II) 1 punct
III) 1 punct
IV) 1 punct
V) 1 punct
VI) 1 punct
VII) 1 punct
Din oficiu: 1 punct.
Rezultatele obținute la testul nr.1 din etapa experimentală sunt prezentate în următorul tabel:
CLASA NR. NOTA
ELEVI
<5 5 6 7 8 9 10
Cls. experimentală
2019-2020 18 1 3 3 3 4 4 0
35
Cls. de control
2018-2019 18 4 4 6 3 1 0 0
Analizând rezultatele obținute observăm că la clasa experimentală niciun elev nu

a luat 10, ceea ce reprezintă 0%, un număr de 4 elevi au obținut nota 9, ceea ce
reprezintă 22,22 % din totalul elevilor, 4 elevi au obținut nota 8, ceea ce reprezintă
22,22% din totalul elevilor, 3 elevi au obținut nota 7, ceea ce reprezintă 16,66% din
totalul elevilor, 3 elevi au obținut nota 6, ceea ce reprezintă 16,66 % din totalul elevilor, 3
elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezintă 16,66%, 1 elev a obținut notă sub 5, ceea ce
reprezintă 5,55% .
La clasa de control niciun elev nu a luat 10, ceea ce reprezinta 0%, niciun elev nu a
obținut nota 9, ceea ce reprezintă 0% din totalul elevilor, 1 elev a obținut nota 8, ceea ce
reprezintă 5,55% din totalul elevilor, 3 elevi au obținut nota 7, ceea ce reprezintă 16,66%
din totalul elevilor, 6 elevi au obținut nota 6, ceea ce reprezintă 33,33% din totalul elevilor,
4 elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezintă 22,22% din totalul elevilor, 4 elevi au obținut
note sub 5, ceea ce reprezintă 22,22% din totalul elevilor.
30.00% 27.77% 27.77%
25.00% 22.22%
20.00%
15.00%
11.11%
10.00%
5.55% 5.55%
5.00%
0.00%
0.00%
Fig. 6 Histograma rezultate test nr.1 – clasa experimentală
35.00% 33.33%
30.00%
25.00% 22.22% 22.22%
20.00%
16.66%
15.00%
10.00%
5.55%
5.00%
0.00% 0.00%
0.00%
36
Exprimate în procente, rezultatele sunt cele prezentate în diagramele din fig. 8 și 9

de mai jos:
6%
22%
17%
17%
22%
17%
6%
22%
17%
22%
33%

A.
SUBIECTUL 1 (4,5 puncte)
7
0,5p 1.Să se amplifice cu 11 fracția .
8
12
0,5 p 2.Să se simplifice fracțtia , obținând o fracție ireductibilă.
16
37
3 9
0,5p 3.Stabilește dacă fracțiile sunt echivalente: si .
4 12
3 4 5
0,5p 4.Să se calculeze: + + .
11 11 11
4 7
0,5p 5. Să se calculeze: + .
3 12
4 1
0,5p 6. Să se calculeze: ∙2 .
5 2
7 21
0,5p 7 Să se calculeze: : ..
6 22
0,5p 8. Calculați 24% din 1500.
4 21
0,5p 9. Calculați din
7 36

2
1 9
( )( )
1,5p 1.Calculați : 3−
3
∙
8
5
1,5p 2.Din cei 32 de elevi ai unei clase, sunt fete. Câți băieți sunt în clasă?
8
1,5p 3.Prețul unui stilou este 100 de lei. Prețul stiloului crește cu 10 %. Care va fi noul preț
al stiloului?
B.
9
0,5p 1. Să se amplifice cu 12 fracția .
5
30
0,5 p 2. Să se simplifice fracțtia , obținând o fracție ireductibilă.
45
11 22
0,5p 3. Stabilește dacă fracțiile sunt echivalente: si .
7 14
7 2 22
0,5p 4. Să se calculeze: + + .
15 15 15
8 2
0,5p 5. Să se calculeze: + .
14 7
3 1
0,5p 6. Să se calculeze: ∙3 .
15 3
25 15
0,5p 7. Să se calculeze: :
13 26
0,5p 8. Calculați 15% din 4500.
38
6 22
0,5p 9. Calculați din .
11 30
3 3 1 4
1,5p 1. Calculați: (
: − − .
4 4 2 9 )
4
1,5p 2. Din cei 30 de elevi ai unei clase, sunt băieți. Câte fete sunt în clasă?
5
1,5p 3. Prețul unui atlas este 200 de lei. Prețul atlasului crește cu 10 %. Care va fi noul preț
al atlasului?

CLASA NR. NOTA
ELEVI
<5 5 6 7 8 9 10
Cls. experimentală
2019-2020 18 1 1 5 3 4 4 0
Cls. de control
2018-2019 18 3 5 3 3 2 0 0

5
5
4.5 4 4
4
3.5 3
3
2.5
1.5 1 1
1
0.5
0
0
Fig.10 Histograma rezultate test nr.2 – clasa experimentală
39
5
5
4.5
3.5 3 3 3
3
2.5 2
2
1.5
0.5
0 0
0
Exprimate în procente, rezultatele sunt cele prezentate în diagramele din fig. 12 și

13 de mai jos:
6%
6%
22%
28%
22%
17%
40
13%
19%
19%
31%
19%

totalul elevilor, 5 elevi au obținut nota 6, ceea ce reprezintă 27,77% din totalul elevilor, 1
elev a obținut nota 5, ceea ce reprezintă 5,55%, 1 elev a obținut notă sub 5, ceea ce
reprezintă 5,55% .
La clasa de control niciun elev nu a luat 10, ceea ce reprezinta 0%, niciun elev nu a
obținut nota 9, ceea ce reprezintă 0% din totalul elevilor, 2 elevi au obținut nota 8, ceea ce
1. Fie numărul: 5391,527

a) Cifra sutelor este….
b) Cifra zecimilor este ….
c) Cifra miimilor este ….
d) Aproximarea prin lipsă la sutimi este …………..
e) Rotunjirea la zecimi este …………
41
2. Efectuaţi:
a) 24,3+2,56
b) 1,73-0,173
c) 12,5⋅10
d) 12,5⋅4,8
e) 86,4·0,7
f) 0,017·100
g) 3,35:1000
h) 2,52:1,2
i) (1,7)3
j) 17,24+{2,88:1,2+4,5·[2,4·3,9-0,4:(6,3-3,51:2,7)]}
  1 6
176 : 2,5  1     2, (3)  0,75  
k)   5 37 
3. Transformați în fracții ordinare:

a) 0,37; b) 0,(83); c) 4,(7); d) 0,2(23).
4.
a) Calculați media aritmetică a numerelor 3,2; 2; 0,4 și 1,25.
b) Media aritmetică a trei numere este 144, iar media aritmetică a două dintre ele este 78,5.
Care este al treilea număr?
5. Se știe că a=5,76:2,4-0,144:1,2 și b=3,24:1,8-0,30. Să se calculeze (a+b)2; (a-b)2;
a2+b2 .
CLASA NR. NOTA

ELEVI
<5 5 6 7 8 9 10
Cls. experimentală
2019-2020 18 1 2 4 4 3 4 0
Cls. de control
2018-2019 18 4 4 4 4 1 1 0
42
4 4 4
4
3.5
3
3
2.5
2
2
1.5
1
1
0.5
0
0
Fig.14 Histograma rezultate test nr.3 – clasa experimentală
4 4 4 4
4
3.5
2.5
1.5
1 1
1
0.5
0
0

17 de mai jos:
6%
22% 11%
22%
17%
22%
43
6%
6%
22%
22%
22%
22%

elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezintă 11,11%, 1 elev a obținut notă sub 5, ceea ce
reprezintă 5,55% .
La clasa de control niciun elev nu a luat 10, ceea ce reprezinta 0%, 1 elev a obținut
nota 9, ceea ce reprezintă 5,55% din totalul elevilor, 1 elev a obținut nota 8, ceea ce
Etapa finală
Înainte de a aplica testul final. am alocat 4 ore de recapitulare pentru întreg capitolul
Fracții. Astfel, la clasa experimentală s-au folosit metode moderne, dar și metode
tradiționale, în timp ce la clasa de control s-au folosit doar metode tradiționale.
Testul nr.1 aplicat elevilor în etapa finală
Subiectul 1
4
5p 1. Numărul natural nenul x, pentru care fracţia x este supraunitară, este egal
cu .............
44
x+1
5p 2. Fracţia de forma 4 este echiunitară dacă numărul natural x este egal
cu.................
7 2
5p 3. Numărul natural x, pentru care are loc egalitatea 21 = x−2 este egal
cu.....................
25
5p 4. Dacă scoatem întregii din fracţia 6 , vom
obţine........................................................
3
6
5p 5. Dacă introducem întregii în fracţia 5 , vom
obţine.......................................................
5p 6. Calculând 24% din 1500, obținem ................................................................................
Subiectul 2
8
1. Dacă ❑ 2 ¿ = , atunci x =....... și y =.........:
x¿
5p
y 12
A. x = 4; y = 3 B. x = 4; y = 4 C. x = 3; y = 4 D. x = 3; y = 3
5p 2. Dacă x ¿¿ ¿, atunci x =....... și y =.........:
A. x = 4; y = 3 B. x = 9; y = 3 C. x = 12; y = 4 D. x = 9; y = 4
5 9
⋅
5p 3. Rezultatul calculului 6 10 este egal cu:
3 3 3 3
A. 10 B. 5 C. 2 D. 4
3
2
5p 4. Rezultatul calculului
()3 este egal cu:
8 6 8 16
A. 9 B. 9 C. 27 D. 27
3 4 5
5p 5. Rezultatul calculului + + :
11 11 11
12 12 11 13
A. 11 B. 33 C. 22 D. 11
18
5p 6. Fracţia ireductibilă, echivalentă cu fracţia 12 , este egală cu:
45
4 5 3 2
3 B. 4 C. 2 D. 3
A.
Subiectul 3
2
1 9
10p 1. Calculați : 3− ∙
3 ( )( )
8
5
10p 2. Din cei 32 de elevi ai unei clase, sunt fete. Câți băieți sunt în clasă?
8
10p 3. Prețul unui stilou este 100 de lei. Dacă prețul stiloului crește cu 10 %, care va
fi noul preț al stiloului?
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

FRACȚII ORDINARE
SUBIECTUL I (30 de puncte)
 Se punctează doar rezultatul astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul
maxim prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte. Nu se acordă punctaje
intermediare.
Nr. Item 1 2 3 4 5 6
Rezultate 1, 2, 3 3 8 1 33 360
4
6 5
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p
SUBIECTUL II (30 de puncte)
 Se punctează doar rezultatul astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul
maxim prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte. Nu se acordă punctaje
intermediare.
Nr. Item 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Rezultate A B D C A C
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p
SUBIECTUL III (30 de puncte)
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
maxim corespunzător.
46
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
1. 3¿ 1 9 1 8 3p
3 ¿− = − =
❑
3 3 3 3
9 2
81 3p
()
8 64
=
4p
1 9 2 8 81 27
( )( )
3− ∙
3 8
= ∙
3 64 8
=
2. 5 5 3p
din 32 = ∙32 =
8 8
4
5∙ = 20 de fete 4p
32 −¿ 20 =12 baieți 3p
3. 10 5p
10% din 100 = ∙100 = 10 lei scumpirea
100 5p
100−¿10 =110 lei noul preț
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin impărţirea punctajului
obţinut la 10.
Tabel nr.4 Progresul elevilor (fracții ordinare) - clasa de control
Nume elev Nota test inițial Nota test final

E1 7 8
E2 5 6
E3 6 7
E4 4 5
E5 4 5
E6 6 7
E7 6 7
E8 7 6
E9 4 5
E10 5 6
E11 7 8
E12 9 9
E13 8 8
E14 6 7
E15 5 6
E16 4 5
E17 5 7
E18 4 5
Exprimate în procente, rezultatele sunt cele prezentate în histograma din fig. 18 de

mai jos:
47
18 4 5
17 5 7
16 4 5
15 5 6
14 6 7
13 88
12 99
11 7 8
10 5 6
9 5 NOTA TEST FINAL
4
8 6 NOTA TEST INITIAL
7
7 6 7
6 6 7
5 4 5
4 4 5
3 6 7
2 5 6
1 7 8
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fig.18 Histograma – progres elevi (fracții ordinare) clasa de control
Tabel nr.5 Progresul elevilor (fracții ordinare) - clasa experimentală
Nume elev Nota test inițial Nota test final

E1 4 5
E2 6 8
E3 5 6
E4 6 8
E5 4 6
E6 7 9
E7 8 10
E8 9 10
E9 7 10
E10 6 9
E11 5 8
E12 6 9
E13 5 7
E14 6 8
E15 4 6
E16 5 7
E17 5 7
E18 4 5
48
Exprimate în procente, rezultatele sunt cele prezentate în histograma din fig. 19 de
mai jos:
18 4 5
17 5 7
16 5 7
15 4 6
14 6 8
13 5 7
12 6 9
11 5 8
10 6 9
9 7 10 NOTA TEST FINAL
8 9 10 NOTA TEST INITIAL
7 8 10
6 7 9
5 4 6
4 6 8
3 5 6
2 6 8
1 4 5
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fig.19 Histograma – progres elevi (fracții ordinare) clasa experimentala
Rezultatele obținute la testul nr.1 din etapa finală sunt prezentate în următorul tabel:
CLASA NR. NOTA

ELEVI
<5 5 6 7 8 9 10
Cls. experimentală
2019-2020 18 0 2 3 3 4 3 3
Cls. de control
2018-2019 18 0 5 4 5 3 1 0
49
4
4
3.5
3 3 3 3
3
2.5
2
2
1.5
0.5
0
0
Fig.20 Histograma rezultate test nr.1 – clasa experimentala

5 5
5
4.5
4
4
3.5
3
3
2.5
1.5
1
1
0.5
0 0
0

23 de mai jos:
50
11%
17%
17%
17%
17%
22%
6%
17% 28%
28%
22%
Analizând rezultatele obținute observăm că la clasa experimentală un număr de 3

elevi au luat 10, ceea ce reprezintă 16,66%, un număr de 3 elevi au obținut nota 9, ceea
ce reprezintă 16,66 % din totalul elevilor, 4 elevi au obținut nota 8, ceea ce reprezintă
elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezintă 11,11%, niciun elev nu a obținut notă sub 5,
ceea ce reprezintă 0% .
nota 9, ceea ce reprezintă 5,55% din totalul elevilor, 3 elevi au obținut nota 8, ceea ce
51
5 elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezintă 27,77% din totalul elevilor, niciun elev nu a
obținut note sub 5, ceea ce reprezintă 0% din totalul elevilor.
Testul nr.2 aplicat elevilor în etapa finală
Subiectul 1 45 puncte
1. Transformați următoarele fracții zecimale în fracții ordinare ireductibile:
5p a) 12,16 =
5p b) 0,009=
2.Transformați următoarele fracții ordinare în fracții zecimale:
3
5p a) =¿
10
12869
5p b) =¿
1000
7
5p c) =¿
4
5p 3.Dintre numerele 26,137 și 26,13 mai mic este numărul …..
2,5p 4.Aproximarea prin lipsă la unități a fracției zecimale 71,645 este…..
2,5p 5.Aproximarea prin adaos la zecimi a fracției zecimale 34,832 este …..
2,5p 6.Rotunjit la sutimi, numărul zecimal 11,735 devine .....
2,5p 7.Reprezentați pe axa numerelor fracția zecimală 1,5
0 1
8.Efectuați:
2,5p a)18,573 ∙100 =
2,5p b)16 : 100 =
2,5p c) 12 ∙2,7=¿
2,5p d) 273 : 2 =
Subiectul 2 45 puncte
1.Se dau numerele a=3,22 +1,5 și b=6,12 ∙ ( 4,23−4,03 )
10p a) Calculați numerele a și b
5p b) Scrieți partea întreagă a diferenței a-b
0
4 6
15p 2.Determinați n ∈ N din egalitatea ( 1,6 )6 n +3=[ ( 1,6 )8 ] ∙ ( 1,6 )18 : [ (1,6 )5 ]
15p 3.Într-un depozit sunt 120,5 kg mere, banane de 2 ori mai multe decât mere şi
mandarine de 10 ori mai puţine decât banane. Aflaţi cantitatea totală de fructe aflată în
depozit.
52
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
FRACȚII ZECIMALE
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Nota finală se obține prin împărțirea la 10.
Subiectul I (*Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns corect se acordă
punctajul maxim prevăzut în dreptul fiecărei cerințe și zero puncte în orice altă situație. Nu se
acordă punctaje intermediare.) 45 puncte
Nr.item 1a) 1b) 2a) 2b) 2c) 3 4 5 6 7 8a) 8b) 8c) 8d)
Răspun 304 9 0, 12, 1, 26, 71 34, 11, Reprezentare 1857 0, 32, 136,
s 25 1000 3 869 75 13 9 74 corectă , 16 4 5
3
Punctaj 5p 5p 2,5 2,5 5p 5p 2,5 2,5 2,5p 2,5p 2,5p 2,5p 2,5 2,5p
p p p p p
Subiectul II
45 puncte
*Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
maxim corespunzător.
*Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
1. a)a=10,24+1,5 2,5p
a=11,74 2,5p
b=6,12 ∙0,2 2,5p
b=1,224 2,5p
b ¿ a−b=11,74−1,224=10,516 2,5p
[ 10,516 ] =10 2,5p
2. 8 4 2,5p
[ ( 1,6 ) ] =( 1,6 )32
6
0
2,5p
[ ( 1,6 )5 ] =(1,6)
5
5p
6 n +3 32+18−5
( 1,6 ) =( 1,6 )
6 n +3 45
( 1,6 ) =( 1,6 )
5p
6 n+3=45 ⟹ 6 n=42 ⟹ n=7
3. banane=2 ∙120,5=241 kg 5p
mandarine=241 :10=24,1 kg 5p
53
120,5+241+24,1=385,6 kg fructe 5p
Rezultatele obținute la testul nr.2 din etapa finală sunt prezentate în următorul tabel:
CLASA NR. NOTA

ELEVI
<5 5 6 7 8 9 10
Cls. experimentală
2019-2020 18 0 2 3 3 3 4 3
Cls. de control
2018-2019 18 0 5 4 5 3 1 0
4
4
3.5
3 3 3 3
3
2.5
2
2
1.5
0.5
0
0
Fig.24 Histograma rezultate test nr.2 – clasa experimentala
5 5
5
4.5
4
4
3.5
3
3
2.5
1.5
1
1
0.5
0 0
0
54
27 de mai jos:
11%
17%
17%
22%
17%
17%
6%
17% 28%
28%
22%
Analizând rezultatele obținute observăm că la clasa experimentală un număr de 3

elevi au luat 10, ceea ce reprezintă 16,66%, un număr de 4 elevi au obținut nota 9, ceea
ce reprezintă 22,22 % din totalul elevilor, 3 elevi au obținut nota 8, ceea ce reprezintă
elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezintă 11,11%, niciun elev nu a obținut notă sub 5,
ceea ce reprezintă 0% .
nota 9, ceea ce reprezintă 5,55% din totalul elevilor, 3 elevi au obținut nota 8, ceea ce
55
5 elevi au obținut nota 5, ceea ce reprezintă 27,77% din totalul elevilor, niciun elev nu a
obținut note sub 5, ceea ce reprezintă 0% din totalul elevilor.
Testele au vizat cunoștințele predate în următoarele lecții:

 Aflarea unei fracții dintr-un întreg;
 Adunarea/scăderea fracțiilor ordinare cu același numitor;
 Adunarea/scăderea fracțiilor ordinare cu numitori diferiți;
 Amplificarea/simplificarea fracțiilor;
 Înmulțirea/Împărțirea fracțiilor ordinare;
 Compararea fracțiilor;
 Ridicarea la putere a fracțiilor ordinare;
 Reprezentarea pe axă a fracțiilor ordinare;
 Adunarea/scăderea fracțiilor zecimale;
 Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală;
 Înmulțirea/împărțirea fracțiilor zecimale;
 Compararea fracțiilor zecimale;
 Aproximarea prin lipsă și prin adaos; rotunjiri;
 Fracții periodice;
 Media aritmetică a două sau mai multor fracții.
CONCLUZII
56
La foarte mulți elevi de la clasa de control (2018-2019) există greutăți în rezolvarea
exercițiilor și problemelor ce conțin fracții ordinare cât și fracții zecimale, elevii având un
nivel extrem de scăzut.
Măsuri remediale:
- activitățile vor fi stabilite în funcție de deficiențele constatate în urma evaluării inițiale;
- învățarea centrată pe elev;
- adecvarea strategiei didactice la particularităţile claselor de elevi și chiar a fiecărui elev;
- utilizarea metodelor moderne;
- alternarea formelor de activitate;
- materialele teoretice să existe în portofoliul fiecărui elev;
- tema pentru acasă să fie individualizată, în funcție de deficiențele elevului și de progresul /
regresul său
- să le dăm teme de portofoliu pe perioade mai lungi (o săptămână) pentru a încuraja
colaborarea între elevi, munca în echipă;
- în funcție de dificultățile elevilor - sprijin acordat periodic;
- participarea elevilor la programul de consultații cu profesor de matematică, program
desfășurat în cadrul școlii;
- se va urmări progresul / regresul înregistrat de elevii care participă la acest program;
- participarea elevilor din clasele terminale la orele de pregătire suplimentară pentru
bacalaureat;
- înştiinţarea părinţilor (la şedinţele cu părinţii) de aceste ore de pregătire suplimentară;
- muncă susținută, studiu constant, să își creeze obișnuința de a rezolva temele;
- să urmărim și exprimarea verbală a elevului (la tablă) și non-verbală (pentru feed-back);
- elevii să se implice mai mult în propria pregătire;
- părinții să fie înștiințați periodic (la ședințele cu părinții) de progresul/ regresul înregistrat de
copiii lor.
Scopul elaborării acestui studiu a fost acela de a obține date constatative, dar mai
ales de a stabili ce metode de predare-învățare sunt mai eficiente pentru a ridica
performanța elevilor.
În urma efectuării acestui studiu se poate afirma că metodele moderne, în special
instruirea asistată de calculator, au constituit o modalitate stimulativă, de antrenare la
lucru, de motivare a învățării. Progresul elevilor este evident la clasa experimentală.
Creșterea nivelului de pregătire prin utilizarea metodelor moderne demonstrează utilitatea
lor la orele de matematică, dar și la alte discipline.
57
Rezultatele obținute în urma efectuării acestui studiu oferă informații utile în ceea ce
privește măsurile ameliorative care trebuie luate. Astfel, elevii cu capacități reduse de
înțelegere a noțiunii de fracție vor primi spre rezolvare sarcini mai ușoare, celor cu
potențial creativ, li se vor crea teste care să-i ajute în dezvoltarea capacității creative.
Creşterea ponderii metodelor activ-participative nu înseamnă renunţarea la
metodele clasice de învăţământ. Metodologia modernă operează schimbări care ţin de
pondere, dar mai ales de valorizare, de sporirea potenţialului formativ al metodelor
clasice prin accentuarea caracterului lor euristic şi activ-participativ.
Însă nu tot ce este „vechi” este neapărat şi demodat, după cum nu tot ceea ce este
„nou” este şi modern.
ANEXE
FRACȚII ORDINARE
58
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a V-a
Domeniul / Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Fracţii ordinare
Titlul lecţiei: Fracţii: subunitare, echiunitare, supraunitare
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Durata: 50 minute
COMPETENŢE GENERALE:
CG1 Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
care au fost definite
CG2 Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri
matematice
CG3 Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
globală a unei situaţii concrete.
CG4 Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii
concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora.
CG5 Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.
CG6 Modelarea matematică a unor contexte matematice variate, prin integrarea cunoştinţelor
din diferite domenii.
COMPETENŢE SPECIFICE:
CS1 Identificarea în limbajul cotidian sau în probleme a fracţiilor ordinare
COMPETENŢE DERIVATE:
A.Cognitive:
CC1 să scrie sub formă de fracţie ordinară un desen;
CC2 să recunoască numărătorul şi numitorul;
CC3 să identifice fracţiile subunitare, echiunitare şi supraunitare;
CC4 Să dea exemple de fracţii ordinare echiunitare, subunitare şi supraunitare.
B: Psiho-motorii:
CP1: Aşezarea corectă în pagină;
CP2: Scrierea lizibilă pe caiete şi pe tablă;
CP3: Utilizarea corectă a mijloacelor auxiliare folosite.
C: Afective:
CA1: Participarea activă la lecţie;
59
CA2: Dezvoltarea interesului pentru studiul matematicii;
CA3: Reacţionarea pozitivă, dorind să lucreze şi să fie apreciaţi;
CA4: Manifestarea spiritului de competiţie,ordine şi disciplină;
CA5: Manifestarea dorinţei de a învăţa lucruri noi;
CA6: Dezvoltarea simţul estetic şi critic.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode şi procedee:
- conversaţia (euristică, examinatoare),
- explicaţia,
- învăţarea prin problematizare,
- metoda exerciţiului,
- transferarea cunoştinţelor,
- problematizarea,
- învăţarea prin descoperire,
- observaţia sistematizată.
Resurse:
a) materiale: - Manual de matematică clasa a V-a, culegeri de probleme, cretă albă, cretă
colorată, markere colorate, fişã de lucru, prezentare PowerPoint
b) umane:
- clasă omogenă cu cunoştinţe ce necesită consolidare;
- activităţi frontale, individuale.
Forme de organizare: frontal, individual.
MATERIAL BILIOGRAFIC:
- Programa şcolară pentru clasele V-VIII. Aria curriculară : matematică şi ştiinţe;
- Petre Chirtop, Valentin Radu, Mariana Roşu, Gabriela Ross, Matematică, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2009 ;
- Călin Stănica, Marius Perianu, Ion RoŞu, Dumitru Săvulescu, Clubul Matematicienilor,
Matematică, Ed.Art.
60
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Etapele lecţiei OB ACTIVITATEA DE INSTRUIRE SRATEGII DIDACTICE Evaluare
(durata) Activitatea profesorului Activitatea elevilor Forme de Metode şi Resurse
organizare procedee
1. - asigură condiţiile optime pentru - elevul de serviciu anunţă Conversaţia
Moment desfăşurarea lecţiei; elevii care sunt absenţi
organizatoric - notează absenţii; -pregătesc materialele
- verifică dacă există materialele necesare desfăşurării
( 2’)
necesare desfãşurãrii lecţiei şi dacă activităţii.
toţi elevii au pe bancă cele - elevii se pregătesc pentru
necesare. lecţie
2. -verifică frontal tema, calitativ şi -elevii comunică Frontal Conversaţia Tabla Orală
Verificarea cantitativ (prin sondaj) şi noţiunilerezultatele/problemele Expunerea Cretă albă Frontală
cunoştinţelor predate anterior şi rezolvă întâmpinate în rezolvarea Explicaţia Culegere de
anterioare şi
eventualele neclarităţi/nelămuriri temei Exerciţiul matematică
verificarea
întâlnite. - un elev iese la tablă şi Problematizarea Caiete
temei
- verifică tema elevilor prin sondaj rezolvă exerciţiul sub
(3’)
folosind dialogul profesor-elev, îndrumarea profesorului
elev-elev, prin confruntarea - prezintă la control caietele
rezultatelor. de teme;
-verifică nivelul de aprofundare a -corectează acolo unde este
cunoştinţelor asimilate orele cazul.
anterioare despre “Mulţimi” -răspund la întrebările
profesorului.
3. Captarea Profesorul adresează elevilor câteva Frontal Conversaţia Orală
atenţiei întrebări pentru a-i antrena pentru Elevii răspund la întrebare. Individual Expunerea Frontală
(2’) lecţia ce urmează. Explicaţia
-Dacă împart o pâine în două părţi Problematizarea
egale, cât o să reprezinte o parte?
Dar dacă o împart în 4 părţi egale,
cât o să reprezinte o parte?
61
4. Anunţarea -Anunţarea şi scrierea pe tablă a -Elevii notează în caiet titlul Frontal Conversaţia Tabla
temei şi a titlului lecţiei: lecţiei : Expunerea Caiete
obiectivelor „Fracţii: subunitare, „Fracţii: subunitare, Explicaţia Flipchart
echiunitare, supraunitare ” echiunitare, supraunitare ”
( 3’)
-Informarea elevilor asupra
obiectivelor principale ale lecţiei
care vor fi prezentate pe flipchart. - Elevii sunt atenţi
5. Dirijarea Am împărțit pătratul din figură în Ascultă şi notează în caiete Frontal Conversaţia Tabla Orală
învăţării patru părți și am colorat trei dintre definiţiile. individual Explicaţia Cretă albă Frontală
(25’) ele. Ca să scriem acest lucru vom Problematizarea Fişele Aprecieri
3 Exerciţiul
scrie 4 și vom citi “trei completate verbale
Transferarea
pătrimi”. cunoştinţelor de ei
Am împărțit dreptunghiul în 6 părți Planşele
și am colorat 4 dintre ele.
4
Scriem 6 sau “patru șesimi”.
Avem 5 steluțe și dintre ele 3 sunt
verzi. Elevii scriu exemplul dat de
3 profesor.
Scriem acest lucru 5 sau “trei
cincimi”.
3 4 3
; ;
Aceste notații 4 6 5 se
numesc fracții.
Definitie. O pereche de numere

naturale a și b, în care b≠0 ,
a
scrisă sub forma b se numește
fracție.
Orice fracție reprezintă un număr, Elevii notează pe caiete
numit număr fracționar. observaţiile.
Numărul care este deasupra liniei
62
de fracție se numeste numărător,
iar numărul care este sub linia de
fracție se numeste numitor.
O fracţie reprezintă una sau mai

multe părţi din părţile egale în care Elevii notează definițiile
a fost împărţit un întreg (sau mai fracțiilor subunitare,
mulţi întregi identici) echiunitare, supraunitare.
Numitorul unei fracţii ne arată în

câte părţi egale a fost împărţit
întregul.
Numitorul este b.
Numărătorul unei fracţii ne arată

câte dintre aceste părţi se iau în Frontal Conversaţia Tabla Orală
considerare. Explicaţia Cretă albă Frontală
Numărătorul este a. Problematizarea Fişele Aprecieri
Exerciţiul completate verbale
Observație. Orice număr natural se Transferarea
de ei
poate scrie sub formă de fracție la cunoştinţelor
care numărătorul se divide cu Planşele
numitorul. Exemplu:
4 6 18 100
=1 ; =2 ; = 9; =5
4 3 2 20
Observație. Linia de fracție
semnifică o împărțire.
FRACȚII ECHIUNITARE
FRACȚII SUBUNITARE
FRACȚII SUPRAUNITARE
 fracţii subunitare, fracţii care
sunt mai mici decât un întreg: 1/2,
63
1/3, 3/5, 13/45 etc. Pentru aceste
fracţii, numărătorul este mai mic
decât numitorul.
 fracţii echiunitare, fracţii care
sunt egale cu un întreg: 1/1, 3/3,
5/5, 13/13 etc. Pentru aceste
fracţii, numărătorul este egal cu
numitorul.
 fracţii supraunitare, fracţii
care sunt mai mari decât un
întreg: 4/1, 5/3, 12/5, 45/13 etc.
Pentru aceste fracţii, numărătorul
este mai mare decât numitorul.
6. Evaluarea Elevii care s-au remarcat la Elevii remarcaţi îi Conversaţia Aprecieri
progresului începutul orei şi pe parcursul mulţumesc profesorului Explicaţia verbale
realizat (1’) acesteia fiind activi şi răspunzând Frontală
corect întrebărilor profesorului sunt
notaţi si lăudaţi.
7. Obtinerea 1.a) Folosind numerele 5, 7, 11 şi Elevii răspund la întrebări. Explicaţia Exerciţiul Tabla Frontal
performanţei şi 24 scrieţi toate fracţiile Câte un elev iese la tablă şi Exerciţiul Explicaţia Individual
asigurarea supraunitare. rezolvă un exerciţiu propus Munca Problematizarea
b) Folosind numerele 1, 6, 25 şi 42 de profesor iar ceilalţi individuală
feedback-ului
scrieţi toate fracţiile subunitare. rezolvă pe caiete exerciţiile.
(10’) 2.Daţi exemple de 5 fracţii:
a) subunitare, cu numărătorul 8;
b) supraunitare, cu numitorul 100;
c) echiunitare, cu numărătorul mai
mare decât 23.
3. Scrieţi toate fracţiile:
a) supraunitare, cu numărătorul 3;
b) subunitare, cu numitorul 6;
c) echiunitare, cu numitorul cifră
pară;
64
d) subunitare, cu numărătorul 25 şi
numitorul pătrat perfect de două
cifre;
e) supraunitare, cu numitorul 16 şi
numărătorul cub perfect de două
cifre.
8. Concluzii şi Se verifică dacă au ramas Elevii întreabă eventuale Conversaţia Aprecieri
enunţarea nelămuriri / neclarităţi, respectiv în dificultăţi. Explicaţia verbale
temei pentru ceea ce priveşte rezolvarea temei Exemplifi-
pentru acasă.
acasă carea
Vor primi ca temă exerciţiile din
( 4’) culegere. Problemati-
zarea
Algoritmi-
zarea
65
PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA: Matematică
TEMA : Adunarea şi scăderea fracţiilor ordinare
TIPUL LECȚIEI: de verificare şi evaluare
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
- să efectueze calcule conţinând adunări şi scăderi cu fracţii ordinare, utilizând
proprietăţile operaţiei de adunare;
- să rezolve, să compună probleme şi să utilizeze semnificaţia operaţiilor de adunare,
scădere în rezolvarea unor situaţii problemă
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: la sfârşitul unităţii de învăţare elevii vor fi capabili:
O.1 să efectueze calcule care conţin adunări şi scăderi de fracţii care au acelaşi numitor sau
numitori diferiţi prin aducerea la acelaşi numitor;
O.2 să utilizeze proprietăţile adunării în calcularea rapidă a unor sume de fracţii;
O.3 să rezolve probleme în care intervin operaţiile de adunare şi scădere de fracţii ordinare cu
numitori diferiţi;
O.4. să compună probleme pornind de la un enunţ parţial dat.
O.5. să sintetizeze cunoştinţele însuşite la unitatea de învăţare “Operaţii cu fracţii ordinare”
RESURSE PROCEDURALE:
- metode şi procedee de instruire: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, brainstorming-ul,
buzz-groups, turul galeriei, ciorchinele, zidul graffiti
- metode de evaluare: autoevaluarea, interevaluarea, observarea sistematică a activităţii
şi comportamentului elevilor
- forme de activitate: activitate frontală combinată cu activitate individuală şi pe grupe
RESURSE MATERIALE:
- mijloace didactice: coli colorate, markere, fişe de dezvoltare, fişe de evaluare, flip-
chart, calculator, videoproiector, ecran pentru proiecţie, prezentare PowerPoint
66
Obiective
Metode, Modalităţi
Momentele forme de
Conţinutul lecţiei
lecţiei/timp de activitate, evaluare
mijloace didactice
1.Moment
Verific dacă sunt toate materialele necesare desfăşurării lecţiei în
organizatoric
condiţii bune; verific frecvenţa, aşezarea băncilor.
2 min
2. Captarea atenţiei ►Afişez pe ecran următoarea problemă: Conversaţia Aprecieri verbale
şi trezirea O.1 “La mica petrecere pe care Ioana a organizat-o cu prilejul zilei de Explicaţia
interesului elevilor O.3 naştere au participat cele mai bune prietene ale ei: Alina, Maria şi Brainstorming-ul
pentru lecţie Elena. Cu această ocazie, mama Ioanei, a pregătit un delicios tort de Activitate frontală
3 min ciocolată care era preferatul invitatelor, dar şi al sărbătoritei. Cele Videoproiector
patru prietene au hotărât ca jumătate din tort să-l dea părinţilor şi Calculator
bunicilor Ioanei, iar restul să-l împartă în mod egal între ele.” Ştiţi voi prezentare
a câta parte din tort a revenit fiecăreia din cele patru prietene? Puteţi PowerPoint
realiza un desen în care să puneţi în evidenţă cum aţi ajuns la acest
rezultat?
►Solicit ca 2-3 elevi să dea răspuns la întrebare.
►Un elev va realiza la tablă desenul solicitat.
3. Comunicarea ►Comunic elevilor titlul lecţiei şi obiectivele operaţionale, că vor lucra,
subiectului lecţiei si în cea mai mare parte a timpului, pe grupe. Scriu titlul lecţiei pe tablă.
a obiectivelor ►Elevii scriu în caiete titlul lecţiei.
operaţionale
2 min
4. Activitatea de O.5 ► Solicit elevilor să formeze grupe de câte 4 elevi şi să elaboreze, pe Conversaţia Observarea
evaluare propriu- un poster, ciorchinele pentru noţiunea de operaţii cu fracţii ordinare, Explicaţia sistematică a
zisă având ca timp de lucru 4 minute. Ciorchinele comportamen-tului
39 min ►Posterele se afişează pe pereţii clasei la loc vizibil. Activitate pe grupe şi activităţii
►Liderul fiecărei grupe prezintă ciorchinele realizat. Coli duplex, elevilor
►Pe Flip-chart, voi realiza un nou ciorchine în urma concluziilor markere Aprecieri verbale
stabilite. Flip-chart
O.1 ►Solicit elevilor să formeze 4 grupe eterogene de câte 5 elevi. Conversaţia Observarea
67
O.2 ►Fiecare din cele 4 grupe primeşte o fişă cu sarcinile pe care trebuie Exerciţiul sistematică a
O.3 să le rezolve, câte o coală duplex colorată diferit şi câte o coală A4 Explicaţia comportamen-tului
O.4 colorată la fel ca şi coala duplex( grupa nr.1-culoarea verde, grupa nr. 2- Turul galeriei şi activităţii
culoarea crem, grupa nr. 3- culoarea roz, grupa nr. 4-culoarea albastru) Buzz- groups elevilor
pe care vor scrie rezolvările exerciţiilor din fişă mai puţin rezolvarea zidul graffitti Aprecieri verbale
problemei pe care o compun şi pe care o scriu pe o coală A4 de aceeaşi Activitate pe grupe Interevaluarea
culoare cu fişele de exerciţii (fişele au aceeaşi culoare ca şi colile Coli duplex de Autoevaluarea
duplex) Timpul alocat este de 12 minute. culori diferite,
►După expirarea timpului de lucru se afişează, pe peretele clasei, la loc Coli A4 de culori
vizibil, cele 4 postere. diferite markere,
►Solicit ca grupa nr. 1 să rezolve problema compusă de grupa nr.2, fişe
grupa nr. 2 să rezolve problema compusă de grupa nr.3, grupa nr. 3 să
rezolve problema compusă de grupa nr.4, grupa nr. 4 să rezolve
problema compusă de grupa nr.1 pe o coală A4 de aceeaşi culoare cu
fişa de exerciţii a grupei. Timp de lucru 4 min
►După expirarea timpului, liderul fiecărei grupe va lipi pe coala
duplex, afişată anterior propria lor rezolvare, iar grupa care a rezolvat
problema respectivă afişează şi ea rezolvarea lângă rezolvarea dată de
grupa care a compus problema.
►Fiecare grupă stă în faţa posterului său, iar la indicaţia profesorului se
porneşte ,,Turul galeriei” .
►O grupă poate să facă observaţii cu privire la rezolvările exerciţiilor
de la altă grupă, în scris, cu o altă culoare şi acordă câte o notă fiecărei
grupe, notă pe care o scrie pe poster
►În final, fiecare grupa îşi verifică posterul corectat de celelalte grupe,
acordă o notă pentru rezolvarea problemei de către altă grupă şi se şi
autoevaluează
►Profesorul acordă şi el câte o notă fiecărei grupe
►Nota finală a fiecărei grupe se va calcula ca medie aritmetică a notei
dată de profesor, a notei de la autoevaluare şi a mediei notelor date de
celelalte grupe.
O.1 ►Elevii rezolvă individual următoarea problemă: Observarea
O.3 1 Conversaţia sistematică a
40 Exerciţiul activităţii şi
Un lot de formă dreptunghiulară are lungimea de 4 m, iar lăţimea
68
2 Explicaţia comportamen-tului
4 Activitate elevilor
cu 5 m mai mică. Lotul se împrejmuieşte cu un gard. Ce lungime
are gardul? individuală Interevaluarea
Timp de lucru 4 minute. Activitate în perechi
►În perechi, elevii compară rezultatele
►2-3 elevi prezintă rezultatele la care au ajuns.
Observarea
O.1 ►Elevii vor efectua, individual, exerciţiile din fişa de evaluare (anexă), sistematică a
O.2 după care o predau profesorului. Exerciţiul activităţii şi
O.3 Timp de lucru 9 minute Explicaţia comportamen-tului
O.4 ►Fişa va fi corectată şi evaluată ulterior de profesor Activitate elevilor
individuală Test
fişe de evaluare
6. Concluzii şi Fac aprecieri asupra activităţii fiecărui grup şi aprecieri individuale. Aprecieri verbale
aprecieri
4 minute
69
PROIECT DIDACTIC
Clasa a V-a
Obiectul: Matematică
Subiectul : Fracţii ordinare
Tipul lecţiei : Lecţie de consolidare
Competente specifice:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili să:
C1. Identificarea fracțiilor ordinare;
C2. Efectuarea de calcule cu fracții ordinare folosind proprietăți ale operațiilor aritmetice;
C3. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare;
C4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a fracțiilor în situații date;
C5. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracții.
Metode şi procedee didactice: conversaţia, lucrul în echipă, demonstraţia, metoda
ciorchinelui.
Mijloace de învăţământ: manual, culegeri, fişă de lucru.
Desfăşurarea lecţiei:
1) Etapa organizatorică: Se face prezenţa elevilor. Verificarea cunoştinţelor se face prin
verificarea temei cu indicaţii pentru elevii care au avut dificultăţi în rezolvarea unor exerciţii
şi prin întrebări scurte. Profesorul anunţă obiectivele activităţii pe care o vor desfăşura la clasă
- 7 min.
2) Reactualizarea cunoştinţelor: Profesorul explică elevilor felul în care vor sintetiza
noţiunile învăţate până acum şi anume, folosind metoda cirochinelui. Se începe activitatea, iar
elevii o continuă completând corespunzător. La sfârşit se va obţine un ciorchine - 10min.
FRACŢII
SUPRAUNITARE
REPREZENTARE
GRAFICĂ DEFINIŢIE
FRACȚII
SUBUNITARE
CLASIFICARE
FRACŢII FRACȚII
ECHIVALENTE FRACȚII ECHIUNITARE
ORDINARE CU NUMITORI
SCĂDERE EGALI
SIMPLIFICAREA
ADUNARE
OPERAȚII CU NUMITORI
AMPLIFICAREA DIFERIŢI
ECUAŢII
COMPARĂRI
70
3) Fixarea cunoştinţelor: Profesorul împarte elevii în patru grupe: Grupa Adunărilor,
Grupa Scăderilor, Frupa Comparărilor, Grupa Fracţiilor Echivalente. Apoi distribuie câte o
fişă de lucru cu exerciţii grupate după două nivele de dificultate, astfel încât fiecare elev să
aibă activitate. Elevii din fiecare grupă de nivel ies la tablă rezolvând câte un exerciţiu din
primul nivel şi câte un exerciţiu din al doilea nivel, la alegere. Profesorul supraveghează
activitatea elevilor din bancă şi a celor de la tablă, intervenind unde este nevoie. - 27 min
Concluzii şi aprecieri: 3min
- ale profesorului: orale, criticând (dacă e cazul), dar mai ales încurajând elevii;
- ale elevilor: vor completa fără semnătură, biletele ce vor fi introduse în „valiza
activităţii”.
4) Tema pentru acasă: restul exerciţiilor de pe fişa de lucru - 3min
ECHIPA ADUNĂRILOR
Subiectul I.
11 7
1. Un număr este cu 36 mai mare decât numărul 108 . Calculaţi suma celor două
numere.
2. Calculaţi :
2 3 1 1
+
5
=
1 5
+ + = 2 3⋅6
+ =
a) 5 5 5 b) 2⋅3 c) 3 6
1 6 1 17 2 5 7
+ = + = + + =
d) 4 7 e) 27 54 f) 3 18 9
77 11 49 47 555 22 3333
+ + + = + + =
g) 150 50 300 100 h) 888 44 6666
Subiectul II.
1 2 3 2004 2 2 2 2
a= + + +. . .. .. . ..+ b= + + +. .. .. . .. .. ..+
1. Fie 2 3 4 2005 şi 4 6 8 4010 . Calculaţi a
+ b.
2. Calculaţi :
1 2 100
+ +. . .. ..+ =
a) 2009 2009 2009
1 3 2009
+ +. . .. .. . .+ =
b) 2009 2009 2009
3. Calculaţi :
71
11(3 ) 22( 4 ) 175(8 ) 311( 6 ) 14( 5) 13( 4 )
+ = + = + =
a)
111( 2) 111(2 ) b)
120 (4 ) 44 ( 5) c)
21( 3) 12 ( 3)
ECHIPA COMPARĂRILOR
Subiectul I.
1. Comparaţi următoarele perechi de fracţii :
4 17 3 3 2 3
⋯ ⋯ ⋯
a) 21 21 b) 7 11 c) 3 4 d)
x x +1
⋯
x +1 x
1 2
3
2. Care număr este mai mare : 7 sau 3 +32
2
?
3. Scrieţi în ordine crescătoare numerele :

2 5 0 7 14
, , , ,
a) 9 9 9 9 9
5 5 5 5 5 5
, , , , ,
b) 8 11 7 9 1 20
Subiectul II.
1 x2
1.Fie fracţia y12 , unde 1x2 ⋮3 şi y12 ⋮2 .
a) Care este cea mai mică fracţie de această formă ?
b) Care este cea mai mare fracţie de această formă ?
2. Determinaţi elementele mulţimilor :
A=
{n∈ N|1529 ∠ 29n ∠ 1929 }
B=
{n∈ N|5347 ∠ 47n ∠ 4741 }
C=
{n∈ N|35 ∠ 10n ∠ 32 }
72
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Fracții ordinare
Subiectul lecţiei: Amplificarea și simplificarea fracțiilor ordinare
Tipul lecţiei: Lecţie de comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe
Obiectivul fundamental: lecția permite elevilor atât verificarea cunoștințelor anterioare cât și
acumularea de noi cunoștințe
Competențe specifice:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
C2. Efectuarea de calcule cu fracții ordinare folosind proprietăți ale operațiilor
aritmetice;
C5. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracții.
Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, expunerea, exercițiul, observația,

problematizarea, jocul didactic, metoda ciorchinelui
Resurse:
a)Materiale: fişe de lucru, creta colorată, manualul de clasa a V-a, prezentare PowerPoint
b)Timp: 50 minute
c)Forme de organizare a clasei : activitate frontală, activitate independentă
d)Forme de evaluare: analiza răspunsurilor date, observarea sistematică a atenției și a
modului de lucru
Bibliografie:
1.Programa școlară - clasele V/VIII nr.3393/28.02.2017
73
2.Metodica predării matematicii Dan Brânzei, Roxana Brânzei - Editura Paralela 45
3.Manualul pentru clasa a V-a, Editura CD PRESS
74
Momentele Competențe Metode și Forme de
Activitatea profesorului Activitatea elevului
lecţiei specifice procedee evaluare
-asigurarea disciplinei pentru buna desfășurare a - elevii vor avea pe - activitate - observarea
1.Moment orei bănci manuale, frontală sistematică a
organizatoric - notarea absențelor maculatoarele și atenției
1 min caietele de teme -conversația
- verific calitativ și cantitativ tema -vor colabora cu -activitate - observarea

profesorul comună sistematică a
2.Verificarea
-în cazul în care elevii au întâmpinat dificultăţi la - un elev rezolvă la -conversația atenției
temei
rezolvarea exerciţiilor din temă, acestea vor fi tablă exerciţiile -explicația
(5 min)
rezolvate la tablă neefectuate – participă -aprecieri verbale
şi ceilalţi colegi
-se captează atenția clasei printr-un “joc didactic” - sunt atenți la -explicația -aprecieri verbale
3. Captarea PAUZA CREATIVĂ! explicațiile -activitate - observarea
atenției și Notați pe caiete toți termenii la care vă puteți profesorului comună sistematică a
trezirea gândi în 60 secunde, cu privire la fracții ordinare. - vor colabora cu -conversația atenției și a
interesului profesorul -observația modului de lucru
pentru oră - analiza
(5 min) răspunsurilor
4. Anunțarea - anunță obiectivele ce vor fi urmărite pe - sunt atenți la -explicația - observarea
lecției noi și a parcursul desfășurării activității explicațiile sistematică a
obiectivelor - se scrie titlul lecţiei la tablă: profesorului atenției
urmărite Amplificarea și simplificarea fracțiilor ordinare - elevii notează titlul în
2 min caiete
5. Desfășurarea C1 Propun elevilor să studieze activitatea - colaborează cu -observația - observarea
lecției „Observăm şi tragem concluzii” profesorul sistematică a
20 min C2 În figura 1 sunt reprezentate fracțiile echivalente -conversația atenției
3 6
C3 a) 5 și b) 10 . - sunt atenți la -exercițiul
explicațiile -analiza
C4 profesorului și notează -explicația răspunsurilor
C5 în caiete lecția -aprecieri verbale
75
Dacă înmulțim cu 2 atât numărătorul cât și
3 - sunt atenți la
numitorul fracției 5 obținem cea de-a doua explicațiile -explicația
profesorului și notează - observarea
3 2⋅3 6
= în caiete -exercițiul sistematică a
fracție: 5 = 2⋅5 10 atenției
3 6 -conversația
5 și 10 reprezintă aceeași parte dintr-un
întreg. -exercițiul
Definiție. A amplifica o fracție înseamnă a -explicația

înmulți numărătorul și numitorul ei cu același
număr natural diferit de zero.
n) a n⋅a
=
Notam b n⋅b , unde a,b,n sunt numere
naturale, cu b,n≠0.
Prin amplificarea unei fracții se obține o fracție

echivalentă cu cea dată.
Exemple:
3) 4 3⋅4 12 7) 5 7⋅5 35
= = = =
a) 5 3⋅5 15 b) 11 7⋅11 77
4) 8 4⋅8 32 6) 2 a 6⋅2 a 12 a
= = = =
c) 15 4⋅15 60 d) 3 b 6⋅3 b 18 b
Definiție. A simplifica o fracție înseamnă a

împărți numărătorul și numitorul ei printr-un
număr care este un divizor comun al lor.
a ( n a: n
=
Notam b b: n , unde a,b,n
suntnumerenaturale, cu b,n≠0.
76
Prin simplificarea unei fracții se obține o fracție
echivalentă cu cea dată.
Exemple:
14 ( 7 14 :7 2 10 (5 10 :5 2
= = = =
a) 21 21:7 3 b) 15 15 :5 3
16 ( 4 16 :4 4 8 a ( 2 8a :2 4 a
= = = =
c) 36 36 :4 9 d) 6 b 6b :2 3b
- pentru a se asigura ca noțiunile au fost înțelese - elevii vor colabora cu -conversația - observarea
C1
fiecare elev primește câte o fișă de lucru, cu profesorul -explicația sistematică a
exerciții grupate după nivele astfel încât fiecare - fiecare elev are - activitate atenției și a
C2
elev să aibă activitate (Anexa 1) obligația de a rezolva individuală modului de lucru
6. Fixarea
-supraveghează activitatea elevilor din bancă şi a un exercițiu -exercițiul -analiza
cunoștințelor C3
celor de la tablă, intervenind unde este nevoie -după ce au rezolvat -activitate răspunsurilor
15 min
- se asigură că toți elevii se implică în realizarea aplicațiile, sunt frontală -aprecieri verbale
C4
sarcinilor prezentate la tablă
- dacă timpul permite propun spre rezolvare rezolvările
C5
exercițiile din anexa 2
-profesorul face aprecieri asupra activităților - sunt atenți la -conversația -aprecieri verbale
7.Aprecieri, desfășurate pe parcursul orei, încurajând elevii explicațiile
note şi tema -notarea în caietul profesorului a elevilor care s- profesorului -explicația -analiza activităţii
pentru acasă au evidenţiat în timpul orei -elevii vor nota tema pe
2 min -exerciţiile care au rămas nerezolvate se dau ca caiete
temă pentru acasă cu indicațiile necesare
77
Anexa 1
2 11 106
1. Amplifică fracțiile date cu 6: ; ;
7 3 235
12 39 36 4+ 8 28 32017 −32015
2. Simplifică următoarele fracții cu 3: a) ; ; b) ; 5 ; 2018 2016 ;
15 72 96 2+6 2 3 −3
3. Vlad a scris pe tablă o fracție, iar Dina a amplificat-o cu un număr natural. Luca a șters tabla, lăsând doar rezultatul obținut în urma
18
amplificării: . Ce fracție a scris Vlad?
36
´ bc+
( ab+ ´ ca)(
´ aaa+ ´ ccc)
´ bbb+ ´
4. Simplificați fracția: .
´ + bca+
( abc ´ cab)(
´ aa+ ´ + cc)
´ bb ´
a+b 1 b
5. Fie a,b numere naturale, a≠0. Dacă fracția este echivalentă cu , calculați .
5 a+12 b 6 a
78
Anexa 2
O fracție în centrul atenției !
Determinați numărul cu care se
La numărător adunați 7 Din numitor s-a scăzut un amplifică fracția pentru a obține
la numitor adunați 9 și număr. La numărător s-a numărătorul pătrat perfect
simplificați fracția obținută adunat același număr, iar fracția format din 2 cifre.
prin cel mai mare divizor obținută a devenit echiunitară.
comun! Care este acel număr?
Amplifică fracția cu
5
Determinați numărul cu care cel mai mic număr
se amplifică fracția pentru a prim par.
obține numitorul pătrat perfect
format din 2 cifre.
9 Scrieți fracția subunitară
care are numitorul egal cu
cel al fracției date și
Comparați fracția numărătorul cub perfect.
2 Care este
dată cu 9
numărătorul și
numitorul fracției.
79
80
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Disciplina de învățământ: Matematica
Unitatea de învățare: Operații cu fracții ordinare
Tema lecției:Împărțirea fracțiilor ordinare
Tipul lecției: Însușire de noi cunoștințe
 Obiectivul principal al lecției: Efectuarea împărțirilor de fracții și rezolvarea de

exerciții și probleme cu împărțiri de fracții ordinare.
Competenţe specifice:
1.2. Identificarea fracţiilor ordinare în contexte variate

2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice
3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare
4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor în situații date
5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a
verifica validitatea unor calcule
6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situaţii date, în context intra și
interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)
Strategii didactice
a) Metode și procedee: explicația, exemplificarea, conversația, exercițiul, descoperirea,
problematizarea.
b) Mijloace de realizare: manual, culegere de probleme și exerciții
c) Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe
Resurse materiale:
Materiale didactice: fişe de lucru, proiect didactic.
Mijloace de învăţământ: tabla, creta.
81
Desfășurarea lecției
Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii
didactice
I. Moment Noteaz în catalog elevii absenţi şi verifică dacă sunt Elevii se pregătesc pentru lecție Conversația
organizatoric condiţii optime pentru desfăsurarea lecţiei.
(1 min)
II. Captarea Solicit elevilor să prezinte exercițiile din temă la care au Elevii sunt atenți și rezolvă la tablă Conversația
atenției întâmpinat dificultăți și rezolvă la tablă exercițiile, dacă exercițiile nerezolvate din temă, dacă
(2 min) este cazul. este cazul.
III. Anunțarea Scriu titlul lecției pe tablă: „Împărțirea fracțiilor Elevii sunt atenți. Conversația
temei și a ordinare” și anunț obiectivele.
obiectivelor În această lecție, elevii vor învăța împărțirea fracțiilor
(2 min) ordinare și ce înseamnă inversa unei fracții.
IV. Oravadebutacu un jocprin care Elevii se vor gândi la răspunsul Conversația
Reactualizarea eleviiîșireamintescoperațiileînvățatepânăacum. ghicitorii. Frontal
cunoștințelor Elevii vor avea de dezlegat o ghicitoare:
(10 min) Un întreg de îl împarți
Părți egale tu să faci!
Una sau mai multe iei,
Spune-mi, matematic, ce-i?(Fracţia)
Se recapitulează operațiile învățate până acum, modul de
calcul și condițiile impuse pentru a le efectua.
calcul și condițiile impuse pentru a le efectua. Se aleg patru
elevi care vor extrage câte două bilețele pe care sunt scrise Elevii care aleg bilețelele vor ieși la
câte o fracție. Fiecare elev trebuie să le adune, să le scadă și tablă și vor efectua calculele.
să le înmulțească.
V. Dirijarea Profesorul prezintă partea teoretică a lecției exemplificând Observația
învățării constant noțiunile. Se prezintă împărțirea unei fracții cu un Problematiza-
număr natural, împărțirea a două sau mai multor fracții
82
(25 min) ordinare și modul de simplificare. Elevii notează pe caiete și rezolvă rea
!Pentru a împărţi două fracţii, se înmulţeşte fracţia de exercițiile propuse. Exercițiul
împărţit cu inversa fracţiei împărţitor.
a c a d a⋅d
: = ⋅ = , b , c≠0
b d b c b⋅c
2 15 2 32
Ex: 1
5
: 32
= ∙
9 15
= 29 ∙32
∙15
Observația
4 7
Ex. 2Inversa fractiei este Problematiza-
7 4
Eleviinoteazăpecaieteșirezolvăexercițiil rea
4 5
Ex. 3 ∙
5 4
=1 epropuse. Exercițiul
a b
, a≠0
Obs. 1. Inversa fracţiei b , este a . Observația
2. Produsul a două fracţii inverse este 1.
Problematiza-
Elevii vor lucra individual exercițiile de pe fișa de lucru Elevii rezolvă exercițiile propuse. rea
(primele 2 coloane la fiecare exercițiu). Rezultatele se
Exercițiul
prezintă la tablă prin sondaj cu observațiile de rigoare.
VI. Tema pentru Propune spre rezolvare exercițiile neabordate din fișa de Își notează în caiete tema pentru Conversaţia
acasă lucru plus temă din manual. acasă.
(2 min)
83
Fișa de lucru
1. Scrieți inversele numerelor:
2
2 ------------12------------- ------------
7
1 5
------------1 ------------
2 9
2. Calculați:
2 3 5 5 3
:3=¿ :5=¿ :3=¿ :9=¿ : 4=¿
3 4 7 2 8
4 5 8 6 21 10 2 8 4 7
: =¿ : =¿ : =¿ : =¿ : =¿
9 8 9 7 20 7 7 5 5 3
1 1 4 3 9 13 8 3 5 90
1 :4 =¿ 3 :1 =¿ :1 =¿ :8 =¿ : =¿
14 5 15 7 14 15 21 4 9 45
2 4 1 5 13 8 4 5 3 7 3 1 4 3 15
: :3 =¿ :1 : =¿ :1 : =¿ : : 2 =¿ :3 : =¿
15 5 4 4 15 7 21 9 8 5 14 12 45 8 2
84
Bilețele
2 3 9 2
5 7 11 3
10 25 13 7
3 7 8 4
23 11 42 15
11 5 9 4
21 33 5 4
8 4 11 13
85
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Tema lecției:Înmulțirea fracțiilor ordinare
 Obiectivul principal al lecției: Efectuarea înmulțirilor de fracții și rezolvarea de

exerciții și probleme cu înmulțiri de fracții ordinare

Strategii didactice
problematizarea.
Resurse materiale:
Mijloace de învăţământ: tabla, creta, video proiector
86
didactice
I. Moment Noteaz în catalog elevii absenţi şi verifică dacă sunt Elevii se pregătesc pentru lecție Conversația
organizatoric condiţii optime pentru desfăsurarea lecţiei.
(2 min)
atenției întâmpinat dificultăți și rezolvă la tablă exercițiile, dacă exercițiile nerezolvate din temă, dacă
(2 min) este cazul. este cazul.
III. Anunțarea Scriu titlul lecției pe tablă: „Înmulțirea fracțiilor Elevii sunt atenți. Conversația
temei și a ordinare” și anunț obiectivele.
obiectivelor În această lecție, elevii vor învăța înmulțirea fracțiilor
(2 min) ordinare și proprietățile înmulțirii.
IV. Ora va debuta cu un rebus prin care elevii își reamintesc Elevii vor avea ca sarcină să completeze Conversația
Reactualizarea elementele înmulțirii: factori, produs, semnul ori/și fișa de lucru 1 care constă într-un rebus Frontal
cunoștințelor proprietățile înmulțirii. Jocul este urmat de o discuție pe ce conține noțiuni care se vor regăsi pe
(10 min) marginea noțiunilor găsite. parcursul orei. Se completează
Se recapitulează operațiile învățate până acum, modul de individual și se verifică frontal.
V. Dirijarea Profesorul prezintă partea teoretică a lecției exemplificând Elevii notează pe caiete și rezolvă Observația
învățării constant noțiunile. Se prezintă înmulțirea unei fracții cu un exercițiile propuse. Problematiza-
număr natural, înmulțirea a două sau mai multor fracții
(20 min) rea
ordinare și modul de simplificare.
A. Înmulţirea unei fracţii cu un număr Exercițiul
!Pentru a înmulţi o fracţie ordinară cu un număr
natural, înmulţim numărătorul fracţiei cu numărul
natural, iar numitorul îl lăsăm neschimbat.
a a⋅n
⋅n= ;n ∈ N
b b
87
5 4⋅5 20 Elevii notează pe caiete și rezolvă Observația
4⋅ = =
Ex: 3 3 3
exercițiile propuse. Problematiza-
rea
B. Înmulţirea fracţiilor
!Pentru a înmulţi două fracţii ordinare, înmulţim Exercițiul
numărătorii între ei şi numitorii între ei.
a c a⋅c
⋅ = , b , d≠0
b d b⋅d
Elevii notează pe caiete și rezolvă
7 2 7⋅2 14 exercițiile propuse.
⋅ = =
Ex: 3 5 3⋅5 15
Proprietăţile înmulţirii:
- Asociativitatea Observația
- Comutativitatea Problematiza-
- Distributivitatea faţă de adunare
- Existenţa elementului neutru rea
Exercițiul
Elevii vor lucra în perechi exercițiile de pe fișa de lucru 2
(primele 2 coloane la fiecare exercițiu). Rezultatele se
prezintă la tablă prin sondaj cu observațiile de rigoare
VI. Tema pentru Propune spre rezolvare exercițiile neabordate din fișa de Își notează în caiete tema pentru Conversaţia
acasă (2 min) lucru plus temă din manual. acasă.
88
Fișa de lucru 1
1. Completează următorul rebus pentru a afla cum se numește numărul care reprezintă o
parte sau mai multe părți dintr-un întreg.
6 a
1. Rezultatul scăderii se numește ......

2. Înmulțirea este o ............... repetată.
3. Dacă a ‧ b= b ‧ a, spunem ca înmulțirea este ......
4. Numerele care se înmulțesc se numesc ......
5. Unu este pentru înmulțire element ......
6. Dacă a ‧ (b ‧ c)= (a ‧ b) ‧ c, spunem că înmulțirea este ......
7. Dacă un factor al înmulțirii este zero atunci rezultatul este egal cu ......
89
Fișa de lucru 2
1. Calculați:
2 3 5 5 3 5 7
5 ∙ =¿ 7 ∙ =¿ ∙ 3=¿ ∙ 9=¿ ∙ 4=¿ ∙ 6=¿ 9 ∙ =¿
3 4 7 2 8 9 6
4 5 8 6 21 10 2 8 4 7 8 5 5 7
∙ =¿ ∙ =¿ ∙ =¿ ∙ =¿ ∙ =¿ ∙ =¿ ∙ =¿
9 8 9 7 20 7 7 5 5 3 3 7 9 2
1 1 4 3 9 13 8 3 5 90 11 65 3 15
1 ∙ 4 =¿ ∙ 1 =¿ ∙ 1 =¿ ∙ 8 =¿ ∙ =¿ ∙ =¿ 1 ∙ =¿
14 5 15 7 14 15 21 4 9 45 13 22 25 8
2 4 1 5 13 8 4 5 3 7 3 1 4 3 15 1 7 27 12 21
∙ ∙ 3 =¿ ∙1 ∙ =¿ ∙1 ∙ =¿ ∙ ∙ 2 =¿ ∙ 3 ∙ =¿ 6 ∙ ∙ =¿ ∙ =¿
15 5 4 4 15 7 21 9 8 5 14 12 45 8 2 4 36 35 35 4
2. Aflați fracțiile care reprezintă:
15 20 12 35 10 18 5 2 7 3 5 4
din din din din 2 din din 2
16 21 25 16 27 35 4 15 3 14 9 25
2 3
3. Dintr-o clasă cu 21 elevi dintre aceștia participă la cercul de matematică, iar dintre elevii clasei participă la cercul de informatică. Aflați
3 7
câți elevi participă la fiecare cerc.
90
PROIECT DIDACTIC
CLASA: a V-a
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe
SUBIECTUL LECŢIEI: Adunarea şi scăderea fracţiilor ordinare
TIPUL LECŢIEI: Fixare şi consolidare
Competenţe generale:
1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar;
2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse
surse informaționale;
3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice;
4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de
rezolvare pentru o situaţie dată;
5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date.
 Identificarea fracţiilor ordinare în contexte variate;
 Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice;
 Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a
verifica validitatea unor calculi;
 Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situaţii date.
Obiective operaţionale:
O1 – să identifice pe reprezentare elementele unei fracţii;
O2 – să citească o fracţie ordinară;
O3 – să ştie ce reprezintă fiecare element al fracţiei;
O4 – să adune două sau mai multe fracţii cu acelaşi numitor;
O5 – să scadă două sau mai multe fracţii cu acelaşi numitor;
O6 – să rezolve probleme folosind fracţii.
Strategii didactice:
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.
 Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, instrumente de scris, planşa cu aspecte
teoretice, planşa cu labirint şi planşa cu blatul de pizza.
Timp de lucru: 50 minute
Modalităţi de evaluare: continuă, orală prin aprecieri verbale şi întărirea răspunsurilor
corecte, dar şi evaluare scrisă prin aplicarea testului de evaluare.
Bibliografie:
 Curriculum naţional, Programa şcolară pentru disciplina matematică, clasa a V-a,
Bucureşti, 2017;
 Călăraşu, M., Baibarac, V. (2016). Matematică. Exerciţii şi probleme. Clasa a 5-
a. Bucureşti: Editura Niculescu
91
Conţinutul învăţării Material Metode şi
Momentele lecţiei Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevului didactic procedee
Pregăteşte materialele necesare,
familiarizează elevul cu mediul
1. Moment Se pregăteşte pentru activitatea
cabinetului şi creează un climat
organizatoric didactică.
psiho-afectiv optim pentru
desfăşurarea activităţii.
Propune elevului să pună Aranjează ingredientele pe pizza. Planşa cu
Conversaţia Orală
2. Captarea ingredientele pe pizza, respectând pizza
Explicaţia Întărirea
atenţiei cerinţele date. desenată
Jocul didactic răspunsurilor
Anexa 4
Anunţă elevul că va consolida Ascultă cu atenţie ceea ce explică
cunoştinţele pe care le are despre profesorul. Orală
fracţiile ordinare: citirea fracţiilor Conversaţia Aprecieri
3. Anunţarea
ordinare, reprezentarea lor Explicaţia verbale
subiectului şi a
vizuală, identificarea elementelor
obiectivelor
unei fracţii, adunarea şi scăderea
lor şi rezolvarea unor probleme
care presupun fracţii.
Solicită elevului să spună de Elevul răspunde acestor întrebări. Orală
4. Verificarea reprezintă o fracţie şi care sunt Conversaţia Aprecieri
Fişă de lucru
cunoştinţelor elementele ei componente. Explicaţia verbale
Anexa 1
însuşite Exerciţiul Întărirea
răspunsurilor
Solicită elevului să rezolve Elevul rezolvă sarcinile primite. Fişă de lucru
5. Consolidarea Explicaţia
adunări şi scăderi cu fracţii Anexa 2
şi asigurarea Exerciţiul Orală
ordinare, dar şi probleme care
feedback-ului Joc didactic
impun fracţii.
6. Transferul Prezintă elevului o fişă de Rezolvă exerciţiile primite pe fişa
Fişă de
cunoştinţelor şi evaluare şi îi cere acestuia să de evaluare. Explicaţia
evaluare Scrisă
obţinerea rezolve exerciţiile. Exerciţiul
Anexa 3
performanţei
92
Face aprecieri asupra modului de Este atent la aprecierile
7. Încheierea desfăşurare a activităţii şi de profesorului. Conversaţia Aprecieri
activităţii implicare a elevului în rezolvarea Explicaţia verbale
sarcinilor primite.
Anexa 1
Fişă de lucru
Scrie numărătorii şi numitorii lipsă, din fracţiile de mai jos:
93
Planşă teorie
O fracţie este folosită pentru a

reprezenta o parte/ părţi dintr-un
întreg.
94
numărător
Elementele unei fracţii
numitor
Linie de fracţie
Numărătorul ne spune câte părţi egale sunt luate în considerare.
Numitorul ne spune în câte părţi egale este împărţit întregul.
95
Anexa 2
Fişă de lucru
Adunarea (scăderea) a două fracţii
care au acelaşi numitor se efectuează
adunând (scăzând) numărătorii şi
păstrând numitorii.
Adună
Păstrează
96
Rezolvă adunările şi ajută-l pe Mihai să ajungă la final!
AI CÂŞTIGAT!
2 1
Pe durata filmului Alin a mâncat din floricele de porumb, iar Valentina a mâncat
3 3
Cu cât a mâncat Alin mai mult?
2 1
Tu îi dai lui Bogdan din prăjitura ta, iar Maria îi dă din prăjitură.
5 5
Câte părţi are Bogdan?
97
Anexa 3
Fişă de evaluare
1. Scrie numărătorii şi numitorii care lipsesc din fracţiile de mai jos:
2. Calculează:
3 7
 + =¿
8 8
5 8 3
 + + =¿
11 11 11
25 11 6
 + + =¿
5 5 5
32 7
 − =¿
15 15
245 31 5
 − − =¿
18 18 18
147 57 83
 + − =¿
23 23 23
2
3. Miruna face două feluri de prăjituri. La primul fel foloseşte de cană de zahăr, iar la
4
1
cel de-al doilea fel ea foloseşte doar de cană de zahăr. Cât zahăr a folosit Miruna în total?
4
98
4
6 bacon
5
6 ciuperci
3
6 ardei
6
6 măsline negre
2
6 broccoli
1
99 6 ceapă
PROIECT DIDACTIC
Obiectul : Matematica
Clasa : a Va
Capitolul : Fracții
Subiectul : Compararea fracțiilor
Tipul lectiei : Mixtă
Competențe specifice:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să :
100
C2.Efectuarea de calcule cu fracții ordinare folosind proprietăți ale operațiilor aritmetice;
C5. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracții
Obiectivul cadru : Formarea capacităților de cunoaștere și înțelegere a conceptelor , a

terminologiei și a procedurilor de calcul specific matematicii.
Obiective de referință : să scrie, să citească, să compare și să reprezinte pe axă numere

naturale și fracții .
Obiective operaționale :
Formative - Să deducă regula comparării fracțiilor cu același numitor, numărător ,

echiunitare etc.
- Să compare fracții cu același numărător sau același numitor
- Să compare fracții subunitare și subunitare
Afective - Stimularea curiozității și a imaginației

- Dezvoltarea simțului estetic și critic
- Dezvoltarea atenției concentrate și a spiritului de observație
Mijloace și materiale didactice : Fișe, planșe, manual
Metode de învățământ : Discuția (D), audiere reflexive (AR), lucrul cu cartea (LC),
transferarea cunoștințelor (TC), analiza (A), sinteza (S),
comparația (CO), generalizarea (G), clasificarea (CL),
cercetarea (CE).
101
Nr. Evenimentele Ob Activitatea Activitatea Metode Forma Evaluare
crt Instrucționale profesorului elevului de lucru
Moment Notarea absenților. Elevul de serviciu D,A, Frontal Vizual

1 organizatoric Întrebări referitoare la tema pentru anunță absenții. Conversație
Captarea atenției acasă. Răspund la temă.
2 Verificarea 1,2 Ce este o fracție ? Răspund la întrebări D,A,TC Frontal Exerciții în
cunoștințelor Care sunt elementele fracției și cum AR Conversație scris
Reactualizarea le interpretăm ? și orale
cunoștințelor Propun afirmațiile :
Dacă afirmația este
3 adevărată vor ridica o
a) fracție subunitară
4 mână, iar dacă este D,A,S,
falsă vor sta cu mâinile TC,AR
4 jos
b) fracție ireductibilă
12
13
c) fracție ireductibilă
14
5
d) fracție supraunitară
7
6
e) fracție echiunitară
5
4 6
f) fracție echiunitară Intrusul este
4 16
54
g) fracție supraunitară
7
102
Trei dintre următoarele fracții sunt
echivalente. Care fracție este
diferită?
1 3 6 5
; ; ; .
4 12 16 20
1, 2 Planul lecției : 1.Dintre două fracții D , AR, Frontal Exerciții în

1.Compararea fracțiilor cu cu același numitor, mai TC , A, Individual scris
același numitor mare este fracția cu S , CO, și orale
2.Compararea fracțiilor cu numărătorul mai mare G , CE
același numărător 2.Dintre două fracții cu
3.Compararea unei fracții același numărător, mai
subunitare cu o fracție mare este fracția cu
supraunitară numărătorul mai mic.
4.Compararea a două 3. O fracție subunitară
fracții subunitare este totdeauna mai
Anunțarea
Exerciții propuse : mică decât o fracție
subiectului și a
a)Să se compare : echiunitară sau
3 obiectivelor.
supraunitară.
Prezentarea
1 13 3 4 La compararea a două
sarcinilor si 1 , si1 , si
4 2 4 3 fracții subunitare este
comod de utilizat
Să se facă concluzii . 1
Test suplimentar pt. 1 și 2 . compararea cu
2
b) Să se compare :
3 1 2 1 3 2
si , si , si
4 2 6 2 4 6
Să se facă concluzii.
4 Fixarea 1,2 Pentru fixarea cunoștințelor propun Notează pe caiete, D , AR, Frontal Exerciții în
cunoștințelor următoarele exerciții de comparare comentează TC , A, Individual scris
103
cu explicare S , CO, și orale
G , CE
4 5 4 1 5 1
si < , >
9 7 9 2 7 2
4 5
Deci <
9 7
9 17
si
4 18
9
=¿
4
frac ț ie supraunitar ă
100 100 17
si = fracție subunitară
104 108 18
9 17
Deci >
4 18
85 17 Fracții cu numărători
si
97 97 egali, iar prima are
numitorul mai mic
100 100
Deci >
104 108
4 3
si
5 4 Fracții cu numitori
egali, iar prima are
numărătorul mai mare
85 17
Deci >
97 97
Nu folosim niciuna din

104
regulile de mai sus,
aducem la un numitor
comun
Propun aplicațiile comparării
Evaluarea procesului fracțiilor
5
realizat Explic modul de scriere pe calculator
a fracțiilor
Deschideți manualul de Birta la Elevii notează pe caiet
pag.54 Ex. 2 și 4 exercițiile propuse
6 Tema pentru acasă Să se scrie la calculator o pagină cu
10 exemple de fracții diferite ( pe
stick )
Cantitativ :
Ce noțiuni noi am învățat azi?
Cum clasificăm regulile de
comparare a fracțiilor?
Pentru ce avem nevoie să comparăm
fracțiile?
Bilanțul lecției
7 Unde aplicăm?
Concluzii
Calitativ :
Evidențiez cine și ce note a obținut și
apreciez activitatea clasei în
ansamblu.
Dau citatul de Tolstoi și îl vom
analiza.
105
DETALIERE CONȚINUTURI
PENTRU LECȚIA ,,FRACȚII ”
TESTE SUPLIMENTARE
1. SCRIEȚI FRACȚIILE CORESPUNZĂTOARE URMĂTOARELOR DESENE :
PORȚIUNEA MARO
PORȚIUNEA ROȘIE
PORȚIUNEA VERDE
PORȚIUNEA ROȘIE
106
PORȚIUNEA GALBENĂ
PORȚIUNEA VERDE
PORȚIUNEA ALBASTRĂ
107
PORȚIUNEA PORTOCALIE
PORȚIUNEA ROȘIE
PORȚIUNEA PURPURIE
108
PENTRU CE AVEM NEVOIE DE COMPARAREA FRACȚIILOR ?
 Să rezolvăm ecuații
 Să efectuăm adunare și scădere cu fracții
 Să comparăm parametri metrici (lungimi, perimetre, arii, volume)
 Să efectuăm calcule orale
APLICAȚII ALE COMPARĂRII FRACȚIILOR

Compararea numerelor este o operație foarte importantă. În medicină se cunoaște că uriașul
1
microbilor are dimensiunea de mm iar cel mai micuț virus are dimensiunea de
10
16
mm. Comparând dimensiunile lor, medicii determină de ce este provocată boala,
10000000
de microb sau virus.
Marele matematician SYLVESTER spunea :
,,Nu s-ar putea oare reprezenta muzica drept matematică a simțurilor și matematica drept
muzică a rațiunii ? Căci muzicianul simte matematica, iar matematicianul concepe muzica.
Muzica-i vis, matematica viața practică“
PITAGORA a constatat că atunci când vibrează împreună două coarde, dintre care una este
mai lungă decât cealaltă, se aud două sunete, coarda mai scurtă dând sunetul mai înalt.
1
Pentru raportul de lungime sunetul produs de coarda scurtă este în octavă față de sunetul
2
produs de coarda lungă.
3
Dacă lungimile coardelor sunt în raportul , sunetele ce se aud formează intervalul muzical
2
4
numit cvintă, iar raportul dă intervalul numit cvarta.
3
TOLSTOI
,,Valoarea unui om poate fi exprimată printr-o fracție; numărătorul este părerea altora despre
el, numitorul este părerea proprie despre sine. Cu cât este mai mare numitorul, cu atât este
mai mică fracția ! “
109
ADEVĂRAT SAU FALS ?
3
a) fracție subunitară
4
4
b) fracție ireductibilă
12
13
c) fracție ireductibilă
14
5
d) fracție supraunitară
7
6
e) fracție echiunitară
5
4
f) fracție echiunitară
4
54
g) fracție supraunitară
7
CARE FRACȚII SUNT ECHIVALENTE ?

1 3 6 5
; ; ; .
4 12 16 20
COMPARAȚI FRACȚIILE:
1 13 3 4
si 1 , si1 , si
4 2 4 3
3 1 2 1 3 2
si , si , si
4 2 6 2 4 6
4 5
si
9 7
9 17
si
4 18
110
100 100
si
104 108
85 17
si
97 97
4 3
si
5 4
O
NOTA ÎNTREAGĂ
DOIME
PĂTRIME
OPTIME
ȘAISPREZECIME
111
TEST DE EVALUARE
FRACȚII
1. COMPARAȚI FRACȚIILE ȘI RĂSPUNDEȚI PRIN ÎNCERCUIREA CELEI MARI :
9 9 4 19 3 2
I. a ) si ; b ) si ; c ) si
17 19 21 21 a a
29 29 3 13 41 41
II . a ) si ; b ) si ; c ) si
100 98 25 25 c c +1
2. COMPARAȚI FRACȚIILE ȘI RĂSPUNDEȚI PRIN ÎNCERCUIREA CELEI MICI :
1 3
I. a ) 1 si ; b ) si1 ;
2 2
3 101
II . a ) si 1 ; b ) si1 ;
4 100
3. SĂ SE GĂSEASCĂ UN NUMĂR NATURAL X , ASTFEL ÎNCÂT :
1 1 X 6
I. a ) < ; b ) < ;
X 4 7 7
5 5 1 2
II . a ) > ; b ) > ;
X 6 X 5
1
4. SĂ SE COMPARE CU FRACȚIILE, PUNÂND SEMNUL CORESPUNZĂTOR :
2
5 1 9 1 7 1
I. ; ; ; ÎNCERCUIȚI PE CEA MAI MARE
12 2 20 2 16 2
8 1 11 1 5 1
II . ; ; ; ÎNCERCUIȚI PE CEA MAI MICĂ
14 2 20 2 8 2
5. SĂ SE COMPARE FRACȚIILE PUNÂND SEMNUL CORESPUNZĂTOR :
112
23 8 3 19 29 12 20
I. a ) ; b ) ; c ) ; d )
34 15 7 60 90 6 10
43 8 4 14 29 15 10
II . a ) ;b) ; c ) ; d )
54 15 9 30 90 3 2
113
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Tema lecției: Ridicarea la putere a unei fracții ordinare
 Obiectivul principal al lecției: Efectuarea ridicării la putere a fracțiilor și rezolvarea

de exerciții și probleme cu fracții ordinare.

Strategii didactice
problematizarea.
Resurse materiale:
Mijloace de învăţământ: tabla, creta.
114
didactice
I. Moment Noteaz în catalog elevii absenţi şi verifică dacă sunt condiţii Elevii se pregătesc pentru lecție Conversația
organizatoric optime pentru desfăsurarea lecţiei.
(1 min)
atenției întâmpinat dificultăți și rezolvă la tablă exercițiile, dacă este exercițiile nerezolvate din temă, dacă
(2 min) cazul. este cazul.
III. Anunțarea Scriu titlul lecției pe tablă: „Ridicarea la putere a unei Elevii sunt atenți. Conversația
temei și a fracții ordinare” și anunț obiectivele.
obiectivelor În această lecție, elevii vor învăța împărțirea fracțiilor ordinare
(2 min) și ce înseamnă inversa unei fracții.
IV. Ora va debuta cu un joc prin care elevii își reamintesc Elevii se vor gândi la răspunsul Conversația
Reactualizarea operațiile învățate până acum. ghicitorii. Frontal
cunoștințelor Elevii vor avea de dezlegat o ghicitoare:
(10 min) Un întreg de îl împarți
Părți egale tu să faci!
Una sau mai multe iei,
Spune-mi, matematic, ce-i?(Fracţia)
calcul și condițiile impuse pentru a le efectua. Se aleg patru
elevi care vor extrage câte două bilețele pe care sunt scrise
câte o fracție. Fiecare elev trebuie să le adune, să le scadă și să
le înmulțească și să le aducă la puterea a doua și a treia.
V. Dirijarea Profesorul prezintă partea teoretică a lecției exemplificând Observația
115
învățării constant noțiunile. Problematiza-
(25 min) Elevii notează pe caiete. rea
Exercițiul
!Pentru a ridica o fracție la putere, ridicăm și numărătorul
și numitorul la acea putere.
Ex.
Observația
Obs. 1.Dacă a și b sunt două numere naturale nenule, atunci Elevii notează pe caiete. Problematiza-
rea
Exercițiul
Ex.
Elevii rezolvă exercițiile propuse. Observația
Ridicarea la putere a fracțiilor ordinare se face ridicând la Problematiza-
putere fiecare număr care formează fracția.
Regulile de calcul cu puteri învățate la numerele naturale se rea
aplică și la fracții. Exercițiul
Dacă a, b, c, d, m, n sunt numere naturale oarecare nenule,
atunci:
116
VI. Tema pentru Propune spre rezolvare exercițiile neabordate din fișa de lucru Își notează în caiete tema pentru Conversaţia
acasă plus temă din manual. acasă.
(2 min)
117
Bilețele
2 3 9 2
5 7 11 3
10 25 13 7
3 7 8 4
23 11 42 15
11 5 9 4
21 33 5 4
8 4 11 13
118
PROIECT DIDACTIC
Aria curriculară : Matematică şi ştiinţe ale naturii

Disciplina : Matematică.
Unitatea de învăţare : Fracţii ordinare.
Titlul lecţiei : Fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare.
Tipul lecţiei : Lecţie de dobândire de cunoştinţe.
Obiectivele fundamentale ale lecţiei :

O.F.1. Fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor elevilor, referitoare la tipurile de fracţii
ordinare: echiunitare, subunitare, supraunitare;
O.F.2. Formarea priceperilor elevilor de a rezolva exerciţii şi probleme, aplicând
cunoştinţele referitoare la fracţiile ordinare echiunitare, subunitare şi supraunitare;
O.F.3. Dezvoltarea operaţiilor gândirii logice şi critice a elevilor.
Competenţe generale şi specifice

CG1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
care au fost definite.
CS3. Identificarea în limbajul cotidian sau în probleme a fracţiilor ordinare şi a fracţiilor
zecimale.
CS 3. 3. Utilizarea unor reprezentări grafice variate pentru ilustrarea fracţiilor echiunitar,
subunitare, supraunitare.
CS 3. 4. Exerciţii de scriere a fracţiilor echiunitare, subunitare şi supraunitare în forme
echivalente.
Obiectivele operaţionale ale lecţiei
1.Obiective cognitive. Pe parcursul activităţii şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O.C.1.Să redea din memorie cunoştinţe teoretice referitoare la noţiunea de fracţie ordinară :
- enunţul noţiunii de fracţie ordinară;
- noţiunea de numitor al unei fracţii ordinare;
- noţiunea de numărător al unei fracţii ordinare;
O.C.2. Să stabilească valoarea de adevăr a unei propoziţii.
O.C.3. Să calculeze valoarea unei fracţii ordinare.
O.C.4. Să reprezinte grafic, în mod variat, fracţii ordinare.
O.C.5. Să dea exemple de fracţii ordinare echiunitare, subunitare şi supraunitare.
O.C.6. Să clasifice tipurile de fracţii ordinare învăţate, prin metoda ciorchinelui.
O.C.7. Să determine numere care verifică relaţii de inegalitate sau de egalitate, în raport cu
unitatea.
O.C.8. Să-şi dezvolte capacitatea de a se autoevalua prin autoevaluarea performanţelor.
2. Obiective afective. Pe parcursul activităţii şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O.A.1. Să conştientizeze prezenţa unor exigenţe referitoare la noţiunile teoretice şi la

aplicarea proprietăţilor şi a formulelor specifice fracţiilor ordinare.
O.A.2. Să-şi perfecţioneze automatismele de lucru, conducerea raţionamentelor şi a
calculelor, formate în mod voluntar, prin participarea lor activă la lecţie.
O.A.3. Să-şi conceptualizeze şi să-şi sedimenteze cunoştinţele învăţate, atât prin efort
individual, cât şi prin colaborarea cu colegii, la rezolvări de exerciţii şi probleme.
O.A.4. Să-şi dezvolte capacitatea de reflecţie şi de formulare a concluziilor referitoare la
sensul lecţiei desfăşurate.
119
3. Obiective psihomotorii. Pe parcursul activităţii şi la sfârşitul lecţiei, fiecare elev va fi
capabil:
O.P.1. Să facă unele completări la exerciţiile propuse în fişa de lucru .

O.P.2. Să compare fracţii ordinare cu unitatea.
O.P.3. Să utilizeze corect notaţiile, convenţiile de reprezentare şi denumirile specifice
fracţiilor ordinare, din punct de vedere matematic, ştiinţific, la rezolvarea exerciţiilor şi a
problemelor.
O.P.4. Să-şi dezvolte capacităţile rezolutive, perseverenţa, capacitatea de modelare, atenţia,
gândirea logică independentă şi rapidă, imaginaţia, intuiţia superioară, spiritul de observaţie şi
de comparare, capacitatea de reflecţie, capacitatea de deducţie, de inducţie şi de analogie,
capacitatea de analiză şi de sinteză, modul de exprimare orală şi scrisă.
4. Obiective educative. Pe parcursul activităţii şi la sfârşitul lecţiei, fiecare elev va fi capabil:
O.E.1. Să-şi formeze unele deprinderi de muncă intelectuală.

O.E.2. Să-şi dezvolte gândirea critică, dobândirea de experienţă şi simţul realităţii.
O.E.3. Să-şi dezvolte deprinderile de comunicare.
O.E.4. Să-şi dezvolte interacţiunea în cadrul grupului de elevi.
1.Mijloace de învăţământ şi strategii didactice utilizate:

1.1. Material didactic:
Bibliografia :
1. Brânzei, D., Brânzei, R. –Metodica predării matematicii, Ediţia a IV – a, revizuită,

Editura ,, Paralela 45’’, Piteşti, 2007;
2. Cristea, S. – Unitatea dintre obiective şi conţinuturi, în Tribuna Învăţământului nr. 1071,
18 octombrie, 2010;
3. Cristea, S. – Operaţionalizarea obiectivelor educaţiei(I,II,III), în Tribuna Învăţământului nr.
1068,septembrie - 3 octombrie, 2010; nr.1069, 4 – 10 octombrie, 2010; nr. 1070,
4. Cristea, S. – Cum poate fi construit un proiect de lecţie?, în Tribuna Învăţământului
nr.1019, 28 septembrie-4 octombrie, 2009, nr.1020, 5-11 octombrie, 2009, nr.1021,
5. Cucoş, C. (coordonator) – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, Ediţia a III - a revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2009;
6. Peligrad, S. şi col. – Aritmetică.Algebră.Geometrie:clasa a V-a, partea I, Ed. a XV-a,
adăugită , Editura ,, Paralela 45 ”, Piteşti, 2010;
7. Turcitu, G., Ghiciu, N.şi col. -Matematică. Manual pentru clasa a V – a, Editura Radical,
Craiova, 2007;
8. http://www.didactic.ro
1.2.Materiale suport:
- Fişa de lucru, pentru activitate individuală, pe grupe şi frontală;

- Tabla, creta albă şi colorată;
- Calculatorul de buzunar şi P.C.;
- Prezentare Powerpoint;
- Portofoliile elevilor;
- Portofoliul profesorului.
120
2.Metode:
Conversaţia, observaţia, expunerea, exerciţiul, analiza, sinteza , demonstraţia,
modelarea, brainstorming, învăţarea prin descoperire, problematizarea, lucrul cu manualul şi
cu alte surse de informare şi de învăţare, explicaţia, ciorchinele, conversaţia finală .
3.Forme de organizare ale activităţii:
- activitate frontală ;
- activitate individuală ;
- activitate în grupe de lucru eterogene.
4.Forme şi metode de evaluare :
a) Evaluarea formativă şi normativă, la începutul activităţii:

- prin metoda chestionării orale;
- prin observarea corectitudinii rezultatelor obţinute de elevi în tema pentru acasă şi la
munca independentă;
- verificarea portofoliilor elevilor.
b) Evaluarea formativă :
- prin metoda chestionării orale ;
- prin metoda exerciţiului;
- prin observarea sistematică;
- prin autoevaluarea elevilor.
c) Evaluarea normativă :
- prin metoda chestionării orale a elevilor de către profesor sau prin întrebări adresate
de către elevi;
- prin verificarea corectitudinii rezultatelor obţinute de către elevi la tema de lucru în
clasă;
- prin verificarea portofoliilor elevilor ( caietul de teme pentru acasă, caietul de
activităţi în clasă,
fişele de muncă independentă, fişe de cunoştinţe, referate etc.).
5.Desfăşurarea lecţiei:
1.Moment organizatoric – 2 min;

2.Verificarea temei pentru acasă şi a muncii independente – 5 min;
3.Prezentarea noului conţinut noţional prin: metoda expunerii simbolice, modelare, explicaţie
normativă pe figuri geometrice a tipurilor de fracţii ordinare, explicaţia cauzală a tipurilor de
fracţii ordinare, explicaţia procedurală de aplicare a noţiunilor de fracţie echiunitară,
subunitară şi supraunitară în rezolvări de exerciţii şi probleme – 15 min;
4.Activitate de retenţie şi transfer a cunoştinţelor cu fişele de lucru -12 min:
- metoda interactivă aplicată este conversaţia, prin întrebări, la:
- verificarea performanţelor elevilor obţinute la rezolvarea exerciţiilor şi a problemelor
de la punctul 1 din fişa de lucru;
- consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la fracţiile echiunitare, subunitare şi
supraunitare de la punctul 2 din fişa de lucru;
- clarificarea, sintetizarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre fracţiile ordinare, la punctele
2 şi 3 din fişa de lucru;
- redescoperirea tipurilor de fracţii ordinare, prin funcţia euristică şi formativă de aplicare a
noilor cunoştinţe în rezolvări de exerciţii şi probleme, la punctul 3 din fişa de lucru.
121
5.Activitate de verificare, prin muncă independentă la rezolvarea problemelor de la punctul 3
din fişa de lucru, a modului în care elevii şi-au însuşit cunoştinţele cuprinse în lecţia nouă – 8
min;
6.Analiza activităţii, tema pentru acasă: ex. 5, pag. 122, din [ 7 ] – 5 min;
Rezultate măsurabile:
- răspunsurile elevilor la întrebările: frontale, directe, inversate, de releu şi de
comunicare, de revenire, imperative, de controversă ;
- rezultatele obţinute de elevi la rezolvările de exerciţii şi probleme de la tablă, din
caiete şi de pe fişele de lucru;
- evaluarea formativă, prin aprecierea cu note a activităţii elevilor.
7. Încheierea activităţii – 3 min.
FIŞĂ DE LUCRU – FRACŢII

1. Noţiunea de fracţie.
a VALOAREA
FRACŢIEI REPREZENTĂRI
b
FRACŢII b≠0 a =a :b , b≠0
b
Două
cincimi
Trei
sferturi
Patru
jumătăţi
Cinci supra
şase
Şase
pătrimi
Opt zecimi
122
2. Daţi exemple de fracţii subunitare,
echiunitare, supraunitare: a NUMĂRĂTORUL NUMITORUL
, b≠0
b
a) fracţii subunitare:
5
12
b) fracţii echiunitare:
11 23
c) fracţii supraunitare: 18 17
3 16
21 35
8 39
Realizaţi prin metoda ciorchinelui o sinteză a tipurilor de fracţii ordinare.
123
3. Aflaţi numerele x, încât să fie îndeplinite cerinţele:
12
<1
a) x−3 ;
2 x +3
=1
b) 17 ;
5 x−3
>1 .
c) 2 x +9
124
FRACȚII ZECIMALE
PROIECT DIDACTIC
CLASA: a V-a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Fracții zecimale
SUBIECTUL:Fracții zecimale- recapitulare
TIPUL: Lecţie de recapitulare a cunoștințelor
CG1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
care au fost definite;
CG2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse ȋn enunțuri
matematice;
CG3. Utilizarea algoritmilor şi conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
globală a unei situaţii concrete;
CG4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații
concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora;
CG 5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţi problemă;
CG6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii;
- Identificarea ȋn limbaj cotidian sau ȋn probleme a fracțiilor zecimale;
- Utilizarea de algoritmi pentru optimizarea calculului cu fracții zecimale;
- Interpretarea matematicǎ a unor probleme practice, prin utilizarea operațiilor cu fracții
zecimale;
TIPURI, FORME, STRATEGII ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE: evaluare oralǎ,
evaluare scrisǎ, observare sistematicǎ.
RESURSE:-pedagogice (metode şi procedee): conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul.
-materiale : Fişe de lucru, caiete, culegere, planșe flip-chart, cretǎ, prezentare Powerpoint
- bibliografice: Matematică- Clasa a V-a –Editura Paralela 45; Matematică- Clasa a V-a –
Editura Clubul Matematicienilor.
-temporale - 45 minute
125
Desfăşurarea activităţii
STRATEGII DIDACTICE
ETAPELE CONŢINUTUL LECŢIEI
LECŢIEI Forme de Metode şi Mijloace
organizare procedee didactice
Se face prezenţa, se pregătesc fişele, caietele şi planșele de flip-chart.
1. Moment Activitate
Conversaţia
organizatoric frontală
Elevii vor avea pe bănci caietele de teme. Se verifică tema cantitativ.

2. Verificarea
Activitate
temei pentru Conversaţia caietul de temă
frontală
acasă
P: „Ce ațiavut de pregǎtit pentru astǎzi?”

E: „….Ecuații cu fracții zecimale.”
P: „Suntem la finalul capitolului Fracții zecimale, așadar urmeazǎ sǎ Conversaţia Planșǎ
facem o recapitulare a materiei studiate ȋn cadrul acestui capitol.” Flip-chart
Profesorul noteazǎ pe tablǎ titlul „Fracții zecimale-recapitulare”.
P: „Ce operații cu fracții zecimale am studiat noi?”
3.Actualizarea Activitate
E: „Noi am studiat urmǎtoarele operații cu fracții zecimale: adunarea,
cunoştinţelor frontală
scǎderea, ȋnmulțirea, ȋmpǎrțirea și ridicarea la putere.”
P: „Ce se ȋntȃmplǎ ȋntr-un exercițiuȋn care avem toate operațiile? Cu care
operație vom ȋncepe?”
E: „Ordinea efectuǎrii operațiilor este urmǎtoarea: vom efectua mai ȋntȃi
ridicǎrile la putere, apoi ȋnmulțirile și ȋmpǎrțirile, iar ȋn final adunǎrile și
scǎderile.”
P:Ȋn continuare urmeazǎ sǎ rezolvǎm o fișǎ cu exerciții.
Profesorul propune spre rezolvare exerciţiile din fişa de lucru şi numește Conversaţia
4.Consolidarea Caietul de
elevi pentru rezolvarea la tablă a exercițiilor. Activitate euristică.
cunoştinţelor clasă.
Elevii rezolvă la tablă exercițiile. frontală Explicaţia.
Fişe de lucru
Exerciţiul
126
5.Precizarea şi
explicarea Problemele de pe fișa cu exerciții pentru temǎ. Activitate
Conversația Fişe de lucru
temei frontală
6. Aprecierea Observarea sistematicǎ și aprecierea elevilor care au fost activi ȋn timpul

activitǎții orei.
Conversația
elevilor
Fișǎ de lucru
RECAPITULARE
Clasa a V-a
1. Calculați:
a) 26,5+32,11=¿
b) 73,86−14,6=¿
c) 1,8 ∙2,6=¿
d) 2,5 ∙3,5=¿
e) 32 : 5=¿
2. Calculați:
a) 3,28−1,4+15,375=¿
b) 3,5 ∙ 4,6+12,6 ∙ 4=¿
c) 3,7 ∙ 2,6−1,5 ⋅5,8=¿
3. Rezolvați ecuațiile:
a) 34,12+ x=75,24;
b) x−10,2=37,05
4. Andreea a cumpǎrat de la magazine un covrig care costǎ 1,5 lei și un pachet de biscuiți care costǎ 2,75 lei.
Cȃți lei a plǎtit Andreea pentru cumpǎrǎturi?
127
PROIECT DE LECȚIE
Obiectul : Matematica – Algebra

Clasa : a V-a
Unitatea de învățare: Fracții zecimale
Titlul lecției: Operații cu fracții zecimale
Tipul lecției: Lecție mixtă
Scopul lecției : Dobândirea de către elevi a unor noi cunoștințe, consolidarea și formarea
priceperilor și deprinderilor în vederea rezolvării unor exerciții în mulțimea numerelor întregi.
1. Identificarea în limbajul cotidian sau în probleme a fracțiilor ordinare și a fracțiilor

zecimale
2. Alegerea formei de reprezentare a unui număr rațional pozitiv și utilizarea de algoritmi
pentru optimizarea calculului cu fracții
zecimale
3. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu fracţii
zecimale şi a ordinii efectuării operaţiilor
Competenţe specifice lecţiei:
1.1. Să cunoască și să efectueze operații cu fracții zecimale în vederea soluționării

unei probleme.
Strategia didactică:
Metode și procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,

observaţia, munca individuală și în echipă, expunerea;
Resurse:
a) Resurse materiale:
- manual alternativ clasa a V-a, autori Ion Petrica, Victor Balseanu si Iaroslav Chebici,
Ed.-Petrion;
- culegere standard, Ed. Paralela 45, 2016
- cretă albă, colorată, caiete de notiţe;
b) Resurse umane:
- clasă omogenă cu cunoştinţe ce necesită
consolidare
- activităţi frontale, individuale, pe
grupe
c) Resurse temporale: 50 min.
128
Desfășurarea lecției:
Secvențele lecției Competențe Activități ale lecției Timp Metode Evaluare

specifice Resurse
1. Moment Se verifică prezența elevilor; se asigură atmosfera 1’
organizatoric adecvată pentru buna desfășurare a orei
2. Captarea atenției Se verifică tema elevilor prin sondaj, utilizând 5’ Activitate Observare
dialogul profesor-elev, elev-elev, prin comună sistematică
confruntarea rezultatelor. În cazul în care apar
diferențe mari la rezultat se rezolvă exercițiul la
tablă.
3. Reactualizarea Elevii vor răspunde la întrebările : 3’ Conversația Analiza
cunoștințelor 1. Care sunt operațiile cu fracții zecimale pe euristică răspunsurilor
care le-am studiat?
2. Care este ordinea efectuării operațiilor cu
fracții zecimale, într-un exercițiu?
În continuare, reactualizarea cunoștințelor se face
oral, printr-o serie de calcule mintal efectuate de
2
către elevi: ex.: 2,3+7,2=9,5; 9,5-9=0,5; 0,5
=0,25; 0,25-0,24=0,01; ........
4. Anunțarea temei 1.1 Profesorul anunță titlul lecției : ,,Operații cu fracții 1’ Explicația
și comunicarea zecimale” Conversația
obiectivelor În cadrul orei de astăzi vom consolida cunoștințele euristică
urmărite referioare la ordinea efectuării operațiilor cu
fracții zecimale.
4. Dirijarea învățării 1.1 Profesorul distribuie grupelor de elevi fișe de lucru. 25’ Explicația Observarea
Fiecare exercițiu rezolvat de pe fișa de lucru nr. 1 Conversația sistematică
va fi încheiat cu o concluzie dedusă de către copii euristică Analiza
cu ajutorul profesorului. răspunsurilor
129
5. Obținerea 1.1 Exercițiul Probe orale
În continuarea lecției, elevii rezolvă în echipă
performanței și Conversația
exercițiile de pe fișele de lucru nr. 2.
asigurarea feed-
back-ului
6. Reținerea și Conversația
asigurarea transferu- Profesorul le cere elevilor să reamintească ce au
lui reținut din lecția care s-a consumat.
7. Tema pentru Exercițiile rămase nerezolvate de pe fișa de lucru Conversația

acasă
8. Aprecierea Se apreciază activitatea elevilor și se notează elevii Conversația Aprecieri
activității care s-au remarcat pe parcursul desfășurării lecției verbale
130
Fișa de lucru nr. 1:
După fiecare exercițiu efectuat, trageți câte o concluzie!
1. Calculați, apoi trageți o concluzie:

A  (2,3  2, 7) 2 ; B  2,32  2  2,3  2, 7  2, 7 2
2. Calculați și verificați care dintre egalitățile de mai jos sunt adevărate:
a) (2, 7  2,3)  2, 7  2,3 ; b) (2, 7  2,3)  2, 7  2  2, 7  2,3  2,3

2 2 2 2 2 2
3. Calculați și comparați numerele:

A  (2, 7  2,3)(2, 7  2,3) si B  2,7 2  2,12
Fisa de lucru nr. 2:
1. Calculați:
a ) 59, 26  143,87  (43, 7  17,86)  107, 29;
b) 4,705  1, 043  (2, 01  1, 073)  (3, 01  1, 024)
c )19,34  121,307  (10  7, 023)  (143  17, 406)
2. Calculați:
a) 67  6, 7  0, 67
b) 2,3 10  2,3  0,1
c) 0, 23 1000  0, 2 10 
d )1, 21 1,1  2,52  0,581
3. Calculați:
a ) 3, 25 10  1,5  2; b) 4,5 100  0, 01  3; c)0, 025 100  4  0,5
d ) 0,14 1000  3,53  2; e) 5, 4  6, 2  1, 02 10; f ) 5,901 10  27, 5  2, 6
4. Calculați: 0,1  {3  3, 2  [100  0, 01  5, 2  (4  1, 2  0,1)]}

5. Care număr este mai mare și cu cât:
a) suma numerelor 437,35 si 104,71 sau diferența numerelor 907,14 si 47,08?
b) diferența numerelor 123,177 si 12,317 sau suma numerelor 24,107 si 347,503?
6. Mihai a avut o sumă de bani. În prima zi a cheltuit 9,24 lei. În a doua zi Mihai a cheltuit cu
1,17 lei mai puțin, iar în a treia zi a cheltuit cu 4, 26 lei mai puțin decât în primele două zile la
un loc. Calculați ce sumă de bani a avut Mihai.
7. Dacă a  b  2, 6 și c  d  3,8 , calculați:

a ) 4a  5b  c; b) 3a  7b  4c; c )5a  7b  2c
131
8. Rezolvați ecuațiile:
a ) 24, 43  x  8,939 b) 7, 28  x  132,57 c) x  37,5  132, 04 d ) x  4  27,5

9. Scrieți sub forma unei singure puteri:
1,3 1,32 1,33  ......... 1,320 :  1,3104  

2
a)
b) 2, 25  2, 25  2, 25  .......  2, 25 
2 3 101
10. Determinați cifrele necunoscute din fiecare egalitate:

a ) x, y  y , x  5,5 b) x, 0 y  0, xy  2, 26
c ) x, x  xx, x  36, 6 d ) x, y  1x, y  16, 6
A  4,321321321.................321
         
11. Dacă numărul 2016 zecimale
, atunci:
a) Determinați numărul grupelor de zecimale de forma 321
b) Care este a 27 – a zecimală? Dar a 19 – a? Dar a 47 – a zecimală?
c) Aflați suma zecimalelor numărului A
132
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Obiectul: Matematică-Algebră
Unitatea de învăţare: Fracții zecimale
Tema lecției: Împărțirea fracțiilor zecimale
Tipul lecției: Lecţie de dobândire de noi cunoștințe
Locul de desfășurare: sala de clasă
Competențe generale:
 Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii
 Dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme
 Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic
 Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în
contexte variate.
 Alegerea formei de reprezentare a unui număr raţional pozitiv şi utilizarea de algoritmi
pentru optimizarea calculului cu fracţii zecimale
 Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu fracţii
zecimale şi a ordinii efectuării operaţiilor.
Concepte operaționale:
Cognitive:
- să știe să împartă două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- să știe să transforme o fracție ordinară într-o fracție zecimală
- să știe să împartă o fracție zecimală la o putere a lui 10, un număr natural la o fracție
zecimală și o fracție zecimală la o altă fracție zecimală
- să știe să aplice toate acestea în situațiile practice din viața de zi cu zi.
Afective: - să participe cu interes la lecție.
Valori și atitudini:
- gândire critică și flexibilă
- relaționare pozitivă cu ceilalți
- emitere de judecăți de valoare
Strategii:
- inductiv deductive
- explicativ conversative.
Metode: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul;
133
Instrumente de evaluare:
- verificarea frontală orală
- observarea sistematică
- fișa de lucru.
Resurse:
- umane: clasa a V- a
- de timp: 50 minute
- materiale: -oficiale: programa școlară
- manuale: manual clasa a V-a, Ed. Teora
BIBLIOGRAFIE: Manual, clasa a V-a, Editura Teora
Culegere de probleme, Mate 2000+, Editura Paralela45
134
DEMERSUL DIDACTIC
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Obs.
1.Moment organizatoric Profesorul face prezenţa şi creează condiţiile optime Elevii îşi pregătesc pe bancă
necesare desfăşurării eficiente a lecţiei de matematică. cărţile şi caietele de matematică.
2. Verificarea temei Profesorul verifică modul de rezolvare a temei de casă Elevii prezintă caietele.
frontal şi individual, în cazul în care au fost dificultăți se
rezolvă exercițiile respective la tablă.
3.Reactualizarea cunoştinţelor Ce ați avut de învățat pentru astăzi? Elevii răspund la întrebări:
‚,Împărțirea unei fracții
Cum se împarte o fracție zecimală finită la o putere a lui zecimale finite la o putere a lui
10 ? 10”
Pentru a împărți o fracție zecimală
Cum împărţim o fracţie zecimală la un număr natural? finită la o putere a lui 10 se mută
virgula de la dreapta la stânga
peste atâtea zecimale egale cu
exponentul lui 10
Pentru a împărţi o fracţie zecimală
finită la un număr natural,
procedăm astfel:
-împărţim partea întreagă la
numărul dat;
-când coborâm prima zecimală,
adăugăm virgula la cât şi apoi
continuăm împărţirea.
4. Anunţarea conţinutului Astăzi vom discuta despre: ,,Împărțirea a două fracții Elevii scriu titlul pe caiete.
zecimale finite”
5. Dirijarea învăţării Apoi prezintă:

Pentru a efectua împărţirea fracţiilor zecimale, vom înmulţi Elevii notează
deîmpărţitul şi împărţitorul cu acea putere a lui 10 care
transformă împărţitorul în număr natural, apoi se
135
efectuează împărţirea unei fracţii zecimale la un număr
natural după regula ştiută. Elevii notează .
1
Exemplul 1: 11,76 : 2,8 = ∕ ∙ 10
117,6 : 28 = 4,2
Exemplul 2: 82,8 : 0,45 = ∕ ∙ 102
8280 : 45 = 184
7. Asigurarea feed-backului Elevii vor ieşi la tablă şi vor rezolva exerciţii de pe fişă. Elevii colaborează cu profesorul
După terminarea acestora, vor lucra individual ultimul în rezolvarea exercițiilor.
exerciţiu de pe fişă. Cei care vor obţine rezultatul corect, Elevii ies pe rând la tablă şi
vor primi nota corespunzătoare. rezolvă exercițiile propuse.
Elevii rezolvă individual
exercițiile propuse.
8. Tema pentru acasă/Explicaţii Problemele rămase nerezolvate de pe fişa de lucru. Elevii îşi notează tema pentru
pentru continuarea activităţii acasă.
acasă
136
PROIECT DIDACTIC
Clasa:a V-a
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Fracții zecimale
Titlul lecției: Trasformarea unei fracții zecimale, cu un număr finit de zecimale nenule, într-o
fracție ordinară
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoștințe
 Obiectivul principal al lecției: Efectuarea de transformări din fracții zecimale în fracții

ordinare

5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica
validitatea unor calcule
Obiective operaționale: După parcurgerea lecției elevul va fi capabil să:

a) cognitive
- să identifice partea întreagă și partea zecimală a unei fracții zecimale;
- să recunoască cifra zecimilor, sutimilor, miimilor;
- să scrie numere zecimale după dictare;
- să citească numere zecimale;
- să reprezinte cu ajutorul unui desen o fracție dată;
- să transforme o fracție ordinară cu numitor putere a lui 10 într-o fracție ordinară;
- să ia datele necesare rezolvării unui exercițiu dintr-un tabel;
- să cunoască modul de lucru presupus de un item pereche
b) afective
- să participe cu interes la lecție;
- să-și dezvolte interesul pentru studiul matematicii.
Strategii didactice
problematizarea.
Resurse materiale:
Mijloace de învăţământ: tabla, cretă.
137
Evenimentele Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii
lecţiei didactice
I. Moment Noteaz în catalog elevii absenţi şi verifică dacă sunt condiţii Pregătesc cărţile şi caietele. Explicaţia,
organizatoric optime pentru desfăsurarea lecţiei. Conversaţia
(1 min) Exerciţiul
II. Captarea Solicit elevilor să prezinte exercițiile din temă la care au Elevii sunt atenți și rezolvă la tablă exercițiile Conversaţia
atenției întâmpinat dificultăți și rezolvă la tablă exercițiile, dacă este nerezolvate din temă, dacă este cazul.
(2 min) cazul.
III. Anunțarea Scriu titlul lecției pe tablă: „Trasformarea unei fracții Elevii sunt atenți și scriu titlul lecției pe caiete. Conversația
temei și a zecimale, cu un număr finit de zecimale nenule, într-o
obiectivelor fracție ordinară” și anunț obiectivele.
(2 min)
Ne propunem să învățăm cum putem transforma fracțiile
zecimale în fracție ordinară.
IV. Se recapitulează operațiile învățate până acum, modul de calcul
Reactualizare și condițiile impuse pentru a le efectua.
a cunoștințelor Se fac câteva exemple din lecția anterioră.
(10 min) 1)În fracţia zecimală 35,78: a) partea întreagă este
…………… b) partea zecimală este ……………
2)Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) 1067=1067,00 (….); b) 934,02=934,20 (….); Conversaţia
c) 52,8000=52,8 (….). Elevii sunt atenti, eventual pun întrebări, scriu Exercițiul
3)Scrieţi următoarele numere eliminând zerourile regulile și exemplele. Problematizarea
nesemnificative: Explicația
a) 250,0900= b) 8000,60=
c) 0,107000=
V. Dirijarea ! Pentru a transforma o fracție zecimală finită în fracție Scriu pe caiet și sunt atenți la explicații Conversația
învățării ordinară, scriem cifrele numărului la numărător, iar la
138
(25 min) numitor se pune o putere a lui 10 cu exponentul egal cu
numărul de zecimale.
142 71 1427 Rezolva la tabla si individual exercitiile
14 , 2= = 14 , 27= propuse.
Exemple: 10 5 100
14273
14 , 273=
1000
Exerciții. Exerciţiul
2,13= 2,34= 2,13= 2,1354= Ies pe rând la tablă şi rezolvă exerciţiile. Problematizarea
Explicația
0,5= 0,308= 0,31= 0,3145667=
Elevii primesc fiș anumărul 1 de unde se rezolvă exercițiile
VI. Tema Propune spre rezolvare exercițiile neabordate din fișa de lucru Își notează în caiete tema pentru acasă. Conversația
pentru acasă plus temă din manual. Explicația
(2 min) Elevii primesc indicații la temă.
139
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Obiectul: matematică-algebră
Unitatea de învăţare: Operații cu fracții zecimale cu un numǎr finit de zecimale.
Tema lecţiei: Adunarea și scǎderea fracțiilor zecimale cu un numǎr finit de zecimale nenule.
Tipul lecţiei: Lecţie de însușire de noi cunoștințe
I. Competenţe generale:
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în
enunţuri matematice
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
globală a unei situaţii concrete
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii
concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii
II. Competenţe specifice:
CS1 Scrierea unei fracții ordinare, cu numitorul o putere a lui 10, ca fracție zecimalǎ
CS2 Adunarea și scǎderea fracțiilor zecimale
CS3 Aplicarea proprietǎților adunǎrii fracțiilor zecimale în rezolvarea exercițiilor
III. Competenţe derivate:
A.Cognitive:
CC1 Identificarea fracțiilor ordinare și scrierea acestora ca fracții zecimale
CC2 Identificarea şi rezolvarea unor probleme practice care conduc la utilizarea adunǎrii
și scǎderii fracțiilor zecimale
CC3 Verificarea proprietăţilor adunǎrii fracțiilor zecimale prin rezolvarea de exerciții.
CC4 Exersarea operațiilor de adunare și scǎdere a fracțiilor zecimale.
B: Psiho-motorii:
CP1: Aşezarea corectă în pagină;
CP2: Scrierea lizibilă pe caiete şi pe tablă;
CP3: Utilizarea corectă a mijloacelor auxiliare folosite.
C: Afective:
CA1: Participarea activă la lecţie;
CA2: Dezvoltarea interesului pentru studiul matematicii;
CA3: Reacţionarea pozitivă, dorind să lucreze şi să fie apreciaţi;
CA4: Manifestarea spiritului de competiţie, ordine şi disciplină;
CA5: Manifestarea dorinţei de a învăţa lucruri noi
IV. Competenţe generale:
7. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
8. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în
enunţuri matematice
9. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
10. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii
concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora
140
11. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
12. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii
V. Strategia didactică
Metode şi procedee:
- conversaţia (euristică, examinatoare);
- explicaţia;
- expunerea;
- metoda exerciţiului;
- problematizarea;
- observaţia sistematizată
Resurse:
a) materiale:
- Manual de matematica clasa a V-a
- Culegere de probleme clasa a V-a
- cretă albă
b) umane:
- clasă omogenă cu cunoştinţe ce necesită consolidare;
- activităţi frontale, individuale
Forme de organizare: frontal, individual
VI. Material bibliografic:

- Programa şcolară pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: matematică şi ştiinţe
- C. Alexandrescu, A. C. Birta, C. T. Olteanu, "Matematicǎ – Manual pentru clasa a V –
a", Ed. CD PRESS
- M. Perianu, C. Stănică, Ș. Smǎrǎndoiu, " Matematică pentru clasa a V-a Partea a II-a",
Ed. Art, Clubul Matematicienilor
141
Etapele lecţiei CS ACTIVITATEA DE INSTRUIRE SRATEGII DIDACTICE
(durata) Activitatea profesorului Activitatea elevilor Forme de Metode şi Resurse Evaluare
organizare procedee
Moment - asigură condiţiile optime pentru - elevul de serviciu Conversaţia
organizatori desfăşurarea lecţiei; anunţă elevii care
c - notează absenţii; sunt absenţi
( 2’) - verifică dacă există materialele -pregătesc
necesare desfăşurării lecţiei şi dacă materialele necesare
toţi elevii au pe bancă cele necesare. desfăşurării
activităţii.
-elevii se pregătesc
pentru lecţie
Verificarea CS1 -verifică frontal tema, calitativ şi cantitativ -elevii comunică Frontală Conversaţia Tabla Orală
cunoştinţelor (prin sondaj) şi noţiunile predate anterior şi rezultatele/ Individuală Expunerea Cretă albă Frontală
anterioare şi rezolvă eventualele neclarităţi/nelămuriri problemele Explicaţia Caiete
verificarea întâlnite. întâmpinate în Exerciţiul
temei - verifică tema elevilor prin sondaj folosind rezolvarea temei; Problematizarea
Captarea dialogul profesor-elev, elev-elev, prin - un elev iese la tablă
atenţiei confruntarea rezultatelor. şi rezolvă exerciţiul
(10’) sub îndrumare
profesorului;
- prezintă la control
caietele de teme;
-corectează acolo
unde este cazul;
-verifică nivelul de aprofundare a cunoştinţelor Elevii care ştiu

asimilate orele anterioare. răspunsul la întrebări
Verifică frontal următoarele noţiuni: vor ridica mâna şi
1. Câte tipuri de fracții cunoașteți? vor aştepta să fie
2. Cum scriem o fracție ordinarǎ ca fracție numiţi de profesor
zecimalǎ?Dar invers? pentru a răspunde.
142
3. Cum comparǎm douǎ fracții zecimale?
4. Cum se poate face ordonarea fracțiilor
zecimale?
Anunţarea -Anunţarea şi scrierea pe tablă a titlului -Elevii notează în caiet Frontală Conversaţia Tabla
temei şi a lecţiei: titlul lecţiei Expunerea Caiete
obiectivelo “Adunarea și scǎderea fracțiilor zecimale Explicaţia
r ( 3’) cu un numǎr finit de zecimale nenule’’
- Elevii ascultă cu
-Informarea elevilor asupra obiectivelor atenţie obiectivele care
principale ale lecţiei care vor fi prezentate vor fi atinse pe
oral. parcursul orei.
Dirijarea CS1 - Operaţia prin care se obţine suma a - Elevii sunt atenţi la Frontalǎ Expunerea Caiete Frontală
învăţării CS2 două fracţii zecimale se numeşte explicaţiile date de Individualǎ Exerciţiul Tablǎ Aprecieri
(22’) CS3 adunarea fracţiilor zecimale. Iar profesor. Explicaţia verbale
operația prin care se obține diferența a Conversaţia
douǎ fracții zecimale se numește euristicǎ
scǎderea fracților zecimale. Problematizarea
- Definiție: La efectuarea unei adunǎri -Elevii noteazǎ în
sau a unei scǎderi a douǎ fracții caiete definiția și
zecimale, vom așeza fracțiile zecimale exemplele date de
una sub cealaltǎ astfel încât sǎ fie profesor.
respectat ordinul fiecǎrei cifre.
4,23 + 16,58 -
12,50 5,21
16,73 11,37
- Observație: Dacă numerele nu au - Elevii noteazǎ în

acelaşi număr de zecimale se poate caiete obsevația datǎ
completa, la sfârşitul părţii zecimale, de profesor.
cu zerouri.
143
- Care sunt proprietăţile înmulţirii -Elevii rǎspund :
numerelor naturale? asociativitatea,
comutativitatea și
elementul neutru 0.
- Vom descoperi împreună dacă aceste
proprietăţi rămân valabile şi în cazul
adunǎrii fracţiilor zecimale finite.
- Proprietăţile adunării fracţiilor -Elevii noteazǎ în
zecimale finite caiete proprietǎțile
1. Adunarea fracţiilor zecimale finite este adunǎrii și exemplele
date.
comutativă: a+b=b+a
Ex. 2,1 + 3,2 = 3,2 + 2,1
5,3 = 5,3
2. Adunarea fracţiilor zecimale finite este
asociativǎ
a+(b+c)=(a+b)+c
Ex.
3,2 + (2,3 + 1,2) = (3,2 + 2,3) + 1,2
3. 0 este element neutru la adunarea
fracţiilor zecimale finite
a+0=0+a=a
Ex. 5,6 + 0 = 0 + 5,6 = 5,6
Evaluarea -Elevii care s-au remarcat la începutul orei - Elevii remarcaţi îi Individuală Aprecieri
progresului şi pe parcursul acesteia fiind activi şi mulţumesc verbale
realizat (1’) răspunzând corect întrebărilor profesorului profesorului Frontală
sunt notaţi si lăudaţi.
Obţinerea CS1 - Se propun spre rezolvare urmǎtoarele -Elevii vin la tablǎ și Frontală Exerciţiul Tabla Frontală
performanţei CS2 exerciții : rezolvǎ exercițiile cu Individualǎ Explicaţia Caiete Aprecieri
şi asigurarea CS3 1. Calculați : ajutorul profesorului. Problematizarea Culegere de verbale
feedback-ului a) 7,57+143,1= probleme
(10’) b) 1,142+31,2= 1.
144
c) 3+5,73= a) 7,57+143,10=
d) 41,59 – 16,2= =150,67
e) 205,4 – 3,49= b)
f) 7 – 2,5= 1,142+31,200=32,3
g) 13,5+2,7 – 6,8= 42
2. Ȋntr-un depozit sunt 67,75 kg de zahǎr c) 3,00+5,73=8,73
și s-au mai adus 53,5 kg. Ce cantitate d) 41,59 -16,20=
de zahǎr este acum în depozit ? =25,39
3. La un aprozar erau 29,72 kg de lǎmâi și e)
s-au vândut 14,35 kg. Ce cantitate de 205,40-3,49=201,91
lǎmâi a mai rǎmas ? f) 7,0-2,5=4,5
g) 13,5+2,7-6,8=
=16,2-6,8=9,4
2. 67,75+53,50=
=121,25 kg
3.29,72 – 14,35=
=15,37 kg
Concluzii şi Vor primi ca temă exerciţiile din manual: Elevii intreabă Frontală Conversaţia Caiete Aprecieri
enunţarea pag. 109 ex. 6, 7, 12, 14 eventuale dificultăţi. Explicaţia Manual verbale
temei pentru Se verifică dacă au ramas nelămuriri / Exemplificarea
acasă ( 2’) neclarităţi, respectiv în ceea ce priveşte Problematizarea
rezolvarea temei pentru acasă.
145
PROIECT DIDACTIC
CLASA: a V-a;
DISCIPLINA: Matematică - Aritmetică;
TIPUL LECŢIEI: Mixtă;
SUBIECTUL LECTIEI: Inmulţirea fracţiilor zecimale finite;
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Reactualizarea cunoştinţelor anterioare şi transmiterea de noi
informaţii;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A: COGNITIVE
OC1: Să transforme fracţii zecimale finite în fracţii ordinare şi invers.
OC2: Să rezolve exerciţii de adunare şi scădere a fracţiilor zecimale finite.
OC3: Să enunţe şi să aplice proprietăţile adunării şi scăderii fracţiilor zecimale
finite.
OC4: Să rezolve exerciţii de înmulţire a fracţiilor zecimale finite.
OC5: Să enunţe şi să aplice proprietăţile înmulţirii fracţiilor zecimale finite.
B: PSIHO - MOTORII
OP1: Să manifeste interes pentru lecţie.
OP2: Să aşeze corect în pagină.
OP3: Să scrie lizibil pe caiete.
C: AFECTIVE
OA1: Să participe activ la lecţie.
OA2: Să-şi dezvolte interesul pentru studiul matematicii.
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: Conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, lucrul cu

manualul.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Manualul, creta colorată, Mate 2000, fişa de lucru.
146
ETAPELE CONŢINUT ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTCE

LECŢIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVULUI METODE MIJLOACE
Moment Se asigură condiţiile optime pentru Se pregătesc cu cele mecesare pentru
organizatoric desfăşurare a lecţiei: se notează lecţie. Se asigură ordinea şi disciplina.
absenţii, se verifică dacă există cretă şi
burete la tablă şi dacă toţi elevii au pe
bancă cele necesare.
Captarea Se verifică tema frontal, iar în cazul în Elevii citesc tema cu atenţie, corectează Conversaţia. Caietul de teme
atenţiei şi care nu s-au putut rezolva exerciţiile unde au greşit sau completează. Explicaţia.
verificarea acasă, se rezolvă la tablă.
temei
“Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi?” “. . . adunarea şi scăderea fracţiilor
zecimale finite.”
“Care este regula de adunare sau “Pentru a aduna sau scădea fracţiile
scădere a fracţiilor zecimale finite?” zecimale finite, se procedează astfel: se
aşează parte întreagă sub parte întreagă,
Reactualizarea virgulă sub virgulă şi parte zecimală sub
cunoştinţelor parte zecimală, după care se adună sau se Conversaţia
anterioare „Care sunt proprietăţile adunării scad.” euristică.
fracţiilor zecimale finite?” “. . . comutativitatea, asociativitatea, 0 Explicaţia. Caietul de
Se împart elevilor fişe de lucru şi se element neutru.” Exerciţiul. clasă.
rezolvă la tablă o parte din exerciţii în Elevii rezolvă în bănci exerciţiile propuse Fişe de lucru
vederea consolidării şi evaluării pe fişele de lucru. Aceasta va conţine
cunoştinţelor acumulate. exerciţii cu nivel gradat de dificultate, de la
simplu la complex.
La tablă se vor rezolva exerciţiile
(conţinute în fişele de lucru):
3) 7,6+320=327,6 4) 2,5+2,5=5
7) 7,5-4,22=3,28 8) 5-4,7=0,3
9) 103,56+178,87-47=282,43-47=235,43
147
11) Aflaţi numărul cu 42,75 mai mare
3 3
=
3 1000
=0 , 003
decât 10
0,003+42,75=42,753
12) Care număr este mai mare şi cu cât:
diferenţa numerelor 123,17 şi 12,317 sau
suma numerelor 24,107 şi 0,005?
123,17-12,317=110,853
24,107+0,005=24,112
110,853-24,112=86,741
Apreciere şi notare a elevilor care au lucrat
la tablă.
Astăzi la ora de matematică ne
Precizarea propunem să învăţăm o nouă operaţie Elevii ascultă cu atenţie şi conştientizează Conversaţia.
temei şi a cu fracţii zecimale finite şi anume: obiectivele. Explicaţia.
obiectivelor înmulţirea fracţiilor zecimale finite. La
operaţionale sfârşitul orei vreau să enunţaţi regula
de înmulţire a fracţiilor zecimale
finite, precum şi proprietăţile
înmulţirii pe care le vom redescoperi
împreună.
Inmulţirea fracţiilor zecimale finite
1) Inmulţirea unei fracţii zecimale 5401 5401

finite cu o putere a lui 10
5 , 401⋅10= ⋅10= =54 , 01
1000 100
5401 5401
5 , 401⋅100= ⋅100= =540 , 1
1000 10
5401
5 , 401⋅1000= ⋅1000=5401
Ce se observă? 1000
Se va enunţa şi se va scrie regula: La Observăm că virgula se mută spre dreapta
înmulţirea unuei fracţii zecimale finite cu atâtea cifre cât este puterea lui 10. Conversaţia Caietul de
148
Comunicarea şi cu o putere a lui 10 se mută virgula Se vor propune pentru rezolvare orală euristică. clasă. Caietul
însuşirea noilor spre dreapta peste atâtea cifre cât este exerciţiile: Explicaţia. de evaluare.
cunoştinţe puterea lui 10. 7,056*100=705,6 Exerciţiul.
82,69*10=826,9
0,015*100=1,5
70,002*1000=70002
7 2 14
0,7⋅0 ,02= ⋅ = =0 , 014
10 100 1000
2) Inmulţirea a două fracţii zecimale 53 41 2173
finite 5,3⋅4,1= ⋅ = =21 , 73
Din exemple, se va deduce regula: 10 10 100
Două fracţii zecimale finite se 126 3 378
12 ,6⋅0 , 003= ⋅ = =0 , 0378
înmulţesc astfel: se efectuează 10 1000 10000
înmulţirea fără să ţinem seama de 1,3*2,5=3,25 2,05*3,1=6,355
virgulă, iar la rezultat despărţim prin 3,87*2=7,74 4,8*0,01=0,048
virgulă, de la dreapta spre stânga,
atâtea zecimale câte au cele două Comutativitate, asociativiatte, element
numere zecimale împreună. neutru, element simetric, distributivitatea
Se vor propune spre rezolvare la tablă înmulţirii faţă de adunare.
exerciţiile:
Care sunt proprietăţile înmulţirii

numerelor naturale?
Vom descoperi împreună dacă aceste

proprietăţi rămân valabile şi în cazul
înmulţirii fracţiilor zecimale finite. Se
vor propune spre rezolvare exerciţiile
din fişe de lucru.
Asigurarea feed Voi împărţi elevilor fişe de lucru şi le Elevii vor asculta cu atenţie şi vor rezolva Conversaţia. Fişe de lucru.
back-ului voi explica cum se folosesc. exerciţiile propuse pe fişele de lucru. Exerciţiul.
Se reamintesc cele două reguli,
149
precum şi proprietăţile înmulţirii
Aprecierea Voi aprecia cu note în caietul de Conversaţia. Caietul de
activităţii evaluare elevii care au fost activi în evaluare.
elevilor timpul orei.
Precizarea şi Anunţ tema pentru acasă. Elevii notează tema. Conversaţia.
explicarea temei Temă: manual, pag. 163, ex.4,
culegere;
150
PROIECT DIDACTIC
CLASA: a V-a;
Subiectul lecţiei: Împărţirea a două fracţii zecimale finite
TIPUL LECŢIEI: Mixtă;
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Reactualizarea cunoştinţelor anterioare şi transmiterea
de noi informaţii;
COMPETENŢE GENERALE ŞI COMPETENŢE SPECIFICE:
CG 3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
3.3 Alegerea formei de reprezentare a unui număr raţional pozitiv şi utilizarea de algoritmi
pentru optimizarea calculului cu fracţii zecimale
CG 5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă
5.3 Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu fracţii
zecimale şi a ordinii efectuării operaţiilor
COMPETENŢE DERIVATE: pe parcursul orei elevii vor dobândi următoarele competenţe:
A: COGNITIVE
OC1. Să efectuzeze împărţiri de numere naturale cu rezultat fracţie zecimală
OC2: Sa efectueze impartiri de fractii zecimale finite la un numar natural
OC3 Sa aplice algoritmul de împărţire a unui număr natural la o fractie zecimala finita
OC4- Sa efectueze împărţiri de fracţii zecimale la 10, 100, 1000,...
OC5- Să aplice corect algoritmul de împărţire a două fracţii zecimale;
OC5 - Sa analizeze şi sa rezolve probleme practice în care intervin împărţiri
B: PSIHO - MOTORII
OP1: Să manifeste interes pentru lecţie.
OP2: Să aşeze corect în pagină.
OP3: Să scrie lizibil pe caiete.
C: AFECTIVE
OA1: Să participe activ la lecţie.
OA2: Să-şi dezvolte interesul pentru studiul matematicii
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: Conversaţia , explicaţia, exerciţiul,
problematizarea
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: tabla, creta,fişa de lucru. culegere
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontala, activitate individuala
TIMP: 50 MINUTE
151
ETAPELE CONŢINUT ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTCE
LECŢIEI ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVULUI METODE MIJLOACE Evaluare
PROFESORULUI
Moment Se asigură condiţiile optime pentru Se pregătesc cu cele necesare pentru Conversația Catalogul Notarea
organizatoric desfăşurare a lecţiei: se notează lecţie. Se asigură ordinea şi disciplina. clasei absențelor
1 min absenţii, se verifică dacă există cretă
şi burete la tablă şi dacă toţi elevii au
pe bancă cele necesare.
Captarea atenţiei şi Se verifică tema frontal, iar în cazul Elevii citesc tema cu atenţie, corectează Conversaţia. Caietul de Evaluarea
verificarea temei în care nu s-au putut rezolva unde au greşit sau completează. Explicaţia. teme orală
5 min exerciţiile acasă, se rezolvă la tablă. Tabla și creta
Elevii primesc o fişă cu exerciţii şi Elevii rezolva sub îndrumarea Conversaţia Caietul de Observarea
Reactualizarea vor rezolva, la tablă, primul profesorului. euristică. clasă. sistematică a
cunoştinţelor exerciţiu. Astfel vom reaminti şi 1. Calculaţi: Explicaţia. Fişa 1 de lucru elevilor
anterioare regulile de împărţire a 2 numere a) 6 : 12 = 0,5; 7 : 5 =1,4 ; Exerciţiul. Evaluarea
5 min naturale cu rezultat fracţie zecimală, 17 : 25 =0,68 ; 33 : 150 = 0,22; frontală
de împărţire a unei fracţii zecimale b) 23,4 : 100 =0,234 ; 8,25 : 10 = Evaluarea
cu o putere a lui 10, de împărţire a 0,825; 0,5 : 1000 = 0,0005; 385,2 : 10 individuală
unei fracţii zecimale la un număr =38,52 ;
natural, precum şi împărţirea unui c) 3,5 : 14 = 0,25; 14,4 : 12 =1,2 ;
număr natural cu o fracţie zecimală 8,9 : 5 = 1,98; 3,75 : 25 = 0,15;
finită. d) 4 : 0,5 = 8; 144 : 1,2 = 120;
16 : 0,4 = 40; 72 : 0, 012 = .6000
Precizarea temei şi Anunță titlul lecției și obiectivele . Elevii ascultă cu atenţie şi Conversaţia. Caietul de
a obiectivelor conştientizează obiectivele. Explicaţia. clasă
operaţionale
2min
Comunicarea şi Împărţirea a două fracţii

însuşirea noilor zecimale finite
152
cunoştinţe Pentru a efectua împărţirea
28 min fracţiilor zecimale, vom înmulţi
deîmpărţitul şi împărţitorul cu acea Notează în caiete. Conversaţia
putere a lui 10 care transformă euristică. Observarea
împărţitorul în număr natural, apoi Explicaţia. Caietul de sistematică
se efectuează împărţirea unei fracţii Exerciţiul. clasă. Evaluarea
zecimale la un număr natural sau Problematizarea Fișa de lucru individuală
impartirea a doua numere naturale Evaluare
după regulile ştiute.. frontală
Exemplul 1: 11,76 : 2,8 = ∕ ∙ 101
117,6 : 28 = 4,2
Exemplul 2: 82,8 : 0,45 = ∕ ∙ Rezolvă sub îndrumarea profesorului.
102
8280 : 45 = 184
Propune spre rezolvare exercițiile 2
și 3 din fișa de lucru.
Consolidarea Elevii vor ieşi la tablă şi vor Elevii vor asculta cu atenţie şi vor Conversaţia. Evaluare
cunoştinţelor rezolva exerciţiile 4,5,6 si 7 de pe rezolva exerciţiile propuse. Exerciţiul. individuală
5 min fişă.
Aprecierea Voi aprecia cu note în caietul de Conversaţia. Caietul de Evaluare

activităţii elevilor evaluare elevii care au fost activi în evaluare. finală
2 min timpul orei.
Precizarea şi Anunţ tema pentru acasă. Elevii notează tema. Conversaţia. Caietul de
explicarea temei Temă: culegere MATE 2000 Explicatia clasă
2 min
FIȘA DE LUCRU- Împărţirea a două fracţii zecimale finite
153
1. Calculaţi:
a) 6 : 12 = 7:5= 17 : 25 = 33 : 150 =
b) 23,4 : 100 = 8,25 : 10 = 0,5 : 1000 = 385,2 : 10 =
c) 3,5 : 14 = 14,4 : 12 = 8,9 : 5 = 3,75 : 25 =
d) 4 : 0,5 = 144 : 1,2 = 16 : 0,4 = 72 : 0, 012 =
2. Calculați:
10,4:0,4= 2,3:0,45= 12,5:0,5= 5,4:0,07= 0,375 : 2,5 = 17,5:2,5=
1,5 : 0,03 = 3,16 : 0,4 = 19,76 : 3,8 = 281,6:3,2= 2,544 : 1,06 = 19,89 : 0,9 =
36,3 : 6,6 = 78,12 : 1,8 = 23,4156 : 3,002= 66,79 : 99,7 = 1120,905 : 17,1 = 0,02192 : 0,008 =
1069,4625 : 75,05 1,75 : 0,5 = 1,0609 : 1,03 =
3. Deîmpărțitul este 105.24, iar câtul este 0,008. Determinați împărțitorul.
4. Știind că 100 de lăzi cu pere cântăresc 2143 kg, cât vor cântări 32 de lăzi cu pere?
5. O fabrică prelucrează în 10 zile 170,1 tone de materie primă. Câte tone de materie primă va prelucra fabrica în 7 zile?
6 .Un călător parcurge în trei zile 45,72 km. Dacă în fiecare zi distanța parcursă este aceeași, aflați câți km parcurge pe zi călătorul.
7. O gospodină a cumpărat 16,75 kg de legume pentru care a plătit 53,60 lei. Aflați cât a plătit gospodina pe un kg de legume.
154
BIBLIOGRAFIE
1. Albulescu, I., Albulescu, M., Predarea și învățarea disciplinelor socioumane, Editura

Polirom, Iași, 2000;
2. Ausubel, D., Robinson, Fl., Învățarea în școală. O introducere în psihologia
pedagogică, Editura Didactică și pedagogică, București, 1981;
3. Bârsănescu, Șt., Tehnologia didactică. Cursuri universitare, Editura Albina
Românească, Iași, 1939;
4. Bârsănescu, Șt., Didactica, Editura Pygmalion, Iași, 1946;
5. Bernat, S., Tehnica învățării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 2003;
6. Căliman, T., Învățământ, inteligență, problematizare, Editura Didactică și pedagogică,
București, 1975;
7. Cășeriu, C., Utilizarea algoritmilor în biologie, Revista de biologie, 4/1975;
8. Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006;
9. Chereja, Fl., Dezvoltarea gândirii critice în învățământul gimnazial, Editura
Humanitas Educațional, București, 2004;
10. Colecția revistei Școala reflexivă a Asociației Lectura și scrierea pentru dezvoltarea
gândirii critice, România;
11. Crijman, M.A., Metode RWCT aplicate orelor de matematică în învățământul
preuniversitar, Dialoguri didactice, nr.2, pp.29-34;
12. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002;
13. Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice,
Editura Polirom, Iași, 2009;
14. Curriculum Naţional, Programa şcolară pentru disciplina matematică, clasa a V-a,
Bucureşti, 2017;
15. De Peretti, A., Legrand J.A., Boniface J., Tehnici de comunicare, Editura Polirom,
Iași, 2001;
16. Dialoguri didactice, Aplicații ale metodelor RWCT în lecții de fizică, matematică,
limba și literatura română, 2001;
17. ***, Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979;
18. Drăguleț, M., Procedee de activizare a elevilor, Editura Didactică și pedagogică,
București, 1974;
19. Dumitru, I.Al., Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editurta de Vest,
Timișoara, 2000;
155
20. Gagné, R.M., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975;
21. Găvenea, Al., Cunoașterea prin descoperire în învățământ, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1975;
22. Ionescu M., Metodologia activității didactice – Pedagogie (în colaborare cu Dancsuly,
A., Radu, I., Salade, D.), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979;
23. Istrate, A., Învățarea prin descoperire, în G.Văideanu (coord.), Pedagogie. Ghid
pentru profesori, Editura Universității ,,Al.I.Cuza”, Iași, 1986;
24. Kovacs, M., (coord.), Proiecte didactice pentru promovarea gândirii critice, Editura
Studium, Cluj-Napoca, 2007;
25. Leroy, G., Dialogul în educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974;
26. MEC-CNPP, Învățarea activă. Ghid pentru formatori și cadre didactice, seria Calitate
în formare, București, 2001;
27. Moise, C., Concepte didactice fundamentale, Editura Ankarom, Iași, 1996;
28. Moise, C., Cozma, T., Reconstrucție pedagogică, Editura Ankarom, Iași, 1996;
29. Negreț-Dobridor, I., Pânișoară, I.O., Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005;
30. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994;
31. Nicu, A., Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2007;
32. Nolte, D.L., Harris, R., Copiii învață ceea ce trăiesc, ed.a II-a, Editura Humanitas,
București, 2006;
33. Okon, W., Învățământul problematizat în școala contemporană, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1978;
34. Oprea, C., Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică RA,
București, 2006;
35. Păcurari, O., Târcă, A., Sarivan, L.(coord.), Strategii didactice inovative. Suport de
curs Phare și Centrul Educația 2000+, Editura Sigma, București, 2003;
36. Palmade, G., Metodele pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975;
37. Pânișoară, I.O., Metode moderne de interacțiune educațională, în I. Cerghit et al.,
Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001;
38. Pânișoară, I.O., Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași, 2004;
39. Popescu, P., Roman, I.(coord.), Utilizarea metodelor activ-participative în
învățământ, litogr., Institutul de Științe socioumane al Academiei Române, Filiala Iași,
1989;
40. Roman, I. et al., Curs de pedagogie, vol.II, Institutul Pedagogic, Suceava, 1970;
156
41. Scheau, I.(coord.), Gândirea critică. Metode active de predare-învățare, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2004;
42. Skinner, B.F., Revoluția științifică a învățământului, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucureșlti, 1971;
43. Stanciu, I.Gh., Metode de învățământ, în Șt.Stoian (coord.), Curs de pedagogie
generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1961;
44. Steele, J.L., Meredith, S.K., Temple, Ch., Lectura și scrierea pentru dezvoltarea
gândirii critice, vol. 1-2, Fundația pentru o Societate Deschisă, Centrul Educația
2000+, București, 1998;
45. Stoica, A., Creativitatea elevilor. Posibilități de cunoaștere și educare, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1983;
46. Țârcovnicu, V., Pedagogie generală, Editura Facla, Timișoara, 1975;
47. Todoran, D., Metodele de învățământ, în Manolache, A., Dancsuly, A., Chircev, A.
(coord.), Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964;
48. Văideanu, G., Pedagogie – ghid pentru profesori, Editura Universității ,,Al.I.Cuza”,
Iași, 1986;
49. http://math.ucv.ro/~dan/courses/didactica_carte_intreg.pdf
50. https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Matematica/Corint/#p=5
51. https://edict.ro/studiu-comparativ-intre-metodele-traditionale-si-moderne-utilizate-in-
procesul-de-predare-invatare/
52. http://www.didactic.ro
157

Lucrare Grad I Finala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Grad I Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

1. Importanța temei și motivatia alegerii ei

Lucrarea se adresează elevilor de clasa a V-a, punându-le la îndemână un instrument

 Reprezentarea pe axa numerelor a fracțiilor ordinare

 De exemplu, fracția 3 se transformă în fracția 6, fracție

echivalentă cu fracția inițială doarece 3 ∙ 14=7∙ 6. Dacă triplăm

Aducerea fracțiilor la un numitor comun

 Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale

 Adunarea și scăderea fracțiilor

 Înmulțirea fracțiilor ordinare

 Înmulțirea a două fracții

- am făcut simplificarea prin împărțirea numerelor 6 și 2 la 2, fără să calculăm cele două

- am simplificat 8 și 12 prin 4, iar 15 și 5 prin 5 și am evidențiat cele 2 simplificări prin

tăieri pe direcții diferite

 Împărțirea fracțiilor ordinare

 Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară

parcurs 3 din această distanță

( 453∙ 4 =45 ∙ 43 )=45 : 34

 Pentru a transforma o fracție zecimală în fracție ordinară scriem la numărător numărul

 Compararea și ordonarea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale

 Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

123408 58087 181495

2517 237 2280

 Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

 Înmulțirea a două fracții zecimale

132 4 528 155 61

 1,02 ∙ 10,11 = 10,3122; observăm că factorii au, împreună, 2 + 2 = 4 zecimale, iar

 Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală

 Media aritmetică a două sau mai multor numere naturale

 Transformarea unei fracții ordinare într-o fracție zecimală

 Numitori produs de puteri ale lui 2 și 5 :

 Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

 Împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

 Tranformarea unei fracții zecimale periodice într-o fracție ordinară

 Număr rațional pozitiv

 Prin simplificare putem obține:

Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi, este pusă în

Metode tradiționale și metode de dată mai recentă – prezentare analitică

Metode de ultimă generație – prezentare analitică

ORDINEA DE EFECTUARE A OPERAȚIILOR

III.1 Elemente de cercetare

Cercetarea este o acțiune de cunoaştere şi interpretare ştiințifică, o acțiune

III.2 Ipoteza, scopul și obiectivele cercetării

III.3 Eșantionarea subiecților și locul desfășurării cercetării

III. 4 Desfășurarea cercetării și interpretarea datelor

Test aplicat elevilor în etapa constatativă:

CLASA NR. NOTA

Histogramele din fig. 2 și 3 reflectă rezultatele elevilor la test 1.

Fig. 2 Histograma rezultate test nr.1 – clasa experimentală

Fig.3 Histograma rezultate test nr.1 – clasa de control

Exprimate în procente, rezultatele sunt cele prezentate în diagramele din fig. 4 și 5

Fig.4 Diagrama rezultate test nr.1 – clasa experimentală

Fig.5 Diagrama rezultate test nr.1 – clasa de control

Analizând rezultatele obținute observăm că la clasa experimentală un număr

Testul nr.1 aplicat elevilor în etapa experimentală

Analizând rezultatele obținute observăm că la clasa experimentală niciun elev nu

Histogramele din fig. 6 și 7 reflectă rezultatele elevilor la test 1.

30.00% 27.77% 27.77%

Fig. 6 Histograma rezultate test nr.1 – clasa experimentală

25.00% 22.22% 22.22%

Exprimate în procente, rezultatele sunt cele prezentate în diagramele din fig. 8 și 9

Fig.8 Diagrama rezultate test nr.1 – clasa experimentală