POLUAREA SOLULUI

Poluarea solului reprezinta acumularea de substante chimice,

materii radioactive, compusi toxici si agenti cauzatori de boli in
sol, la niveluri la care pot determina aparitia efectelor adverse
asupra cresterii plantelor si pot afecta atat sanatatea oamenilor,
cat si pe cea a animalelor. Poluarea solului este cauzata fie de
activitati naturale, fie de actiuni umane care distrug proprietatile
solului, printre care si structura, compozitia si biota.
Fenomene precum eroziunea, pierderea carbonului organic,
continutul tot mai mare de sare, compactarea, acidifierea si
poluarea chimica sunt cauzele principale ale degradarii actuale a
solului. Mai mult, FAO face distinctia intre doua tipuri de
poluare a solului:

Poluarea specifica: un tip de poluare provocat de cauze

specifice si care are loc in zone reduse ca dimensiuni, motiv
pentru care poate fi usor identificata. Acest tip de poluare a
solului poate fi intalnita in mod normal in orase, in locatii ale
unori vechi fabrici, in preajma soselelor, in gropile ilegale si in
jurul statiilor de epurare.
Poluarea la scara larga: tipul de poluare ce acopera zone extinse
si este determinata de mai multe cauze, motivele exacte care o
provoaca fiind dificil de identificat. Cazurile de poluare din
aceasta categorie implica raspandirea substantelor poluante in
sistemele aer-pamant-apa si afecteaza serios sanatatea umana si
mediul inconjurator.
Printre cele mai comune cauze ale contaminarii solului cauzate
de activitatile umane, FAO identifica industria, mineritul,
activitatile militare, deseurile – inclusiv cele tehnologice – si
managementul apelor reziduale, agricultura, cresterea
animalelor, construirea de infrastructuri urbane si de
transporturi.
Substantele toxice care sunt depozitate pe suprafata pamantului
afecteaza atat sanatatea si starea de bine, cat si calitatea
alimentatiei, apei si aerului. Iata in cele ce urmeaza care sunt
cele mai importante efecte ale poluarii solului, potrivit
informatiilor IPBES si FAO.

Prejudiciile aduse sanatatii. Substantele care polueaza solul

ajung in organismul nostru prin lantul trofic, determinand
aparitia bolilor. Mai mult, raspandirea antibioticelor in mediu
creste rezistenta agentilor patogeni la aceste medicamente.
Recolte mai slabe. Agentii de poluare a solului pun in pericol
siguranta alimentatiei mondiale, reducand cantitatea si calitatea
recoltelor.
Schimbarea climatica. In primul deceniu al secolului XXI,
degradarea solului a eliberat in atmosfera intre 3.6 si 4.4
miliarde de tone de CO2.
Poluarea apei si aerului. Degradarea solului afecteaza calitatea
aerului si apei, mai ales in tarile in curs de dezvoltare.
 Dislocari de populatie. Degradarea solului si schimbarea
climatica vor conduce la emigrarea unui numar de 50 – 700 de
milioane de persoane pana in 2050.
Disparitia speciilor. Contaminarea solului este una dintre
principalele cauze ce ar putea declansa cea de-a sasea extinctie
in masa din istorie. Populatia de vertebrate de uscat a scazut cu
38% in perioada 1970-2012.
Desertificarea. Numarul de locuitori din cele mai aride regiuni
ale pamantului ar putea reprezenta 45% din populatia mondiala
pana in 2050, in timp ce zonele umede din lume s-au redus ca
dimensiune cu 87% in ultimele trei secole.
Impactul economic. Conform prognozelor, pierderile
economice cauzate la nivel global de degradarea solului vor
depasi 10% din produsul intern brut mondial anual.
Poluarea solului poate avea multe surse, pornind de la
agricultura si ajungand pana la industrie si activitatea umana.
Solurile poluate afecteaza viata si, prin urmare, si fauna
salbatica.
Pentru ca de foarte multe ori factorii de poluare pot rezista in
mediu, solutiile pe care le putem aplica pentru a combate
poluarea implica nu doar inlaturarea sursei, ci si curatarea si
refacerea zonei poluate.
In plus, problema poluarii solului este amplificata de poluarea
din surse nespecificate, care ajunge in mediu prin intermediul
deseurilor. Tocmai de aceea, este important ca fiecare dintre noi
sa intreprinda orice actiune la indemana pentru a reduce
poluarea solului, pentru ca nu de fiecare data vom putea
identifica o sursa definita clar!
REDUCEREA PLOII ACIDE
Emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploaia acida si distrugerea
padurilor. Din fericire, introducerea filtrelor de epurare si a
cosurilor de fum ale centralelor enegetice cu carbuni a produs un
oarecare progres in aceasta zona. Agentia Americana pentru
Protectia Mediului (EPA) raporteaza o scadere cu 71% a
concentratiilor de dioxid de sulf din 1980 pana in 2008.
Fiecare dintre noi poate contribui la rezolvarea acestei probleme
prin solicitari adresate autoritatilor in sensul dezvoltarii de surse
alternative de combustibili. De asemenea, in plan domestic,
putem decide sa conservam energia utilizata. Cu cat folosim mai
putina energie, cu atat suntem mai putin responsabili de poluarea
aerului si a solului.

REDUCEREA DESEURILOR
Potrivit Consiliului American pentru Aer Curat, aproape o
treime din deseurile din SUA provin din ambalaje, iar alte 5
milioane de tone sunt generate in perioada sarbatorilor. Pentru
ca substantele chimice folosite pentru productia de hartie pot
ajunge in sol, sta in puterea noastra sa alegem inteligent atunci
cand facem cumparaturi si sa evitam sa cumparam produse
ambalate excesiv. In plus, putem refolosi hartia de la cadouri,
sau putem reduce cantitatea pe care o folosim.
INCURAJAREA BUNELOR PRACTICI IN AGRICULTURA
EPA a identificat deseurile agricole drept principala sursa de
poluare a apei. Deseurile contin pesticide, ingrasaminte si
deseuri agricole care pot avea efecte daunatoare asupra solului.
Cantitatile in exces de fosfati, fosfor si azot care se gasesc in
ingrasaminte pot cauza uciderea pestilor si plantelor, ceea ce
duce la contaminarea solului.
Pentru a evita astfel de efecte, putem decide sa renuntam la
ierbicide sau sa folosim ierbicide organice atunci cand lucram in
gradina. In plus, putem opta pentru plante native, carora le
merge bine in conditiile locale, si care fac inutila folosirea
pesticidelor.

REFACEREA ZONEI UMEDE

Un singur hectar de zona umeda poate contine peste 15
millioane de litri de apa, pe care reziduurile le pot afecta, ducand
astfel la poluarea solului. Fiecare dintre noi poate contribui la
refacerea zonelor umede poluate, facand eforturi in sensul
refacerii acestor zone, precum si sprijinind eforturile locale de
conservare, donand sau participand la actiuni de voluntariat
pentru organizatii care au astfel de obiective.

REDUCEREA IMPACTULUI UMAN

In ciuda eforturilor educationale, multe persoane genereaza
zilnic extrem de mult gunoi, cea mai mare parte a acestor
gunoaie ajungand la gropile de gunoi, de unde toxinele se scurg
in sol. Putem reduce impactul negativ personal asupra mediului,
recicland ori de cate ori este posibil, pentru a contribui astfel la
ameliorarea poluarii solului. Putem folosi, de asemenea, sacose
de carpa in loc de pungi de hartie sau de plastic atunci cand
mergem la cumparaturi si putem inlocui sticlele din policarbonat
cu sticle de apa din plastic.