Petrolul de Emil Severin

www.dacoromanica.
ro
PETROLUL
STUDIU FIZIC, CHIMIC
GEOLOGIC, TECHNOLOGIC
*I ECONOMIC
DE
EMIL SEVERIN
PROFESOR LA SC 0 AL A
POLITECHNICA RE GELE CAROL II
MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Existenfa fifeiului in Romania, defi cunoscutei din timpuri departate,
s'a manifestat sub forma de exploatare propriu zisa abia in 1857. Incercari de distilafie au lost /acute in aceltq an la Ploesti uncle s'a construit
prima rafinarie de care Th. Mehedinfeanu, care a obfinut f i concesiunea
lurninatului cu petrol al orafului Bucurefti, /apt realizat in 1859.
Tara noastra, se f tie, este cea mai veche taxa produceitoare de fifei, intrucat
primele comercializeiri incep in U. S. A. in 1860, in Rusia in 1863, in PoIonia in 1875, etc.

Farei a mai analiza diversele etape, prin care a trecut desvoltarea succesiva a producfiei noastre de fifei,
perioada cea mai interesanta de urmarit
este cea post-belica, tratatei detaliat in conferinfa ce am finut-o la Congresul
Asocialiei Inginerilor f i Technicianilor din Industria miniera. Totalul
extras din subsolul nostru dela .1857 panel la 1 lanuarie 1931
este de
52.828.176 tone fifei, ceeace reprezintei 1,90% din totalul producfiei mon-
diale pentru aceeaf perioada, produclie evaluatli la 2.747.369.960 tone.

Romania ocupei astazi un loc de seamei din acest punct de vedere, cota din
1930 la produccia mondiala fiind de 3%. Ea este clasatei a cincea Entre Wile
produceitoare de petrol.
Desvoltarea acestei industrii si sporirea succesiva a producfiei, s'a
obfinut prin aplicarea unor metode din ce in ce mai perfeclionate, metode
care au urmarit exploatarea fifeiului fi valorificarea produselor sale pe

calea cea mai economica. Numai astfel am putut avea puterea necesara de
rezistenfa in lupta de concurenfei din ce in ce mai acuta dusa cu Wile similare, cu toata apasarea fiscala f i cu toatei scum petea transporturilor pe
C. F. R. f i conducte.
Rafionalizarea forajului f i a extracfiei, adaptarea metodelor noui de

lucru pentru xploatarea fi ratinajul fifeiului cu preponderenfa utilajului
american, facilitatea cu care technicianii noftri f i-au apropriat sisternele
moderne de lucru, justa intrebyinfare a gazelor naturale at& la extraclia
lifeiului, desbenzinarea lor, cat f i pentru unele intrebuinfari industriale,
desvoltarea cracking-ului, atenfiunea data metodelor moderne de prospecfiune pentru exploatari, etc., sunt atatea elemente care dau industriei de
www.dacoromanica.ro
IV
PREFATA
petrol din Romania posibilitatea unei deslasurari totdeauna la curent cu

desvoltarea acestei industrii in alte tari concurente.
Prin munca incordata depusa in decursul anilor, am rettsit si in priPinta exploatarii s (went un randament din ce in ce mai bun. Referindu-ne
la regiunea Moreni, care a dat cota cea mai mare de productie a lath; din
santierele acestei regiuni s'au extras pima la 1 lanuarie 1931 un total de

19.796.600 tone titei, iar supra/co in exploatare este de cca. 946 Ha.
Randamentul total pe Ha. obtinut in aceasta regiune este de 20.930 tone.
In Seminola, regiunea care este considerata ca una din cele mai bogate
din U. S. A., s'a obtinut un randament de cca. 8.000 tone pe Ha. In unele
parti ale regiunei Moreni am realizat i randamente exceptionale. Astf el
stratul Drader din Dacian a avut in santierul T uicani, unde acum este
epuizat, un randament mediu de 130.000 tone pe Ha.
Aceleasi rezultate s'au obtinut i in ce priveste randamentul pe sonda.
Zacamintele 1 si 3 meotice din Moreni-Sud, puse in valoare respectiv in
1926 i 1929, au produs panel la 1 lanuarie 1931, 2.417.700 tone Nei din
89 sonde /orate, ceeace revine la o medie de 27.150 tone pe sonda.
Randamentele medii anuale pa Itectar 9i pe soncla sunt in continua
augmentare. Pe cand in 1925 ele erau de 1.552 tone pe Ha. gi 8.387 tone
pe sonda, in 1930 ele au fost pentru intreaga lard de 4.408 tone pe Ha. i
11.848 tone pe sonda.
In ce priveste randantentul forajului, raportand numarul de sonde fara
rezultat la numarul total de sonde Prate, cota anuala pentru Romania poate
fi evaluata la cca. 14%, pe cand in Statele-Unite cota depaseste anual 20%.
Dispunem deci de o productivitate rnultutnitoare pe hectar avem rezultate de foraj la inaltitnea altor ri unde technica acestei arte este destul de
perfectionata. .Mai dispunem de rezerve de petrol destul de insetnnate. Suprafetele concesionate astazi se evalueaza la 47.916 Ha., din care putem conta
dupa cercetarile geologice i prospectiunile recente pe mari rezerve, lard
a tine seanu c dupa datele geofizice s'a dovedit existenfa anticlinalelor si
in campie.
Este dela sine inteles ca pentru a pune in valoare aceste rezerve se impune
o munca serioasa, rationala i perfect armonizata din partea tuturor factorilor competenti i cu raspundere din industria de petrol, inclusiv a facto-
rilor of iciali, intrucat Statul pe langa rolul de mare interesat in aceasta

industrie prin terenurile ce le poseda i redevenfele ce le primeste, are si
sarcina de regulator al activitafii tuturor industriilor ce concura la desvoltarea economica a tarii, industrii printre care cea petrolifera ocupa primul
plan.
Precum am aratat i in alte ocaziuni, cu toate progresele realizate suntem
Inca departe de ultima lor etapa. Technica i chimia petrolului se afla intr'un
stadiu de continua desvoltare. La aceasta desvoltare contribuim prin fortele
www.dacoromanica.ro
PREFATA
oamenilor nostri de stiinld iprn eforturile tehnicianilor nostri. Deaseinenea

urzneirim deaproape ceeace se realizeazd in alte taxi i introducem tot ceeace
se poate adapta ca perfectionare in ce priveste forajul ft extraclia lileiului
i in ceeace priveste valorificarea la maximum a produselor petrolifere.
Eforturile noastre tind ca cheltuelile de exploatare si de fabricalie set lie cdt
mai reduse pentru a asigura o recuperare usoard, a acestor cheltueli, prin
comercializarea ce se da produselor. In aceastd cornercializare cuvdntul decisiv
depinde fi de alci factori ; conjunctura interna;ionalei fiind cea mai importantd.
Pentru valorificarea rezervelor de mai sus trebuie ca pe calea economicei
sei inuncirn mai departe cu toatii energia, cu toatd strdduinla. Dacei problemele ,ciiiiifi/icei technice just rezolvate contribue la usurarea di ficultdlilor
ce apasei industria noastrei de petrol, din cauza spinoaselor probleme eco-
nomice la ordinea zilei, in perioada actualli de acutei depresiune, nu este

mai pulin adeveirat ca eforturile de aceastei naturd trebuesc insolite fi de o
examinare minucioasd a chestiunilor de ordin pur economic fi legislativ
in legeiturei cu industria de petrol.
In materie de .export, care absoarbe astiizi cca. 75% din produclia rali-
neiriilor noastre, am reusit a ne crea debuseuri in strdindtate, nu numai

in ;drile lirnitrofe (Austria absoarbe 83% produse romanesti pentru trebuintele sale, Jugoslavia 95%, Bulgaria 90%, Cehoslovacia 49%), dar
i in alte ;dri mai departate din Occident fi Orient ca Italia, Grecia, Egipt,
Siria, etc. Totusi sporirea of ertei de produse datoritei crizei de consumalie
a scoborit precut lor la un nivel de slabd remuneralie. Este suficient sd citdm
cd in 1930 capitalul investit in petrol evaluat la cca. 14.000.000.000 lei a
dat un beneficiu de 918.000.000 lei.
Pe liingei eforturile /acute de techniciani pentru ieftenirea prelului de
cost al produselor, trebuie sd se dea industriei de petrol un sprijin moral
prin reducerea fiscalitdtii excesive ce o greveazd, fiscalitate care, dupd cum
am dovedit in numeroase ocaziuni, depdseste cu mult puterea de rezistenki
a acestei industrii in comparalie cu fiscalitatea suportatd de alte industrii
din lard. Este suficient a cita ca exemplu in ce priveste fiscalitatea industriei
de petrol, cd in 1930 valoarea produselor la rafineirie, exportate in cantitate
de 3.855.520 tone fiind de 8.357.185.000 lei, Statul a incassat sub forma
de taxe de export i diverse taxe 2.027.909.000 lei. Pentru consumul intern
din acelas an la o cantitate de 1.240.320 tone derivate cu o valoare la rafineirie de 2.382.238.000 lei, Statul a incassat incd 2.056.863.000 lei taxe sub
diferite forme. Credem cd told de aceste exemple o revizuire a impozitelor,
taxelor de transport, etc. precum fi o justd repartizare a lor in ce priveste
industria de petrol se impune de urge*. Altfel existenta acestor industrii
va fi periclitatei.
Se cunoaste rolul fi importanla petrolului in desvoltarea economicei a
unei taxi. In evoluga succesivd a producliei de energie, petrolul ocupd astdzi
www.dacoromanica.ro
VI
PREF AT A.
un loc de frunte. Mai mult: el constitue o energie national& legata de

ap5rarea nucional. El s'a dovedit ca nu este numai arma prin care se
cfi9tigg rtisboaiele, dar i puterea push' in slujba Ebert:0i economice a
unei ri. Acesta este marele rol ce ft joacei fi El va juca petrolul fipentru
fara noastrei. In aceastei direcliune sii avem indreptatei toatd atenfiunea

noastrd.
D-1 Prof. Dr. Severin, impreund cu valorosii sdi colaboratori kimureste

toate aceste probleme prin lucrarea sa. D-sa inzestreazd literatura petrolului
cu o lucrare de mare valoare, in care ftiinta purd, chestiunile practice in

legeiturd cu technica fi economia generalei a acestui produs al subsolului ca
fi chestiunile economice fi documentare, sunt armonios tratate. Caliteifile
stiinfilice se unesc in aceastei valoroasei lucrare care ne lipsia asa de mutt
cu experienfa dobdnditei printr'o perseverentii urmetrire a desvoltdrii tech-
nicii fi prelucrdrii petrolului in faret fi streandtate.

In unele capitole D-1 Prof esor &Perin d o mare amploare chimiei
petrolului, amploare pe deplin justificatei prin prefioasa colaborare a acestei
stiinfe, care separdnd elemente utile din petrol, cu siguranfei cd va mai
descoperi produse noui ascunse in acest generator de energie, generator
lard a cetrui dominafie,o repet, nu se poate concepe libertatea economic5,
a unei Vari.
C. OSICEANU
Inginer de mine
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
In mai pulin de un sfert de veac petrolul hi-a castigat un loc de frunte
printre pufmele materii prime de care o NaIiune nu se poate lipsi. Industria
sa a devenit o industrie de baza, de a carei bun mers depind prosperitatea
economic i siguranIa Statelor.
Asa se explica pentru ce factorii raspunzatori ale acestora au inscris

ca punct principal de program politic, # carburantul nafional
Petrolul a fost foarte neegal distribuit la supraftqa globului, iar
proprietari ai acestui lichid, au putut in momente botaritoare
pentru omenire sa-si impuna voin%a lor, celor ce nu-1 au.
Se vede limpede de aici cum problemele de ordin economic pot orienta
pe cele politice. Nu exageram nimic and spunern ca oricine ar vrea sa
urmreasc i sa in%eleaga noua alcatuire economic& a popoarelor, va
trebui sa cunoasc i factorii hotaritori ai acestei probleme, pe cat de
delicata, pe atat de complexa. Sunt chestiuni pe care un om cult nu are
dreptul sa le necunoasca in vremurile pe care le traim.

Cursul acesta de petrol, pe care ill predau de zeci de ani la coala
Politechnicii, se adreseaza deopotriva studemilor cat si tuturor acelora
cari ar vroi sa se informeze asupra puterii bogaciei subsolului nostru,
asupra importan/ei lui economice.
Timp de zece ani cursul a urrnarit pas cu pas desvoltarea industriei
petrolifere la noi i aiurea ; el este o copie fidela a mersului operqiunilor
in rafinarii, iar cele mai multe dintre schie sunt adevarate proiecte de
instalare.
Acolo unde a fost nevoie de cunostinii technice speciale, rn'arn adresat
specialistilor consacra0 : Inginer T. Dobrescu, Inginer *t. Dobrescu,
Chimist Cr. Leu, Dr. Inginer Gh. Sava, Inginer A. Stamatopol.
Lucrarea a lost complectata cu partea geologic& si foraje, de &litre d-nii
profesori Voitesti i Ficsinescu ; partea economica, politica si juridic& a
fost %cut& de d-nii M. Constantinescu, inginer de mine si V. Viespescu,
docent universitar.
Ma folosesc de acest prilej pentru a aduce aici tuturor colaboratorilor
mei, expresiunea celor mai sincere mulIumiri.
www.dacoromanica.ro
VIII
INTRODUCERE
Nu voiu uita nici pe elevii mei, astazi mai to%i ingineri distini, cari
au lucrat dupfi natur, majoritatea schitelor din acest volum. Printre ei
voiu pune la loc de cinste pe unul dintre cei mai distinO, d-1 C. H. Nicolau,
actualul director al <( Imprimeriei Nationale *, care cu eminentul personal
de care dispune, a dat tipririi acestui volum o ingrijire exceplionala.

Si cum aparitia unei asemenea lucfari nu se poate bizui pe avantaje
comerciale, am fost nevoit s n. adresez Industriei petrolifere I), Scoalei
cu
Politechnice, BAncii NaTionale, Creditului Minier i Industrial, cari
toat criza actual
au contribuit in mare parte la susIinerea chel-
tuelilor.
Tuturor, dimpreunfi cu elevii mei, le ramnem adine recunoscator.

Facfind sa* apara aceast lucrare, am convingerea ca am rgspuns
macar in parte, ateptArilor acelor ce m'au indemnat sg o fac.
E. SEVERIN
Bucureiti 1931, SeptemPrie 30.
1) Tin sri se stie, la aparitia acestei ediii, cari au fost primii ei suslinAtori: a Steaua
RomAnil a, a Astra RomAnA a, Societatea a Distributia a, a Asociatia Industriasilor de
Petrol a, Societatea a Unirea a, Camera de Comert din Bucureoi, Uzinele si Domeniile

Resita, Societatea Lupeni *, a Creditul Carbonifer a, Societatea a Columbia a, Societatea a Govora-CAlimAnesti a, Societatea Tramvaielor Comunale, Societatea a Mica Jo,
Intreprinderile a Ing. Malaxa a, Fabrica de Celulozil ZArnesti, a Creditul Minier
Ploesti (prin d-1 inginer V. Tacit), Regia publicA comercialA a intreprinderilor miniere
din Ardeal, Societatea Edeleanu * din Berlin, SocietAtile a Edilitatea *, Electrica *,
Prima Societate RomAnA de Explozive, Fabrica de zahrir a Danubiana a, Conducta
de Petrol.
www.dacoromanica.ro
CIJPRINSIJL
Pag.
Prelatli
Introducere
II I
VII
CuprInsul
IX
CAPITOLUL I
Numele, defInitia, IstorIcul sl Imports* tut

Natura petrolurilor
Tipuri de petrol
Istoricul 9i importanta petrolului
2
6
7
CAPITOLUL II
Origina petrolulul
a) Origina neorganic
b) Ipoteze organice
1. Origina vegetara
2. Origina organica animal
3. Origina organia mixtfi din animale 9i plante inferioare
Bituminizarea.
Bitumen solubil 9i insolubil
Clasificarea bitumenului natural
Prezenta naftenelor in petrol
Superioritatea teoriei organice a originii petrolului
Activitatea opticA a petrolurilor naturale
Activitatea opticfi indusa
13
14
16
17
18
21
24
26
27
28
32
32
34
CAPITOLUL III
Compozitia chimIcA a petrolurilor
I. Hidrocarbure saturate
a) Alifatice
b) Hidrocarbure saturate ciclice. Naftene. Polinaftene. Naftene condensate
Separarea din petrol

Importanta naftenelor
Principalii termeni in petrol
II. Hidrocarbure nesaturate
a) Alifatice, Olefine 9i Poliolefine
Caracterizarea 9i determinarea olefinelor in petrol
www.dacoromanica.ro
36
37
37
39
40
40
41
43
43
43
CUPRINSUL
Pag.
Indepartarea hidrocarburelor cu legatura dubla prin actiunea ozonului

b) Hidrocarbure ciclice, aromatice i alieieliee
Separarea hidrocarburelor aromatice
1. Motede fizice
2. Metode chimice
3. Metode colorimetrice
Reactiunea formolitului
Terpene, politerpene
Compu0 oxigenati
Acizi naftenici
Compozitia chimica a acizilor naftenici
Punerea In libertate j intrebuintarea acizilor naftenici in rafinarii
Obtinerea acizilor naftenici puri
Naftenatii
Cercetarea j dozarea acizilor naftenici
44
46
47
47
48
52
53
59
60
60
62
64
69
70
71
CAPITOLUL IV
Petrolul romithese
Priviri generale asupra productiei romane0i
Activitatea rafinfiriilor
Priviri generale asupra petrolurilor romanevti
Calitatea produselor noastre
Priviri generale asupra compozitiei petrolurilor romaneoi
Randamentul comercial al diferitelor petroluri din lume
Consideratiuni generale asupra calitii iteiurilor dela Moreni
Regiunea Moreni
1. Titeiuri neparafinoase
2. Titeiuri parafinoase
Titeiurile din Boldelti
Titeiul din regiunea Ochiuri
Consideratiuni generale asupra rezultatelor analizelor titeiului din regiunea
72
76
78
80
81
82
83
85
85
85
86
88
89
90
Ochiuri
Variatia compozitiei chimice a petrolurilor romanetti cu stratul geologic

regiunea petrolifera .
Rezervele romanetai de petrol
Istorieul petrolului In Romania
Exploatarea i comertul petrolului intre 1640-1854
Exportul petrolului in aeeasta epoca
Contributia tiintifica
Perioada dela 1854-1896
Exploatare cu sonde
vi
Studiile geologice
Capitalul strain
Prelucrarea petrolului (1854-1895)
Exportul dela 1880
Bibliografia .
www.dacoromanica.ro
91
95
99
101
102
103
104
104
106
108
108
111
111
NI
CUPRINSUL
CAPITOLUL V
Pag.
Studiul ziedmintelor de petrol

a) Definitia zAcimintelor
113
1. Zdamint primar
2. ZAcAmAnt secundar
b) Formarea unui z5c5mAnt secundar de petrol

Asezarea in zAciimAnt a petrolului .
c) Structure zAcAmintelor de petrol
1. Notiuni techtonice generale .
2. Clasificarea zAcAmintelor In raport cu structura teclitonicii a regiunii
a) ZAciimintele din zonele de fracturare cu scufundare
*
*
cutate .
b)
3. Forme le de zAcAmAnt in regiunile de cute simple .
4. Zaaminte din zonele de cute fracturate i incAlecate
Caraeterele generale ale zAcAmintelor de petrol din RomAnia
Zone le petrolifere
a) Structura geologica generalA a regiunilor carpatice

Regiunile carpatice propriu zise
b) Raporturile dintre zilcAmintele de petrol si masivele de sare
Sarea
c) Zone le petrolifere din RomAnia
Zone le de petrol din Flysch

a) Zone le din Flyschul Cretacic
b) Zone le din Flyschul Paleogen
Zone le petrolifere din Subcarpati .
Zone le din Subcarpatii depresiunii getice
Manifestatiunile de petrol din interiorul arcului carpatic
113
113
115
116
116
126
126
129
129
131
133
138
140
140
140
141
144
144
148
149
149
149
153
157
158
CAPITOLUL VI
Forajele 1 exploatarea petrolulul
I. Scopul forajelor i clasificarea lor .
1. Sondaje prin percutie

2. Sondaje rotative
II. Instalatii la suprafatA
III. Sondajul uscat cu tije pline
Aparatul Canadian
IV. Sondajul cu cablu .
Aparatul Pensilvan
V. Sondajul hydraulic percutant cu suspensiune prin resorturi
Aparatul Raky
VI. Sisteme hydraulice percutante cu suspensiune prin cabluri
Aparate gen Alianta .
VII. Sondajul Rotativ
Sondajul rotativ de explorare ; sondajul cu diamante
ym. Sondajul rotativ de exploatare
Aparatul Rotativ American
Izolarea apelor in sondajele pentru petrol
Exploatarea petrolului .
www.dacoromanica.ro
159
159
160
160
161
163
163
168
168
173
173
177
177
180
180
182
182
186
191
XII
CUPRINSUL
CA PITOLUL VII
Technics lucririi petrolului

Scoaterea i depozitarea Iletrolului
Rezervoarele de petrol .
1. Rezervoare de metal
2. Rezervoare de ciment si de pilmAnt
Determinarea capacitAtii rezervoarelor .

Pierdere din rezervoare
ApArare contra incendiilor
Transportul petrolului
Transportul prin pipe-line
Pipe-line pentru gazuri
Pipe-line pentru lichide
Puterea pompelor
Transporturile prin conducte

CAteva consideratiuni asupra comertului romenese de petrol
Conductele Statului
Programul de lucru
Conducta Nr. 1 de lampant la Constanta
MAsuri urgente de sporirea debitului
a) Sporirea capacitAtii de primire, accelerarea primirii i utilizarea la maximum a rezervoarelor
b) Sporirea capacitAtii de transport
c) Sporirea capacitAtii de incArcare in tancuri i accelerarea plecArii acestore in largul mArii
Conducta Nr. 2 de lampant la Giurgiu
Conducta Nr. 3 de produse negre la Giurgiu
Conducta pentru alimentarea rafinAriilor din jurul Capitalei
Proiectarea unei conducte de benzine intre Ploegti i Constanta .
Pag.
205
205
207
207
210
211
212
212
213
215
215
216
217
218
218
220
220
220
222
222
225
226
228
229
230
230
CAPITOLUL VIII
Preluerarea petrolului
Relatia intre densitate si produsul de distilare
Relatia intre pondul molecular i punctul de fierbere
Conditiile distilerii
Distilarea
Distilare in vid
Distilatie cu vid j cu vapori
Distilarea fractionate
Principiul distilArii fractionate
Aparatele de rectificare
Teoria deflegmatorului .
Distilarea primari
a) Uscarea gi decantarea titeiului brut
PreincAlzitorii
Cazanele
Deflegmatorii
www.dacoromanica.ro
233
236
236
237
238
242
245
247
249
251
252
255
255
257
257
259
CUPRINSUL
XIII
Pte.
Racitoarele
Mersul operatiunii discontinuu .
259
259
Distilarea continua a titeiului

Punerea bateriei in mers
Preincalzitorul vertical
Preincalzitorul orizontal
261
13ateria indiana
Functionarea bateriei
271
262
263
266
276
Distilatia de titei sistem a Stratford

a) Grupul rezervoarelor de depozitare a titeiului
b) Grupul cazanelor de distilare
c) Turnurile rectificatoare
d) Sistemul schimbatoarelor de caldura (preincalzitoare i racitoare )
e) Casa de receptie
/) Aparatele de control
1. Regulatoare de trecere (engl. Flowcontroller)
2. Regulatoare de temperatura
Mersul operatiunii
Randamentul
Critica distilfirii actuale .
Dimensiunile cazanelor
279
282
283
285
286
287
288
288
290
291
Distilarea tubulara a petrolului

Sistemul tubular Forster
295
296
300
301
307
CAPITOLUL IX
Prelnerarea distilatelor
Rectificarea benzinei
Rectificarea benzinei pe o baterie continua
Rectificarea benzinei prin sistemul Zeppelin ,
Benzinele romaneti
Compozitia chimica a benzinelor rornaneiti
Benzine comerciale
Antidetonanti
Benzine pentru avioane ,
Benzin& pentru automobile
Benzin& grea
Antidetonanti in aviatie
Industria gazelor lichefiate .
Produse ce provin dela rectificarea benzinei
White-Spirit
308
308
309
316
319
320
320
320
320
321
321
323
32/1
325
327
CAPITOLUL X
Gaze si gazolina
Origina gazului, provenienta gazolinei, relatiuni intre productia de gaze
.
7i titei
Compozitia 9i analiza gazului
www.dacoromanica.ro
330
330
333
X IV
CUPHINSUL
Pag.
Captarea gazului
Mitsurarea gazului .
Miscarea gazului in conducte si capacitatea acestora
Recuperarea gazolinei din gazele de sonde .
Compresiune
Absorbtia
Adsorbtie
Instalatiuni combinate .
Stabilizarea gazolinei
Gazolina
Depozitarea si transportul gazolinei .

Recuperarea gazoliuei din amestecuri cu titei
Efectul extragerei gazolinei asupra puterei calorice si volurnului gazelor
Intrebuintarea gazului natural
339
349
352
360
362
370
382
398
403
406
413
415
417
418
CAPITOLUL Xl
Ratinarea
Tehnica rafinrei
Actiunea acidului sulfuric
Practica rafiniirei
Rafinarea cu alti agenti chimici
424
424
429
432
433
Ratlnarea Midi
434
434
437
439
440
442
449
454
454
456
459
460
461
464
465
467
Rafinarea cu bioxid de sulf lichid

Istoric
Principii fundamentale .
Reprezentarea schematica a procedeului Edeleanu
Rezultate practice .
Functionarea continuii
Instalatia redusi1
Valorificarea extractului
Succedanee ale terebentinei
Pirogenarea extractului
Compozitia gudronului dela pirogenarea extractului
Economia sistemului
Avantagiile sistemului
Perspective pentru industria romand de petrol .

Bibliografia
Ratinarea petrolulul tii a derivatelor cu hipoclorit

Rafinarea
Rafinarea cu hipolcorit de calciu
468
469
472
CAPITOLUL XII
Lampantul (Ptrole, lampant, gaz)

Rafinarea lampantului cu acid sulfuric
Descrierea operatiunii
Indicatiunile laboratorului
www.dacoromanica.ro
473
473
476
478
CUPRINSUL
XV
Pag.
479
479
480
480
482
Analiza colorimetricA
Colorimetrul Stammer
Incercarea in lampd .
Conditiile de export .
Petrol Washington
CAPITOLUL XIII
Uleluri I unsori .
Clasificarea uleiurilor i unsorilor
Fabricarea uleiurilor i unsorilor

a) Selectionarea titeiurilor
b) Distilarea
Technica distilArei
Grupul cazanelor. .
Grupul rAcitoarelor. .
Rficitorul vertical
Condensatorul barometric
RAcitoarele prismatice
Vas intermediar
Trubciatca
Camera de receptie .
Automatul
Functionarea bateriei .
Oprirea bateriei
Supravegherea bateriei
c) Rafinarea uleiurilor
Calitatea uleiurilor. Gresajul
Consideratiuni generale
Calitatea unui uleiu mineral

Clasificarea uleiurilor dupS scop
Unsorile minerale
Incheiere
Literatura
483
484
485
486
488
490
491
492
493
493
494
495
496
496
497
498
501
501
502
522
522
528
529
532
534
535
CAPITOLUL XIV
Parafina
Prepararea parafinei .
Instalatia frigoriferS .
536
536
536
Consideratii asupra fabrieirii parafinei

Cristalizarea uleiului parafinos
538
539
540
542
543
544
548
551
Cris talizoare orizontale .

Filtre-prese
Presa Craig .
Sistemul de sudare Alanmor

Sistemul de sudare lIenderson-Groling
Rafinarea parafinei
www.dacoromanica.ro
XVI
CUPRINSUL
CAPITOLUL XV
Benzini preparati .
Crakarea
Procedee industriale de crakare sub presiune

Procedeul Burton
Procedeul Dubbs
Functionarea aparatului pentru Flashing *

Punerea in functie a aparatului
Oprirea aparatului
Curatirea aparatului .
IncAlzitul instalatiei .
Functionarea aparatului
pe coks s
Crakarea catalitia
Crakarea aplicatil la lampant
Cataliz5 in prezenta clorurii de aluminiu
Teoria reductiunii gi hidrogeniirii
Reductie 0 hidrogenare prin hidrogen nAsclind
Reducerea i hidrogenarea in industrie
Procedeul Bergius .
Pag.
554
555
558
558
559
562
565
566
567
568
568
569
570
572
573
576
577
577
CAPITOLUL XVI
Petrolul sintetie
Petrol de sintezA (Procedeul Bergius)
Principiul teoretic .
Al doilea brevet al lui I3ergius. Lichefiarea huilei
Sinteza petrolului din airbuni fosili .
Lucrgrile lui Bergius
Sinteze din gaze .
Sinteza petrolului dupa Franz Fischer
Sinteza petrolului din gazul de apA
Rezultatele obtinute .
Sinteza din grsimi animate i vegetate
Extractul clorofilian .
579
581
581
587
589
590
592
593
595
599
599
601
CAPITOLUL XVII
Petrolul 41 economia nationall

Generalitiiti
Legislatia petrolului in Romania

Politica petrolului .
Consideratiunl economice asupra petrolului
Istoricul productiunii petrolifere
Rezervele petrolifere ale Statelor-Unite
Rusia Sovietici
Rezervele petrolifere ale Persiei
Romania
Indiile Olandeze
www.dacoromanica.ro
603
603
605
607
611
611
613
615
617
620
620
CUPRINSUL
XVII
Pag.
Mexicul
Colombia
Consumatiunea i exportul rilor producRoare de petrol

Criza actualri de supraproductiune
Politica petroliferil
Politica petrolifer a Statelor-Unite .
Politica petrolifer a Rusiei Sovietice .
Politica petroliferri a Persiei i Mesopotarnier
Politica de Stat a Romniei

Politica petroliferri a Mexicului
Tab la alfabetie a autorilor
621
621
622
626
627
627
629
630
631
636
639
www.dacoromanica.ro
PETROLUL
CAPITOLUL I
NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL g IMPORTANTA LUI

Petrol, 'Acura 1) i Iii,ei 2) in romanete ; le parole, huile de naphte
in franIuzete ; petrolio grezzo in italienete ; petroleo bruto in spaniola
i in America de Sud. Das Petroleum, Erdl i. Rohal in neti4ete. Petroleum i crude oil in limba engleza 9i in America de Nord. Infine, se nurnete nafta in Rusia, ropa sau ropianka in Polonia, surovina in Cehoslovacia, kuda in limba cercheza, kusdzu in Japonia, etc.
Dupa cum se vede, numele cel mai raspandit pentru petrolul brut este
petrol, cuvfint care, ca i Erdl, amintete origina : uleiu de piatra (oleum
petrae), sau uleiu de pamnt (Erdol). In ce privete definiiia petrolului,
aa cum rezulta ea din analiza technic& i elementara, este foarte simpla:
un amestec de hidrocarbure in care aproape toate seriile iqi au reprezentamii lor in cele trei stari fizice. Cu alte cuvinte petrolul, sau mai bine zis,
petrolurile, din punct de vedere chimic, sunt produse formate din asocialla
hidrogenului cu carbonul, in propoqii anumite 3).
Afar& de aceste doua elemente mai intervine oxigenul in mica cantitate
i far& folos pentru randamentul specific al carburantului ; apoi azotul i
sulful in cantitaft mai mici.
Din punctul de vedere fizic, definiIia petrolului este mult mai complexa.
Petrolurile sunt lichide cu reflexe verzui, fluorescente i cu miros caracteristic. Greutatea lor oscileaza intre limite mari.
Putem zice ca densitatea medie este de 0,8 cu o varialie de + 2 a

___.
cifrei semnificative. Aceste limite variaza i ele cu conditiile geografice.

1) Nume latinesc: Picula de la pix, picis = smoal, rasina. In Macedonia, Romnii
zic Pissa.
2) Titei, latineste titia = zar de lapte. Ciobanii ardeleni scobornd cu turmele spre
Moldova prin Muntenia, au vilzut probabil iesind din coasta muntilor acest lichid,
care arnestecat cu ap, avea aspectul unei emulsii hiptoase, a unui z5r: titia.
3) 820-880 Orhune si 18C-120 hidrogen.
Emil Secmrin: Petrolul
www.dacoromanica.ro
NUMELE, DEPINITIA, ISTORICUL SI IMPORTANTA LUI
CAPITOLIM I
De exemplu:
Limitele densitAtilor
Pentru petrolurile dela Baku
din Romania -
Pensylvania
Texas
0,785-0,968
0,770-0,944
0,703-0,880
0,900-0,970
Cand densitatea este inferioara lui 800, zicem cA petrolurile sunt

ware i parafinoase; sunt grele i asfaltoase cand este superioara lui 800.
Dar densitatea variaza pentru acelas zactimnt, in mod neregulat si
cu adfincimea.
Din studiul densitaIilor, a coeficientului de dilatare, a punctului de
fierbere, a pondului molecular, precum si a constantei dielectrice rezula
neregularitli, care nu pot fi atribuite cleat faptului & sistemul este un
amestec. Intr'adevar, din punct de vedere fizico-chimic, petrolul se prezintri ca un complex cu doug grade.
I. In uleiurile brute sau pu/in rafinate sistemul nu este monofazic.
Sunt suspenziuni minerale si organice, precum si parafina cristalizatrt si
coloidal.
II. Nici faza lichid, ea Ins'as nu este monofazica. Sunt complexe de

materiale, care pot fi descompuse.
In general putem zice ca" petrolul este o disolu/ie de hidrocarbure gazoase si solide intr'un amestec foarte complex de hidrocarbure lichide. In
starea cea mai curatg, cea mai omogena, petrolul este un produs de naturfi
coloidard, un # oleosol # In care t< solul *, parafina compusa si ea din hidrocarbure saturate cu pond molecular ridicat, se ggseste In stare dispersa,
In interiorul lichidului t< dispersant*.
Vom vedea mai trirziu c'd efectul cAldurii asupra petrolului este,
inainte de toate, de natur fizica, determinnd In interiorul amestecului
o nota stare de echilibru, in care hidrocarburele solide nu mai pot exista
In condiiiile de dispersiune, caracteristice uleiului primitiv.
Natura petrolurilor 1)
Compozilia chimicA a tuturor petrolurilor se poate exprima prin formula:
C.H.OxNySz
in care m este egal sau mai mic deck 2n + 2 (m _.4 2n + 2), i oscileaza In jurul lui 20 ; iar x, y si z sunt foarte mici.
1) Dupa ED. LEGE, Mrnoires de la Socil des Ingnieurs civils de France (1929).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIM I
NUMELE, DEFINIT1A, ISTORICUE $.1 IMPO.RTANTA LVI
In ponderi, proporciile variaza in urmAtoarele limite:

dela 83-87/o
* 11-14/0
0
S
<
3%
< lobo
< 0,5%
Cnd proporpa de sulf depete cu mult 10/0, valoarea petrolurilor

scadd simlitor din cauza preiului de rafinare.
Partea interesant6 a formulei este grupul
C H..
Dupg unii grupul C H. este un amestec de diverse hidrocarbure ;
dupd alIii ar fi vorba de un compus bine definit in fiecare caz particular.
Prima parere care definete grupul C H, ca un amestec de diverse

hidrocarbure, se sprijin'a pe faptul c distilarea simpl, facuth In aceleai
condiliuni, d venic aceleai produse cu aceea valoare medie.
Aa un petrol rom'anesc & cam urmatoarele produse:
Esenfd (benzing) uoara
Benzina
Lampant uor
greu
*
Motorin6
Pacurd
Pierderi
10%
4')/0
17%
10/0
6/a
Fierbere
Dens.
400-110
0,720
0,767
0,790
0,840
0,880
0,945
105 140
135 230
220 280
270 340
52%
10/0
1000/0
Dar pentru a aprecia un petrol brut sau chiar produsele de distilare

trebuie s'd se ia In consideracie: punctul de congelare, vAscozitatea, punctul
de aprindere, puterea calorifick etc.

Pentru a putea afirma c un petrol are compozilia indicat printr'o
distilare, ar trebui ca variind condiffile distilirii, s'd nu varieze calitatea
0 cantitatea produselor. Ori, schimbfind condiiiile de distilare, se schimb4
proporliile i natura produselor. Mai mult, daed se trateaza un uleiu brut
in prezenca unui ctalizor, se modified chiar natura hidrocarburelor. Carburele camfenice (pmenul) ne dau carbure formenice pentan i omologi
precum i ciclohexane. Deasemenea amilenul (olefina) d metan, hexan

i carbure formenice condensate.
1*
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
- NUMELE, DEPINITIA, ISTORICUL .51 IMPORTANTA LUI
Urmeaza de aicea limpede c chiar natura pereOlor vaselor in care

se face distilarea la temperatura inalta, poate influenTa asupra rezultatului distilarii. Ar fi cu putinTa deci ca grupul original C H. sa fie un
compus chimic bine definit in fiecare caz i c se degradeaza in produse
diferite, dupa modul de opera-0e.
Intr'un uleiu romnesc din care se culeg produse din seriile Cn H2r1+2,
Cn Hon (naftene i plefine), apoi Cn H2n_6, inseamna ca acestea au fost
ol4inute in condiiiile in care ne-am pus, dar nu c ele preexistau.
Ca unele larguri laterale, unele ramificalii au tendiro sa se separe

mai upr, se poate ; nu urmeaza insa de aici ca erau in amestec.
S'ar putea tot atat de bine presupune ea a fost un complex cu o individualitate proprie, un grup original, cum se intampla in cazurile analoage,
in huila, in raina, in uleiuri vegetale, etc.

Intr'adevar huila provine din lemn a cfirui formula generala poate fi
reprezentata prin Cn H.0x, apropiata de C42 H56 023 Cu urme de alci
corpi cari variaza dupa condiliile solului.
Printr'o succesiune de fenomene de reducere s'au produs eliminari de
apa, concentrnd formula in jurul atomului de carbon, care este limita

catre care tinde seria de transformare.
Seria de transformari se poate reprezenta in modul urmator:
Lemn
Turba
Lignit
Huila
Antracit
C92 H56 023

C40 1150 025 N
C42 H42 07 1\71/2
C45 H24 04
C48 H18 0.
Carbunii, prin formula lor, se apropie de lemnul din care provin.

Asfaltul, petrolurile, gazurile naturale, etc. trebuie sa se apropie de constitulia materiei prime: Sapropelul, din care a provenit.
Varietatea de material prim din care provin combustibilii, explica varietatea produselor brute.
Plantele i animalele au servit ca materie prima la producerea cornbustibilului actual. Huila i congenerii sai provine din plantele qi, poate,
i din animalele terestre. Petrolurile provin din plantele i animalele

marine, in general, microscopice. Materialul de origina se compune in
ambele cazuri din -cesut 9i apoi din lichide: seva i sAnge, oase i cartilaje.
De aici trebuie sa scadem : 1. materiile solubile in apa i 2. materiile

neorganice ca fosfaIii oaselor, cenua plantelor. Ramne Iesutul organic
ca : celuloza, lignina, uleiurile grase, proteina, fibrina 9i grasimile.
Punctul de plecare deci in fiecare categorie de indivizi este un complex
bine definit ci numai unul, fara arnestec de hidrocarbure definite.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I - NUMELE, DEFLVI7'L4, ISTORICUL .51 IMPORTANTA LUI
Un corp de formula Cn H, Ox, prin reducere ajunge la Cni Ihni Ox1

prin pierdere de oxigen, de apa 0 poate i de oxid de carbon i acid carbonic. Dar transformarea, reducerea aceasta, a dat un nou compus, in
relalie cu cel de origina. Dela Cn H, 0 la Cni. Hrn1 Oxi.
Aceasta este valabil in cazul huilei, trebuie sa fie valabil i in cazul
petrolului.
Ajungem tot la un corp complex cu o structura moleculara originalfi,

dar nu ajungem, nu putem ajunge la un amestec.
Am putea zice ca dupa cum in lemn nu preexista alcoolul metilic,
acidul acetic, acetona, gudronul; tot aa in petrolul brut nu preexista

amestecul de hidrocarbure.
Fara indoiala fenomenul reducerii a putut modifica mai bine i mai
profund, unele substanle, dar acestea au ramas mai fragile cleat restul.
Aceste elemente fragile ramfin la locul lor atat timp cat raman condiciile
de echilibru primitiv ; and aceste condiIii se schimba, elementele mai

delicate se desprind, fara sa dezechilibreze molecula.
Sangele i uleiurile plantelor oleaginoase se reduc mai uor decfit

restul, aa Ca molecula lor este mai profund atinsa, mai pulin constanta.
Camfora de exemplu are o parte foarte vulnerabila:
CH3
I
CH
C 112
CO
CH3 C CH3
I
C II,
CH
C H2.
Grupul C113 C
C H3 poate parasi molecula fax% sa o dezechi-
libreze.
I
Alt exemplu: alcoolul propilic

CH3
CH2
CH,OH
prin deshidratare catalitica da:

CH3
CH = CH, propilen
dar putem admite ca se rupe molecula la legatura dubla cu regruparea

resturilor CH3 CH = CH CH3 (buten), 9i degajare de 2CH2 sau
C2H4 (eten).
A9a se explica cum prin distilare simpla elementele fragile sunt cele
dintaiu care se desprind, &and uleiuri ware i ingreuind restul.
Fenomenul erakarii disociaza apoi restul moleculei, &and produse
analoage cu cele dela prima distila0e.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I - NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL I IMPORTANTA LUI
Dar, niciodatii, nu se poate conchide ca erau in petrol gata formate

parafine, olefine, benzine, etc.
Aceste consideraPuni sunt In acord 0 cu parerile noastre asupra originii petrolului.
Materia organica a fost transformata in combustibil hidrocarbonat in
afara de atingerea cu aerul. Nu ar fi putut altfel ceda oxigenul in prezenca
oxigenului ambiant. Deci operaPa s'a efectuat in c vase inchise*. Mica
operaPunile incepatoare au fost facute sub apa, care sustrage substarica
dela contactul aerului ; in urma acest material a putut fi acoperit cu pa-
mint. Laboratorul a fost deci situat in mari, In lacuri, in balP...

Materialul petrolului trebuie sa fi fost mai abundent in locurile unde
se gasesc zacaminte de petrol mai abundente: bazinuri de evaporape,
lagune, golfuri izolate prin bare, etc. Si. cum materia prima a fost foarte
deosebita i combustibilii vor fi deosebiP.
Dar cu toate acestea, din petroluri deosebite, chiar daca condiPile de

distilare ar fi identice, se vor obpne produse de distilare cleosebite.
Altele sunt produsele de distilare ob-cinute in aceleaqi condiPi, dintr'un
iei american, rusesc, romanesc, etc.
In afara de aceasta, chiar formarea naftenilor in petrol, dovede9te ea
altele au fost condipile de formare a bitumenului decat a huilei.
Ar trebui sa se faca o distilare a petrolului la rece, pentru a se vedea
daca avem de a face cu un singur tot.
Tipuri de petrol
Toate petrolurile din lume se pot raporta la doua tipuri caracteristice:
pensilvanice i rusesti.
In zacamintele terenurilor terPare, cu anticlinale mari, ieite in urma

formarii lancurilor de munP noui, cum sunt cei din California, CarpaP,
Caucaz, insulele Sondei, Japonia, se gasesc petroluri care conOn proporPi
mari de hidrocarbure nesaturate. In terenurile pupn dislocate, cum este
In America de Nord i la Pechelbronn se gasesc in mare majoritate hidrocarbure saturate.
Petrolurile pensilvanice sunt petroluri formenice, constituite aproape
exclusiv din hidrocarbure alifatice saturate; pe cand cele ruseti (afar&
de cele din Pnuturile Tiflis) sunt naftenice. Celelalte petroluri: romaneti,
galiPene, etc., au o compoziPe intermediara. Cele din Borneo au aproape
35010 hidrocarbure aromatice, in cele din Texas s'au gasit hidrocarbure
acetilenice superioare, care lipsesc complect aiurea, infine in Birmania
(Indochina) se gfisesc petroluri cu mult naftalen.
In ce privqte felul cum sunt reprezintate diferitele clase de hidrocarbure i diferiPi termeni ale acestor clase, in petrolul pensilvanic s'au gasit,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
--.-
NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL 51 IMPORTANTA LUI
dintre hidrocarburele saturate (C H2+2), termeni dela metan pana la

compusul In C26 H. In urmil s'a izolat, in petrolurile parafinoase qi
C35 1/64 1).
Petrolurile din Canada 9i din Ohio se apropie de cele pensilvanice,
dar au o cantitate mai mare de

03
150
olefine.
e<
Al doilea tip, petrolul Caucazian,
are pang la 80-902/2 hidrocarbure

ciclice saturate C H2.
Petrolurile romneoi i galiiene
au toate clasele de hidrocarbure, dar
predomina cele saturate.
Infine petrolurile din
Borneo,
Sumatra, foarte bogate in hidrocarbure aromatice, aunt interesante din

acest punct de vedere. Ele au servit
in timpul rsboiului, inainte de a fi
Intrebuinlate ca combustibil, pentru
a se izola benzenul, toluenul i xile-
nul, att de necesare la fabricarea

explosibililor brisami.
to
60
000
150
160
290
ME MEM=
es
e. 29
't
2e
1
liete
.1
ig
IS
IF
=NM
i
%
16
%
66
%.
9.
.
t
It
.i
3
4
3
tumen cfirAmizile cu care construiau
;
t
I
.
Cu 4000 de ani inainte de Hristos,
.
,
1111111111.11.11.21111.
1;
I.
arhiteciii asirieni acopereau cu bi-
,-.
MENIIIEVIIIIII
4.
ep
is
Istorieul i importanta
petrolului
i/
i
.
1
case, temple O ora9e pentru a le
11
apara de umezealli Ode atacul aerului.
Tom roc cloaca
0 legend localizat la Hit (MosPetcolvl 13170C1C0n

soul 2) pretinde c patriarhul Noe a
adus bitumenul cu care 9i-a efitrnit
M ang3C
corabia dela Hit, vechiul Is sau AeioFig. 1.
polis i chiar poate din faimosul lac
de bitumen, in jurul cgruia a avut loe recentul conflict Britanico-Otoman.
HERODOT in istoria sa, in cartea I-a: (o Clio spune cum se exploata bitumenul la Is (Hit) pe Eufrat, la distanra de opt zile dela Babilonia. Si tot
bitumenul de Is a servit ca ciment la construirea Turnului Babel, precum
TS11146 C
oo
1) MABERY, Am. Chem. Journ., vol. 33, p. 251.

2) Mossoul, unde se fabrica inainte mousselina, este o mahala din vechea Niniva,
de care era separat numai prin lAtimea Tigrului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I - NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL Pa IMPORTANTA LUI
0 la smolirea coprilor in care au Mach: Sargon pe Eufrat dup.& epoca

Chaldeiana i Moisi pe Nil dupa exod.
Dealtfel se 9tie ea bitumen se aducea in Egipt dela Is, chiar pe vremea
lui Totmes al III-lea.
Smolirea coprilor cu bitumen se face la Hit 0 astazi. De mfi de ani
luntra0i de pe Tigru i Eufrat catrfinesc luntrile lor, rotunde, de paie
(Koufas) cu bitumen.
In textele cuneiforme ale legendei caderii Babiloniei se spune ea bitumenul a servit la incendierea acestei cet%i. In (< Genesa * se pomene0e
de puIuri din valea Sidim, de unde se scotea bitumen. Se zice Ca Regii
Sodomei i ai Gomorei, urmariTi de Regii aliai, au cazut in aceste puturi.
Aceste informapi istorice au o valoare deosebita astazi, and se vede
importanIa economica 0 politica a zacamintelor de petrol din Mesopota-
mia 0 Abisinia.
Acum o sun' de ani istoria petrolului 0 a oricarui combustibil lichid, ar
fi fost scurta. Ea se marginea la intrebuinIarea unei mici cantit4 de

alcool de ars in casa sau laborator 0 la Intrebuimarea uleiurilor vegetale
in lampile de luminat.
Abia in secolul al XIX-lea, au avut adevaratele evenimente prevestitoare desvoharii industriei petrolului.
In 1806 s'a exploatat petrolul in Caucaz sub Alexandru I; in 1836 s'a
intrebuinTat petrol in Galitia pentru a ilumina oraul Praga ; in 1841
gazul natural servea in Virginia de Vest la incalzirea localurilor publice,
iar in 1854 LUKASIEVICZ a facut prima distilare frac%ionata.
Dup unii autori orapl Praga a fost luminat cu petrol din 1817; aici
fusese distilat pentru intaia data /ileiul de Hecker 0 Mitis. Distilarea
in mare, intr'un cazan a fost facuta tot in Galilia de catre SCHREINER
in 1857, 0 numai mai tfirziu ar fi fost supus Ii/eiul la distilare, de catre
LUKASIEVICZ.
Iluminatul cu lampant rafinat incepe abia in 1856 la Nordbahnhoff

la Viena 0 tot atunci i la noi.
Deci In jurul anului 1850 petrolul a inceput a intra in viaIa societaVlor, mai ales cu descoperirea izvoarelor din America de Nord. Aici,
timp indelungat, publicul, indus in eroare de vrajitorii indieni, vedea in
petrol un remediu medical 0 un corp primejdios, In 1849 un chimist din
Filadelfia, dupa indelungate cercetari, timp de patru ani, a reuit sa lumineze orapl Pittsbourg cu petrol in lampi cu rezervor.
In anul 1854 GEORGE BISEL, fost jurnalist in Statele-Unite, a studiat
cu atemie compoziiia petrolului 0 in unire cu J. ELWETH au fondat

prima companie americana (( Pennsylvania Rock oil Cy *.
Aceasta societate nu se ocupa deck de petrolul care curgea In mod

natural, far& vreo intervenlie prealabila din partea omului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I - NUMELE, DEFLV I TIA, ISTORICUL
I IMPORTAN TA LU I
Un an mai tarziu s'a format societatea dela Venango, iar cel mai modest acIionar al acestei societali, Colonelul EDWIN L. DRAKE din New-
Hawen (Connecticut) incepu primele foraje la Titusville, rasbind la o

adancime de 171 de picioare (51,5 m.) i instaland o pomp& care dedea
25 de barils pe zi 1).
In 1861 s'a descoperit primul pu <initor * ((( Spouting well *) cu

un debit de 240 de barils pe zi timp de un an, apoi forajele s'au inmulcit,
iar pupirile cu pompa au fost prsite, pastrandu-se numai sondele
eruptive.
Cercetarea zacamintelor devenise o industrie speciala pentru o anumita categorie de oameni, pe cari Americanii Ii numesc *Wild Catters *
(pisici salbatice), de unde i sondajul el insu se numia un Wild Catters.
Nenumarate W
c ildcattere * gaurise regiunile cele mai salbatice din
Pensylvania, California i Oklahoma, investind capitaluri enorme. Astazi
peste 16.000 de companii sunt interesate in aceste cercetari i sunt pulini
Americani sa nu aiba in portofoliul lor un titlu pe care este imprimat

cuvantul
(( Oil jz.
Greutatea cea mare era transportul acestui produs care se extragea,

deobiceiu din locuri nepracticabile. In 1862 ROCKEFELLER imagina
construirea unor apeducte, pipe-lines, prin care petrolul curgea ca un
fluviu catre rezervoare imense in apropierea uzinilor de rafinat. Vagoane
cisterne, vase rezervoare, toate aceste au fost imaginate i construite de
ROCKEFELLER, stabilind Societatea (( Standard Oil , care nu era deck
o societate de transport. Astazi societatea Standard Oil este stapana
trusturilor, dei nu deline deck 18A, din produclia americana.
Timp de 50 de ani industria petrolului a fost cea mai panica industrie ;
nu se atepta nimeni Ca ea va zgudui pacea lumii.
Simplu mijloc de luminat, petrolul se mulIumia sa alimenteze lampile
0 cuptoarele casnice, dar i aici era combatut de lampa electric& i gazul
de iluminat.
0 invenVe technic& a revolulionat, cum se intampla totdeauna,
industria petrolului. In 1900-1910 s'au descoperit motoarele cu explozie.
Desvoltarea nestapfinita a automobilismului a raspfindit, cu un avant

nou, prospectori pe campiile de petrol din Mexic, America Centrala, Birmania, etc.
Dar toate aceste vehicule consumau numai esengi, lasand 60-750/0 de
produs inutil i suparator. Atunci intervine Germanul DIESEL, care prin
descoperirea motoarelor cu ardere intern, intrebuinIeaza deadreptul

1) Baril = 42 galoane. Un galon american = 3,74 litri, un galon britanic = 4,543
litri ; (deci 1 Bari! = 159 litri in America i 193 in Anglia). Adia 25 Barile = 4.000
litri = 4 tone (aproximativ).
www.dacoromanica.ro
10
CAPITOLUL I
NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL SI IMPORTANTA LUI
Fig. 2. a Wild Caner s. Putul de petrol cel mai inaccesibil din lume se gseqte ca o
etajerA pe o platformA ce se Intinde pests Ocean la Point-Fermin (California).
De Melanide clop, 0 fotogra fie.
www.dacoromanica.ro
11
CAPITOLUL I - NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL .51 IMPORTANTA LUI
motorina (mazutul). Din acest moment industria petrolului ia un avant

nou i nestapanit de nimic.
Popoarele mari nu se mai bat ca ltadata pentru a cuprinde linuturi
noui, ci pentru a dobandi uleiu de piatra*, aceasta materie care st'apne9te planeta cu mai multi putere deck aurul insu9.
Astazi problema petrolului nu numai ea' condicioneaza progresele industriale 9i sociale ale popoarelor civilizate, dar de rezolvirea ei depinde
siguranla fiecarei na/iuni.
Se poate spune, fara exagerare, Ca daca toate popoarele civilizate ar
fi prevazute din bel9ug cu combustibili potrivi0 cu nevoile lor, pacea
universala s'ar rezema pe baze mult mai solide deck tratatele de pace
gi pactele de garanIii.
Prin calitalile sale petrolul s'a impus civilizaiei noastre, aproape a
modelat-o dupa insu9irile lui. El este combustibilul cel mai comod, are o
putere calorifica aproape de doua ori mai mare deck a carbunelui, nu
face fum qi realizeaza o mare economie de timp. Un vas de comer% sau
de rasboiu care ar avea nevoie, pentru a se aproviziona cu carbune, de
500 de oameni 9i 5 zile de lucru, se poate aproviziona cu petrol In 12 ore
cu 12 oameni.
A9a ca, dupa cum zicea Lordul CURZON la banchetul dela Londra
dela 21 Noemvrie 1918: <Chiar inainte de rasboiu petrolul era considerat
ca unul dintre cele mai necesare produse nalionale i internalionale, dar
cu inceputul rasboiului petrolul 9i derivaii sai au devenit principalii

factori cu ajutorul carora vom putea conduce 9i a9tiga bkalia .
.
.
!far viitorul va putea spune ca aliaIii au fost conduqi la victorie pe

valuri de petrol !)>
Una din trasaturile caracteristice care deosebe9te rasboiul actual de

toate celelalte ce s'au precedat, este ea pentru intaia data omul a introdus
in lupte a treia dimensiune in spaii.u. Pkia. la 1914 se mulcumiau oamenii
sa se bat pe pfimnt 1 i pe apa, dar din 1914 pana in 1918 s'au batut 9i
in aer 9i sub apa.
Iar ceeace este caracteristic, este ca cucerirea Oceanului aerian 9i a
profunzimilor submarine nu se poate face deck cu ajutorul a doi combustibili lichizi, derivaci din petrol: Esena u9oara pentru aeroplane 9i
dirijabile, esenca grea pentru submarine.
Pentru a vedea importana i gravitatea acestui fapt, trebuie sa ne
amintim ca din 1914 Ong in 1918, trustul anglo-saxon a prevazut FranIa
cu petrolul necesar pentru a purta lupta. i iata cum termina CLEMENCEAU
scrisoarea sa dela 15 Decemvrie 1917 &Ire WILSON:
www.dacoromanica.ro
12
CAPITOLUL I - NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL I IMPORTANTA LUI
4 Stocul minim necesar fixat de catre Generalul

ef pentru armatele
Framei este de 44.000 de tone de eseata pe luna.
Daca aliaii nu vor sa' piarda rasboiul, trebuie ca Franta care lupta,
in ceasul suprem al loviturii germanice, sa aiba benzina, tot atfit de ne-
cesara ca 9i sangele in rAsboiul de maine
a.
Rezulta deci, ca Frama nu ar mai ca9tiga o batalie daca nu i-ar ingadui Anglia 9i America. Iata cum, prin urmare, independenla politica
este in atare cazuri, un simplu decor.
GraVe unor prevederi binecuvntate de soartii, sara noastra, 9i in

aceasta imprejurare, are o situalie privilegiata%
Bazele fundamentale ale industriei sunt combustibilii, printre ace9tia
in primul loc sunt petrolul 9i carbunii.
Rezervele probabile de huila in Statele-Unite ale Americii de Nord
ar fi de 3840 de miliarde de tone. In Europa ar fi numai 785 de miliarde
de tone. Produclia mondiala anuala este de 1250 de milioane de tone 9i
anume de 600.000.000 pentru Europa 9i de 545.000.000 pentru StateleUnite, iar restul pentru celelalte State.
Cum populaIia Europei este de 478 de milioane (intre care 100

de milioane de Ru9i), iar a Americii de Nord de 11 8 milioane repartizali
pe o suprafaVa de 9.213.000 km2. fala de suprafaIa Europei care este
de 9.733.000 km2., rezulta ca popula/ia Europei este de 4 ori mai

deas. Urmeaza, avfind in vedere produclia totala mondiala de carbune, ea fiecare european consuma 270/o din carbunele consumat de un
american.
In ce prive9te petrolul, este aproape imposibil de a se aprecia rezervele lui. Produclia in Statele-Unite este de 127.000.000 de tone, iar in
Europa de 16.000.000 de tone, adica 71,5/0 in Statele-Unite i 8,7% in
Europa.
Se vede deci, ca in privinla combustibilului, America este mult mai
avantajata deck Europa. Numai puterea calorifica a petrolului de acolo
echivaleaza. cu 14 din toata produclia de huila din Europa.
Considerand lucrurile din punct de vedere mondial, pentru 1 kg. de
petrol utilizat, se consuma in lume 6,7 kg. de carbune. In Europa ins,
pentru 1 kg. de petrol se consuma 25 de kg. de carbune, iar in Romania
abia 1 kg. de petrol pentru 50 de kg. de carbune. Dupa cum se vede,

Statele-Unite, mari consumatori de petrol, modifica mult raportul consumului mondial.
Pfina in ultimul timp huila i petrolul n'au fost intrebuirrtate deck

ca izvoare de energie sub orice forma: calorifica, chimica, mecanica,
electrica, etc.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
ORIGINA PETROLULUI
SA vedern care este origina acestui produs care, cu usurin0 si fa'r'a
gres, poate modifica structura societalilor i echilibrul imperiilor?
Ca in mice inceput in domeniul stiincei, tot astfel i asupra originii
petrolului, au fost p6reri fantastice, care merit sa fie amintite pentru
extravaganca lor.
Pretinsii petrologi americani de pe vremuri, asa nuiniii << Oil Men *
credeau c petrolul american este urina unor balene care veniser in

Pensylvania din regiunile polare.
KLUK (1797), un chin& din Varsovia, suslinea ca" in Paradis pimntul era asa de fertil, din cauz5 cd era facut dintr'un amestec de grasime i pamnt 'Ana la o adncime mare. Dupa pacatul strmosilor nostri,
o parte din grasime a fost trasa catre soare, iar o parte s'a scufundat in
profunziunile pamAntului din cauza greutaIii. Aici, dup deluviu, s'a
operat transformarea ei in petrol. Dupd cum vedem, primele pareri asupra
originii petrolului, chiar in domeniul fanteziely Ii atribuie o originA orcranicfi.
Dar prima pgrere serioasa asupra originii petrolului este aceea izvorit
din impresia direct'a i natural, din legatura intre focul subteran si producerea bitumenului la suprafaIa Marii Moarte. i lucrul nu trebuie.s6
surprinda pe nimeni, de vreme ce acest fenomen se leaga de aproape yi

cu izvoarele termale i cu cutremurele de pamfint.
STRABON, marele istoric si naturalist al antichitaIii, zicea : << Tinutul
este lucrat de foc, iar skincile distileazei smoalei*. Asfaltul este o specie de
pamnt topit de care caldura ; in stare lichid O'sneste i curge. C"and
vine in atingere cu ap rece, devine foarte vrtoas, asa ca este nevoie

de instrumente ca sA o thiern. GravitaIiunea apei sileste asfaltul sa se ridice la suprafaia ; atunci locuitorii se apropie cu luntrile lor ; ii sfarmA yi
www.dacoromanica.ro
14
CAPITOLUL II - ORIGINA PETROLULUI
iau cu ei, cat pot * (Strabon). Ian' cum explica Strabon nimicirea Sodomei i Gomorei: Cutremurele de pamnt au scos apele din albie,
N
revarsandu-se i scufundand totul, iar erupIiile de ape fierbinIi bitumi-
noase, au ars ceeace a mai ramas de pe urma cutremurului *.

0 teorie mu4umitoare asupra originii petrolului, trebuie sa -pna seama
de consideraliile geologice, chimice i bacteriologice, care au contribuit
la producerea sa in interiorul pamantuIui. Geologia are de stabilit din ce
material 0 gra-Pe caror factori s'a produs petrolul. Chimia raspunde de
procesele care au determinat transformarea acestui material in petrol,
fie prin reacliuni chimice, fie pe cale bacteriologica.
Deci pentru lfimurirea unor chestiuni de asemenea importanIa, trebuie
sa ne facem urmatoarele Intrebari:
1. De unde provine petrolul?
2. Cum provine?
3. Cum s'au format depozitele de petrol?
La prima Intrebare raspund doua teorii, care cuprind toate cazurile,
toate
A) Teoria neorganicd (Juvenila),
B) Teoria organicd (Vadoasa).
In prima clasfi de teorii se cuprind toate incercarile de a explica f ormarea petrolului din reacliuni chimice, In care nu iau parte decat minereurile din sanul pamantului.
A doua clasa cuprinde toate teoriile care admit c petrolul provine
din descompunerea materiilor animale sau vegetale.
a) Origina neorganica
HUMBOLD, cel dintaiu, a atribuit o origina vulcanica hidrocarburelor
naturale din Baia Cumana, din America de Nord, hidrocarbure care ar

proveni din rocele metamorfice:
<( Nu este nici o indoialfi, zice el, ca petrolul distileaza din adancul
pamntului, strabatand rocele primitive 0 revarsandu-se la suprafata

pamfintului sub aqiunea micarilor vulcanice >>.
Aceasta ar fi o teorie a emanqiunii; nu ne spune nimic Ins& din ce

material distileaza acest petrol. 8i ar fi fost interesant sa se -tie.
BERTHELOT (1866) a emis prima parere serioasa in acest sens. Sprijinimiu-se pe ideile lui DAVY, ca in interiorul pamantului ar exista metalele alcaline (Na, K.) In stare libera admite c acestea cu anhidrida
carbonica dau loc la acetilenuri: C2 H Na 9i C2 Na2, mononatriu i dinawww.dacoromanica.ro
CAPITOLIJI, II
15
ORIGLNA PETROLVLUI
trivacetilen ; iar acestea la randul lor, in prezenla vaporilor de apa au

dat acetilenul, care prin condensare da petrol:
C2 HNad- H20 = C2 H9 + Na OH
C2 Na2 + 2 H20 --= c2 H2 + 2 Na OH.
S'ar putea obiecta ca la o asemenea adncime, din cauza temperaturii

inalte, metalele alcaline nu pot exista deck sub forma de oxizi 0 carbonaft,
in care stare numai pot da cu apa hidrocarbure. S'ar mai putea pune intrebarea, cum pot exista vapori de apa la o asemenea adancime.
MENDELIEFF (1877) a ernis o parere foarte autorizata: Dupa el, metalele topite, In special fierul, s'au unit cu carbonul, &and carbure, iar
acestea cu apa au dat hidrocarbure :
2 Fe C + 3 H20 = Fe2. 03 + C2 H 6 (Etan).
Aceasta parere este sprijinita 0 de marele geolog rus ABICH, care,

insa, nu studiase din acest punct de vedere, decat terenurile petrolifere
din Caucaz, unde teoria lui MENDEL1EFF se poate aplica intocmai.
CHARITSCHKOFF (in timpurile mai noui, 1897) reia teoria lui MEN-
DELIEFF, cu carbura de fier, presupunand ca asupra ei lucreaza solulii

acide, sub presiune 0 temperatura inalta punandu-se astfel in condiVile
normale a reacliunilor din interiorul parnantului:
2 Fe C + 4 Mg C12 + 2 H2 0 = 2 Fe C12 + 2 Mg. 0. Mg. C12 + C2 H4.
In 1907 CHARITSCHKOFF reia parerea sa, complectand-o In privirrta
substanIelor azotoase gasite in petrol 0 aratand ca provin din nitride,

care au putut exista alaturi de carbide.
Dupa cum : Mg3 N2 + 12 H = 3 Mg. H2 + 2 N H2.
tot a9a:
Mg3 N2 + 2 CH, H + 8 H = 3 Mg. H2 + 2 NH2 CH3
sau:
Ca3. Ns + 2 C2 H 6 + 8 H --= 3 Ca H2 + 2 NH2
C2 .H 6.
Deci formare de amine.
Lucrul acesta a fost afirmat 0 de catre WALDEN, dar nimeni nu a

putut explica formarea bazelor piridice cu pond molecular ridicat ce se
gasesc in petrol. Acestea nu pot rezulta decat din plante sau animale.
In 1900 MOISSAN, care sprijinia ipoteza neorganica a originii petrolului, arata ca numai carburele de Aluminiu i Beril dau cu vapori de apfi
hidrocarbure din seria parafinelor:
Al = C
Al
C = Al
C =-- Al + 6 H20 = 2 A120, + 3 CH4.
Carburele alcaline i alcalino-pamntoase, precum i carburele de fier,

nu dau deck olefine 0 hidrogen liber.
www.dacoromanica.ro
16
Ar trebui, deci, ca 9i in petroluri sa fie hidrogen liber.

Petrolul Pensilvanic nu are ins& deloc, ceeace a facut pe PHILLIPS
sfi conchida ca ipoteza lui MENDELIEFF nu se aplica la aceste petroluri.
Infine cea mai importana ipoteza anorganica verificat'a, este a lti

SABATIER 9i SENDERENS.
Metalele comune servind drept catalizori, pot fixa hidrogen pe nucleul

benzenic:
C6 H6 + 6H= Cg H12.
Uneori aceste metale (Ni) pot sfarma o hidrocarburk fircand pe ele,

in mod temporar, hidrogen sau chiar resturi de corpi sub forma de cornpu9i nestabili. Cfind se fixeaza hidrogen dela o hidrocarbura, aceasta
fixare coincide cu o sfarfimare moleculara. Acetilenul la cald cu nichelul
redus da: C, H, i CH
Daca sfarfirnarea se efectueaza intr'un exces de hidrogen, grupele CH
clau: = CH2, CH3, i CH4. Iar resturile acestea se pot uni intre ele
pentru a da carbure formenice, cicloformenice, etc.
La 1800 amestecul obtinut din CH CH i H este asemeinator petrolului
american. Variind condiIiile, se poate ob%ine orice variet4i de petrol.
Aceastfi teorie, bazata pe succese chimice stralucite, explica admirabil
formarea tuturor carburelor din petrol i mai cu searna a celor cicloformenice, pe care teoria lui ENGLER nu le putea explica 'Ana la aceasta
data.
Infine in 1923 RAMSAY a dovedit experimental cfi hidrogenfind carbonul, oxidul i bioxidul de carbon in prezenla nichelului redus, se oblin
hidrocarbure din ce in ce mai grele. Ori, atat C, CO i CO2 se gasesc foarte
ra'spfindili in scoarla pmfintului, iar prezenIa nichelului a fost dovedita
in petrolurile parafinoase bogate in hidrocarbure nesaturate. Dealtfel,

vom vedea ca BOURGEOIS 9i OLIVIER au 9i dat un procedeu pentrepre-
pararea petrolului sintetic, dupa acest principiu.

Teoriile acestea 9i mai ales ultimele cloud sunt intemeiate pe consideraTiuni fizico-chimice a9a de precise, incAt obieqiunile ce se pot aduce,
sunt numai de ordin geologic 9i de optic& fizic5.
B) Ipoteze organiee
Dupa cum ipotezele anorganice sunt suslinute de chimi9ti 9i mineralogi, tot astfel ipotezele organice sunt suslinute de geologi. Intr'adevar
faptul eh thcamintele bogate de petrol se gasesc numai in formaIiuni se-
dimentare 9i numai din intamplare in rocele eruptive, a atras in mod

serios atenlia geologilor.
Din punct de vedere al rnaterialului de origina, teoriile organice se pot
impar/i in trei categorii:

www.dacoromanica.ro
CAPITODUL II
ORIGINA PETROLULUI
17
I. Origina pegetald incepand cu FIGUIER (1870), continuand cu ZUBER

(1890) i sfarind cu CUNNINGHAM CRAIG (1923).
II. Din animale. L. von BUCH (1801), dar mai cu seama C. ENGLER
(1888).
III. Origina mixtd. POTONI8 (1905), MRAZEC, etc.
Dupd aceste teorii petrolul ar rezulta din descompunerea animalelor sau

plantelor mari sau din animale yi plants microscopice. Toate acestea dupd
moarte s'au depus pe girmurile apelor lini.ytite, unde au sulerit urmdtoarele
transformdri:
1. In aer liber sub influenca acestuia i a apei in micare, s'au oxidat,
s'au descompus.
2. Ferite de influenca aerului, au putrezit bituminizandu-se.
In primul caz avem un adaus de oxigen cu formaTiune de produse gazoase, in al doilea caz, o imboggire in carbune i hidrogen, cu formaliune
de produse gazoase, lichide i solide.
I. Origina vegetall
Analogia de natura sau de aspect intre asfalt i huila, a facut de mult
Inca pe naturaliti, sa considere bitumenul ca un derivat al carbunelui
mineral. Inca dela inceputul controversei asupra originii substamelor
bituminoase, geologii s'au divizat in dou campuri advene, dar plecand
dela acela agent primordial: cdldura subterand.
FIGUIER (1870) atribuie arborilor i vegetalelor mari din lumea veche
provenienla uleiurilor minerale, a huilei i a 4 lichidului bituminos . Lichidul, odata format, se scurgea in sanul parnantului, Ca i apele de infiltraIiune, protejat de cloud paturi impermeabile. Cu alte cuvinte, uleiurile
minerale se vor gasi departe de locul de origina.
In ce privete procesul chimic al formarii, acesta este simplu qi, intrucatva, conform cu unele principii tiinIifice: materia risipita a arborilor a disparut in decursul veacurilor, ret.yina, insa, fiind mai rezistenta,
a ramas, suferind prefacerile necesare pentru a ajunge la petrol. De
aceea parere sunt .1 ITIER, HESSEL, KOPP 0 ANSTED.
Aceasta teorie este suslinuta de unii geologi, chiar in timpurile de fala,
bazaIi pe coexistenta petrolului cu carbunii de pamant, cum este in

Kansas (America de Nord), in insulele Sondei i aiurea. Aici straturile
de petrol exploatate, alterneaza cu straturile de carbune.
Dupa aceti geologi 1), cel pu/in in unele cazuri, petrolul ar avea aceea
origina ca i carbunii. Teoria formarii rocei, in acest caz se bazeaza pe

lucrarile lui FISCHER 0 SCHRADER 2). Aceti chimiti au aratat ca lignina
1) L. MRAZEC, Analele Minelor din Romeinia, V (1922), Nr. 3, 5, 7, 8, 9.
G. MACOVEI, Analele Minelor din Romania, VII (1925), 6.
2) F. FISCHER, N. SCHRADER, Kaiser Wilhelm-Institut, 1922.
Emil Severin: Petrolul
www.dacoromanica.ro
18
este singura parte din plante care prin descompunere ferita de aer, da
carbuni de pamant, pe and celuloza in acelea0 condiii (la metan, bioxid
de carbon 0 acizi gra0; intr'un cuvant: bitumen. Este evident ca din
vegetalele superioare in care predomina lignina, se produce hula', iar din
plantele inferioare, ca 0 din animale de tot soiul, ar rezulta bitumen.
Dar 0 plantele superioare au celuloza, aa ca ar rezulta ca 0 acestea
sa dea bitumen.
La Balteni in jud. Gorj, ca i in intreaga regiune din Oltenia 0 din

vestul Munteniei, atat in Levantin, cat 0 in etajul Dacian se gasesc straturi
groase de lignit bituminos, la mica adancime, sub punctul de apari/ie a

petrolului. Avand in vedere ca aici lignitul este acoperit de roce permeabile, s'ar deduce ca bitumenul liber nu poate avea alta origina deck acest
lignit, din care, prin compresiune a emigrat, s'a ridicat prin roca poroasa,
la suprafata. Un alt caz se prezinta in judelul Bihorului la Derna 0 Brusturi, unde iar4 se vede legatura genetia intre petrol 0 carbune. ZUBER
(1890) este de mult de aceasta parere, iar acum in urma (1923) CUNNINGHAM CRAIG pune cannelurile 0 torbanitele (0sturi bituminoase), ca
intermediari intre carbune 0 bitumen.
Totu9 cazurile acestea sunt rani. 0 Pe toata intinderea zacamintelor
de petrol din Europa, California, Wyoming (St.-Unite), regiunea golfului
Mexic 0 din America de Sud, apoi cele doua regiuni ale lanturilor iranice
din Birmania, Egipt, etc.... nu se gasete petrol in unitali stratigrafice
purtatoare de carbuni* (MACON/EI).
Coexistenta petrolului cu carbunii, constatata in unele locuri, ar fi un

f apt intamplator, datorit unei schimbfiri a condiIiilor paleografice.
In timp ce carbunii reprezinta un simbol al regiunilor umede cu pre-
cipitaIiuni abundente 0 cu scurgere, petrolul fEnd intovara9it de ape

skate, nu s'a putut forma deck in regiuni fara scurgere 0. cu evaporaIie
puternica.
II. Origina organica animal

Nu trebuie sa surprinda pe nimeni faptul ca origina anima% a bitumenului a intarziat aa de mult pentru a-0 face loc in tiinrd.
Pe de o parte era admis de toata lumea ea substancele organice dispar
fara a lasa alta urma deck fosile sub forma de scoici 0 oase. ePe de alt
parte, tori oamenii de 9tiinta erau de acord ca. dislocarile 0 framantarile
care revolulioneaza suprafata globului, se produc in mod catastrofal

0 instantaneu.
.
Cauzele actuale, fenomenele regulate, erau considerate ca inaplicabile
timpurilor geologice din trecut, de a caror durata nimeni nu Iinea socoteala.
www.dacoromanica.ro
19
Ipoteza asupra originii organice animale a petrolului dateaza, de fapt,

Inca din 1801 clad LEOPOLD von Meal, trimis de regele Prusiei la Neu-
chatel, pentru a studia rocele din Jura, a descoperit asfaltul din Val de
Travers.
El a considerat dela inceput acest asfalt ca un produs de origin& ani-
mala, avand in vedere conditiile geologice in care a luat na9tere. Din

1801 nu a fost chimist sau geolog celebru, care sa nu-i fi dat prerea
asupra originii petrolului.
FRAAS in 1868 a explicat formaiea asfaltului din Marea Ro9ie, prin legatura ce exista intre izvoarele de petrol din aceasta regiune i intre marile
recife coralifere, care marginesc Marea Ro9ie: o Se culege petrolul chiar in
bancurile de coraliu zicea FRAAS.
Tot astfel a luat na9tere, dupa FRAAS i bitumenul in terenurile tertiare.
DADBRE constata ca vinele bituminoase au p
o dispozitie stratificata cu urme de scoici de apa
dulce i fara sa intalneasca undeva urme de dis-
locatie, care ar fi ingaduit petrolului sa vie din

profunzimi.
Aceste observatiuni de natura pur geologica

au fost reluate i sistematizate de marele geolog
HFER in 1888. Chimi9tii germani, dupfi exemplul chimi9ti1or francezi, cari prin studii de laborator au cages sa sprijine teoria neorganicA,
au aratat posibilitatea formarii petrolului din

resturi de animale.
[.
_e=
j
ioC
Celebrul chimist CARL ENGLER dela Karls-
(T.
ruhe 9i-a legat numele de teoria organica aniFig. 3. Carl Engler.

mala a petrolului, prin studii stralucite cu care
a documentat aceasta conceptie.
In 1888 ENGLER 1) inealzi intr'o autoclava ce comunica cu un condensator 472 kg. de untura de ficat de morun de densitate 0,930, la o
presiune de 10 atmosfere. In cursul distilarii presiunea se scobori la 4
atmosf ere, iar temperatura se tidied dela 3200 la 400. Din condensator
iqira gazuri combustibile, apoi un uleiu ce continea substante acide,
corpi gra9i saponificabili.
i) Zur Bildung des Erdls, Berichte d. deutsch. Chem. Ges., 21, 1816 (1888).
Zur Geschichte der Bildung des Erdls, Ber., 33, 7 (1900).
Die Entstehung des Erdls. Chem. Ind., 1895.
La Chimie de la formation du Ptrole. Congas international du Ptrole, Paris,
1900.
www.dacoromanica.ro
2*
20
Uleiul ie,it din condensator a fost din nou distilat sub presiune, in
aceleai condiiiuni i s'a oblinut 299 kg. de uleiu, de o densitate de 0,810.
Culoarea era bruna cu fluorescerrce verzi.
Acest uleiu analizat sumar dadea o porciune, cam 320/a solubila:
0,4/s substante solubile in apa,

* hidroxid de potasiu,
4,8/a
o
20,80/0
acid sulfuric concentrat,
o
o
6 0/0
*
*
0
fumant
i un rest de 68% insolubil care fiind supus la distilare fraclionata, a dat
urmatoarele hidrocarbure:
>
La
o
Peste
150
150-300
300
>>
29,5/0 in volume ds. 0,712

57,5/0
ds. 0,817
13 Vo.
Aceste hidrocarbure erau toate saturate, cele nesaturate fiind absorbite

de acidul sulfuric concentrat i fumant.
Rezulta din aceste experierrce ca 940/0 din uleiul total trecut prin condensator, sunt hidrocarbure din care s'au izolat : pentan, hexan 9i octan
normal.
ENGLER reinoi experienta pornind din 492 kg. de pete i obcinu un

rezultat identic.
Prima obiecIiune ce s'a adus teoriei lui ENGLER a fost lipsa materialului de origina.
Chiar daca ar fi vorba de animale mari, cum presupunea teoria la

inceput, Inca obiegiunea aceasta nu ar fi intemeiata.
In 1807 pe malul raului Obi i a afluentului sau Irtisch, pe o lungime
de 2500 km., s'au gasit cadavre de pe9ti pada la 5 m. lungime.
In 1880 OGHSENIUS a gasit in golful Mexic marea acoperita pe o suprafaIa de 275 km. p. cu broate %estoase moarte sau bolnave.
In timpurile din urma (1920) un chimist japonez TSUJIMOTO a des-
coperit in ficatul unor pqti selacieni, hidrocarbure, pe care le-a numit

scalen, dupa numele petilor scalidi, o varietate de rechini, cari au avut
reprezentanci in cele mai indepartate epoce geologice.
IIidrocarburele gasite in uleiul de ficat de rechin, sunt saturate, se gasesc
in stare nativa i sunt foarte asemanatoare celor din petrol.
Ia epocile geologice au trait rechini de acetia, cari se pare ca aveau
ficatul enorm, cantarind o tona 1).
Astazi chiar sunt rechini gigantici de 15-20 de metri lungime (Rhinodon typus), Cetorhinus maximus, Carcharodon Rondeleti i
Carcharias Glaucus.
1) EMILE ANDRE, Chintie et Industrie, vol. III, No. 3, p. 372.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
ORIGINA PETROLULUI
91
TSUJIMOTO') a analizat uleiul din ficatul de Cetorhinus maximus, care
cantarete 8 tone, iar ficatul cantarea 1 tong.

Zoologii insa evalueaza marimea unui strabun disparut al acestor rechini, Carcharodon megalodon, la aproape 26-27 de metri, socotind dupa
dimensiunile dinIilor (15 cm.), singurele resturi fosile ramase, deoarece
ace0i pe0i nu au scheletul osos.
Greutatea unui asemenea pete trebuia sa fie de 216.000 de kg. adica
21-22 de vagoane.
Reconstituind un asemenea pe9te, dupa dintele gasit 0 lu'and ca exemplu
descendentul actual Carcharodon Rondeleti, a carui din-0, seamana cu
dintele fosil, s'a reconstituit un animal monstruos, care este wzat la

intrarea pavilionului cu pe0i fosili dela Muzeul din New-York, 0 in gura
caruia poate sta in picioare un om de talie mare.
Ficatul acestor peti fosili ffind a opta parte din greutatea totala, s'ar
putea evalua la 27 tone. Bine inIeles, aceste cifre pot fi exagerate, dar nu
este nici o indoiala ca material prim a fost indeajuns 0 este i in prezent
in fauna marina, pentru a se reface cantitatea de petrol existenta. In

Japonia uleiul de rechin 0 de alte animale aquatice, este transformat integral in petrol. Uleiul la 400 este trecut peste un amestec de coks i
carbune de lemn. S'a obtinut din acest petrol: benzina, lampant i uleiuri
lampante, toate de calitate buna.
III. Origina organici mixtiti

Animate 0 plante inierioare
Rana la 1865 toate teoriile asupra originii petrolului aveau ca punct

de plecare asfaltul. Descoperirea izvoarelor de petrol din America de Nord,
a introdus un nou element de investigatie in rnainile geologilor. LEsQuE-
REUX scria din Columbia 0 din Ohio lui LIEBIG, ea parerea sa este ca
petrolurile din State le-Unite pot fi rezultatul descompunerii unor vegetale
celulare marine, cum ar fi fucusul. Cele mai noui depozite de petrol din
State le-Unite se gasesc in formaIiunea Devoniana, numita Chemuny.
Aceste formaIiuni sunt pline in toata lungimea lor de urme de fucoide
sau alte plante celulare marine. Dupa LESQUEREUX huila este un cdrbune
de lemn cu lesut lemnos fibros, iar petrolul este un clirbune lichid din plante
celulare.
Dupa aceasta teorie masse mari de Fucus s'au scoborit in fundul apelor,
iar aici, din cauza presiunii i a temperaturii, in decurs de milioane de ani,
s'au transformat in petrol2).

1) J. Ind. Engin Chem., 1917, p. 1098.
2) Din lucrarea d-lui Prof. G. MACOVEI, Analele Minelor din Ronuinia, Anul VIII,
Nr. 6, 1925.
www.dacoromanica.ro
22
KRAMER si SPILKER Inca din 1899, analizand un namol de sub un

strat de turba lfinga Stettin, au gasit o ceara pe care o considera exclusiv
de origin& vegetala, din baccilariacee (alge, diatomee).
POTONIE in 1905, a gsit in apele stagnante un namol bogat in resturi
animale si vegetale, intr'o stare de putrefac/ie specialfi. El a numit aceste
depozite Sapropel.
ENGLER, analizand sapropelul lui POTONIE, a gasit in el 24/0 uleiuri
gudronoase. Un alt namol dela Wansee, langa Berlin, analizat tot de

ENGLER, concinea 22/c, ceara. Infine, pe perecii unei gropi naturale din
Ungaria, intr'un mal, s'a gsit panfi la 18/0 ceara, in timp ce algele verzi
nu con/in deck 100/0 ceara.
Sapropelul, deci, se formeaza si in timpurile de fa/a, iar condi/ia indispensabila este Ca apele in care se fac depozitele, sa fie in repaos, sau
sapropelul sa se depuna pe larmuri in limanuri.
Din experienlele lui ENGLER, rezulta ca petrolul poate lua nastere
prin distilarea grasimilor sub presiune si temperatura mare, condi/ii, care
sunt indeplinite in sanul pamntului, gra/ie timpului.
Deci Sapropelul ar fi. roca mumii a petrolului. Sapropelul este compus
exclusiv din grasimea substazycelor organice. Procesul chirnic pentru a
ajunge aici este simplu: Organismele moarte ferite de contactul aerului
nu dispar, in intregime cfici fiind foarte bogate in substan/e grase, singurele rezistente cum se intampla in alge sau plankton, se acumuleaza in
detrimentul substantelor celulozice si azotoase, care dispar.
Sapropelul este insa graime; pentru a deveni bitumen, trebuie ca

gliceridele sa se saponifice, fie sub actiunea vaporilor de apa la o temperaturri si presiune potrivita in decurs de milioane de ani, fie sub acliunea
solu/iilor saline, care, dupa cum a dovedit experimental KONKLER 0
SCHWEDHEIM, au aqiune saponificanta, fie, infine, sub influenla unor
fermen/i, cum ar fi cytoplasmele lui NICLOUX. Deci, in rezumat, ajungem
din Sapropel la acizi grafi. i glicerin.
Din cauza temperaturii si a presiunii, acizii au pierdut CO2,
iar glicerina 112 0. Au rfimas hidrocarbure in amestec sub cele trei
forme fizice. Acest proces explicat de catre ENGLER se numeste bituminizare.
Bituminizarea se deosebeste de incarbunare (inkolung) prin aceea ca

aicea se ingramadesc atomi de carbon fa/a de cei de hidrogen, pe c'and
in bituminizare, proporlia de hidrogen facd de carbon este mult mai

mare. Prin distilare destructiva, gudronul din carbune da hidrocarbure
benzenice mult mai bogate in carbune, pe and bitumenul (bituminizarea)
da Fin distilare carbure bogate in hidrogen: parafina, etc.
Pe cand, pentru explicarea originii animale a petrolului erau
obligati primii geologi sa admita omorirea in massa a pestilor
www.dacoromanica.ro
si a
...4; 1/4.,
':5'. : :.:-tr'.:isr.-,',.
^."
.;;;;
..i,--.
"- -':!'
. I.
-.
.."-'''' ''
PI
...-.',
.4(..''
\t,
* ii
ca2117,7
'
Card,,,,
.14
V
xmr
,-...0
...
-ixf
-77,7 P) .
-...1-2,4a.d
r, .
'
1111.111. \ \
tsi.,..
ii
0
Ell al
.
I
..
A
.1
tae,
werot
MIK
-
itt E. R I Q IT E
V II S U D
Ir. I
oci
..
W6t.-"ir
I .
Q
,4
i--A
'
,
.,
=MIMI
FI
-.-
1111 I
illi
SLIM
.....
IND
OES
,-.:.4
.ir. '-',' ".. ...""
icav,
Mill
._,
MW^ .`-t.`711
mc a
I,
-:.1
'
...i'lwasg
1-,.
ill, N; .
ILI
rAW
'
i
....
ii"
44
el
..._
n.
1,-.
111111114imila
I.
IOWA 1111111111
le
-",,111
7; , . le
.,
111111111111111L1reilr
v.
4%.
.1.1.0
-
..7
11,,e,
ci
Bd.* ....
0 Qiii
c..,
E
,
!.1.`",;-0...
., = :.,,
.
,&.
sy
).
6-4
2.
.,,,,,,"
..
.
c
ayko.r.
---4-.
qg
................_...._.
......
L...
.1'
0 ,g,,04,1
.ki.:7;,* A....I"'
RD
"PL
M...."
..
..1
eth7 fie
,...,,
,.
....
Iill
..
.1:
..
int/
e.
4.
11
IffitliQ
A/Ae..t.
-li---+
AI
.1t '
:.
..
A.
isr
N...
11::,,,
;..,..C.1
IF
. ' ',. t
:'
P.n. ci..:')'''-
VI.
.,,
Ail
.:
ei
1.-
'
,i
sn.r=
,-.-7:: 4.;'' 01...1:o,,, , rt.I.
..
'
...
C-1,
.,.:: .1:.5.
1111.21.1 011.11.1111
0
6
..
DISTRIBUTIA PETROLULUI
IN LUME
,,
11
Puna petrolifer.
Zda Imant
49.
"---
0)
:1 0
10.000
de
-- n
,...
j'I's1-4"i
..
- Milli
. ..... - -
!'
_........_...
A-____--/
tic
loom
Loao,000
$,
uwoo.000
" -- ,..
,, 50.000.000
',audit In barite.
t.
peke*.
" ---
...--
---
---
:f.Li.,:::::,;:....1...,:irsi:,..,
c.;..,;z4, ;,a; **,..,
www.dacoromanica.ro
------='T
_
-----
4-,r t.. IzzlItz:Vizt::,-------7444:4,-.,
A.
:'.. 1:-,,7: tt-,,V.:- 4.;:i. 1,
(1-:. .-.
23
molustelor, tot din studiile geologice rezulta ca animalele cu volum si

organiza/ie superioara nici nu au contribuit la formarea rocei mume a
petrolului.
Caci in afar& de rocele bituminoase cu pesti, roce care nici nu joaca

vreun rol in formarea marilor zacaminte de petrol, nu se gasesc nici urme
de animale sau plante superioare, care ar fi legate in mod genetic cu zacamintele de petrol.
Faciesul rocelor argiloase, care au fost rocele mume ale petrolului,
aminteste intotdeauna depozite de solu/ii saline foarte concentrate.
Aceste ape, care si. astazi insocesc petrolurile 1) sunt ape marine concentrate din regiunile talazice, au un caracter esen/ial, care le deosebeste
de toate celelalte ape saline: mai intaiu prin o proporcie de sare sporita
si prin lipsa totala de sulfaci. Daca aceste ape sunt fosile si nu au suferit
o concentrare inaintata, este sigur ca au avut drept origina o mare interioara, sau un golf legat cu oceanul printr'un prag pu/in adanc.
Dispari/ia sulfa/ilor este datorita aqiunii reducatoare a hidrocarburelor nesaturate, care dau loc la carbona/i, sari ce exista in abundenta
In unele ape.
In al doilea rand apele acestea sunt caracterizate prin aceea ca au iod.
Acest iod, care in apa mArilor este in mici cantita/i, se &este in corpul
tuturor organismelor animale si vegetale din mare. Se mai afla si In apa
lacurilor sarate sau ale lagunelor, unde sunt materii organice in descompunere. Prezenlei lui se datoreste efectul terapeutic al acestei ape (TechirGhiol, Lacul Sarat, etc.).
Prin scufundarea acestor regiuni talazice, organismele ce au trait, aci,
au fost acoperite cu sedimente izolatoare. Materia organica a suferit
bituminizarea, lasand iodul in apa saran.
Via/a in asemenea solu/ii saline a fost saraca in forme, dar foarte
bogata in indivizi. Aici desvoltarea indivizilor, animale sau plante, nu este
impiedecata Fin lupta speciilor, nici prin schimbared mediului. Din

contra, procesul vielii castiga in intensitate prin caldura solara absorbita
de soluVile sarate intr'un climat de stepa 2).
Rezulta o via/a foarte bogata, daca /inem socoteala de scurtimea ciclului ei si puterea extraordinara de reproducere. Deci, este deajuns material microorganic pentru a forma roca muma a petrolului.
Din Carpa/i pana in Crimeia, (vezi harta alaturata) apoi pe la nordul
si sudul Caucazului prin Baku cat si pe sub Marea Caspica 'Ana in

Urali, adica unde astazi se intinde marea patura petrolifera din Europa
a fost in era tegiard o mare nesfarsita cu o fauna exuberanta.
1) Din lucrarea d-lui Prof. G. MACOvEI, Ancdele Minelor din Romania, Anul VIII,
Nr. 6, 1925.
2) Din lectiile d-lui MRAZEC, Analele Minelor, V, 5.
www.dacoromanica.ro
94
Bituminiz area
Rocele organice se pot impani in 3 grupe:
1. Roce humice.
2. Liptobiolite.
3. Roce sapropelice.
1. Rocele humice, depozitele de plante din WO 0 de pe uscat,

care prin putrezirea ferit de aer, au dat turba, lignitul i huila.
Acest proces de putrezire a fost numit de catre POTON1E incArbunare
(inkohlung).
2. Liptobiolite, din plante terestre numai dup putrezirea substanIei

celulozice, se depune partea rezistentg, ceara sau rfiOna sub numele de
fichtelit, copal, chihlimbar, etc.
3. Sapropel (ml, nmol putred).
Prin putrezirea organismelor, In cea mai mare parte inferioare (alge,

plankton), care se depun pe -1:firmul apelor stagnante, amestedindu-se
cu nisip sau ml. Depozitele aceste pierzfind partea celulozica i azotoask
ingramddesc partea gras.
Pentru formarea sapropelului trebuie ca fauna 0 flora s'a fie abundentrt
iar apele sa fie linitite.
In epoca terliark cfind temperatura a fost cu 9 sau 10 grade mai ridican deck in zilele noastre, micro-flora i micro-fauna se presupune c a
fost extraordinar de exuberant-A. Bogkia in materii organice a unui depozit rezula din diferenla intre it4eala cu care aceste materii se depun
0 itwala cu care dispar prin oxidare ; iar iuleala de oxidare depinde de
uprinta cu care oxigenul se reinoiqte in ap. In profunzimi reinvierea
oxigenului se face prin valuri, prin maree, i prin curen0.
ViaIa este imbelugatA in apele ce conIin hrana planktonick dar

depozitele se formeafa cfind aceste organisme sunt conduse inspre adapo-
sturi unde nu mai pot trdi. Dup formarea depozitului, urmeaz'A faza
inamolirii, care oprwe oxidarea. In ce prive0e materialul viu, acesta a
putut fi: a) Dintre pegetale: alge, diatomee i bacteriile planktonului, apoi
varexuri din laminare i din sargase ; fugere de apei, ierburi i stufuri
de mare ;
b) Dintre animale, au putut fi: foraminif ere din plankton 9i foraminifers
bathonice a m'arilor pulin adnci, coralii de maxi calde, molute i peti
vertebraIi.
Cu toate ea' trAesc in condiIii foarte diferite, exist intre toate aceste
elemente organice o apropiere chimic de aa natura, inck, cu toate au

contribuit la formarea petrolului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
ORIGINA PETROLULUI
25
In Marea Ro0e 0 astazi, nu este punct in lungul larmului, unde

svacnirea 0 contracliunea vielii sa nu se invedereze cu o putere, ce da
suprafelei marii, in lungul recifului de coral, imagina unei adevarate paturi
de viata.
Miriade le acestea nesfar0te de animale mici, dela infuzori pana la
radiolare, numeroase ca nisipul marii, au format pe vremuri, din cadavrele lor, adevarate mormane in lungul coastelor, unde, acoperite de
paturi de nisip 0 noroi sarat, au fost, in decursul milioanelor de ani, acoperite de alte depozite de animale, facute la fel, ingramadind astfel in
profunzimi de mii de metri, rezerva de material prim pentru petrolul
de astazi 1).
Descompunerea putreda a inceput chiar cu moartea celulelor. Partea

slaba, materia azotoasa, a putrezit, transformandu-se in corpuri gazoase ;
iar partea rezistenta, partea grask a format sapropelul.
Depunerea sapropelului a mai fost ajutata 0 de soluliile saline ale

marilor. Acestea, jucand rol de electrolili, au contribuit la precipitarea
imediata a materiilor in suspensiune, fie organice, fie anorganice. Argila,
ca substan-ca coloidala, are proprietatea de a absorbi substantele organice
0 astfel, incarcata cu resturi animale 0 vegetale, se precipita, cazand la
fund. Aici acopera substanta organick ferind-o de putrezire propriu zisa,
form'and, intr'un cuvant, sapropelul.
Prin saponificare, am vazut cum sapropelul, se transforma intr'un

amestec de acizi gra0 i glicerink apoi prin pierdere de anhidrida carbonica
0 apa, intr'un amestec de hidrocarbure, in bitumen.

Transformarea acizilor gra0 in bitumen se mai poate face 0 sub aciiunea catalizorilor comuni, cum este pamantul fosil, kieselgurul, nisipul,
dupa cum au aratat ENGLER i SEVERIN 2).
Tendinla actual& este de a se da bacteriilor anaerobii 9i enzimelor

acestora un rol precumpanitor in formarea petrolului.
Intr'adevar in unele namoluri de formaliune noua s'au gasit chiar
bacterii fosile. Aceste bacterii, precum i enzimele Mr, ar fi descompus
proteinele in amine i alIi compu0 azotaii 0 tot ele au transformat substanIele hidrocarbonate ale microorganismelor in alcool 0 grsimi. In cele
din urma, tot pe cale biologica, ia natere petrolul.
Factorii cari determina specia bituminizarii 0 deci compozilia finala
a unui petrol brut, sunt: natura rocei 0 condi%iile de depozitare. In ce

privqte transformarea materialului prim in bitumen, aceasta se poate
datora 9i temperaturii 0 presiunii, cu 0 fara catalizori, dar s'ar putea
atribui 0 acliunii bacteriologice. i in acest caz, microbii aerobii nu ar
1) Din Natura, Nr. 6, 1911, E. SEVERIN.
2) Zeitschrift fr angewandte Chemie, XXV (1912) Heft 4 ; Seite 153 ff.
www.dacoromanica.ro
26
interveni deck inteun mic numar de cazuri. Cei anaerobii, ace9tia dau
loc la hidrocarbure, la derivati sulfurici 9i fosforati. Aceste transformari
bacteriene sunt repezi, fat-a de reactiunile chimice ulterioare.
Bitumen solubil i insolubil
In Mexic, Antilele engleze, In Guadelupa i Trinidad (langa coasta

Cubei) se gasesc adevarate lacmi de bitumen solid sau asfalt. In Neuchatel
(Val de Travers) sunt roce de asfalt amestecate cu nisip sau argil& ;

infine, mai sunt i isturi bituminoase, de unde bitumenul se scoate
prin distilare.
Bitumenul lichid alcatuete 'Muffle petrolifere, in cel gazos, izvoarele
de gaz natural.
Oricare ar fi bitumenul, dar din punct de vedere fizic, se imparte in
bitumen solubil i insolubil n solventii organici.
Bitumenul din Mexic, Antile, Guadelupa i Trinidad este solubil. Cel
din isturile dela Autun, din 9isturi1e Australiene i Scotiene este insolubil.
Daca bitumenul provine din grasimi, care sunt aa de solubile in disolventi organici, existenta bitumenului insolubil, nu se poate explica,
cleat prin faptul ca substanta grasa a suferit o polimerizare.
ANSCHUTZ a observat ca acidul salicilic, prin pierdere de apa, da un
tetrasalicid:
4 C6H4 /COIOHI
\0
IH
4140
-F[C,H4
C10-I
\o 14
un corp foarte putin solubil in cloroform. Iar mai departe, un polisalicilid :
[ C,H4
/C
\0
cu desavarire insolubil.
BACKELAND, condensand fenolul cu formaldehida i adaugand acetona
sau uleiu de terebentina, obtine bakelite, din care se fac placi pentru
acoperit mesele de laborator. Tot astfel i bitumenul insolubil poate proveni din o polimerizare profunda a substantelor organice.
Invers: prin incalzire menajata, bitumenul insolubil se transform&
partial sau total in bitumen solubil. Chiar chihlimbarul, copalul, incalzit,
la 3200 se transforma in produse solubile.
$isturile dela Autun incalzite cu C6H6 dau o portiune solubila, iar

restul ramas, incalzit la 400, da din nou o portiune solubila.
www.dacoromanica.ro
27
Se poate ca in natur sa se fi format intaiu bitumenul insolubil, care

in urmfi s'a transformat in bitumen solubil.
Polimerizarea s'a fcut sub presiuni mari, care au fost necesare pentru
a men-tine in prezenta sffirfimaturile de lanturi pentru a se condensa.
Puterea catalitica a diferitelor pfimnturi a putut, iarfis, sa accelereze

reaetiunile.
Clasilicarea bitumen ului natural

Bitumenul natural poate fi considerat c'd a trecut prin urmAtoarele faze :
1. Anabitumen (catre bitumen). Toate formele probitumice, ca sapropelul, ceara de alge, ceara de lignit (montan wachs), piropisit, chiar si
ozocheritul, toate acestea sunt compuse din esteruri i acizi liberi, avnd
si putine hidrocarbure. Ele sunt solubile in benzen si sulfur& de carbon.
2. Polibitumenul, rezultfi din condensarea anabitumenului sub formfi
de substante insolubile. Aici sunt cuprinse rocele bituminoase, sisturile
de Scotia, de Autun, sisturile possidoniene, menilitice, etc.
3. Catabitumenul (dela bitumen). Produs de depolimerizare, din polibitumen sau direct din anabitumen, Catabitumenul poate fi semilichid,
sau lichid vfiscos. Prin incfilzire d'a partile cele mai grele din petrol.
4. Ecgonobitumen. Petrol gata format, petrol propriu zis in care este
intotdeauna putin catabitumen, resturi de anabitumen, acizi grasi cu

esteruri de ale lor.
5. Oxibitumen. Oxidarea si polimerizarea ecgonobitumenului duce la
oxibitumen, la asfalt.
Asa c in rezumat avem:

Griisimi animate sau vegetate.
4, (prin putrezire)
Sapropel.
4, (prin saponificare)
Bituminizare.
I Solubil.
1 Acizi, esteri, hidrocarbure.
Bitumen insolubil.
..--------*- II. Polibitumen Hidrocarbure cu pond molecular ridicat.
Carbonali Inca' oxigenati.
I. Anabitumen
.e
Produs depolimerizat: Bitumen solubil din sisturile

III. Catabitumen / dela Autun, etc. Provine direct din anabitumen sau
din polibitumen.
IV. Ecgonobitumen: Petrolul contine si I i II.
V. Oxibitumen : Asfalt, smoala, etc.
www.dacoromanica.ro
28
Ecgonobitumenul este un nume generic, este ultima faza a bitumenului
catre petrol. Ar urma de aicea ca sa nu existe decat un singur tip

de petrol, avand in vedere materialul de origina.
Din Sapropel, prin saponificare se ajunge la acela anabitumen, fie
ca sapropelul este din animale sau din vegetale inferioare. Dela anabitumen inainte, insa, prin polimerizare ajungem la polibitumen si aicea
intervin condiOuni speciale, dupa regiunile in care fenomenul are loc,
condiOuni de care depinde felul petrolului. La difereirce de presiune, de
temperatura, de paturi inconjuratoare, corespund alte produse de polimerizare, alt polibitumen insolubil, deci alt catabitumen, alt ecgonobitumen. Aa se poate explica varietatea zacamintelor de petrol la suprafaIa
pamntului.
Ceeace este mai greu de explicat, este mecanismul chimic dupa care
au luat natere bidrocarburele ce constituesc petrolul rusesc: Hidrocarbure
ciclice saturate sau nesaturate. Este tiut doara ea' in orice distilare sub
presiune i temperatura, o catena se sfarma, formand hidrocarbure lineare,
ca in petrolul american i nu o consolidare cu structurci ciclicd, ca in naftenele din petrolul rusesc.
Prin lucrarile lui SABATIER, se explica admirabil formarea naftenelor
in petrol, ceeace, dimpotriva, nu se putea explica prin teoria lui ENGLER,
in prima ei faza.
Cu toate acestea nici prin lucrarile lui SABATIER nu se lamurete coin-
plect chestiunea, de vreme ce in petrolul sau sintetic, majoritatea hidrocarburelor sunt din pentametilen, pe cand in natura majoritatea sunt din
hexametilen. Se tie, de altfel, ca BAEYER, in teoria tensiunii (Spannungs
Theorie) stabilete c hexametilenele sintetice sunt pulin stabile i au

tendinIa de a trece in pentametilenice. Felul in care au luat natere hexametilenele in petrolul rusesc, este cu totul diferit de acel ce rezulta din
lucearile lui SABATIER i SENDERENS.
Pfina in 1902 ENGLER n'a putut, dupg cum am spus, explica cum
ar fi putut lua natere naftenele in conformitate cu teoria organica a
originii petrolului.
Prezenta naftenelor in petrol 1)

Inca din 1883 BEILSTEIN 0 KURBATOFF 2), apoi SCHUTZENBERGER
i JONINE 3) au descoperit c petrolurile din peninsula Apscheron (Regiunea
Baku), in cea mai mare parte (80-900/0) sunt constituite din hidrocarbure
1) Dupa WISCHIN: Die Naphiene.
2) Journ. ruse. phys. chem. Ges., 1883. S. 5, 238, 307; Ber. deutsch. chem. Ges.
1880. S. 1818, 2028; Wagners Jahres, 1880. S. 847.
2) Comptes rend., 91, 823.
www.dacoromanica.ro
29
de tipul CaH,. Cu aceasta ocazie si-au pus chiar intrebarea, in ce chip

au luat nastere aceste hidrocarbure in petrol?
Se stie ca ENGLER (1888) in petrolul salt sintetic, obtinut prin incal-
zirea grasimei de peste in autoclava si apoi prin distilare, nu a putut

obline naftene.
In 1898 THORPE i YOUNG, apoi ENGLER si HALMAY, ENGLER i
SCHNEIDER, au observat ca uleiurile grele dau prin distilare destructiva

(crakare) un amestec de naftene 0 parafine.
0 incercare de a ajunge la naftene pe cale sintetica a facut-o ASCHAN
in 1902, pornind din amilen1) si clorura de aluminiu, la temperatura
camerei. Dupa cinci saptamani a separat prin distilare o hidrocarbura

ciclica: metiltetrametilen (metilciclobutan):
CH2CH2
I
CH3CH2CH2CH =-CH2-4. Al Cl3-0 I_
CH,CH
CH3.
De0 ENGLER i. ROUTALA 2) repetand experienta lui ASCHAN, nu
au obtinut metilciclobutan, dar cu toate acestea, au obtinut (630/0) un

produs cu un pond molecular ridicat, iar restul era compus din uleiuri
usoare. Fara indoeala clorura de aluminiu, provoaca la temperatura ordinara o ingramadire de atomi de carbon. ENGLER i ROUTALA au fficut
acelas lucru fara catalizori, incaIzind amilen 0 hexilen sub presiune

si timp indelungat. S'au obtinut omologi formenici si naftene ca : heptanaftene, octonaftene, nononaftene a si /3 si chiar naftene in CH, C12,
pana la C15.
Din aceasta operatie ramane un rezidu vdscos, asemanator uleiurilor
de tins din petrol, care stim ca sunt compuse din olefine. Acest rezidu
supus la aceleasi operatii, da din nou naftene. Bazat pe asetnanarea dintre
rezidul ce ramane dela amilen si hexilen, si acel natural al uleiului din
petrol, Halmay a operat asupra unui uleiu de uns curat (Zilinderl)
din Baku si incalzindu-1 intr'o autoclava le otel de 3,5 lit., printr'un
curent electric timp de 4-5 ore la 400-410, sub o presiune de '100 de
atmosfere, a obtinut in fractiunile superioare aproape 70% naftene. Deci
din olefine a trecut in naltene. Acestea sunt fapte experimentale. Urmeazd
de aici cd naltenele pot fi considerale ca produse secundare din resturi nesaturate.
1) Lieb. Ann., 324, 16, 1902.
*) Iber die Bildung der Naphtene im Brad Ir. OSKAR ROUTALA, Dissertation,
Karlsruhe, 1909.
www.dacoromanica.ro
30
CAPITOLUL H - ORIGINA PETROLULUI
Concluzia pe care o tragem din aceste cercetari, este urmfitoarea:

Sapropelul, prin saponificare, a dat acizi liberi sau sfiruri alcaline, iar
acizii prin pierdere de anhidrida carbonica, au dat bitumenul.
0 descompunere normala ar duce la hidrocarbure cu eaten& lineal%
i cu pond molecular ridicat (C16 Hu), nu ar duce la hidrocarbure gazoase
sau fluide. Trebuie sfi admitem, deci, ca au fost reactiuni mult mai pro-
funde. Un factor indispensabil in pamant a fost presiunea, caci altfel

sfaramaturile de larguri s'ar fi indepartat, i. nu s'ar fi putut condensa.
Catalizori nu sunt indispensabili, caci, in milioane de ani se pot face reacIiuni de condensare, fara intervenTia lor. Factorul timp joaca aici un rol
covar0tor.
In ecgonobitumenul ordinar se tie c s'au format atat parafine, cat
i olefine, iar acestea prin condensare, dupa cum dovedete experieni,a,
s'au condensat in poliolefine 0 apoi in naftene:
/ !\N
Olefine
Parafine
Poliolefine
*/
Uleiuri de uns + H
...4----**---
Y Naftene.
Prin condensarea olefinelor in poliolefine s'a pierdut hidrogen, (land

uleiu de uns, mai nesaturat, mai sarac in hidrogen. Hidrogenul rmas
liber se fixeaza, prin migraIiune moleculara, pe olefine, saturandu-le i
&and pe de o parte parafine, pe de alta naftene.
Daca luam decilenul:
4 Ci0 H20 --).- 2 (C20 H40) ---> 2 C10 H22 + C20 H36
Olefina
Poliolefina
(Dodecilen)
Parafina
(Decan)
Unsoare
(Dihidroterpen?)
Daca produsul final C20 H36, care a i fost izolat de catre KRAMER i
SPILKER este o unsoare mai saraca in hidrogen (Cr, H2_4), se poate sa
fie un dihidroterpen 2 (C10 H10). Important este faptul ea hidrogenul
pierdut se fixeaza pe olefine, &and parafine 0 naftene 0 lasand ca rest
o unsoare i mai saraca in hidrogen.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
31
ORIGLVA PETROLULUI
latei un tablou complect al acestor transformari.
RESTUR I DE GRASIMI SI PLANTE

Dupa dispariIia substancei putrescibile, rAmtin:
Greisimile.
Sapropel.
Bitumen in diferite fate

1.
`1'
Parafine:
I lichide
gazuri
Olefine
Parafine (solide)
1
+
Parafine
lichide
I
IPoliolefine 4
4'
Olefine
Unsori
(Cn Hin)x
4'
1
Parafine:
lichide
gazuri
Uleiuri de uns
Naftene
1
4,
4,
Parafine Naftene Uleiuri

lichide
de uns mai
grace in H.
Prezen-ca naftenelor in petrol i lipsa complecta in petrolul sintetic

al lui ENGLER este un argument cu atat mai serios Impotriva teoriei
acestuia cu cat SABATIER reuia sa produca pe cale sintetica mice petrol,
fie pensilvanic, fie rusesc.
Graiie experienlelor lui ENGLER cu ASCHAN, HALMAY i ROUTALA,
s'a putut explica modul in care a luat natere aceste naftene In petrol,
incat singura slabiciune, de ordin chimic, a acestei teorii, a fost Inlaturatfi.
www.dacoromanica.ro
32
Superioritatea teoriei organice a originii petrolului

Teoria lui SABATIER, din punctul de vedere experimental, explic&
admirabil prezenIa tuturor hidrocarburelor In cele trei grupe de petroluri.
S'ar putea totti
aduce o obiegiune chiar, de natur& chimica
Cum
putea exista catalizori comuni ca Ni, Co, Fe, redu0 in sfinul pamntului?
Dar i aicea s'ar putea raspunde c in locul acestora au putut exista catalizori, cari, inteadevar exist& In pamfint, ca : pmntul fosil (Fullererde),
kieselgurul, sau nisipul, care ajut enorm la transformarea uleiurilor

in hidrocarbure, dupa cum au dovedit ENGLER 9i SEVERIN1). Un punct
slab al teoriei lui SABATIER, este iar4 explicarea prezenIei acetilenului
In sanul p&mntului, caci acetilenul este punctul de plecare a tuturor

hidrocarburelor, In toate teoriile anorganice. Nici prezenla bazelor piridice
in petrolul natural nu se poate explica prin aceste teorii. Dar argumentul
precumpAnitor In favoarea teoriei organice este activitatea optic& a petrolurilor naturale.
Activitatea optica' a petrolurilor naturale

Toate petrolurile naturale deviaz lumina polarizat& la dreapta, afar&
de unul indicat de BIOT, din insula Java, care o deviaza la stnga. WALDEN,
cel dintAiu, a adus acest argument, ca honritor in teoria organic& a originii
petrolului.
WALDEN, observnd ca" vegetalele sunt dotate cu o activitate
opticd superioar& substanIelor animale, a admis ca petrolul ar fi
exclusiv de origin& vegetal. El mai sprijin& ipoteza sa pe faptul c

pe and petrolurile sunt dextrogire, activitatea substan%elor animale este
levogira.
Vom discuta numai valoarea acestui argument. Se pare stabilit faptul

c activitatea optic& a petrolurilor, ar fi datorit unei substanTe tipice
organice: Colesterina.
Colesterina a fost descoperit de CONRADI in 1775 in calculul biliar ;
CHEVREUL, care a analizat-o, i-a dat numele de Colestering, din Holy

(fiere) i Steri (solid).
BERTHELOT i-a determinat func-cia alcoolica, iar WINDAUS i-a determinat formula de constitulie, reprezentnd-o ca pe un terpen complex,
cu o funcIie de alcool secundar: C26 H46 OH. Corp solid, ca toti alcoolii
terliari se tope9te la 145.
1) Z. t. angew. Chem., 1912, 153.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
ORIGINA PETROLULUI
33
Formula desvoltata ar fi dupa WINDAUS:
(CH3) 2. OH. CH2. CH2 Cu. Hn
\/ \
CH
CH
CH,
CH,
CH
CH. CH3
CH
CH
HO. CH
CH,
Colesterina este foarte raspandita in organismul animal. In creer (in

corpul calos) uscat se gaseste 15,200/a, in nervii usca/i 60/o, in ficat uscat
6%, in ficatul de peste 0,810/0, In icre de peste dela 0,5 la 2,2/s, In untura
de peste 4-5%.
Pentru a identifica colesterina se dizolva materia in pulin eter si se
amestea cu o disoluIie de 5/0 brom in 200 par%i de acid acetic glacial,
pang ce dispare coloralia bruna. Se depun ace lungi de dibromurei, fuzibile
la 124-125.
RAKUSIN a dat o reacliune colorata preconizata de TSCHUGAEFF:
Cateva piaturi de acid tricloracetic, dau cu o solu%ie slaba de colesterina
o coloraIiune roz deschis. Dar aceasta reaqiune nu este sigurk deoarece
CHARITSCHKOFF Incercand-o i cu petrolul lui SABATIER, a olycinut
aceea colora-ciune.
Identilicarea colesterinei in petrol. Fracliunile superioare nesaponificabile din petroluri, dizolvate in alcool absolut si lasate s cristalizeze,
dau un depozit din care, clack' nu s'a izolat colesterina, s'a izolat cu ajutorul
acidului acetic, acetatul de colesterind, sau de fitosterink o modificare

a colesterinei 0 care se gaseste in plante.
Reaqiunea cea mai buna pentru a identifica colesterina In petrol ar

fi a lui SALKOWSKI. Se dizolvete colesterina, sau soluIie de colesterina
in cloroform si se adauge un volum egal de acid sulfuric concentrat. Se
coloreaza solucia in ros ca sangele, care devine purpuriu, pe and acidul
sulfuric, devine verde fluorescent.
NEUBERG i MARCUSSON au ardtat ca in regnul animal este mult
mai raspandita colesterina decat crede WALDEN. In ce priveste faptul c
ea este levogirk acestia au aratat c ea poate da produse de descompunere
dextrogire, dupa cum se intampla si cu alte substanIe, asa cum a aratat

MARCKWALD c alcoolul amilic levogir de fermentare, d o amina tot
levogira, dar da eteri dextrogiri.
ENGLER, introducand colesterina intr'un uleiu de pe0e, si supunandu-le la distilare, a oblinut un petrol dextrogir.
www.dacoromanica.ro
34
CAPITOLUL II
ORIGINA PETROLULUI
In ce privete petrolul lui BIOT din Java, care deviaza lumina la stanga,
se poate ca a cest petrol s fi fost artificial, cum erau uleiurile lampante

ce se preparau prin 1835 prin distilarea bitumenului dela Autun (Fabrica
Selligue din St. Leger en Bris).
RAKUSIN a observat ca unele fracliuni de petrol au o activitate

optica foarte redusa, iar altele foarte puternica. S'ar putea admite ca,
dupa cum portiunile cu pond molecular ridicat provin din autopolimerizare, tot astfel 9i resturi active optice pot da produse de polimerizare in
fracliunile superioare, unde activitatea optica este considerabila.
In rezumat, activitatea optica a petrolurilor pare a fi datorita colesterinei i substanIelor asemanatoare. Nici colesterina, nici fitosterina nu
s'au izolat din petroluri, dar s'au izolat produse de descompunere ale
acestora. Acestea au o activitate optica foarte puternick si care, imprdstiat in massa de petrol, da acesteia o activitate redus, dar destul de
sensibila.
Activitatea optical indusa
S'a pus intrebarea daca petrolul, fiind de origina anorganica, nu ar fi

putut dobfindi activitatea sa optica, prin inducIie, dela elemente cu activitate optic& nativg.
LE BEL si VAN'T HOFF
au incercat sa obtina' corpi cu activitate
optica, din corpi inactivi. Procedeul lor consta in a supune corpii inactivi
la aqiunea luminii polarizate.
Chiar daca nu au oblinut rezultatele ateptate, dar au emis ideia ca
s'ar putea, printr'o cauza oarecare, induce activitatea optica, intr'un

anumit corp inactiv din natura.
WALDEN qi MEYER supunand acidul amigdalic [C20 H28 Old 0 bromura de Stilben [C, H
CH = CH C6 114 Br] la aqiunea unui camp
magnetic, au indus acestor corpi, o activitate opticd trecatoare.
WALDEN si NEUBERG admit c'a s'ar putea explica activitatea optie
a petrolurilor naturale printr'o influenca subtila de natura terestra sau
cosmica, un fel de acliune polarizanta, in decurs de milioane de ani,

care ea singura ar fi putut determina activitatea optic-a a petrolurilor
naturale.
Lucrul nu ar fi cu neputinia, dar ar trebui facute experien%e, care

pana astfizi lipsesc. Ceeace pare definitiv hotarit pentru partizanii teoriei
organice a petrolului este ca: Substargele optice active ale petrolului constau
din adausuri, relativ mici, de substance foarte active. Aceste adausuri ar fi
de natura colesterinei cu mici cantitai.i de substanIe puternice active.

Pana ce se va putea dovedi ca activitatea optic se poate induce i ca
nu este nevoie de prezenla unei substanle de provenienla animala pentru
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJL II - ORIGINA PETROLULUI
35
ca un petrol sa aiba putere rotatorie, activitatea optic& ramane argumentul

principal al teoriei organice a petrolului.
Ipoteza originii organice a petrolului are ca punct principal de reazem
faptul ca aproape toate 14eiurile sunt optice active. Sensul rota/iunii insa
nu da o indicaie precisa c materialul prim ar fi animal sau vegetal.
Metanul exista in cantitali enorme in apropierea regiunilor petrolifere.
America de Nord produce cam 40 bilioane metri cubici pe an. Si este tiut
e metanul s'a format printr'o descompunere lenta a algelor marine i a
altor vegetale ; printr'un proces de fermentare a celulozei.
LIND i BARDWELL (1926) au gasit ca prin bombardarea particulelor
alfa (a) din substantele radioactive asupra hidrocarburelor, se formeaza

o serie foarte complex& de compui hidrocarbonali. Autorii sunt de parere
ca substantele radioactive ce se gasesc in roce, prin desagregarea lor au

produs heliu i particule a, care au dat loc condensrilor.
Ei au calculat c se formeaza eke 1,2 mgr. de hidrocarbura lichida la o
formaIiune de 0,000017 C3 de heliu. Deci, aproximativ 80 de tone de lichid
de fiecare m3 de heliu produs.
Numai in regiunea El Dorado i Kansas din America de Nord se evaluiaza cantitatea de heliu la 70.000.000 de picioare cubice ; ceeace ar corespunde la 2000 de milioane de tone de hidrocarbure lichide. Se presupune
bine inIeles
ca toata cantitatea de heliu provenita prin desintegrarea
substanIelor radioactive a ramas in interiorul rocelor.
Geologul american WATERSCHOOT este si el de parere ca nu hidro-
carburele ware au provenit prin crakare din cele grele in sanul pamantului. El considera efectul presiunii fara valoare i admite c& numai temperatura i catalizorii sunt hotaritori. Dupa el, hidrocarburele upare pot fi
transformate in compu0 bogaIi in atomi de carbon i mai pulin volatili.
Bombardamentul radioactiv poate el singur s aduca la indeplinire
aceasta transformare. Mai ales Ca radioactivitatea este mai totdeauna
prezenta in rocele mume ale petrolului, iar prezenta heliului este o indicalk signed.
In ce privete materialul prim WATERSCHOOT admite ea ar proveni
din lacuri i lagune pline cu resturi de organisme de vegetale microscopice.
Dupa el rocele marine sunt numai in mod exceptional bituminoase. Si
chiar and aceste roce au indestul bitumen, acesta da un randament in

hidrocarbure lichide i gazoase numai de 20-253/0 prin distilare. Dar MAC
COY a dovedit c rocele marine sunt deobiceiu prezente in straturile bo-
gate de petrol1).
1) Journ. Scient. acad. Tech., 1930 ; Id. Petroleum Times, 1930.

:3*
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
C OMP 0 ZITIA CHIMICA A PETR OLURIL OR

Metodele fizice, singurele aplicabile in laborator si in technica, nu sunt
Indestulatoare pentru a lamuri compozitia unui petrol. Chiar and aceste
metode sunt aplicate riguros, totus nu ajung pentru a izola termenii

unei serii de hidrocarbure. Fie, de exemplu, o fracciune ce fierbe intre
500-700. Avem aici, pe langa alti termeni, 5 hexani.
1. Hexanul normal fierbe la 68
2. Metilpentanul
o
*
62
3. Metil 3 pentan
o
o
64
4. Dimetil 2,2 butan o o 500
5. Dimetil 2,3 butan o * 58.
Chiar daca prin fractionari repetate am ajunge sa separam al patrulea
izomer, care fierbe la 50, tot nu am putea separa pe ceilal0 4, cari vor
rarnne neidentifica0.
Pentru fracIiunile superioare separarea este si mai grea, fiindca prin
ridicarea temperaturii, natura petrolului se schimba. Un petrol distilat
o singura data, nu mai este identic cu el Insus. KRAMER i CHARITSCHKOFF au si propus pentru acest scop, distilarea la rece.
Cu toate acestea, metodele fizice sunt 'Ana In prezent, singurele apli-
cate pentru a separa clasele de hidrocarbure. Pentru identifiearea lor,

precum si a termenilor lor, sunt foarte multe metode chimice, speciale
fiecarui caz, dar toate necomplecte. Asa ca, de o analiza stiimifica a unui
petrol, Inca nu se poate vorbi.
Greutatea analizei este sporita si prin prezenIa in petrol a unor corpi
straini, avand puncte de fierbere identice cu a unor anumite hidrocarbure.
Asa, compusi oxigenaIi: in unele petroluri 'Ana la 6/a sub forma de
fenoli si acizi (C 1/22 02). Compusi cu sulf, cari se gasese mai in toate
petrolurile dela 0,102/0 in cel rusesc si romanesc, pada' la 0,80-0,900/ in
cel american si japonez. Petrolurile din Tegernsee nu au deloc.
www.dacoromanica.ro
Compozitia chimiefi a petrolurilor

Principalele hidrocarbure
E. Severin (Karlsruhe 1912, revrizut 1930)

-
PARAFINE
Fierbere
OLEFINE
(C n II, n+2)
31-32
n. Pentan.
36
n. Amilen
Trimetiletilmetan
58
DimetilisoproT
62
pilmetan .
Dimetilpropilmetan .
64
68
69
70
72
n. Hexan .
(C n H 2 n)
Fierbere
CH-CH,
CH,
39-40
49-50
(C n H , n-6)
NAFTENE
NESATURATE
(C n H 2 - 4) etc.
Metiletilacetilen . 0,607
CH3 > C= CH,
-4-..2
Trimetiletilen . . . 0,625
. 0,622
NAFTENE
SATURATE
AROMATICE
(C n H 2 n)
TAI3ELA Nr.
. 0,648
. 0,683
Tetrametilen .
. 0,700
0,6448
.
. 0,666
. 0,677
. 0,600
n. Hexilen .
CH
CH33>
Metilpentametilen 0,748
1,4101
C113
c= < Clia
79
80
83
84
. 0,874
1,5014
Benzen
Ciclohexan .
. 0,778
1,4266
Ciclohexan
CI-12-CH2-CH
0,7995
. 1,445
83
. 0,8463
86
. 1,4630
1
1
Cielohexadien
86
CH
CH
-a--._
Heptilen
95
Heptan .
98
101
. 0,7030
CH .
. 0,683
Metileiclohexan . . 0,7694
(Heptanaf ten) . . 1,424
103-105
101
Metileiclohexan
Toluen
110
111
0,869
1,4955
116-118
Octonaften sau . . 0,7688

dimetileiclohexan
(Putokin) 1.3-1.4
122-123
125
131
\CH_CH\7 CH.
(2 isom.).
0,722
Octilen
Octan
0,702
132-133
133-134
1,4234
Metilciclohexadien
. 0,806
1,445
. 0,8478
1,4788
CH=CH
CII,<CH=cH>CH-CH,
Etilbenzen
.--
. 0,777
0,883
116-118
122-123
Dimetileidohexadien
Etilciclohexan
111
-__ -
103-105
131
0,838 ,
132-133
1,466
1-4
133-134
136
137
Paraxilol .
C, l I, Metaxihol .
t Ortoxilol .
138
142
144
metilcielohexan
. 0,830
. 0,881
13(i
Nononaften: Tri- 0,784
.
.
0,893
1. 2. 4.
Cumol
168
: 0,867
Coll,- CH4H1-13
. ..3
0,718
Nonan
150
152
144
Trimetilciclohexan 0,7807
155-156
C,
159
160
165
Propilbenzen . 0,867
1112
Mezitilen
. 0,865
Pseudocamen . 0,895
167-168
169
172
173
175
a) Decanaften (M) 0,783

/3) Decanaften . . 0,792
(Rudewitsch)
a) Decaterpen
160
Hemimeliten
0,7512
Decilen
150
0,746
Deean
Cimol. m.
. 0,865
175
isopr. b. C113C.115-01.<1:
Metacirnol .
C, IL"
177
180
185
192
195
196
202
. 0,862
/3) Decaterpen
Butilbenzen . . 0,864
Durol
Isodurol
Undecan.
1 Endecanaften
96 Undecilen
204
234
252
Tridecan .
Tetradecan
0,7684
.
. 0,860
. 0,795
Prenitol?
CC:: Hu:21
. 0,772
. 0,775
.
.
.
185
. 0,776
. 0,775
. 0,777
. 0,777
. 0,777
Diizobutilen
(CII,),=C-CH-.C(CH,),
Diamilen C40 II,,
Pentametilbenzen
Melen C30 lloo
204
. 0,847
0,852
Hexametilbenzen solide
Hexaaeetilbenzen
Triamilen Cl 1139
Cerotene C H,
S-ta Barbara
215
Dodecilen
127 Tetradecilen . 0,794

155 Hexadecilen . 0,792
179 Octodecilen . 0,791
Octilbenzen
177
Alieirlice politerpene
263
Pentadeean .
Hexadecan .
Heptadecan .
Octodecan. .
Nonodecan. .
0,8618
1 Dodeeanaften
Poliolefine
270
287
303
317
330
C, II, (C113),
Under.
.
Dictilciclohexadien
15 mm. Presinne
231
..
. 0,758
Amilbenzen
215
. .
Naftalen
Antraren
www.dacoromanica.ro
C43 H4,
C. II
If
C22 H44
252
Mabery
263
270
CAPITOLUL III - COMPOZITIA CHIMICA A PETROLURILOR
37
Compu0i azotului sub formfi de piridine 0 chinoleine se ggsesc in

proponie de 0,05% (Baku), la 0,2% in GaliIia 0 la noi. In Canada se
gfisesc in propoilie de 10/0, tot asemenea la Pechelbronn in Alsacia.
Din punct de vedere al felului hidrocarburelor, putem imparti petrolurile din lume in 2 mari tipuri:
I. Petroluri parafinice (tip. Pensilvanic).
II. Petroluri naftenice (tip. rusesc).

Un petrol caracteristic este cel din Java, Borneo 0 Sumatra ; aceste
sunt caracterizate prin o mare proporcie de hidrocarbure aromatice.
Petrolul romnesc 0 cel galiIian sunt intre cele doug tipuri: pensilvanic 0 rusesc.
dup distilare a tuturor peIn ce prive0e compozitia general&
trolurilor din lume, ea poate fi rezumatfi astfel:
I. Hidrocarbure
saturate
a) Alifatice
Parafine
b) Ciclice
Naftene
Polinaftene
Naftene condensate
a) Alifatice
II. Hidrocarbure
nesaturate
Olefine, Poliolefine
Aromatice
Benzen, etc.
Naftalen
Aliciclice
Naftilenice
Terpene
Politerpene
lb) Ciclice
1
Iar in ce prive9te termenii diverselor serii de hidrocarbure, acectia sunt
cuprinci in tabela Nr. 1.
I. Hidrocarbure saturate
a) Alifatice. [Cn H2n-F2]
In multe petroluri termenii acestei serii formeaza esenIa petrolului

insuc. Aca petrolul din Pensylvania, Ohio, Canada, unele petroluri din
Tegernsee, Tiflis, (Zarskiji Kolodzi), sunt mai toate parafenice.
Determinarea compoziliei acestor petroluri, precum ci studiul lor
technic, au fost fficute de PELOUZE, CAHOURS ci BOUSSINGAULT in
Franla, de ENGLER 9i ccoala lui in Germania, de SCHORLEMER in
Anglia, WARREN ci MABERY in America 0 de LACHOWICZ in Austria.
In special PELOUZE, CAHOURS ci WARREN, ani dearfindul, s'au sacrificat acestor cercetfiri c lor li se datoresc, in mare parte, cunoctinIele
noastre asupra compoziliei petrolurilor.
www.dacoromanica.ro
38
CAPITOLUL III
COMPOZITIA CHIMICA A PETROLURILOR
Hidrocarburele parafinice se gsesc in toate cele trei stari: cele gazoase

.1 cele solide se gAsesc dizolvate In cele lichide. Din aceasta soltipe in echi-
libru nestabil, ies termenii cei mai volatili, conform legii lui HENRY;
iar mersul distilrii este, intrucfitva, condilionat de presiune i temperaturg.
Termenii solizi se depun i ei, cnd scoborim temperatura sub punctul
limit de saturaIie.
Identificarea difer4ilor termeni formenici din petrol s'a fdcut cu mult
greutate, in urma analizelor efectuate de cei mai renumili chim4ti ai
diferitelor Iri.
Pentru petrolul american analizele lui MABERY, SCHORLEMER
CHANDLER au stabilit prezenla urinfitorilor termeni:
1. Gazuri dela CH4 pana la butan.

2. Lichide dela butan pAn5 la hexadecan (C16 Hm).
3. Solide dela octodecan (C18 H38) pn'a la pentatriacontan (C35 H72).
SCHORLEMER a identificat 9i izomeri, ca: izopentan, izooctan.
In petrolul gal4ian, LACHOWICZ a gasit ca' seria metanului prepondereaza. In unele locuri a gash 850/a parafine, din care a izolat: hexan,
heptan, octan, nonan, decan, normali i secundari. PAWLEWSKY a gasit
tot aici la Klenczani 95/8 din seria metanului.
Petrolul romdnesc. A fost studiat de ctre A. 0. SALIGNY, Dr. ISTRATE,
PONI, EDELEANU i al%ii. Compozicia lui se apropie de a petrolurilor galitiene. In general are cam 60-700f hidrocarbure neabsorbite de acidul
sulfuric.
Petrolul rusesc a fost studiat de BEILSTEIN i KURBATOFF. Petro-
lurile din districtul Tiflis sunt In mare majoritate alcAtuite din hidrocarbure formenice, spre deosebire de cele din Baku, care sunt naftenice.
Totu, chiar in aceasta din urrn, a fost identificat pentanul, hexanul.
heptanul.
Terminnd cu hidrocarburele formenice, trebuie sa amintim ca parafina ea ins6, din cauza m5rimii pondului ei molecular, a fost pus& in
discutie, dac aparline hidrocarburelor metanice sau olefinice.
Ea a fost separat din petrolul dela Tegernsee de BUCHNER in 1820,
dar a fost identificat mult mai ttirziu. In 1824 a fost descoperita de REICHENBACH in gudronul de huila, iar dui:a 10 ani, tot el, a identificat-o
in petrol. Din toate studiile fficute asupra parafinei, rezulta ca ea aparline
seriei Cn H2n+2 i se compune din termeni ce variald dupd localitfiti
intre C13 9i G35.
www.dacoromanica.ro
CAIITOLUL III - COMPOZITIA CHIMICA A PETROLURILOR
39
b) Hidrocarbure saturate ciclice. Naftene. Polinaftene. Naftene condensate.

Icn Ihrkl
Tot intre hidrocarburele saturate, din cauza felului lor de comportare,

se clasifica i hidrocarburele ciclice de formula C H.
In 1878 LISENKO, fackid un studiu comparativ asupra petrolului
american i caucazian (Peninsula Apcheron-Baku), gfisete c pentru
acelea0 fragiuni, cel din urrna are un pond specific mult mai ridicat.
El conchide c petrolul caucazian este compus din alci termeni deck
cel american.
BEILSTEIN i KIJRBATOFF (1883), apOi SCHUTZENBERGER i JONINE,
au observat ca aceste hidrocarbure sunt tot saturate i de0 sunt de tipul
C H2, nu aparcin seriei etilenice, nu au proprietki de adi/iune. Prin

caracterul lor chimic, ele se araz intre parafine i benzenice 0 au fost
numite hidrocarbure de trecere, dup cum cele parafinice se mai numesc
i hidrocarbure ii,teiin (Grenzkonhlenwasserstoffe). Naftenele sunt mai
atacabile deck parafinele 0 mai stabile deck cele benzenice.
Hidrocarburele naftenice fusese deja preparate pe cale sintetica de
&are WREDEN in 1877.
MARKOWNIKOFF i OGLOBLIN in 1883, studiind din nou petrolul din
Baku, au gsit ca naftenele de aici nu sunt identice cu cele preparate de

WREDEN. Abia in 1890 KIRCHNER j ASCHAN au reusit s arate cd in
hexahidrobenzenul sintetic este un carbon ter/iar > C

aa c acest
corp, preparat de WREDEN, este un metilpentametilen i nu un ciclohexan:
CH2 CH.
"\/ CH CH,
CH2 r 2
metilpentametilen
CH/CH,C,
\ CH2
CH,
CH2 /
ciclohexan
In realitate WREDEN pornise din benzen pe care-1 hidrogenase in

tuburi inchise dupa metoda lui BERTHELOT, cu acid iodhidric, la 300.
Se 9tie insa ca conform teoriei lui BAEYER (Spanungstheorie), teoria tensiunii, compu0i sintetici cu 6 atomi in nucleu, sunt nestabili 0 au tendima
sA treaca in nucleu cu 5 atomi. Aceasta este deosebirea intre petrolul

rusesc i cel preparat prin sinteza, cum este al lui SABATIER si care conTine numai naftene din grupul pentametilenului, pe cfind cel rusesc natural are majoritatea naftenelor din ciclohexan, amestecate bineintieles,
i cu naftene din pentametilen.
www.dacoromanica.ro
40
CAPITOLUL HI - COMPOZITIA CRIMICA A PETROLURILOR
Separarea din petrol
Din cauza apropierii insuirilor chimice ale acestor hidrocarbure cu

cele parafinice, nu se pot separa pe aceasta cale. Jk.a ca mijlocul cel mai
comod este tot distilarea fractionata din cauza deosebirilor lor fizice, dup5
cum se constata din tabloul alaturat:
Punct
de fierbere
Densitate
Butan
Ciclobutan
0,60
110
0,70
Pentan
38
0,62
Ciclopentan
50
0,75
Hexan
Ciclohexan
71
0,66
0,77
Heptan
980
Cicloheptan
80
171
0,70
0,81
Importanta nattenelor
Naftenele avfind un caracter chimic Intre parafine i hidrocarbure

aromatice, prin activitatea lor chimica relativa, dau sperante de realizari
sintetice importante. In petrolul rusesc, unde sunt in proportie de 80-900/0,
exploatandu-se cam 9 milioane de tone pe an, am avea un material prim
de 6-7 milioane de tone pe an.

Inca nu putem intrevedea limpede ce foloase industriale s'ar putea
trage din ele ; totu unele drurnuri se Intrezaresc. Aceste sperame izvorasc din cateva reacliuni fundamentale. Aa, daca Incalzim uleiul de tere-
bentina cu acid iodhidric: C10 H16 + HI, ajungem la tetrahidroterpen,

izomer cu decanaftenul din petrol. Deci, daca pe cale inversa, am porni
din decanaften, din petrolul rusesc, am ajunge la terpen, am atinge grupul
camforei. Caci din decanaften, printr'un izomer al sail mentanul sau terpanul (C10 H20), pe care BAEYER il crede ca origina a terpenelor, am ajunge
la mentol i camfora.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
41.
Pfinfi acum din naftene se olycin acizi

CH,
CH
CH2/\CH,
CH,\/CH,
I
CH
CH, CH
CH,
mentanut
grai, adipici, glutarici, adica cu 6, cu 5

atomi de carbon. Din catenele corespunziitoare ZELINSKY, aplicnd sinteza lui FRIEDEL, a ajuns la parfumuri.
Dupa cum se yule, petrolul rusesc ar fi
un bogat material din care fantezia i intreprinderea tiirrtificrt ar putea scoate rezultate
neprevazute Inca.
Principalli termenl In petrol
Naftenele din petrol se pot raporta la cloud tipuri fundamentale: metilpentametilen i ciclohexanul. Partea principal a petrolului caucazian,
ce distileazd intre 800-820, este compusa din ciclohexan, izolat de aici
de MARKOWNIKOFF. Ciclohexanul a mai fost identificat O. in petrolul
gali%ian i in cel american, de care FORTEY. Se poate prepara sintetic
prin metoda lui SABATIER din benzen i hidrobenzen, cu ajutorul nichelului redus drept catalizor.
1)
CH.
CH
CH,/ VII,
t
CII,
CII3
CH2\/ CHOH
(mentol)
CH
CH
CH.C
CH
CH
CH3 CH
C1H
CH,/\CH,
CH,\)C0
CH.
CH,
CH,
CH.
(111
CH,
(mentond)
CH
(Phun)
CH.
CH2
CH2
CO
CII2CC112
CH.
CH2
CII
(Camfora. C30 H 0)
www.dacoromanica.ro
42
COMPOZITIA CH1MICA A PETROLURILOR
CAPITOLUL III
Ciclohexanul
Cg H, sau
CH2
/\
CI-12
CII2
CH2
CR2
\/
CH2
Fierbe la 800,8 sau 80,9, are densitatea de 0,7788. Acidul azotic con-
centrat ii transform in acid adipic 1); acidul azotic diluat Ii nitreaza

&And C, H11 NO2. Halogenii ataca aceste hidrocarbure la temperatura
ordinard &And produse de aclilit_E&I .
2_
Metilpentantetilen
CO HI, sau CH2
CH2
CH2
CH2
\/
CH
CH3
Din cauza marei cantithji in petrolul caucazian se poate obcine foarte

uor, fierbe la 72. WREDEN 1-a numit intaiu hexahidrobenzen, dar 1{1SHNER a dovedit ca are formula de mai sus. A fost izolat de MARKOWNIKOFF din petrolul caucazian, fierbe la 72, are miros de benzen, acidul
azotic 11 transfornra in acid glutaric i formic:
CO2 H
(CI12)3
CO2 H+H C 00H
ceeace confirmA structura sa de metilpentametilen.

Heptanaltenul, Octonalten, Isooctonalten, nononalten, decanaften, etc.,
au fost gsite tot in petrolul caucazian.

Se mai gsese naftene i in celelalte petroluri.
Polinaltenele i naltenele condensate:
Cg H11 Cs H11
C8 H15
C8 H14
C8 H15
Naftenele naturale se pot foarte uor transforma in catene ciclice,

ceeace are un interes deosebit din punctul de vedere industrial.
') CO, H
(CH,),
CO, H
www.dacoromanica.ro
43
II. Hidroearbure nesaturate

a) Alifatice, Olefine i Poliolefine
Hidrocarburele etilenice prepondereazA in cele mai multe petroluri

in portiunile superioare, unde, cateodat, formeaza ele singure amestecul.
Izolarea si identificarea lor este foarte grea. Cu studiul lor in petrol s'a
ocupat BEILSTEIN i KURBATOFF care le-a identificat in petrolul din
Tiflis, apoi MABERY in petrolul din Ohio a gsit termeni dela C12 H24 la
C17 H.
WARREN in India de Rfisarit a gsit fracliuni, unde olefinele predoming. In petrolul american s'au gsit gazuri dela C2 114 la C4 112, lichide
dela C5H10- C10 H20 C2 0 H407 solide dela C27 Hu (ceroten) C30 H 60
(melen).
Caracterizarea si determinarea olefinelor in petrol
Deobiceiu in fraqiunile dela inceput, cantit4ile de hidrocarbure nesaturate sunt mici, in fracliunile superioare, cu ridicarea temperaturii,
si mai ales in benzinele crakate, acolo se gsesc propor%ii mari de hidrocarbure nesaturate.
Fixarea bromului sau a iodului la legaturile duble, este o metod expeditiva, dar nu este nici precisd, nici suficient. De fapt, dupd cum am
spus, nu sunt Inca metode sigure pentru a determina cantitatea seriilor
de hidrocarbure in petrol.
ENGLER 1) (1912) a propus pentru recunoasterea calitativk a hidrocarburelor nesaturate cu dubla legatur, oxidarea lor cu o solutie apoasa
de acetat mercuric, reacliune studiat Inca din 1898 asupra hidrocarburelor cu legatura dubl, de atm DENNIGtS 2), apoi de cdtre HOFMANN i.
SAND 3). Aqiunea Oxidantd a acetatului mercuric la temperatura de

1500-1800 in tuburi inchise, a fost studiat de TAFEL, iar la temperatura
si presiunea ordinark de cfitre BALBIANO 4).
Acetatul mercuric sub aqiunea caldurii in solu%ie apoas se descompune:
4(C'H3 C00)2 Hg + 2 H2 0 = 4(C/13 COO) lig + 4 CH3 COOH + 0,
acetat mercuros.
i: R
CH = CH CH, CH, + 0 + H,0 =R
CH CH CH3
1
care prin deshidratare -* RCOH = CH

1)
CH,.
OH
Protokoll, 1912.
2) Bull., 19, p. 494, 1898.

31 Ber., 33, p. 1340, 53, 1900.
41 Ber., 35, p. 2994, 1902; 36, p. 3575, 1933; 37, p. 225, 1904.
www.dacoromanica.ro
OH
44
CAPITOLUL HI - COMPOZITIA CHIMICA A PETROLURILOR
Dacrt ar fi o hidrocarburfi de forma :

R
R'>
C = CH
CH3 + 02=
R'>
CO + CH3 CHO.
BALBIANO a arfitat, mai tarziu, cfi hidrocarburele nesaturate cu legaturil dubl pot fi regenerate din derivaIii mercurici, prin tratarea cu
acid clorhidric.
Tot BALBIANO a propus, infine, intrebuinlarea soluOunilor apoase
de acetat mercuric, ca reactiv pentru a se recunowe hidrocarburele ne-
saturate, cu legaturi duble in petrol. Aceasta metodfi a fost reluat de

TAUSZ 1) (1911), care a propus-o pentru a se doza volumetric, aceste hidro-
carbure in petrol.
Se iau 50 cm.3 din proba de analizat, se adauge o soluIie fcut din
30 gr. de acetat mercuric in 500 cm3 apA 0 15 cm3 alcool. Se pune balonul
pe baia mariang (balonul cu reflux). Se incalzete timp de 8 ore.
Solulia de acetat mercuric sub 100 oxideald hidrocarburele cu legatura
dublA, sau le fixeaza sub form& de derivaTi mercurici: Cn H2n OH. Hg. X.
Hidrocarburele saturate 0 aromatice raman neatacate. Aceste hidrocarbure se distileaza cu vapori de apa chiar din balon, unde ramn hidro-
carburele atacate 0 derivaIii mercurici, precum i oxidul de mercur.

Hidrocarburele distilate se prind intr'o buret gradat, prevgzuta cu dop
0efuit, rezervor de splare de 150 cm3 0 robinet de scurgere.
IndepArtarea hidrocarburelor cu legAturit dublit prin actiunea ozonulul
HARRIES 2) a aratat de mult (1912) ca hidrocarburele nesaturate cu

legatura dubl sunt u9or atacate de ozon, in timp ce hidrocarburele aci-
dice, afar de metan, precum 0 hidrocarburele ciclice saturate, sunt

foarte greu atacate.
Compu0i cu ozon sunt de formula urmdtoare:
> C = C + 03= > C
C<
0-0-0
1
\C/\
C /0=0=0
/\
Ace0i compu0 au fost numiIi de HARRIES ozonide. STAUDINGER

le da o alta form& :
I
Beitrage zur Kenntnis und Identifizierung des Erdls s. In. Denat., Karlsruhe,
1911.
9 Zeitsch. 1. angew. Chem., 15, p. 717, 1922.
www.dacoromanica.ro
45
CAPITOLTJL III
Dacil ozonul nu este purificat de oxozon cu o solulie de hidrat de

sodiu, atunci pe ling& ozonide se formeazii 9i oxozonide: > C
C < 1).
0-0-0
I
II
0
Ozonidele 0 oxozonidele sunt compui pucin stabili, se descompun cu
apa &And aldehide sau cetone i peroxizi.
R
R'
CH
CH
\
0/
0
--).-- R CHO +
0-0--0
I
:
1
,-,r,
(Li
R' sau:
Peroxizi
R\C
C/R
R/
0-0-0
CO +
I\ C\ /RR
0/
Peroxizi
Peroxizii formafi trec in acizii corespunzatori:
\
0/
0
I
CHR = RCOOH
1
sau, cu apa, dau o aldehida sau cetona i apd oxigenat :
RCII
i
/0
I + HOH = RCHO + 11202
\O
R\ /0 + H 0 = R\
R/
\o
I
R/
CO + 11202
Naftenele nesaturate dau i ele ozonide, dar mai stabile.

Hidrocarburele aromatice dau compu9i de adiIiune cu ozonul, poliozonide, din cauza ea' au trei legaturi duble. Benzenul face un triozonid.
AdiIiunea de ozon insa cu el se face mult mai greu. MOLINARI a crezut
cg acestea nici nu sunt atacate caci el lucra cu aer ozonizat cu 10/0 ozon,
HARRIES lucra cu oxigen ozonizat cu 50/0 ozon, oblinAnd un triozonid.
Deci in rezumat: 1. Hidrocarburele alifatice i naftenice saturate nu
sunt oxidate la temperatura ordinar de catre ozon, iar la temperatura
joas6 nu dau nici ozonide.
2. Olefinele dau uor ozonide.
3. Hidrocarburele aromatice numai peste 00, intr'un curent de oxigen
ozonizat, sau aer ozonizat, dau ozonide.
1 HARRIES i EVERS, Ber., 45, P. 936, 1912.
www.dacoromanica.ro
46
COMPOZITIA CH1MICA A PETROLUBILOR
CAPITOLUL III
MOLINARI 1) inca din 1.906 a propus ozonul ca reactiv pentru hidro-
carburele etilenice. Cresterea de pond, prin oxidare, raportata la sun,

a fost numita de MOLINARI, indice de ozon (Ozonzahl).
In petrol insfi aqiunea se cornplica din cauza fenomenelor de oxidare,
care pot avea loc dupa cum a observat MOLINARI qi FENAROLI. Se poate
insa, intrebuirrta aqiunea ozonului la indepartarea totala a hidrocarburelor nesaturate cu legatura dubla 2).
b) Hidrocarbure ciclice, aromatice i aliciclice
I. Aromatice. C,,H.,_6.
Grupul benzenului este raspandit in intreaga mass& a petrolului, din
aceasta cauza se gaseste in mica cantitate in diversele fraqiuni.
In petrolurile romnesti se gasesc destul de raspandite, dar numai in
cantitali mici, dela 0,4/0 la 10/0. Cu toate acestea sunt multe petroluri,
cele dela Arbanasi (Buzau), Moinesti (Bacau), Policiori (Buzau), Colibasi
(Prahova), unde proporlia de benzen este de 10% in benzina, iar cea de
toluen de 230/c, in fraqiuni Ora la 110.
In benzina din Galitia s'a gasit in proporie de 0,4%. Cum aceste

hidrocarbure se extrag din porliunea benzina, care in petrolul galiIian
este de 10%, urmeaza Ca in aceasta fracTiune este in propoilie de 40/o.
S'au mai gasit hidrocarbure aromatice in petrolul rusesc, in India de

Est, Ohio, St.-Unite, etc.
Petrolurile intr'adevar bogate in hidrocarbure aromatice sunt cele din
Borneo si. Sumatra, unde, se zice ca sunt pana la 600/0, asa ca In timpul
rasboiului, benzinele de aice, inainte de a fi intrebuinIate ca combustibil
in motoare, erau debenzolate, in vederea fabricarii explosibililor brisan/i:
melinita si trotilul.
Termenii gasili in diferitele petroluri sunt : Benzenul (80 fierbe), Toluenul (111), Xilenele (139), Cumolul (148), Cimenul (175). Apoi izomere.
MARKOWNIKOFF i OGLOBLIN au gSsit in fracOunile dela 120-216
in Baku: durol si izodurol.
CHA\C
6
CIO Hpl
CH8
i izodurol
CH3
durol (1,2.4.5)
CH3
j C CH,
CH3 C; vi/
16
CH3
CHA\C
CH,
i
CH3 C \ 4/ 3CH
CH
izodurol (1.2.3,5)
1) Ber., 39, p. 2737, 1906; Ber., 41, p. 3704, 1908; ENGLER: Das Erdl, Bd. I,
p. 526, 1923.
9 KOETSCHAU, Z. 1. ang. Chem., 35, p. 509, 1922.
www.dacoromanica.ro
47
MABERY a gAsit in Santa Barbara (California) termeni din C H2n_8,

ca: C27 H46.
WARREN a izolat naftalina dintr'un petrol din India de Vest.

Din rezidul de petrol pensilvanic se ohcine prin distilare un produs
solid din care s'a extras o hidrocarburd aromaticg petrocen C32 //n. Dar
este probabil ca acest corp sa fi luat na9tere prin distilarea pirogenata,
caci tot aici s'a mai gAsit antracen, fenantren, crisen, etc.
Separarea hidrocarburelor aromatice ')
Hidrocarburele aromatice se pot separa din fracliunile de petrol pe

cale fizica, pe cale chirnica sau pe cale mixtd.
I. Met ode fizice

Se intrebuinTeaza a9a numiIii solvenIi selectivi:
1. Sulfatul de dimetil
propus de VALENTA
(1906).
*
2. Bioxidul de suit lichid
* EDELEANU
(1913).
3. Anhidrida aceticd
*
* TAUSZ
(1919).
4. Alcoolul metilic
*
* RUHEMANN (1923).
5. Temperatura criticd a disolutiilor in anilinei.
1. Sullatul de dimetil:
/ OCH,1
`'2
solve9te la temperatura ordi-
nar hidrocarburele benzenice 9i nu le solve9te pe cele cu catena deschis.
Din solulia de sulfat dimetilic se pot pune in libertate carburele aromatice prin fierbere cu o solucie alcalina. Puterea de solvire selectivd a
dimetilsulfatului a fost studiat de GRAEFE i HARRISON 9i de PERKIN.
Aceastd metod nu este cantitativa, dupa cum constath GRAEFE, HARRISON
i DANAILA.
2. Separarea prin bioxid de suit lichid, metod propus de EDELEANU 2).
BazAndu-se pe proprietatea ce au hidrocarburele nesaturate de a se

disolvi in bioxidul de sulf lichid, a propus acest disolvent pentru rafinarea petrolului.
EDELEANU a constatat ea' : a) hidrocarburele parafinice se disolvfi
foarte greu in bioxid de sulf lichid, iar la
10 sunt chiar insolubile ;
b) H idrocarburele naltenice sunt greu solubile la aceasta temperatur
9i infine:
c) Hidrocarburele aromatice sunt solubile in bioxid de sulf lichid in

orice proporlie 9i la orice temperaturd.
1) Analele Minelor, 7-me anne, No. 3, 5, 6. Acest capitol Ora la reactiunea
formolitulul a fost luat in bunA parte dup d-I DANAILA.
2) Moniteur du petrol R. No. 8, 1924.
www.dacoromanica.ro
48
CAPITOLUL III
COMPOZITIA CIIIMICA A PETROLURILOR
Dar bioxidul de sulf disolvete nu numai hidrocarburele aromatice,

dar toate hidrocarburele nesaturate, ate aunt intr'un lampant.
Iatd cum se opereazd: Se adauge o cantitate de bioxid de sulf lichid
la distilat. Aceasta ca disolvent. Dupfi ce distilatul s'a saturat cu bioxid
de sulf la temperatura operaliei, orice alt cantitate adaugata In plus,
cade la fund cu hidrocarburele disolvate, formfind dot& paturi. Pfitura
superioar este insolubil i format in mare majoritate din parafine
0 naftene saturate.
Condi Ole de solubilitate a diverselor hidrocarbure in bioxidul de sulf
au fost studiate de BOWERY, TAUSZ (1919), E GLOFF (1918), FONTEIN
(1923) 1).
S'a observat a prezenIa hidrocarburelor aromatice intr'un lampant,

marete solubilitatea hidrocarburelor saturate in bioxidul de sulf lichid,
mai ales cand temperatura crete peste 70 .
Metoda cu bioxid de sulf nu poate fi o metoda cantitativa pentru separarea hidrocarburelor nesaturate sau aromatice. Acest lucru a fost constatat i de catre ENGLER, UBBELOHDE, BROWERY, TAUSZ i EDELEANU.
3. Un alt disolvent selectiv este anhidrida acetic& Aceasta a fost

propusa de TAUSZ numai in cazul cind hidrocarburele aromatice se gasesc
In mare cantitate in petrol.

4. Alcoolul metilic a fost propus de RUHEMANN dar nu este un disolvent cantitativ al hidrocarburelor nesaturate. 8i. alcoolul metilic, ca i
bioxidul de sulf lichid, disolvete compu9ii sulfului din petrol O. gudron.
5. CHAVANNE i. SIMON 2) au cercat sa determine cantitatea de hidro-
carbure aromatice, aliciclice saturate i alifatice prin ajutorul temperaturilor critice ale disoluiiilor in anilina. Autorii au dat pentru fiecare clasa
de hidrocarbure formule speciale cu corecIiunile impuse de anumite imprejurari.
Aceasta metoda insa nu se poate aplica decAt in cazul cnd proporlia
de hidrocarbure aromatice, nu trece de 15-200/0. Afar de aceasta ar

trebui sA nu fie hidrocarburele cu omologii lor.
II. Metode chimice

Metodele chimice au de scop de a ataca in special hidrocarburele aromatice, transformandu-le In corpi uor de separat.
Spre deosebire de celelalte hidrocarbure, caracterul acestora este bine
precizat i upr de diferenVat. Dubla legatura de aici nu poate fi confundata
In nici un caz cu legatura dubl olefinic sau aliciclic.
1) Zeitschr. 1. ang. Chem., 1919, 176 ; 1922, 253 ; 1924, 4.
2) Cfr., 168, p. III, 1114, t. 169, p. 70, 73, 1919, II.
www.dacoromanica.ro
49
COM POZITIA CHIMICA A PETROLURILOR
CAPITOLUL HI
Dinamica nucleului benzenic tinde cu o tenacitate eonstanta, catre

acela echilibru, incat se impune o deosebire intre samburele aromatic
i catenele aliciclice nesaturate. In schimb, in* hidrocarburele aromatice
au multe reaqiuni specifice, pe care nu le au celelalte clase de hidrocarbure.
Ele inlocuesc usor un atom de hidrogen printr'un rest de SO,H sau NO2.
Acidul .sult uric concentrat (1,84) ataca la rece aceste hidrocarbure,

(land acizi sulfonici:
CH
CH
CH '
OH\ss,0 =H20+
I1CH +
CH \ / OH
0111/ \ 0
1
CH
'
\DUI
CH\ /CS=
\OH
1
11
CH
CH
(Acid benzon aulfonic)
Formarea apei in reaqiune trebuie eliminata fie printr'un exces de

acid sulfuric, fie prin prezenIa anhidridei sulfurice in acidul sulfuric.
ExperienIa a dovedit ca sulfonarea se face mai repede prin acidul

fumant, chiar la temperatura joasa. Se intrebuinleaza un acid fumant
cu 8-10% S03. Acesta este cel mai potrivit si se obcine din acidul fumant
comercial care concine 60-70% SO3 si care este lichid. Acidul fumant mai
concentrat sau mai diluat (cu 3070 SO3) este solid.
Se iau 20 gr. de acid fumant lichid (65/0 SO3) i se amesteca cu 130 gr.
acid sulfuric monohidratat 1007. sox,. Se obline astfel un acid fumant

care & rezultate bune cu hidrocarburele aromatice curate.
In cazul petrolului, trebuie sa avem in vedere eliminarea prealabila a
tuturor hidrocarburelor cu legaturi multiple nesaturate, care sunt foarte

usor atacate de acidul sulfuric.
Dar si in acest caz acidul sulfuric fumant ataca, chiar la temperatura
ordinara, hidrocarburele aliciclice saturate, ap ca nu vom putea face
o dozare volumetric& a hidrocarburelor aromatice prin acidul sulfuric.
Acidul azotic concentrat. Prima nitrare s'a facut de MITSCHERLICH
(1834):
CH
CH
CH (\IJCH
)
CH \ /
OH
CH
= 0= H20 +
0H1 N = 0
CH \ CH
CH\ C
I
II
CH
Nitrarea poate merge Ora la 2 3

C 6 114 (NO2)2.
=_-0
(Nitrobenzen)
NO2:
C 6 H3 (NO2)3 .
Ea se face cu atat mai usor cu cat acidul azotic este mai concentrat
si este usurata mult prin prezenla acidului sulfuric sau a anhidridei sulfurice, care fixeaza apa produsa in reaqiune.
Emil Severin: Pctrolul
www.dacoromanica.ro
ft
50
LanIurile laterale fiind resturi saturate, sunt atacate greu in aceste

condi.tii 9i se ob/in totdeauna deriva-ti nitra/i in nucleul aromatic.
Acidul azotic este, dealtfel, un reactiv caracteristic atomului de carbon
terliar. Aa cloroformul este transformat in clorpicrin:
Cl
Cl C
NO,.
CI /
Cand acidul azotic este fumant sau amestecat cu acidul sulfuric concentrat, apa din reacliune fiind absorbit, energia amestecului este considerabil sporit.
Gradul de concentrare a reactivului, timpul i temperatura influenIeazd, deasemeni, foarte mult asupra rezultatelor. Afard de acestea, felul
III
hidrocarburei aromatice are un anumit rsunet asupra atomului. 24qa

derivaIii in pozilia meta dau direct derivaIi trinitrici:
CH3
CH3
NO2 C
\ CH
CH
CH / C
I
CH
CH3
No2 _ CI
\CH
L7
U/13
NO2.
Amestecul nitrat cel mai potrivit este amestecul sulfonitric (NO,

OS03 11) obilnut prin amestecul a 2 Orli (volume) de acid sulfuric monohidratat (1,84) i o parte (volum) acid azotic (1,45).
In amestecuri de hidrocarbure aromatice aceast% metodd prin nitrare
este cantitativa. In petrol, ins5, nu. Chiar daca am elimina hidrocarburele
nesaturate prin acid sulfuric, rman tottq hidrocarburele aliciclice (naf-
tenele saturate) care sunt atacate de acidul azotic. Daca la temperatura

ordinal% aceste hidrocarbure nu sunt atacate, la cald sau chiar la rece, cu
acid azotic fumant, ciclohexanul se transform in acid adipic:
CH2
CH2
CH / \ CH
2I
CH2\ / CH2
CH2/ \COOH
CH2\ / COOH
CH2
CH2
Iar cnd avem de a face cu omologi de ai ciclohexanului, se poate ajunge,

prin acidul azotic singur, la temp eratur malta, sau fumant la temperatura
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
COMPOZITL4 CHIMICA A PETROLURILOR
51
joash, a se transforma ace0i omologi in produse de oxidare sau chiar in

derivali nitrici 1):
NO, C
CH2
CH2 /6\ CH
15
CH, .1\8,:/
CH2
CH CH,
CH,
11102C
NO, C
\C
CH,
/ CH
C
CH3
(Trimitrometaxilen)
(1.3, Dimetilciclohexan)
MARKOWNIKOFF a oblinut cu acid azotic furnant, din parafine cu

un carbon terVar, derivali nitrici cristaliza/i:
CH3\
CH CH2 CH2 CH3--).- CH3\

CH3/ CNO2C(NO2),CH2 CH,
fr. 95.
Cu amestecul nitrant atacul incepe chiar la temperatura ordinara.

UBBELOHDE a cercat s stabileasch acest lucru pentru naftenele sintetice 2).
In ce prive0e omologii superiori din petrol, ENGLER a dat anumite

indicaOuni pentru a-i separa : un volum din fraqiunea de petrol ce ar comine
xilol, pseudocumol, mesitilen, etc., cu 5 volume de amestec sulfonitric

(N020S03 H), se agith o orfi la rece (in ghia0), apoi se lash in repaos
cfiteva zile. Se face o patura mijlocie cristalinh, pe care o separhm. In
amestec se solvesc toate hidrocarburele nesaturate, iar la partea superioard raman naltenele i parafinele.
Din aceasth phturg se pot separa parafinele oxidnd la rece cu NO, 11
(1.4) prin agitare. Ciclopentanele se disolvesc cele dinthiu, apoi hexanele
(Herr.) KONOWALOFF propune sd se inchlzeasch amestecul in tuburi inchise cu NO, H diluat i sh se repete opera/ia. Se formeazh nitroproduse
hi compu0 de oxidare.
Din cele de mai sus rezulth eh nici acidul azotic, fie singur, fie in ames-
tec sulfonitric, nu poate fi intrebuirgat pentru o separare cantitativh a

hidrocarburelor aromatice din petrol sau din gudron.
Metoda lui Hess nu poate fi nici ea decht aproximativh:
Procedeul lui W . Hess este un procedeu repede pentru a se doza hidrocar-
burele aromatice in petrol fi in benzind.

In acela aparat se face nitrarea i disolvirea derivatilor nitrici aroma-
tici in acid sulfuric. Se cete0e volumul ramas neatacat i se deduce

proporlia de hidrocarbure.
Aparatul este un balon cu fundul lat, de 500 cm3, cu ghtul calibrat i
gradat aa fel ca sh se poath ceti un volum de 60 cm3. La ghtul balonului
1) WREDEN, Ann., 107, 159.
9) UBBELOHDE si MALAXA. Karlsruhe 1912.
4*
www.dacoromanica.ro
52
se poate adapta un dop de sticl slefuit, sau un tub de brom de 50 cm3

capacitate. Balonul mai are un tub lateral prin care comunicA cu atmosfera.
In balon se pun 60 cm3 de petrol sau de esenra de examinat, apoi 200

cm3 de SO4 H2 (1,84). Se pune amestecul in ap cu ghiard ca s stea 10
minute. In acest timp se prepard 50 gr. de amestec nitrant. [1 P. NO, H
(43. Be) sau 70% NO, H i 2 p. SO4 H2 (1,84) 66 Bel
Se lasa s cada acest amestec picatur cu picAtur in balon din tubul

de brom, agitnd mereu. Opera/ia trebuie sa dureze 15-20 de minute,
recipientul fiind lsat in aria cu ghia/. Cfind
50n.o
oper4a s'a isprfivit, se umple balonul 'Ana la semnul
de sus (S) cu acid sulfuric concentrat. Se agit energic 15 minute, si se las sa se separe pturile.
(5)
Se ceteste direct volumul hidrocarburelor neatacate.
60 crit. 3
Diferema din cei 60 cm3 pe care i-am pus pentru

analiz5, da propor/ia de hidrocarbure aromatice.
Aceasta este o metodd expeditivei, dar nu exacta%
Metoda cu acid picric. Acidul picric, ca orice

500.cm, 3 corp nitrat, dfi cu seria benzenului compusi crista-
=___
Fig. 4.
Aparatul Hess.
liza%i de adiiiune, ca :
(OH) (C g H,) (NO,),
CgH6
insolubil in ap6 si care prin amoniac i distilare

cu vapori de apa, pune hidrocarburele in libertate. ROSENFELD a
cercat aceast reaqiune cu un petrol romnesc.
III. Metode colorimetrice

S'au propus diferite metode colorimetrice ca indicatori, dar acestea
nu sunt decit calitative. Asa : Reactiunea metanalului
reactiunea cu
pentaclorura de antimon 2), dracorubinul 3), albastru inchis de indantren 4),
albastru victoria si verdele malachit 5), apoi azoxibenzenul 6).
In cazul cnd intr'o fraqiune de petrol se g5sesc mai multe hidrocarbure
aromatice, rezultatele nu sunt precise.

1) E. SEVERIN, Chem. Zig., 1910, 840. Das Erdol, ENGLER, HOFER, I, B.
21 WOLFF, C., 1913, D. p. 815.
a) DIETRICH, C., 1914, II, p. 32; C. 1922, IV, p. 463.
4) C. 1917, II, p. 655.
5) CORWAND, C., 1919, II, 33.
2) PLUMER, BETNER, etc., C. 1919, IV, p. 302.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
53
Reactiuned form olitului
Printre diferitele substame ce se unesc cu .hidrocarburele nesaturate

din petrol, formaldehida ocupa un loc special, (land compusi solizi, chiar
in momentul tratarii.
Studiile de condensare le-a inceput A. BAEYER in 1872 1). Voind a
condensa benzolul cu formaldehida, dupa ecuaiia:
C6115
C6H5
+ 0 CH2= 1120 + C6 H 5 CH2
C4115
nu a oblinut acest produs, ci altele, mult mai complexe, Eland o massa

fuzibila la 48.
A cercat apoi aceasta reacIiune cu mesitilenul:
CH,
CH3
c
CH ,\ CH
c
CH ,\ CH
ICH2C
C CH3= 1120 +
CC1121H + OICH2 +
C113 C
II
CH
CH
+ C6 H11
CH2
Cs Hu.
dimesitilen metan fierb. 1.30.
BAEYEFt atrage atentia asupra usurintii cu care reacTiunea are loc,

far- gres. S'ar putea cunoaste mesitilenul cu ajutorul metanalului, chiar
and acesta ar fi format in prezema prin alcoolul metilic si o solulie de
acid cromic in acid acetic concentrat.
Aceeas reaqiune de condensare o indica BAEYER cu cloralul:
C. C13 CH 0 +
jai
C6H5
C6 H5
112
C6 H5
+ MaCH /\C6H6
Mai departe BAEYER 2) indica reaqiunile acetalelor: metilal, etilal,

in prezema acidului sulfuric, asupra benzenului:
CH2
OCH
\ OCH, + SO4 H2
CH2
/ OH + SO 0C113
\ OCH,
\ OH
metilal.
1) B. V. 1097.
2) Berichte, 6, 220, 119.
www.dacoromanica.ro
54
COMPOZITIA CIIIMICA A PETROLURILOR
CAPITOLUI, III
Obtine in acest caz difenil metan i o hidrocarbura superioar pe care

tea studiat-o.
BAEYER studiind actiunea metanalului asupra difenilmetanului, a
gasit ea acesta se combina ca i benzenul, dnd un compus
g H5>CH2
g .114 H
+ 0 CH2 = C 6H5
Cg H4H
C g H5>CH2
CH2 C H4
CH2 C H4CH2
6
6
C6H 5
Ceeace inseamna ca intr'o anume operalie se pot face produse de condensare superioare. Asa se explica prezerga rAsinilor ce se formeaza In
aceste reacliuni.
Studiind apoi condensarea cu paraldehida 1) (3 molecule de acetaldehida), a oblinut o massa rsinoasa, colorata inchis, din care, prin extragere
cu eter a oblinut hidrocarbure. Acestea, distilate i tratate cu soda, au

dat o frac/iune ce trece intre 268-270, a carei compoziIie centesimala
este C H (Difeniletan).
Mai tArziu ALPHONS COMBES 2) a studiat aqiunea cloralului asupra
benzenului in prezenja clorurei de aluminium. A obtinut o substanta biropoas cu miros de roze, a carei formula a fost stabilita de COMI3ES:
C g H5 C. Cls CHOH. CI
Substano reduce licoarea lui Fehling, da cu KOH la rece aldehide.
prin oxidare trece in acid :
CgH5CC12 CHO
4.
Cg H5 CC12 COOH
Aceeas reaqiune a fost reluata si de ADOLPHE DINESMANN 3), con-
densand hidrocarburele aromatice cu cloralul in prezenIa clorurei de

aluminium si oblinnd :
C g H, CHOH
CCl2 (triclormetil-fenil carbinol).
Studii de condensare cu cloralul s'au mai facut cu omologii benzenului

'Ana la naftalina. In special de catre IEJLIJAN GRABOWSKY4), OTTO
FISCHER5) (Lab. A. BAEYER), oblinand produse de condensare, Ca :
CO, CH
/\ C"H
Cio H7
sau CC/2
CH
/C
H CH
4
3
etc.
\Cs Hs CH3
6
9 B. 7, 1190.
2) Bulet. Soc. Chim. 41, 382-383, 1884.
3) Chem. C. Bl. 1905, III, 753. C. R. Ac., 141, 201-203
4) B. 6, 224.
1 B. 1112, 1191, 1216
www.dacoromanica.ro
In toate aceste reaqiuni, nu trebuie sa uitam ca cloralul el insu

clfi produse de condensare cu acidul sulfuric.
Aa cloralul:
55
ca
i f ormolu].
2 CC/2
CHO + SO4 14
CC13 CH(OH)0 \
= CC13 CH(OH)0 / So2
Acest produs insa se descompune cu apa calda, dnd acid sulfuric i

cloral sau produse de descompunere.
Acestea sunt rezultatele tiin/ifice a produselor de condensare a hidrocarburelor cu aldehida formica i cu cloralul.
Aplicaliuni practice de condensare cu aldehida formica, sunt multe
in industria materiilor plastice. Transforma caseina din lapte intr'o materie
dura, imputrescibila, care se poate lucra la strung i putfind inlocui osul,
cornul i fildeul in toate aplicaliunile lor ; cu fenolul, formolul da o intreaga gama de rcyine sintetice care inlocuesc celuloidul.
Acestea au fost date in comer% de BACKELAND, sub numele de ba-
ckelit: gall de fenol i aldehida formica, se mai fac condensari din terebentina i aldehida formica, la care se adauge glicerina i cetona. Se ob/ine
o pasta, care prin solidificare, nu numai ca este insolubila in disolvenIii

comuni, dar este insolubila i in reactivi, din aceasta cauza servete pentru
a se face placi pentru mese de laborator. Multe preparate de a lui BACKELAND servesc ca lacuri izolante.
S'ar 'Area ca backelitul are compozilia urmatoare:
C6 H4
OCH2
Cg H40 CH2 C 6 H40
[CH2
0
1
C6 H4 OCH2 C6 H40 CH2 C6 H4 CH2 / 0 i2
un produs de polimerizare.
Aldehida formica mai servete in industrie pentru a prepara pielea
pentru talpa; aici joaca rol de condensant i de substancd imputrescibila.
Infine, sub aqiunea amoniacului, aldehida formica da hexametilen
tetramind: Cg Hi2 N4, uroformina' sau urotropina:
6 CH20 + 4 NH3 =-. (CH2)6 N, + 6 H20

Solubil in 14 p. de apa rece. Se dedubleaza in mediu acid in amoniac
i formaldehida. Constitu-cia probabila este:
/ \
CH2
/ \ CH / \
CH2
C H2
CH22
\ /
C112
www.dacoromanica.ro
56
CAPITOLUL III
NASTYUKOFF 1) a aplicat aceasta aptitudine de condensare a aldehidei formice asupra hidrocarburelor nesaturate din petrol, operand asupra
petrolului rafinat.
Scopul urmarit de NASTYUKOFF era sa hotarasca, prin reacliunea
aldehidei formice, asupra calitt5ii uleiurilor de uns. In adevar, s'a observat
ca cu cat precipitatul format este mai abundent, cu atat vascozitatea

uleiurilor este mai mica i invers. In aceasta priviaca, uleiurile de uns
ruseti, au fost gasite superioare celor americane, care dau un precipitat
de formolit superior.
ReacOunea a fost introdusa in practica petrolului in 1903. NASTYUKOFF
lucra astfel: I volum de petrol rafinat amestecat cu 1 volum de SO4 H2

concentrat era tratat cu 1/2 de volum de formaldehida comerciala (400/o).
Se produce un precipitat abundent care se spala cu apa, se neutralizeaza
cu amoniac i se filtreaza. Pe filtru se spala cu eter, cu apa fierbinte, se
usuca la 1100 i se cfintarete. Se aduce la sutii i numarul oblinut se numete indice de formolit (formolitzahl). Petrolurile ce au un indice de f ormolit mare, au pond specific i indice de refracIie mare, dar au vascozitate
mica.
NASTYUKOFF propune in 1904 ca greutatea precipitatului sa se inmul-
leasca cu 4/5 pentru a se ob/ine greutatea hidrocarburelor aromatice.

ARNOLD in 1923, verificand acest lucru in amestecuri artificiale, a oblinut
pentru benzen valori cu 500/, mai mari.
E urr de inleles c o asemenea reacliune, pe cat este de complexa, pe
atat este de nesigura. Nu tim niciodata daca este totala i apoi, nici nu
tim care sunflidrocarburele care intra cele dintaiu in reacOune.
BAEYER, lucrand asupra hidrocarburelor curate, oblinu pe rang&
produsul rainos i compui definici. Dar in petrol, care este un amestec
ar de complex, din cauza iu/elii cu care aldehida lucreaza, nu se poate
urmari mersul reaqiunii.
E. SEVERIN 2) studiind uleiurile lichide ramase dupa separarea precipitatului din diferitele fracliuni de petrol, a vazut ea pondul specific i
indicele de refrac/ie al acestora scad dupa nite curbe regulate.
Filtratul, tratat a doua oara, dupa indicaciile lui NASTYUKOFF, cuprinde hidrocarbure pe care SO4 H2 nu le mai ataca, dar care sunt atacate
de amestecul sulfonitric (NO2 OSO, H). Ceeace inseamna c reaqiunea
formolitului nu precipita toate hidrocarburele aromatice.
Studiind apoi valoarea precipitatului, a vazut ca chiar aa numitul

formolitzahl nu este constant pentru aceea9 fraqiune. Lucrul nu poate sur1) NASTYUKOFF, 1903, Journ. Russ. Pys. ch. g., 3, 88 ; ibid. 1903. 1906, Deser(ation Moscau, 35, 824. 1909, Vortrag aut dem III. intern. Kongres fr angewandte
chemee 190819; Petroleum, Bd. IV, 1284 ; ibid. 1397.
2) Chem. Ztg., 1010, 840 ; Petrol, 6, 197, 1910.
www.dacoromanica.ro
57
ptinde pe nimeni. Cnd se trateaza un volum de amestec de hidrocarbure

eu un volum egal de SO, H, concentrat, atacul incepe imediat, sustragAnd
o cantitate variabil de hidrocarbure nesaturate, sau modificnd mersul
condensArii cu aldehidk pe care o adaugam in nrmk Afara de aceasta,
aldehida ea insAs, intr'un exces de acid sulfuric se polimerizeaz6, &And
trioximetilen, care se adauge la precipitat in cantitall variabile.
Reaqiunea aceasta depinde, in primul loc, si de temperatura la care
s e opereaza.
E. SEVERIN, ffiand reac/iunea invers, amestecnd fraqiunea de

petrol cu formaldehida i apoi adaugand acid sulfuric pica-tura cu piaturk
lucrnd la 00, ob/ine o regularizare a reacliunii, dacA pastreazg aceeas

temperaturd intre 00 si + 2. Precipitate le oly/inute sunt comparabile,
dui:a cum a constatat i EDMOND SCHMITZ la Baku 1).
Pentru a aprofunda reac/innea formolitului, E. SEVERIN a intreprins un studiu metodic asupra amestecurilor artificiale.
Hidrocarburele aromatice pure, au fost disolvate in fracliuni de petrol
corespunatoare punctului de fierbere si separate de hidrocarburele nesa-
turate i benzenice, prin agitare cu acid sulfuric fumant, timp de 24

de ore.
Puritatea fractiunilor astfel preparate este controlata' cu reactiunea
metanalului 2): un volum de fraeliune se agita intr'o eprubeta cu un volum
egal de metanal (HCHO), se adauge apoi o picatura' de acid sulfuric concentrat, pe care o las'am s lunece pe peretele eprubetei ; daca se coloreaza'
in my, asta inseamra c'd amestecul con/ine hidrocarbure aromatice sau

etilenic.
Lichidul astfel curlit de hidrocarbure nesaturate a fost intrebuirgat

pentru a se disolva in el hidrocarbure sintetice, puse in stare de disolu/ie
normalk asa cum s'ar afla in petrol. Asupra amestecurilor, s'a aplicat
reaqiunea lui NASTYUKOFF, modificatd de SEVERIN. S'au ob/inut urmatoarele rezultate 3):
1. Parafinele nu sunt atacate.

2. Naftenele saturate nu sunt atacate.
3. Olefinele dau o licoare rosie.
4. Naftenele nesaturate dau un precipitat rosu, solubil in apa'.
5. Hidrocarburele aromatice dau un precipitat rosu viu, afara de naftalink care d'a' un precipitat verde inchis si de antracen, care &A un precipitat verde gaibui. Aceste precipitate nu sunt solubile in apa.
Este o properponalitate intre numrul de cm3 de acid sulfuric con1) Moniteur du petrole Roumain, 24, 1911.
2) HoLne, 1925.
3) Idem.
www.dacoromanica.ro
58
CAPITOLUL III
centrat, care se adauge la amestecul petrol-metanal 0 intre procentul de

hidrocarbure aromatice. Aceasta proporlionalitate a fost stabilita pentru
amestecuri artificiale, dar nu este Inca stabilita pentru petroluri. In prac-
tica se ia o fraqiune de petrol, se agit cu un volum de formaldehida

i se adauge un numfir de centimetri cubici de acid sulfuric concentrat,
agit'andu-se mereu.
Pentru a nu adauga prea mult acid sulfuric, fracliunea de petrol se

dilueaza in parafinele corespunzatoare, pentru ca maximul de centimetri
cubici de acid sulfuric sd nu treacd de 4. Aceasta ar indica 50/0 hidrocarbure
aromatice in fraqiunea diluat. Se adauge atata acid sulfuric, pana cand

ultima picatura nu mai inroe9te lichidul.
Aceasta metoda are nevoie sa fie studiatfi at'at in ce privqte partea

lichida, cat i. precipitatul.
DANAILA 1) dozeaza volumetric hidrocarburele aromatice, determin'and in prealabil, in mod indirect, procentul de hidrocarbure nesaturate
cu legatura dubla.
1. Absoarbe, mai intaiu, toate hidrocarburele: nesaturate, aromatice,
naftilenice, cu SO4 H2 (98,330/o). Insemnbn absorblia la O/0 cu Al.
2. Intr'o alta fracTiune a aceluia petrol, indeparteaza hidrocarburele
nesaturate cu legatura dubla prin acetatul mercuric sau ozon.
3. In aceea fraclinne absoarbe cu SO4 H2 (98,330/0) hidrocarburele
aromatice: Fie absorbcia la suta... A2.
4. Fie A, i 01 volumele la 0/0 a hidrocarburelor aromatice i olefinice
dintr'o fraqiune de petrol.

Se calculeaz volumul hidrocarburelor aromatice dupfi formula:
A,
A2 (100
100
A1)
A2
a hidrocarburelor olefinice:
01 = Ai
A,
iar a hidrocarburelor saturate la 0/0 = 100
(Ar + 01).
2. Aliciclice
Naltene nesaturate. Cand se rafineaza petrolul cu acid sulfuric, acesta

absoarbe i naftenele nesaturate de formula Cn 112.._2 cl Cn 112,_4, pe care
le polimerizeaza sau le resinifiaza oxidandu-le.
1) Annales des Mines de Roumanie, No. 3. 1924.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
59
Naftilenele ce ar trebui s existe in petrol ar corespunde celor clout'

tipuri: ciclohexanului i metilciclopentanului.
CH,
CH,
CH2
CH
H2 Cn1
H2C\ / CH
CH
CH2
cz
CH2
CH3
Nici un termen n'a fost izolat n petrol. MENDELIEFF a mencionat

prezema unor compui de forma Cn112_2 bazfindu-se pe reacIiuni generale cu permanganatul de potasiu sau iodura de mercur.
ExistenIa acestor hidrocarbure ins& nu este signed.
Terpene politerpene
(C H2n_4)
VOLCKEL, supunnd la distilare un bitumen vAscos din Travers,
face 6 fraqiuni intre 900-2500, din care izoleaz6 compui de formula genera% C10 H16, le consider fracliunile compuse din polimeri ai
acestuia.
WALLACH, luAnd ca punct de plecare un hemiterpen, le consider pe
toate celelalte eh' provin din polimerizare i le numete politerpene :
C5 112, C15 H24, C23 1122, C30 Ho, C55 H56.
De altfel terpenul C15 1/24, un sesquiterpen, s'a Osit in uleiurile eterice:
cedrol, patschuli, santal, etc. Iar toate celelalte se gasesc i ele in plante
i raini.
BOUSSINGAULT a izolat din gudronul i asfaltul din Pechelbronn, din
fracTiunile ce trec la 3000 o poqiune lichid numita petroleu. El consider&
orice asfalt compus din aceast parte lichida, petroleu, i din una solidS,
asfaltul.
BOUSSINGAULT atribuie petroleului formula C10 H16 i-1 leaga de grupul
terpenului. WARREN ins crede cA petroleul este un amestec de hidrocar-
bure etilenice.
MARKOWNIKOFF i 0 GLOBLIN au dedus prezenIa terpenului in petrolul
din Baku, din cauza fenomenelor de reinificare.

Din faptul c terpenul (terpenele) izolate din petroluri sunt de formule
superioare, sunt politerpene, dup'a cum a gasit MABERY in petrolul din
Ohio : C23 Hu, Cu 1/44, C25 H46, toate derivand din C10 HI, (C H2_4),
www.dacoromanica.ro
60
CAPITOLUL III
terpn ; se poate presupune ca aceste politerpene provin din terpeni sau
hemiterpeni, originali in petrol, sau c iau natere prin distilare la tempe.ratura ridicata. Aa se explica de ce poniunile uor oxidabile in petrol
nu se gasesc decat in gudroane i asfalt.
Compui oxigenati
In 1874 HELL i MEDINGER au indicat pentru prima data in petrolul
romfinesc prezenla corpilor oxigenaIi, carora le-a dat numele de acizi

petrolici. MARKOWNIKOFF a gasit ea' proporlia de oxigen crete in petrol
cu temperatura i cu pondul specific, ea este de 0,79010 in benzink i de
5,209/0 in fracliunea ce trece intre 220 i 230, atingand o medie de

6,9%.
Dupa prerea tuturor, acest oxigen ar proveni in mare parte din autoxidare, caci un petrol neutralizat, supus la distilare, d din nou reac-
tiune acida. Ar trebui poate facut distilarea inteo atmosfer de acid

carbonic.
ASCHAN presupune ca partea principala a compuOlor oxigenall din

petrol stint acizii de formula generala Cn H2n_2 02, derivand din aliciclicile
saturate.
Acizi naftenici
(Cn
H2_2 02)
Petrolurile din Rusia, Romnia, Gali%ia, Alsacia i Hanovra, au o

propoilie considerabila de cornpui oxigenqi, cari au fost studiaIi deja
de H. S-te CLAIRE DEVILLE.
Acetia au, in cea mai mare parte, o funclie acida i au fost numii
acizi naltenici.
Acizii haftenici im se gasesc deck in fraqiunile superioare, adicd in

lampant i in uleiurile de uns.
Daca luam un uleiu mineral i-1 rafinam cu acid sulfuric, apoi II spalam
cu apa i-1 tratam cu soluIie de soda caustica, toate leiile corqin acizi
naftenici.
Le9ia cu care am facut rafinarea se numete in Rusia # apa alba )); este
o emulsie laptoasa, care lasata in repaos, depune la suprafaVa o parte din
sapunurile conlinute. Mai tArziu o" parte din uleiul conlinut in emulsie
se ridica peste sapun, aa ca se 'sepal% trei paturi distincte:
0 patur superioara de uleiu mineral, o patura mijlocie de sapun

moale i pkura inferioara, care este uneori limpede, uneori laptoasa,
compusa in majoritatea cazurilor din sulfat de sodiu.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL HI
- COMPOZITIA CRIMICA A PETROLURILOR
61
Pdtura mijlocie este aceea ce con-cine acizi naftenici ; daca o tratam cu
acid sulfuric diluat, se pun in libertate acizii naftenici, cari vin sa pinteasc la suprafga sub forma unei paturi uleioase, cu Ufl miros displacut.
Culoarea variaza dela galben la cafeniu.
In privino cantitalii acizilor naftenici in petrol, avem date asupra

lampantului rusesc, in urma lucrarilor lui ED. SCHMITZ 1) 9i al/i chimiti
dela Societatea Nobel Freres din Baku. In ce privete petrolul japonez, el a
fost studiat din acest punct de vedere de ctre TANAKA i NAGAI.
Proporcia de acizi naftenici in lampant este de 0,50/0.
Rafinandu-se 25 de milioane de puzi (1 pud = 16,38 kg.), deci rafinfindu-se 400.000 de tone de lampant (Kerosin), s'a scos 13.920 de tone
de reziduri alcaline, care au dat 1920 de tone de acizi naftenici, din

14,960/0 acizi In leii, ceeace face 0,50/0 in lampant. Avand in vedere ca
numai in peninsula Apcheron se produce 1.200.000 de tone de lampant, rezulta ca in fiecare an se pot obline 6000 de tone de acizi naftenici
din Baku.
Aceasta cantitate imensa de acizi este transformata in sapunuri, ob/inute prin concentrare i purificarea rezidurilor alcaline brute.
Aceste sapunuri se numesc surogate, sunt moi i conin 540/o acizi

naftenici; sunt intrebuinlaIi la fabricarea sapunurilor ieftine, sau sunt
vfindute ca sapunuri moi. In 1912 preIul acestor sapunuri era 30 franci
suta de kg., sau 49 de franci suta de kg. de acid naftenic.
Nu trebuie sa uitam iara ca acizii naftenici se extrag i din apele
albe provenite dela rafinarea uleiurilor; acestea dau anual la Baku 3320
de tone de acizi naftenici.
F. SCHULZE a impartit aceti acizi naftenici in acizi gata formaIi
in petrol i acizi ce se formeaza prin oxidare, in momentul rafinarii. Pe
cei dintaiu Ii numete acizi petrolici (Petrolsauren), iar pe cei de al doilea
acizi naftenici.
ASCHAN 2) propune sa se numeasca acizi naftenici orice acid din petrol,
care ar avea formula C. H2_1 COOH , adica C H2n_202.
El atrage atenlia ea acizi din licoarea alcalina nu pot fi formaIi

prin aqiunea oxidanta a acidului sulfuric, deoarece acetia raman
clisolvali in el.
Este foarte probabil ea acizii nu se pot forma in petrol prin aqiunea
acidului sulfuric asupra naftenelor, care sunt atat de rezistente. Daca se
degajeaza SO2, In timpul rafinarii, aceasta este din cauza ca se oxideaza
hidrocarburele nesaturate, care se depun sub forma de gudroane acide
sau noroi vitriolic 3).
1) EDMOND SCHMITZ: Journal des Mailers grasses, 25 Oct. 1912.
2) Chem., 74, 1908, p. 719.
3) S'ar putea trata titeiul brut cu o disolutie de soda, 1nainte de a-1 distila i rafina.
www.dacoromanica.ro
62
COM POZI TIA CIHMICA A PETROLURILOR
CAPITOLUL HI
In afara de aceasta se formeaza acizi prin oxidarea inceata a petrolu-
lui brut in aer sau chiar in cursul distilrii petrolului, dupa cum s'a
dovedit de catre ED. SCHMITZ.
Compozitia chimical a acizilor naftenici 1)

Numele de acid naftenic a fost propus pentru intaia data de MARKOWNIKOFF i OGLOBLIN in 1873 2). Acest nume a fost dat oricarui corp cu
funclie acida din petrol.

HELL si MEDINGER 3) au studiat in mod special acizii naftenici din
petrolul rornnesc si au gasit ca corespund formulei Cn, H2n_2 02 si ca
proprietaIile acestor corpi nu corespund cu proprietalile acizilor grasi
izomeri nesaturaIi. Ei se comportei ca acizi saturali.
HELL 1i MEDINGER au izolat acidul C11 H20 02 i I-au supus la oxidare
cu permanganat, au oblinut acid acetic si un acid de formula C9 H19 02 sau

C9 H1602.
Sprijinindu-se pe aceste fapte, au dat acizilor formula urmatoare:
---=
'HOH
C113
sau
CH \
I/
Aici R = C8 H15
C OH
CH,
Ceva mai tarziu MARKOWNIKOFF i OGLOBLIN au izolat dintr'o frac-Piune numita ulei solar (ds = 0,870) doi acizi: C10 H19 CO2 H i C11H22 CO2 H.
To/i acesti autori, impreun cu KRAMER i BOTTCHER considera

acizii naftenici ca acizi monocarboxilici. C,, H2n-1 CO2 H.
ASCHAN 4) a dovedit ca asa numitul acid octonaftenic din petrolul
rusesc este acidul heptanaftenic, C7 H13 COOH, dupa cum s'a dovedit prin
transformarea lui in octonaften prin reducere cu acid iodhidric i fosf or.
Mai tarziu ASCHAN (1892) a reusit sa prepare acizi naftenici sintetici,
hidrogenand acizii aromatici. Dar acesti acizi nu sunt identici cu cei din
petrol de acelas numar de atom de carbon.
Reducand acidul benzoic: C6 H5 COOH, a olycinut acidul: C6 Hn

COOH, corp solid, pe cand acidul hexanaftenic din petrol este lichid chiar
I) Asupra constitutiei acizilor naftenici a se consulta gi DEUSSER, Teza de doctorat, Frankfurt a. M. 1930.
2) Berl. Ber. 16, p. 1883 (1873).
3) Berl. Ber. 7, p. 1216 (1878) gi 10, p. 451 (1877).
4) Berl. Ber. 23, p. 867 (1890) gi 24, p. 1864, 2710 (1891), 25 p. 370, 886, 3561,
1892 Liebig Annal.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIM III
63
la
400. Ar rezulta de aici ca nu se pot considera naftenele ca hidrocarbure benzenice hidrogenate.
ZALOZIECKY1) considera acizii naftenici ca lacto-alcooli secundari. El
pune in evidenIa grupul hidroxilic cu ajutorul iodului i al fosforului.

Aa ca acidul C9 H17 COOH ar avea formula:
CH2\
I
CH2
, CH CH2 CH2 CH2 CH2 CH
z CH2 \' CH. OH.
\0/
BRUHN admite pentru acizii naftenici nucleul pentagonal.

Din toate aceste cercetari i din altele facute de PERKIN, COLMAN,
etc., rezulta ed petrolul brut comine intact o porliune din derivalii carboxilici (corpi grai fosili) conform schemei urmatoare:
acizi naftenici
Grasimi ---).- acizi grai -->-- anhidrida carbonica
-----.),._ olefine 0-- naftene
.......
... uleiuri de uns
+
naftene.
Indicele de iod al acizilor naftenici este maximum 1,8, ceeace indica

caracterul saturat al acestor acizi.
Sunt solubili In acid sulfuric concentrat, din care-i putem separa cu
apa. Se pot distila sub presiune redusa, caci la 300 se descompun.
Formeaza sari neutre i acide (alcaline sau de argint) solubile in apa,
cele de calciu sunt insolubile, iar cele de aluminiu sunt solubile in esente
de petrol.
Sarea de cupru, de curand precipitata, este cenuie, iar solulia ei in
benzin& este verde.
Acizii naftenici se unesc cu glicerina, formand gliceride i sunt uor

atacaTi de halogeni, i acid azotic.
Iatci principalele lor aplicaguni: pentru conservarea lemnelor (traverse
de cale ferata); fiind antiseptici, pot servi la fabricarea lisolului; solvesc
cauciucul vulcanizat intre 125-150 i, din cauza afinitalii lor pentru
sulf, devulcanizeaza cauciucul. CHERCHEFFSKY propune aceasta proprie-
tate pentru a regenera cauciucul; solvesc r4inele, &and astfel lacuri.

Infine sunt intrebuinIali la prepararea sapunurilor.
Acizii naftenici au fost intrebuiniaIi (la Lodz) pentru a se prepara
coloran/i: ro-para, apoi coloran/i azoici din acizi naftenici 2).
1) Berl. Ber. p. 1808 (1891) si Chem. 74, p. 905 (1892).
a ) ARDAN, Teza, Karlsruhe, 1901.
www.dacoromanica.ro
64
Punerea in libertate
intrebuintarea acizilor naftenici in rafinfirii
Dr. Gh. Sava
Theiurile romanqti au cam urmatorii indici de aciditate:

NATURA TITEIULUI
Arbana1i-Policiori
Bana
Ceptura
Filipeti
D/15
. .
Cimpina parafinos. .
Runcu (Bultenari) . .
Campina neparafinos.
Bustenari vechiu
Indice de aciditate
in (V SO3
0/0 acid oleic
0,8337
0,048
0,007
0,8382
0,080
0,011
0,8832
0,011
0,8643
0,080
0,228
0,032
0,8465
0,345
0,049
0,8387
0,721
0,102
0,8725
0,946
0,134
0,8597
1,173
0,166
Rdicoi
0,8818
2,220
0,315
Tuicani (Moreni)
Ochiuri
0,8813
0,8915
2,373
0,337
2,900
0,411
Se vede deci ca in genere titeiurile bogate in parafina au un indice de

aciditate mult mai mic decat acele lipsite de parafina ; la mijloc vin 14eiurile de tipuri mixte, precum Runcu sau Campine, zis neparafinos. DiferenIa intre valorile relative pentru diversele ieiuri este foarte mare,
indicele de aciditate variind, pentru titeiurile ce s'au cercetat, intre 0,048
i 2,900, adica de 60 ori mai multe substante acide in titeiul de Ochiuri
decat in cel de Policiori. Valorile absolute raman totu mici, pana la 3%
substante acide in liteiul brut.

Repartilia acestor substante acide nu este uniforma pe intreaga massa
a Ii/eiului: benzinele sunt aproape lipsite de substante acide ; deasemenea
fragiunea corespunzatoare ramaicelor dela rectificarea benzinei (avand
D/15 cam = 0,780-0,790 i limitele de fierbere 135-205) sunt foarte
sarace in acizi. Acetia se gasesc in cantitali mai mari in petrolul lampant
0,05-0,700/ i in cantitali relativ foarte mari in fraqiunile superioare,
motorina i uleiuri upare ; uleiurile grele sunt iara mai putin bogate in
acizi. Indicele lor de saponificare, adica mgr KOH necesare pentru a neutralize 1 gr. din aceti acizi scade insa dela petrol pada la uleiuri, dela
circa 290 la circa 120, din pricina ca grupa acida este legata pe hidrocarbure
cu molecula din ce in ce mai mare, mai bogata in atomi de carbon.
In technica industriala, pana in prezent, s'a dovedit rentabila numai

izolarea acizilor naftenici conIinu%i in distilatul lampant. Aceasta izolar e
se face in chipul urmator:

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
65
In nite reservoare cilindrice cu fundul conic, numite agitatoare, se

amesteca lampantul cu acid sulfuric monohidrat, corginnd 94-960/ cu
ajutorul aerului comprimat ori a unui dispozitiv mecanic. Dupa cum
lampantul provine din IiIeiuri bogate sau skace In parafing, se intre-
buinleaza mai mult sau mai pulin acid sulfuric pentru a ajunge la
aceea culoare a rafinatului, ceruta de uzanIele comerciale, de circa
220-230 mm. Stammer. In termen mediu este necesar pentru aceasta
cam 0,80/0 acid sulfuric. Pentru a ajunge la aceasta cifra este necesar
sa se intrebuinIeze Inca odata acidul sulfuric cu care s'a tratat anterior
distilatul lampant, astfel ca operaliunea rafinkii va decurge in chipul
urmator:
Se trateaza lampantul venit dela clistilare cu cantitatea disponibila

de gudroane acide provenite dela o rafinare precedent& (A), adica cu
0,5-1%; se scurg gudroanele acide formate (B) care sunt cu mult mai
bogate in substanIe organice deck gudroanele (A).
Se trateaza lampantul cu o cantitate de acid sulfuric proaspat de circa
0,80/a. Amestecarea dureaza in fiecare data, aproximativ 1-1% ore.
Se scurg gudroanele (A) care se vor utiliza la rafinarea urmkoare, se
spala lampantul cu apa 0 se trateaza cu o soluie de soda caustica. Tratarea cu soda caustic& se face deasemenea in 2 porIiuni, poqiunea a 2-a
dela o rafinare urmand sa fie utilizata ca prima porOune la rafinarea urmatoare. In acest chip se realizeaza o economie de soda caustica, iar pe
de alta parte apele alcaline obIinute la sfarit sunt mai bogate in acizi
naftenici i nu mai conlin aproape deloc NaOH liber. Se intrebuinleaza
0,08 0,100/0 NaOH.
P4im acum la punerea in libertate a acizilor naftenici din apele alcaline

amintite.
Aceasta opera-0[e se face cu ajutorul acidului sulfuric, olycinut prin

diluarea cu apa a gudroanelor acide (B), pfina ce solucia acida are 35 Be sau
41,5% acid mineral, socotit ca SO4 H2. Para lel cu acest acid diluat, a cfirui
puritate este suficienta pentru scopul urmarit aici, se oblin i substanle

organice, un soiu de gudroane care in amestec cu pacura sau carbune pot
fi utilizate ca combustibil. Ape le alcaline, conlinnd 20-30% acizi naftenici, sunt diluate cu circa 400/0 apa i incalzite intr'un vas cu serpentina
0 cu fundul conic, 'Ana la temperatura de 65-70 pentru a provoca

complecta separare a cantitalilor de petrol ce mai concin emulsionate,
petrol care se reunete cu distilatul proaspat de lampant. So lu/ria alcalina
devenita astfel complect limpede 0 stravezie, se amesteca cu acidul sulfuric diluat descris mai sus, 'Ana la neutralizare exacta. Astfel acizii naftenici sunt pui in libertate. Se scurge apa acida, se spala acizii naftenici
cu apa curata i se menIin apoi mai mult timp la cald pentru a provoca
complecta lor uscare.
www.dacoromanica.ro
66
CAPITOLUL In
COMPOZ17'IA CHIMICA A PETROLUBILOR
Acizii naftenici aa separa/i au indicele de aciditate 275
285 ;
D/15 = 0,975 0,980 ; i con/in 3-4/0 substan/e nesaponificabile. Ei pot

fi intrebuin/a/i la rafinarea uleiurilor minerale grele, la fabricarea sapunurilor, a unsorilor consistente, a uleiurilor emulsionabile (Bohrale,
Fraisale), ca desinfectami sau antiseptici (impregnarea lemnului), la fabricarea a diver0 naftena/i de metale grele sub forma de chituri, in fabri-
carea lacurilor ca disolvan/i pentru r4ini, etc.

Pentru tratarea emulsiunilor de Iilei se utilizeaza acizi naftenici negri
cari se ob/in din apele alcaline din care s'a separat ck mai complect petrolul, neutralizandu-le cu gudroanele acide (B). Ace9tia con/in, pe l'anga
acizii naftenici, i acizi sulfonici proveni/i din gudroanele acide, precum
0 diversele substan/e organice, de natura neutrk care se puteau separa

prin diluare cu apa din gudroanele (B). Proprieta/ile lor sunt urmatoarele:
0,972 ; Infl. = 65-70 m. p. ; indice de aciditate 250-255 ;
D/15 = 0,967
substame nesaponificabile con/in 11-130/0 Prepararea lor este pit/in

costisitoare, de vreme ce se ob/in prin amestecarea a doua produse secundare, care dealtminteri ar constitui reziduri de fabrica/ie. Gradul lor
de puritate este suficient pentru scopul urmarit, in care rolul de capetenie
II joacrt ionul de H, adica substanla acidk cerfindu-se numai ca aceasta
sa fie solubila in hidrocarburele /i/eiului. Acesta, in urma, reline in el 0
substan/ele organice de natura neutralk care la distilare vor ramane in

'Acura combustibil. In ce privete acizii naftenici insi0, la distilarea 1i/eiului ei vor trece in fraqiunea lampantului, la rafinarea caruia vor fi
extra0 cu solu/ia de soda in timpul neutralizarii petrolului tratat prealabil
cu acidul sulfuric 0 anume intr'o cantitate procentualei mai mare deck
din /i/eiul care n'a fost tratat cu acizi naftenici ; astfel acest produs se
regenereaza. 0 emulsiune naturala. de Nei este formata din apa, substan/e
solide foarte fine aflate in suspenziune i venind din straturile care includ
in ele ieiu1 0 din insa9 substan/a acestui %iei, consistand in marea ei
majoritate din hidrocarbure. Emulsiunile cele mai inclaratnice le formeaza
/i/eiurile de natura parafinoasa, insa in acela timp cu greutate specifica

mare din cauza conlinutului lor foarte redu,s in benzine. Astfel la Zemef
(Moine0i) /i/eiul are in genere densitatea D/15 -=-- 0,880-0,885, o sonda
da insa uneori un /i/ei avnd densitatea de 0,915 ; acesta formeaza o
emulsiune care nu poate fi separata prin incalzire i depozitare indelungata.
Separarea unei emulsiuni prin incalzire se bazeaza pe urmatoarele
3 lucruri:
1. Scaderea tensiunii superficiale (Oberflachenspannung) a lichidelor
cu temperatura.
2. Creterea diferen/ei de greutate specifica intre/4ei i apa, cu temperaturi, coeficientul de dilataTie al apei fiind mai mic deck acela al li/eiului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL In
67
3. Scaderea vascozitalii pacurei uleioase, cu temperaturi, emulsiunile

cele mai indaratnice fiind acele care le formeaza uleiurile minerale vascoase.
Exist& diferite mijloace pentru tratarea emulsiunilor:

A) Incalzirea lor la temperaturi de 1300--1400 sub presiune de 3-4
atmosfere. Apa distileaz fara sa spurnege, impreuna cu vaporii de benzing, iar ieiul In parte desbenzinat, r5mane in cazan.
L'asandu-1 sa stea ins5 mult timp intr'un rezervor de depozitare, la
cald, materiile pmantoase se depun la fundul rezervorului si se indeparteaz prin curatirea din &and in cand a acestuia. Titeiul se scoate din
rezervor cu o pompa sorbindu-1 pe la partea lateral a acestuia printr'un
conduct asezat la o trial-time de 30-35 cm. deasupra fundului.
B) Se trateald emulsiunea prin amestecarea ei intim cu substante
care prin disolvarea lor scoboarA tensiunea superficial5 a celor doufi iichide aflate in conduct, ceeace permite picturilor extrem de mici ale
fazei difuze s se reuneasa mai multe la un loc, pan& ce devenind destul
de mari, capt o greutate care le permite sg se adune la fund, stralAtand
faza cealalta.
Ca atare substante se cunosteau fenolul, sArurile acizilor rezinici (rezinati de sodiu) obtinute de pilda prin neutrahzarea colofoniului cu soda,
etc., etc.
Pentru o rafinarie de petrol, unde cateodat avem de a face cu cantitati
enorme de emulsiuni, se punea problema de a g5si un mijloc
pentru
rezolvarea acestora si evident trebuia gandit in prima linie la unul din

produsii ins5si al acestei industrii. Printre acestea, acizii naftenici aveau
un caracter acid, pe de o parte, iar pe de alta forrneazA un produs secundar
al rafindrii petrolului, adica un produs care rezult pe ldngd un altul a

carui fabricatiune se urmareste, adica lampantul rafinat i pentru care
de multe ori nu se gasia la timp un debuseu convenabil. S'a incercat deci
inlocuirea rezinatilor de sodiu prin naftenati de sodiu in tratarea emulsiunilor de titei, i rezultatele au fost cel putin tot atat de bune. Ori naftenati
de sodiu sunt Insi apele alcaline dela rafinarea petrolului, al caror continut In alcalii liberi servia la saponificarea, cel putin in parte, a acizilor
naftenici aflati in ;46111 tratat. Amestecarea, cat mai intima posibil, se
facea la cald cu ajutorul aerului comprimat dup care prin depozitare de
12-24 ore se producea o separare a pfiturii apoase la fundul rezervorului,
ptur care se scotea afar5, lileiul retinand in genere, &and vascozitatea
lui nu era prea mare (adica cand continutul lui in benzina nu era prea
redus) mai putin ca 1010 apa, de regula 0,2-0,3/0.
Pentru titeiuri mai vascoase precum titeiul de Zemes amintit mai sus
cu D/15 = 0,915, era necesar amestecarea lui in prealabil cu titei normal,
neemulsionat, avand D/15 = 0,865-0,880 in proportie de circa 25%

i
tratarea ulterioard cu ape alcaline inteo atare proportie, incat sa revie
www.dacoromanica.ro
3.
68
CAPITOLUL 111
la 0,650/0 acizi naltenici liberi asupra 0/eiului uscat i anume numai asupra
/i/eiului cu D 115 = 0,915. Avnd de tratat cantitg/i mari de emulsiune,
se punea problema regenereirii acizilor naltenici utiliza/i, de vreme ce

procentul acestora in iei, corespunzator fraqiunii lampantului este
foarte mic i este de dorit sa mai rginng oarecari cantitgi disponibile
pentru rafinarea uleiurilor de uns, precum qi pentru punerea directh in
consuma/iune. S'a incercat regenerarea acizilor naftenici din apele care
se scurgeau din rezervoarele in care avea loc tratarea emulsiunilor, prin
amestecarea acestor ape cu acid sulfuric care transforrnndu-se in sulfat,
punea in libertate acizii organici. Acetia, fiind de naturg uleioasg, puteau
cu ajutorul unui separator de uleiuri potrivit sg fie separa/i de pAtura

apoasg devenitg acidg i puteau fi retransformaci in naftena/i, prin tratare
cu o soluie concentrat de soda caustica. Acidularea se facea Ong cand

apele reac/ionau acid cu indicatorul methyl-orange. Aceast regenerare
nu era practicg, din pricing Ca numai o parte, cam 600/0 din naftena/ii
de sodiu treceau la rezolvirea emulsiunilor, in patura apoasa, restul disolvndu-se in massa li/eiului, sub forma unei soIuiuni coloidale i ca atare
nu mai putea Ii regeneratei, cgci la distilarea ulterioara a /i/eiului ramaneau
sub forma de sare de sodiu in rezidurile-combustibil. S'a incercat atunci
tratarea emulsiunilor de /46 cu acizi naftenici liberi, plecind dela afirma/iunea lui L. GURNVITSCH, cum cg acest procedeu a dat rezultate bune
la tratarea unui cr/ei emulsionat de BIBI-EYBAT (regiunea Baku), acizii
naftenici ar transforma naftena/ii de Ca cari se gasesc in acest /46 provocnd emulsiunea, in naftenali acizi solubili in massa JiJeiului. S'a cons-
tatat
cfi
opermiunea reuete bine, ba chiar crt acizii liberi sunt mai
eficaci cleat sfirurile lor de sodiu, cu rezerva de a amesteca i aici /i/eiurile
prea vfiscoase cu circa 250/0 146 normal neemulsionat i mai bogat in

benzina.
Este suficienta cantitatea de 0,45-0,50% acizi naftenici asupra citeiului emulsionat, socotit ca uscat, adicti liber de apg i impuriti. Acizii
naftenici negri s'au gasit cel pulin tot atht de eficaci ca i cei eurai la
cantitg/i procentuale egale ; aceasta din pricing ca acizii sulfurici ce ei

conlin au o aciditate foarte pronunlata.
Prin aceasta se realizeazg urmtoarele avantagii fath de tratarea emulsiunilor cu ape alcaline:
1. Se pot regenera acizii naftenici in intregime.
2. Se evita consumul de soda causticg, care era necesarg la saponificarea
acizilor naftenici, cari puteau fi regenera/i.
3. Se face economie la cheltuelile de transport in schele al apelor alcaline intrebuinlate la desemulsionare, care ape evident cg reprezinth o
greutate mult mai mare deck aceea a acizilor naftenici ce con/in, ele consistfind din circa 600/0 apg.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III - COMPOZITIA CIIIMICA A PETROLURILOE
69
4. Prepararea acizilor negri nu este costisitoare, din cauza cfi se intrebuin/eaz pentru punerea lor in libertate gudroane acide (B) care formeal
un produs neutilizabil pentru rat inane. Prin acest procedeu simplu devin
numaideat utilizabile cantitli importante de /i/ei, care mai inainte

formau un balast foarte neplacut pentru exploatare.
Obtinerea acizilor naftenici puri
Acizii naftenici aa cum se a/in prin tratarea unei leii alcaline

provenind dela rafinare cu acid sulfuric diluat, con/in cantitAli
apreciabile de hidrocarbure.
Pentru a obtine acizii naftenici puri, hidrocarburele trebuesc eliminate,
ceeace constituie, de cele mai multe ori, o opera/ie destul de delicatfi.
Procedeul urmat de obiceiu este urmAtorul:
Acizjj naftenici bru/i sunt trata/i cu o solu/ie de hidroxid de sodiu i
astfel transforma/i in sdrurile corespunzAtoare, numite sgpunuri naftenice.
Pentru a indeparta partea nesaponificabila se face sA treac dupa
TANAKA i NAGAI 1)
un curent de vapori de ap. Hidrocarburele
sunt antrenate in mare parte de cdtre vaporii de ap, pe cat& vreme in

balon raman spunurile.
Acest procedeu ne permite sfi separAin o mare parte din uleiurile nesaponificabile dar spunurile mai comin Inca hidrocarbure chiar dupa
acest tratament.
Este mai avantajos sa intrebuirgam vapori supra inchizili, mai ales
and lucrAin cu produse mai grele.
Dupa ce prin aceste procedee s'au eliminat o parte din hidrocarbure,
continufim purificarea, aplicnd metoda lui SPITZ i HONIG.
Spunurile naftenice sunt clisolvate intr'un volum egal de alcool.

Soluia alcoolicA astfel oblinuta, este agitatg de mai multe ori cu eter
de petrol care disolvil numai partea nesaponificabilfi.
Dupa ce s'a repetat de mai multe ori acest tratament, cele doug solu/ii
sunt separate ; cea alcoolica con/ine spunurile i cea de ether de petrol
uleiurile nesaponificabile. Pentru a nu avea pierderi, este bine sa mai

spalam de cateva ori cu alcool de 500/0 solu/ia de eter de petrol care
disolv i ea mici cantit4i de sApunuri.
Soluiile alcoolice sunt apoi reunite, disolventul alungat i sapunurile
naftenice descompuse cu acid sulfuric diluat.
Acizii naftenici astfel pui in libertate sunt disolviyi in eter de petrol.
Aceasta solu/ie este apoi spalata cu o solu/ie de sulfat de sodiu. Nu se

1) TANAKA 0 NAGAI: Journal of Faculty of Engineering, Tokyo University, vol.
XIII, P. 43.
www.dacoromanica.ro
70
CAPITOLUL III - COMPOZITIA CRIMICA A PETROLURILOR
spat& cu apfi cfici apa disolv6 prrtin acizii naftenici i favorizeaza formaVunea de emulsii, ceeace ingreuiaza mult lucrul.
So lu/ia de eter de petrol este apoi uscat peste sulfat de sodiu, separata i apoi prin evaporarea disolventului, se capt acizii purificaci.
Cnd descompunem sfipunurile cu acid sulfuric, trebuie agitat energic
i incalzit pulin cAci altfel ram'An in acid sgpunuri nedescompuse.
Cel mai bun mijloc de uscare al acizilor naftenici astfel oblinuti este
prin barbotare de aer la 1100.
Pentru a separa acizii de fenoli i alte combinaIii oxigenate, ii esterificam. Se prepara mai ales esterii metilici.
In acest scop acizii sunt trataIi cu un exces de alcool metilic absolut
si in acest amestec se trece un curent de acid clorhidric gazos, bine uscat.
Dupa ateva ore acizii sunt complect esterifica/i. Se inclzeste apoi cfitva
timp pe baie de ap pentru a elimina excesul de acid clorhidric.
Esterii sunt in urma spalail cu o soluiie diluat de hidroxid de sodiu,
apoi cu ap'd i infine usca%i peste clorur de calciu sau sulfat de sodiu.
Esterii astfel obi,inuli pot fi supusi unei distilri fracIionate. Ei distila
cu 40-50 mai jos cleat acizii corespunzdtori.

Daca voirn s-i transformgm in acizi atunci ii saponificarn cu o soluIie alcoolica de hidroxid de sodiu. Amestecul se incalzete 0116 cand o
probA tratat cu un exces de ap d o soluie limpede. Alcoolul este alunga t
,i. sapunul descompus cu acid sulfuric diluat. Acizii sunt disolvici in eter
de petrol i trata-ci ca mai inainte.

Se obiine astfel acizi naftenici puri cari pot fi fraclionaIi prin distilare
pentru a separa terrnenii.
BAUER 1) a propus separarea acizilor naftenici de hidrocarbure cu
ajutorul anilinei sau a toluidinei in care se disolv numai cei dintfiiu.
WELWART 2) prepar'd sapunurile de calciu pe care le trateaza cu benzinii
sau benzen ; hidrocarburele i substanIele colorate tree in soluVe. Se ob/in
astfel din aceste s'apunuri de calciu acizi naftenici aproape incolori.
Srurile de calciu si de bariu sunt foarte pulin solubile in ap, sunt

insolubile in benzin i alcool. Sarea de calciu se disolv extrem de usor
in eter.
Nattenatii
Cu naftena-cii alcalino-painfintosi, solubili in uleiuri vegetale, se poate
mari vAscozitatea uleiurilor minerale.
N aftenatul de alunziniu este cel mai important. Fiind solubil in benzina
fi eter, precum fi in esenfii de terebentinci, produce cu aceasta din urnzei, o
1) BAUER, D. R. P., 302, 210.
2) WEIAVAIIT, Seifensieder Zeitung, 1916, p. 367.
www.dacoromanica.ro
71
solulie care, dupei evaporare, lasei pe lemn sau pe metal o peliculd incolord,
durei 0 elastic&
Naftenatii de aluminiu pot fi intrebuintati i la confectionarea materiilor plastice, ca material prim, pentru a fi amestecat cu cauciucul.
Servesc 0 la impermeabilizarea pieilor, a panzelor, etc. Tot din ei se
prepara linoleul, muqamalele, etc.
Naltenatul de Cupru are o culoare verde frumoasa, solubila In grasimi
0 deci poate servi la fabricarea verniurilor.
Cu glicerina se combina catre 2500, (land gliceride analoage cu
grasimile.
Cercetarea i dozarea acizilor naftenici
Se pot caracteriza prin obtinerea culorii verzi cu sulfat de cupru, sau

producand eteri metilici sau etilici, cu miros caracteristic.
In ce priveqte dozarea, se adauge la solutia apoasa de sapun o solutie
de acetat de plumb, se filtreaza precipitatul format, se usuca 9i se epuizeaza cu eter, care disolva numai naftenatul de Pb. 9i. oleatul de plumb
daca ar exista.
Solutia eterata este distilata de eter, i se pune acidul in libertate prin
acidul clorhidric. Se cantaresc acizii obtinuti. Daca ar fi i acid oleic,

indicele de iod, 83, trebuie sa ne indice prezenta lui, pe and pentru acizii
naftenici este aproape zero.
SCHMITZ a pus la punct urmtoarea metoda de dozare repede in

fabrica:
Intr'un vas Erlenmeyer se cantaresc 50 cm3 de solutie de sfipun, se

adauge fenolaftaleina i un exces de acid clorhidric 1/2 normal.
Se pune totul inteo palnie cu robinet, iar vasul se spala cu o solutie

concentrata de clorura de natriu ; pentru a evita formarea emulsiei, se mai
spala vasul i cu eter sau benzina upara. Se aduna tot in palnie i se agita.
Dupa 2-3 minute de repaos, se decanteazfi solutia apoasa inferioarfi in
vasul intrebuintat, iar solutia cu acizii liberi benzenica sau eterica din
palnie este 0 ea spalata cu o solutie concentrata de clorura de sodiu. Apele
de spalare sunt filtrate 0 apoi adaugate la cele din vasul Erlenmeyer.
Solutia din acest vas este acida din cauza acidului clorhidric intrebuintat 0 se titreaza cu o solutie 1/2n de Na OH, 0 se determina alcalinitatea totala. Se 9tie astfel cat HC1 a fost Intrebuintat.
Solutia benzenica sau eterica spalata din nou cu apa distilatfi, apoi
filtratfi, se evaporeaza pe baie mariana 0 se cantare9te repede. Avem procentul de acizi naftenici. Acizii se disolva in alcool neutralizat 0 aunt
titrati cu o solutie 1/2n de NaOH. Numarul oblinut, inmultit cu 7/5,
dfi indicele de acid naftenic.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
PETROLUL ROMANESC
Studiile geologice de pretutindeni dovedesc ea petrolul i gazul natural
nu 0-au facut aparilia deck in straturile de vfirsta siluriana '), adica

odata cu apariIia primelor urme de viala pe pamnt. De0 s'a gasit petrol
i hidrocarbure in meteorite, ceeace ar face sa se creada ca petrolul pe
painnt ar putea avea o origina cosmica, nu se cunosc zacaminte de petrol
sau gaz in paturi anterioare silurianului.
Dislocki mari insa au avut loc abia in terPar, i gratie acestora au luat
natere masivele Anzilor, Himalaei, Thian-Chan, Caucaz, Carpa/i, Alpi, etc.
Tot in terliar a avut loc uscarea marilor: Sarmatice, Meotice, Pontul

Euxin i tot atunci s'au ingustat Marea de Azov, Marea de Aral, Marea
Caspica, Marea Neagra, etc. Ambele aceste fenomene s'au petrecut paralel
0 se continua inca.
lath' dupa H. B. CROUSHAW cum sunt repartizate zacamintele de
petrol dupa terenuri:
04 din productia universal de
petrol
Formatiunea geologia
Regiunea
California, Coasta golfului Mexic, Ru-
III.
Tergar
sia, Romnia, Persia, Indiile olandeze, Peru, Argentina, Venezuela,
49,40/0
Coloniile engleze.
Cretacic super
I
II.
.
I.
infer. .
1%
Permaian . . .
Carbonifer sup.
inf.. 1
Devonian sup.
inf..
*
Silurian.
Ordovician
Cambrian
.
.
41,50/0
8%
I Texas, Wyoming, ColoraI do, Galitia.
Texas, Oklahoma, Kansas, Pensylvania, Ilinois, o parte din Apala0, Canada.
Lima (Indiana, St.-Unite).
1) In Cambrian, sub Silurian, se gsesc primele urme de vial.i.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIM IV
PETROLUL ROMANESC
73
Se vede, deci, ca terenurile terliare, apoi Devonianul si Carboniferul,
formaciuni care acopfir 60010 din suprafaIa globului, dau 91/s din petrolul
extras in lume.
www.dacoromanica.ro
74
CAPITOLUL IV
PETROLUL ROMANESC
Hidrocarburele naturale sunt foarte raspandite in rocele eruptive, dar

hidrocarburele de origina magmatica profunda nu joaca in natura deck
un rol secundar. Nici o observaIiune nu arata, 'Ana in prezent, legkura
genetica intre aceste hidrocarbure, elemente de degazeificare a rocelor erup-
tive 0 zficamintele de petrol, care se exploateaza in rocele sedimentare*.

In Romania se intalnesc manifestaIii de petrol in tot lungul arcului
Carpatic cretacic paleogen
0 subcarpatic neogen, ineepand din
Maramure 0 Bucovina pana in Oltenia, in toate formatiunile geologice
sedimentare, dela Cretacic 0 pada in Pliocenul nou.
E
IR
Etaj
Seria
*3
PRINCIPALELE ZONE DE EXPLOATARE

IN ROMANIA
FA
Levantic
Dacic
c
4.,
o
Baicoi-Tintea, Moreni (Pr.), Gura-Ocnitei, Ochiuri

(D.).
Pontic
Arbanasi (Bz.), Bustenari-Gropi (Pr.), Matita (Pr.),

Pacureti, (Pr.) Ochiuri (D.), Runcu (Pr.), Cam-
c..
pina (Pr.), Moreni (Pr.), Filipestii de Padure
Meotic
(Pr.), Sarata-Monteoru (Bz.), Recea (Pr.), BereaPoliciori (Bz.), Apostolache (Pr.), Vulcanesti
(Pr.), Moinesti (B.), Glodeni (D.), Colibasi
(D.), Boldesti (Pr.).
Sarmatic
Miocen
Casin (B.), Poiana Verbilau (Pr.), Salcia (Pr.).
Mediteranean Campeni (B.), Tetcani (B.), Colibasi (D.), Glodeni
(D.), Pucioasa (D.), Harja (B.), Ocnita (D.).
Oligocen
.
'-'
41
Eocen
Bustenari (Pr.), Solont-Stanesti (B.), Opariti
(Pr.), Maramures, Bucovina, Lucacesti, Tg.Ocna, Oituz, Zeme (B.).
Tazlau (B.), Moinesti (B.), Tisa Comanesti (B).,

Doftana-Mosoare (B.), So lont (B.), Zemes (B).
Zacamintele de petrol exploatabile insa se intalnesc numai acolo unde

au fost indeplinite conditiile pentru adunarea 0 pfistrarea lor.
In zona Flifului carpatic, din cauza micii porozitki ale rocelor 0 din
cauza felului cutelor, zacamintele sunt slabe. Petrolul aici s'a acumulat
greu 0 in mica catime, dar tot atat de greu este 0 cedat. Exploatarile
aici sunt in general de durata lunga, adncimile sunt mici. In Zona Flifului
se cunosc sonde care produe de peste 30 de ani petrol 0 puIuri care se

lacaresc de peste 100 de ani. (Maramure, pe valea Izei; Bucovina la
1) B. (Bacau), Bz. (Buzau), D. (Dambovita), Pr. (Prahova).
www.dacoromanica.ro
E. SEVER IN
2
Petrolul
2180
21s
2 4
Est de Greenwich
310-*
.,
INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI
DE
SCARA 1: 2.500.000
'CL.'
SIGHET e
4egresti
-1.
'...1
Costnv
',/
Ocna Sugatag
Sacra-
Breeze
Sadava'
AMPULUNG-mOLD.,
Nto Gamest,
Ho"
attlr.tit
f Maria
Corndel
Bile
&we-
DICIO-SAN
.,,,
Halmar
,ebea
SIGHISOAII;i/
DIAS
pet.
c.
'lir
upen,
411PClosani
inina
0 U n'aC
J. bland&
Bozovici
Baths
gltva
Polovraci
ArmemP'nPu IuiNe
mecui
C/o c
udria
\
BAIA DE ARAMA
Mehadia
.,z-
aol
* Siarioara
V'
."'ee'4.
. TARGU-JIU
OCNELE
CURIE
-1455I4
" .... -2
Bahna
Strehaia
RN
vupla
LEGEN DA
,ns.Serpilor
a\wa
TULC
og
-4
Illit 1
Hineom
T4'
GareSecoleanu:1.'1'
1
Guratfotn,
(5.94nit
BUCURE
Ward
bgnil 385,0
..
44
..
t7.
Rafinerd
.,
Conducte
534
CONSTANTA
J explorata
29MMMIC Conducte
"";
If
Locafititi
consumatoare u
L1
,,
jCALAFAT
GIURGIIJ
,.... .=:,
carbuni bruni
J.,Bechet
COR BIA
-ft
Uri-MIAs
EL
IIK.
Plaur
* Grad
tt
4 4
o BAZARGIC
/3
P.
TURTLICAI A
4jMNIC
Regiuni turboase
ItlIIIIIIlIII Regiuni de asfalt
ENITA
SILISTR
SIRS%
lignit
13
Exploatdri
huila
/I
MI
Regiunea de gaz natural
ladjap, Zicbminte de antracit
IIIIIII
LC/
.:::CERNAVC\DA
Sondaj)
Mine
Zaceminte de petrol
, et
cc
to
SULINA
CRAI0VA
schele
cz,
oteeet
t-
ISMAIL
,,,,,,.
rbanas,
curet;
:10
ocpohi
7'
R.S4RAT
'
st
tit
PITEBTI
age
A. -71
Rotgnani
nia
?Moue
Vinideas&
(*.calash'
"A
2t,
4,t'
4.)
ECUCI
'
0 W01
CA PIAUI. NG
a
Andrelasup7
,to ot"
vdzeni
'I.
V
IBre,tcu
tool&
ROSANI
L11.
46
C9,0
0Vizantea
etrila
it,irciorova
ibilDWO"
ASOV
ALBA \
RLAD
It"' Prates
Zabala
-,
Cris an
Bucova
t.P
ie
Vulc
411,
gelikusca Mo
Vulca
."".
Vladem
1110
r".
.p
Mesh
0, \
CETATEA-
1 a''Onesti
Fenn
" EORGHEI
Avrig
Sinersig-
Dofteana441
arao1.1
1
ela
Jtmsu;s_96rIA
Cdoef?,
',
--7
,.
etV
ria
Dorman
%Marjo
Ada p ttglo[. eQ
A SISIULIW
,,,,i2$,.---------o'?-e' ba
l'a.,-6-f!-------0\'
:,,0,,,
ni
-11.,,,
Bosoare.
Cqose.Mici
ALES I U LI A
0"LuzicestiAlts
Mererti
;Baena
Cimpeni
6himes leme; 'A
-cluc
ME /ICUS
ISaros.
OmA
Corninepsta,WNE rer.fca"t
RTIN
---.."
IV
Praid
TARGU-MUREX
AGRUD
pentru export. petrolului
\..
f\.1)
eluviale
Chiln
A.
yea
CNISINAU
PIATRA
Doamna
Feve
TURDA
tn.
'
'
lAll
%Neuf Ulan
Orotva
oc
Nera
CLUJ
/*cam!
Borsec
T9
Cri tt%
\c,I,Va-ratic
Dejulut
Porturi maritime
4,
tt
arga
gata
Aghire
Piga 40
.1
(arnara
Neagr
LTICENI
,\
ulpicani
1
lp
1p.
r'Sni&isA7 tiurnorolui
ATRA-DORNEI
DEJ
E)
o BOTOSANI
0\ :lama
N-A tlt,
thine de gaz
Cdi ferate
X, Votvodeasa
Solc'a
.4
Borsa
Val !fusee
tRuina
Argel '
r r;s4'
.1..'
\\ ., lib
!N,4
'pate
Gars Putnei
lent
'N.
ell
pinta
tleagd 0 41
thdirelA?Jos
46
Utia91
) ORADEA c,.
1\
:-......L..
fa
Derna
48
fabric; de coks
to
dot
Brush,
Ocne de sure
Dolhopol WV/net
Medea
60 Km
40
j\
Orn
CERN AUTI
Carapciu
au,tide Sus
I=1=1=1=1
20
\14.0
'
-sxr.u7rukgr-------
./
ROMANIA
anima
DIN
10
LEGENDA
'Pa
PETROL, ASFALT, GAZ NATURAL

SI CARBUNI
tt
S4
HARTA ZACAMINTELOR
it
X
BALCIC
R
CI, VARNA
2 2
2 ;
2 6
www.dacoromanica.ro
218
3 0
75
PETROLUL ROMANESC
CAPITOLUL IV
Rusii Moldovicei. In Moldova: Solon%, Lucacesti, Moinesti, Ocna, Oituz,

etc. Muntenia: Bustenari).
Zona subcarpaticd: Intre valea Trotusului i valea Ialornitei sunt
principalele zficaminte din Buzfiu, Prahova i Dmbovita.
In formcgiunea saliferd la Colibasi, Ocni/a.
In Meotic: Arbfinai, Matica, PacureIi, Runcu, Cmpina, Moreni,

Filipestii de pAdure, etc.
In Dacian: Baicoi-Tintea, Moreni, Gura-Ocni%ei
mai bogate localita-ci din Iara liana in prezent.
CRED1 ruL MINIER"
i Ochiuri, deci cele
afltruI Ochiuri.
Vedere Generald
...
.....-
:.
Tir
!, -,...'----,s-
61
rr.
,..44-iLazip
9.4h.
,,q,
e.
-I
0-
'ili
..
'At
-:-.. ,,, , --.4:
. T.;
_
A-
7;1
-.len
.7
'-ze_Ar..,...,..%,.1i.1_,,.....7..
.:1
'11411
1eJ
1 *,,
...-r.
-7 :41
;i
Fig. 6. *antierul Ochiuri.
Exploatdrile de petrol se fac prin pufuri, prin sonde i prin galerii.

Prin pufuri se mai extrage i astazi, mai ales in Moldova 'Ana la actincimi de peste 200 de metri.
Prin sonde de diferite tipuri, cum sunt cele Canadiene, Pensilvanice,
Rotary, etc. Adncimea variazfi dupa zacamnt. Steaua Romani la

Podeni. la 2260 m. Alte sonde au trecut de 2000 in. in regiunile
Moreni i Boldesti. In Galilia sunt sonde care exploateaza peste 1800 in.,
iar in Statele-Unite cel mai adnc sondaj are azi 9250 picioare adic
peste 3000 m.
In ce priveste produc-cia sondelor eruptive, amintim urmatoarele:
Sonda Nr. 69 <Astra Romani * dela Tuicani, a intrat in eruplie la

5 Aprilie 1920, produand zilnic eke 250 de vagoane, iar dupa 2 ani si 8
luni, producnd 10-15 vagoane pe zi.
AstAzi numfirul sondelor eruptive la noi este mai mare ca oricnd.
www.dacoromanica.ro
76
CAPITOLUL IV - PETROLUL ROMANESC
Asa la Ochiuri Sonda Nr. 2 a Societa/ii I. R. D. P. rasbita in stratul

superior Dacian, dficlea un petrol parafinos cu o densitate de 0,845 ; trecfindu-se peste acest strat, s'a ajuns la meotic (897 m.) si s'a dat de un
1iIei fluid, care a erupt Eland in 24 de ore 320 vag. de /icei si 70 vag. nisip.
Tot la Ochiuri Sonda Nr. 49 a 4 Astrei Romne >> rasbita in meotic la
795 m. a erupt 10 ore dand 200 vag. de litei parafinos.
( Astra Roman& * exploata pada acurn numai in stratele superioare
din Dacian. Dupa epuizare, sondele vor fi adancite pada in meotic.
Sonda Nr. 1 Pleafa-Moreni a SocietaIii Romano-Americana ; in 50
de zile de ardere continua si eruptie, a dat in 3 luni dup.& stingere 5000 de
vagoane. La 15/XII/1925 producea Inca ate 30-40 de vagoane.
La Moreni-Pciscop o sonda a Creditului Minier, rasbita la 16 Ianuarie
1926, a dat par& la 28 Februarie 1926 peste 2800 de vagoane.
La Gura-Ocnitei Sonda 304 in patura numita # Moreni 0 in Dacian,
da 60-80 vagoane zilnic, iar o sonda 305 in q Drader # in meotic se sapa
acum si se prevede o erumie puternica.
La Runcu. Rom.-Belgiana. Sonda Nr. 52 rasbit la 23 Februarie, a

dat 25 30 vag. zilnic, iar astazi produclia a crescut la 40 vagoane zilnic.
Pentru comparaIie amintim Ca Sonde in Mexic: Potero de Silano Nr. 4
si Juan Casiano Nr. 7 au erupt timp de 8 ani producand fiecare cate

1.500.000 de vagoane, reprezentand fiecare ate 30 de miliarde de lei.
Cerro-Azul in Mexic in 1916 producea zilnic cite 4000 de vagoane.
Priviri generale asupra produetiei romneti

PrintreIarile producatoare de petrol, Romania ocupa un loc de frunte,
dupa cum se vede din cifrele de mai jos 1) si din diagrama alaturata, privitoare la anul 1930.
v.
1927
32.314.440
63,6
9.246.942
18,6
3.000.000
5,9
1.885.619
4.351.274
3,7
50.798.275
1913
Tone
State le-Unite
Rusia
Venezuela
Mexico
Persia
Romania
Alte Sta te
..
.
0/0
1930
72,1
128.336.900
65,6
5,8
17.262.000
18.983.000
8,7
6,7
5.617.000
6.028.000
5.800.000
15.802.100
2,3
8,6
119.715.323
9.589.404
8.529.801
8.492.866
4.874.172
3.661.360
11.087.253
100,0
165.950.179
100,0
197.829.000
100,0
Tone
') Dup lucrfirile d-luipf. PIZANTY.
www.dacoromanica.ro
"
5,1
5,1
3,0
2,2
Tone
ii/0
9,5
3,0
2,9
7,8
CAPITOLUL IV
77
PETROLUL ROMANESC
Daca in 1913 Romania ocupa locul al patrulea in lume, iar astfizi locul
al 9ase1ea, aceasta se datore9te faptului ca in timpul din urma Venezuela
9i Persia au produs cantitali superioare noua.
Dupa cum am mai spus, basinul petrolifer romanesc se intinde pe

versantul sudestic al CarpaIilor din judevil Gorj i mergand pana in zona
subcarpatica a judelului Neam. Zacaminte exploatate ins& se gasesc

numai in jude/ele Dmbovica, Prahova, Buzau 9i Bacau. In comuna Sacel
65
A
4`
0.51.
A
g,
<,
1 bh
PRODUCTiA
RO 4.e0
IP' of-
rnen4;01;Ti
de petr9r lorut
i:Dip);:040(
2,11,p
b.o0
0
pootro qnui
190.
94. 398, 891

TONE
,..
9_01^
9;.co
It
94-3,
1-5:59.4
II E R cA ce Stil)
in Mararnure9 se gase9te un mic basin, deasemenea se mai cereeteaza

astazi 9i in judelul Gorj, Ramnicul-Valcea la Govora 9i in Bucovina la
Sarghieni.
In fruntea judelelor producatoare a stat totdeauna judeIul Prahova,

dupa cum se poate vedea din cifrele dela pag. 78.
Cu toate acestea procentul produciiei in producVa generala a %aril

scade an cu an in acest jude, lasandu-se intrecut de judetul Dambovi%a
unde se exploateaza schele noui foarte fertile, cum sunt cele dela GuraOcnitei 9i Ochiuri.
www.dacoromanica.ro
78
Prahova
Dfinabovita
Buz 5u
Back'
1913
Tone
1927
Tone
1930
Tone
1.678.153
41.583
2.470.394
1.008.838
115.685
4.243.321
125.722
40.161
Maramures
66.437
1.377.686
61.766
61.227
1.885.619 1
3.661.360
5.744.000
Intinderea terenurilor petrolifere presupuse producatoare

este
de aproape 150.000 de ha., dintre care numai 55.763 sunt concesionate
societglilor petrolifere. La inceputul anului 1927 se gasesc in exploatare
4.212 ha., adia 7,55% din terenurile concesionate, sau 3,80/a din totalul
terenurilor presupuse petrolifere.
Exploatarea este asigurat prin 40 de schele productive din care

se extrage /i/ei prin 1376 de sonde mecanice si 241 de puluri productive.
Activitatea diferitelor santicre se poate vedea din alturata tabel

care da produc/ia, activitatea de foraj, precum i situncia sondelor si a
pu/urilor de mn5.
Activitatea rafinriilor
Aproape 95% din producTia fifeiului extras este trimis la rafindrii
si supush la prelucrare.
Romnia poseda peste 30 de rafinarii man i un numar egal de
distilerii i rafingrii mici.
In fruntea tuturor rafinAriilor este << Steaua Romdnd t, dela Cfimpina,
care este in acelas timp una dintre cele mai mari din Europa.
Prin perfecIion5rile aduse in ultimul timp sistemului de distilare

primara, precum i prin inlocuirea vechiului sistern de fabricat parafina,
aceastd rafinrie ii va nrari mult produclia i putima de export, a produselor gata fabricate: benzink lampant, uleiuri i parafina.
Cele mai multe rafinarii se gAsesc in judelul Prahova, care si este cel
mai bogat in petrol.
In tabloul dela pag. 80 se vede care sunt principalele rafinArii din lar
cu capacitatea lor de lucru. Dar rafinAriile noastre ar putea lucra
cu 25% mai mult deck lucreaen, dac ar fi nevoe, sau daca s'ar nigri
producIia.
www.dacoromanica.ro
79
ACTIVITATEA DESFA$URATA IN $ANT1ERELE PETROLIFERE IN 1927 $11926 9
Productia In tone
DENUMIREA
$ANTIERULUI
Situatia sondelor le
Activitatea de foraj In men
Petesi de
Sonde
minim
1926
1927
1927
Jwieful Prahova
Moreni
Runcu-Scorteni . . . .
Chiciura-Gropi-Tontesti. .
Bustenari-GrAulor-CAlinet.
Bordeni-Recea
BAicoi
Tintea
Ceptura
CAmpina
Filipestii de PAdure .
CopAceni
DragAneasa
PAcureti
Udrelti
Matita
$oimari
Floresti
Aricesti (sonde cu gaze )
*
*
Boldesti ( *
Podenii Noui
Popesti
.
.
Valea Ursului
.
Totalul judetului.
Judeful Damboviva
Gura-Ocnitei
Ochiuri
Colibasi-Resca
Glodeni
Gorgota
Totalul judetuhii.
Judelut Buzau
. .
Sficel
Totalul judetului.
--
-----
80.061
18.985
23.975
3.584
1.227
8.999
7.438
21.144
233
1.289
562
725
681
667
143
443
963
1.343
789
465
324
544
150
2.470.394 2.265.963
174.734
609.358
399.210
210
423.907
376.268
216
29.878
25.004
60
60
48
491
ArbAnasi
SArata
Totalul judetuhii.
Judeful Baciiu
Diferite schele
Totalul judetuhii .
Judeful Maramuref
1.416.260 1.373.122
175.480
236.102
220.125
167.013
121.240
115.056
9.573
15.920
158.783
129.593
133.710
98.438
115.143 . 50.730
59.821
56.883
17.203
19.912
7.835
6.265
5.543
10.580
3.030
6.640
2.781
2.992
161
395
28
ScAiosi
Valea CalugAreascA.
finele milli 1927
1926
Pio-
in
mad
Pro"
----- -- --- -- - -- --- -- -- --- ---- -- -- - -- -- - -- - - --
110.197
29.307
18.646
7.905
1.302
11.727
8.846
9.860
983
3.058
688
804
883
537
27
245 159
46
95 67
48
102 79
325 55 22 27
22 14
15
52 23
12
70 23
20 17
4
69
4
7
2 5 2
2
2
2
1
1
203
917
1.836
1.691
178
2
2
3
2
2
598
326
.--
1
1
210.492
1019
471
26 188
22.882 65 42
17.136 60 27
2
39
1.168
15
1.008.838
800.451
55.421
109.958
5.727
4.247
4.943 110 13
115.685
117.454
3.436
120.890
4.247
4.984 110 13 19
66.437
53.993
4.098
66.437
53.993
4.098
3.784 120 20 179

3.784 120 20 179
32
32
9 Din IucrArile d-Iui M. PIZANTY.
www.dacoromanica.ro
in
duc.
kr
five lucre tive lucre
41.225 127 72 17
41
19
7
7
- - 9 -- --
80
NUMELE RAFINARIEI
Capacitatea anuala
Capacitatea
rezervoarelor
De distil. De rafinaj De rectif.

Tone
Tone
Tone
P. titei P.prod use
Vega, Ploesti
Astra Romana, Ploesti . . .
Romano-Americana, Teleajen
Steaua Romana, Campina . .
Colombia, Cernavoda . . . .
Standard, Ploesti
Aurora, Biiicoi
Redeventa, Ploesti
Aquila Franco-Rom., Ploesti .
Speranta, Ploesti
Orion, Ploesti
Petrolul Bucuresti, Bucuresti .
Saturn, Buzau
Cometa, Ploesti
Tone
Tone
648.000
108.000
108.000
39.500
47.950
540.000
520.000
510.000
144.000
200.000
126.000
35.350
118.140
150.000
150.000
56.000
19.000
144.000
86.500
130.000
43.200
6.100
70.000
20.000
22.000
90.000
72.000
63.000
32.500
13.500
11.000
21.750
14.200
24.000
400.000
300.000
250.000
216.000
180.000
225.000
119.000
64.800
84.600
148.000
18.230
24.000
69.000
6.900
22.000
180.000
73.000
48.000
36.000
109.500
57.600
36.000
30.000
6.600
15.000
108.000
100.000
72.000
32.000
20.000
35.000
2.500
2.800
33.000
12.500
16.500
Cap acitatea anuala pentru toate rafinariile din /ard se arat astfel:
Tone
Z8 3.f
Capacitatea anuala de distilare
*
rafinare
rectificare
transformare a pacurii in uleiuri

rezerv. de depozit. titeiul
*
produse
4.850.000
1.800.000
1.200.000
800.000
320.500
711.000
In ce prive9te capacitatea rezervoarelor, cifrele de mai sus nu cuprind

cleat pe cele existente in rafinfirii. In afar de acestea mai sunt rezervoare
i rnijloace speciale pentru inmagazinat in antiere.
Priviri generale asupra petrolurilor romineti

Din 1920-1929 produclia mondiara de petrol s'a dublat - dela
93.860.000 t. a trecut la 200.961.000 t. - dar in acest interval produclia
Rominiei s'a incincit - dela 1.034.000 t. a trecut la 4.827.000 tone.
In timpul rasboiului mondial, dup ce Ora noastra atinsese in 1913 o
produclie de peste 1.851.000 de tone, a avut de suferit pierderi mari i
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL IV
81
PETROLUL ROMANESC
stagnare aproape complect in exploatare. Din 1919, industria noastr a
fost nevoita sa reinceapa activitatea, iar apoi sa o desvolte anormal

pentru a prinde pasul timpului, pentru a cuceri debu9euri.
In intervalul dela 1920-1929 produc/ia total-a de IiIei se cifreala la
23.890.000 de tone. 94,7% din aceasta produclie s'a prelucrat in rafidarii,
(land urrnatoarele produse finite:
2.967.400
Benzin-a upar 9i medie.
*
grea .
1 388.200
Total benzind .
White spirit
Lampant
389.440
4.584.900
Total.
Motorinfi
Uleiuri
Total.
*
4.974.340
2.870.420
2.281.700
559.090
29.630
Parafind
Pacura in rafindrii
4.355.500 tone
1.653.300
9.450.680
Total pacur . .
11.103.980
Pierderi la rafinare . . .
587.760
Total general . . . 23.892.000 tone
In aceast perioada de 10 ani procentul fiecaruia din produsele de mai
sus a ramas aproape constant: Benzina In propor/ie de 18,230/o, White
spirit 9i lampant 20,82%, motorina, uleiuri minerale 9i parafind 12,01%.
Dintre aceste, benzinele i9i gsesc mereu un plasament sigur ; 'Acura,
in propoilie de 46,480/0 constituie un balast foarte supfirtor. In rezumat:
benzinele In proporcie de 18,23/0 au un plasament bun 9i. sigur. White
spirit, lampantul, motorina, uleiurile, parafina in propoilie de 32,83/a
au o rentabilitate nesigurk iar pacura, in proporlie de 48,94% este mai
totdeauna oferith sub cost.
Calitatea produselor noastre

Benzinele romfine9ti au marele avantaj de a fi in mare msura antidetonante, din cauza marei cantit4i de hidrocarbure aromatice pe care
le conIin. In aceast privinVa ele sunt superioare majoritlii benzinelor
de aka origina. Lampantul, diinpotrivd, este mult inferior lampantului
american, care a cuprins astazi piaIa mondialfi.
In ce prive9te uleiurile de uns, uleiurile noastre au insu9irile fundamentale pentru a concura pe cele strine ; rAmne ca industria noastr
s continue cu sforOrile de imbunt4ire in acest sens. PAna atunci uleiurile americane patrund 'Ana' la noi intr'o proportie ingrijorgtoare.
www.dacoromanica.ro
82
Priviri generale asupra compozitiei petrolurilor

romineti 1)
Petrolurile romneti din punctul de vedere al compozitiei lor
fi impar%ite in doua categorii:
pot
a) Petroluri upare 0 parafinoase, in proportie de W/o a caror densitate la + 1.5 variaza intre 0,787-0,845 0 tree la distilare pada la 305-3400,
cum sunt cele de Ccimpina, Buftenari (Gropi, Bordeni), Moreni (Stavropoleos, Bana, Pleasa), Filipeftii de Pcidure, Ceptura, Arbeinafi, Tetcani,
Solorth Moinefti, i
b) Petroluri grde, neparafinoase, in proportie de 400/o a caror densitate la + 15 este cuprinsa intre 0,845-0,911 0 trec la distilare intre
269-300, cum sunt cele dela Ochiuri, Moreni (Pascov, Cricov, Tuicani),
Bilicoi, Buftenari (Valea Telega, Grauor, Mislipara), Tintea.
In graficul Nr. 1, asupra randamentului comercial al diferitelor petroluri din lume, se vede ca petrolurile romneti reprezintate aici ca
tipuri, sunt cele mai bogate in benzina. In graficul Nr. 2 2) se vede ca
proporlia de benzina trece in unele cazuri de 300/o. In acest grafic s'a pus
in abscisa petrolurile brute dupa densitatea lor, iar in ordonata numarul
de grame la Rita. In afara de aceasta, s'a notat pentru fiecare petrol

brut cantitatea de benzina upara, grea, de petrol lampant, motorina
i rezidu.
Examinand curbele rezulta ca:

1. Cu cat petrolul brut este mai uor, adica cu cat densitatea este mai
mica, cu atat proporlia de benzina i lampant este mai mare.
2. Curba ce reprezinta lampantul i motorina (gaz-oil), adica produsele
care distileaza pada la 300, descrete mai repecle cleat acea a produselor
care distileaza pana la 150.
3. Proportia de benzina a unui petrol brut este legata in mod intim

de proporlia de lampant. Cu cat una sporete, cu atat cealalta scade. De
exemplu, un petrol de Bordeni cu densitatea 0,820 i cu 30,7% gr. benzina
are 27,1% gr. lampant ; pe and un petrol de Arbana0 cu o densitate de
0,825 (apropiata de a celui de Bordeni) nu are cleat 11,00/0 gr. benzina,
dar are in schimb 52,70/o gr. lampant.
4. Produsele petrolurilor parafinoase au punctul de fierbere cel mai

superior. Lampantul acestora distileaza pada' la 325 (Bana) 0 340 (Cam-
peni). Dealtfel lucrul este in concordanla 0 cu natura chimica, fiindca

hidrocarburele saturate, care indeol:qte alcatuesc hidrocarburele parafinoase, fierb mult mai sus cleat cele nesaturate de aceea9 densitate.
1) Dup analizele d-lui Ing. G. GANE i d-na MOSCUNA.
2) Idem.
www.dacoromanica.ro
83
R AN DAMENTUL COMERCIAL AL DIFERITELOR PETROLU RI DIN LUME
///ll/A1
Benzira
Butenari
111111=1111EMI111111111
snow
I
.06
cg.
EE'
Moreni
147
.......
/410'
I
Campeni
...
Cmpina.
PG
Rezidur
Lam pan t
kir
1:0A
Egaffea AV AV ,71
An: in MUM
'
1
1
7d
Borislav .
Rogi.
Mr. 4 vA V
,PARMagsa
Nie,S7
Grosini
Co
1:4
crs
.2
pvi ,v4v z
Bibi-Eib a t . WAr
;
P en sylvania
'Ay/
;i0e-:;::::.:7:;:::;;;:::::::::;:i:iii:
z/W;.**::::!r:::-.4-.------
Min
; z
7AMMOM
; ; fizr.Mft0WWWMWA
Ilinois
Borneo
AV ANV: AV
Coo
95
Af
90 AT Bo 75 IS 65 SO SS
10
41
Graficul 1 .
www.dacoromanica.ro
MMUUSIO6 0
%Gr.
Graficul randamentului
technic al petrolurilor
SO
%
%
romilneti
80
70
60
s-
::
P
.5-
FractImil
liana la
30
300 C
5-
,1
20
'A*\',\\
s-
liana la
10
150
.1
g
0,780
0,790
0,800
0.810
Own)
EJ Benzini ward
00
Yn,.00! 0
0,840
Benzin grea
0,850
0,860
0,870
Egg Petrol lampant r
Graficul 2
www.dacoromanica.ro
0.880
Motorin5
0,6
0.890
Rezidu
o,
0 020
eanLs 115a0 ice
in-1-154;
TABELA Nr. 2. CLASIFICAREA TITEIURILOR DIN REGIUNEA MORENI

A) 7' ifetiuri neparalinoase
Flancul
Grupa
II
u
...
.r.',
cn
Densitatea
0,9010
0,9216
0,9051
Valoarea
medie
0,9124
Benzina usoarii
Limitele
1,5- 7,6
12,7
Valoarea
medie
4,9
III
6,8835
0,8972
0,8893
7,3-13,4
10,1
IV
0,8681-0,8788
0,8729
15,1-17,9
16,1
BenzinA grea
Limitele
0,0-3,5
0,4-3,9
Valoarea
medie
Benz grea
Valoarea
Benz. us.
medie
1,5
1,9
6,4
Motorinii
Petrol lampant
Prieurii
Petrol
Sonde le care apartin
-I-
Limitele
13,4-18,6
Valoarea
medie
15,8
Limitele
2,7- 8,8
10,9
Valoarea
medic
Mot orinii
Limitele
21,2
66,8-74,7
19,0
67,2
5,4
1 Valoarea
medic
71,7
A. R.: 281, 284 ; C. M.: 35 ; P. R.: 12, 41, 46 ;

Subsolul R.: 1, 4.
P. R.: 16.
12,7
8,1
12,0
16,4-23,6
20,6
2,1
5,8
4,0
24,6
61,4
64,9
62,6
P. R.: 6, 7, 8, 9, 13, 25, 37 ; Subsolul R,: 3.
16,1
17,2
23,3
19,7
3,0- 8,0
5,8
25,5
55,6
58,5
57,3
A. R.: 249 ; R. A.: 2 sp.; Unirea: 117.
V a)
0,8563
0,8648
0,8600
12,1
18,8
15,4
0,0-7,7
3,2
18,6
19,7-27,2
23,9
3,8- 6,0
4,4
28,3
51,0
54,2
52,1
A. R.: 257 ; Col.: 3 ; I. R. D. P.: 9; P. R.: 1, 32.
V b)
0,8545-0,8606
0,8604
18,2-20,8
19,4
0,0-1,6
0,7
20,1
15,6-26,4
21,1
11,6
5,8
26,9
51,1-52,8
51,9
C. M.: 39, 150 ; R. A.: 150 ; Unirea: 1 a.
23,7
20,6
1,5
27,3
47,6
38,7
19,4-20,4
19,9
6,5- 7,7
39,8
28,1
VI
0,848
VII
0,8046-0,8188
VIII
0,7953
0,8117
23,7
36,7-40,8
38,7
39,8
6,7
9,2
7,1
27,0
31,3
34,4
37,3
21,5
37,0
37 9-40,6
45,0
40,2
32,8
S. d.: 2.
A. R.: 6 a, 30, 33, 63.
A. R.: 21, 27, 38.
B) rifeiuri paralinoase
Sndic
IX
0,8252-0,8356
0,8460
XI
0,8393- 0,8396
0,8394
11,4
17,7
14,5
0,0-5,7
XII
0,8210-0,8251
0,8230
19,2-21,3
20,2
1,4-3,4
c.i
t.o
0,8297
19,0
24,7
9,7
22,0
0,0
14
4,1
39,4
A. R.: 258, 289 ; R. A.: 155.
Unirea: 61.
37.1-45,9
41,0
Colombia: 35 ; So.: 15.
33,3
30,1
D. R.: 2; 01.: 2.
22,7
23,6-26,0
24,9
13,8
99,4
9
-i g
17,3
23,4-27,6
25,5
12,5-17,0
14,7
40,2
2,4
22,6
33,2-35,6
34,4
8,8-16,0
12,4
46,8
27,0
0,7
www.dacoromanica.ro
11,9
12,4
15,6
12,1
CAPITOLUL Iv - PETROLUL ROMANESC
85
Consideratiuni generale asupra caIitii titeiurilor

dela Moreni 1)
Regiunea Moreni
Productia de -ticei din regiunea Moreiii ocupa locul de frunte in produelia total a -tarii. Astfel in anii 1927 si 1928 ea a reprezintat 37-39/s
din productia totalfi. Aceasta se vede si in tabela alAturat Nr. 2, unde sunt
reprezintate principalele santiere. In 1927 santierul Moreni a produs

141.630 de vagoane, iar cea mai mare product,ie a acestui santier provine
din sondele Dacianului situate pe flancul sudic al masivului de sare, care
reprezinta aproape 90/0 din totalul produc-tiei. i aici, Ca in multe alte
santiere, trebuie sfi observAm c Draderul 2) el singur reprezint aproape
800/0 din productia Dacianului.
Din analizele fdcute asupra unui mare numar de Ti-teiuri din aceastfi
regiune se vede c densit4ile lor variazA intre limite foarte largi. Asa
sondele 21, 27, 38 ale <Astrei RomSne > dau ieiu cu o densitate de 0,7943,
iar altele, ale Creditului Minier t (sonda 35) are o densitate de 0,9216.
Dar nici chiar acelas strat nu d produse asemanatoare pentru sondele

invecinate, asa c titeiurile din regiunea Moreni se pot clasifica numai dui:a
analizele chimice si in acest caz, ele pot fi impArtite in Neiuri neparaf

noase i fileiuri parafinoase, dupa cum se poate vedea din tabela alaturat
Nr. 2).
I. Titeiuri neparalinoase
Din aceasth tabel se vede c cileiurile neparafinoase din flancul sudic

pot fi impArlite in trei clase dinstincte:
a) Titeiuri grele (grupele I, II, si III) avnd densitatea peste 0,8800 si
continAnd: benzine 6-12%, lampant i motorina 19-25/0, pgcur
71-62/s;
b) Titeiuri mijlocii (grupele IV si V) avAnd densitatea cuprinsfi intre
0,8500-0,8800 9i continnd: benzine 16-20/0, lampant i motorin
25-28/0, pacur 57-52%;
c) Titeiuri usoare (grupa VI) cu o densitate sub 0,850 si continfind:
benzine 23%, lampant i motorind 27/0, 'Acura' 48%.
Titeiurile neparafinoase extrase din sondele de pe flancul nordic (grupele VII si VIII) sunt caracterizate prin o densitate redusA (sub 0,820)
un con/inut sporit in benzin6 usoar (38 40%). Rezidul aici este foarte
redus (22-32/0).
Dupi E. CAZIMIR. Institutul Geologic.
2) Orizontul al V-lea al Dacianului se imparte in douA straturi: cel dela partea superioarA Moreni * cu o grosime de circa 15 m. i cel inferior Drader * cu o grosime
de 45 m.
l)
www.dacoromanica.ro
86
CAPITOLUL IV - PETBOLUL ROMANESC
II. Titeiuri paralinoase
In titeiurile parafinoase omogenitatea compozitiei este mai mare 0

deci, clasificatia lor mai upara.
Cele extrase din flancul sudic (grupa IX) au o densitate cuprinsa intre
0,825-0,836 cu un continut in: benzina 22%, lampant i motorina 37/0,
pacura 400/s. In ce prive0e titeiul parafinos extras din flancul nordic
(grupele X 0 XI) cleosebirn:
a) Titeiuri cu o densitate peste 0,835 i continand: benzine 15%, lampant 0 motorina 42/s, pacura 400/a;
b) Titeiuri cu densitati sub 0,825 0 continand: benzine 22%, lampant
0 motorina 45/s, pacura 300/0.
In ce privete continutul in parafina al titeiurilor din regiunea Moreni
(Meotian), acesta variaza intre 3-7,50/o, dupa cum se vede 0 din tabela
alaturata.
Analiza chimica ne indreptatete sa punem titeiurile din Dacianul
nordic intr'un grup aparte de cele din Dacianul sudic.
Analiza elemental% facuta dupa straturi, ne da indicatii foarte intere-
sante: Continutul in carbon, sulf, azot 0 oxigen descrete simtitor in

favoarea hidrogenului, care cre,te dela 12,10/o la 13,20/a cu cat ne scoborim
in Meotian:
STRATUL
Dacian 4 Gros *.
Moreni
Drader
Val. medie . . . .
Meolian (probamed.)
C 0/0
11 0/0
S 0/0
N 0/,
0 /
Cenusii 0/,
86,75
12,07
0,35
0,24
0,58
0,01
86,87
12,21
0,25
0,21
0,44
0,02
86,59
12,48
0,26
0,18
0,48
0,01
86,74
12,25
0,27
0,21
0,52
0,01
86,17
13,20
0,16
0,12
0,33
0,02
Rezultatele obtinute prin aceste analize sunt i in concordanta cu

rezultatele analitice privitoare la continutul in asfalt i in aciditate organica.
Daca comparam aceste titeiuri cu altele din straturile superioare ale

Dacianului i Meotianului, cum ar fi titeiul din regiunea Gura-Ocnitei,
gasim la acesta o densitate medie de 0,8550 care poate fi considerata ca
minima pentru aceste straturi. 0 caracteristica important& a titeiurilor
din regiunea Gura-Ocnitei 1) este ca majoritatea sunt neparafinoase, iar
continutul lor mare in benzine este in medie de 170/o de densitate 0,728
pang la 0,730 sau 25-26/s de densitate 0,745.
1) Analele Minelor, X11/5/1922. E. CAZIMIR.
www.dacoromanica.ro
CONTINUTUL IN PARAFINX AL TITEIURILOR DIN REGIUNEA MORENI

Temperatura 0/0 Ulei e, h Parafin li in
0/0 Parauleiul parafin" Media fin In
de congelare
a ocurei parafinos
titei
I
II
Forma tia
geologici
Sonda
Tempe -
ratura de
topire a
parafinei
Gros (b)
.14,
Moreni
a'
Drader
258
.-.
RomAno-AmericanA
155
I
I
Astra-Rorrana
289
6-a
Astra-Romnii
(N)
Astra-Romintt
;ian
icia
Idem
Idem
30, 63
.!.
33
21, 27
38
Sospiro
Dacia Romtmil
Colombia
Unirea
Drader (?)
15
0
.5
35
61
Gros (?)
Moreni (?)
15-
I+III
III
III
Fluid-15
Fluid-15
Fluid-15
53,2
45,00
0,85
0,73
1,34
0,79
1,37
0,4
1,41
35,5
2,20
2,31
2,25
0,8
0,6
+ 49
+ 50
+ 50
IV CAPITOLUL
E.
+ 50
+ 55
+ 54
+40
51,2
14,9
14,9
14,9
7,6
> 40
> 40
53,4
12,64
12,42
12,54
6,7
47,5
13,03
13,06
13,05
6,2
27,14
4,4
4,4
4,4
1,2
31,1
2,75
2,60
2,7
0,8
+ 53
+ 53
+31
36,8
9,14
9,03
9,1
3,3
+ 53
+11
+38
+40
+32
43,9
24,8
6,6
6,95
6,8
3,0
16,4
17,0
16,7
44
34,4
18,7
18,8
6,5
37,5
17,5
18,9
17,9
+ 51
+ 50
+ 51
17,7
6,6
-I- 49
Fluid-15
Fluid-15
ROMANESC PETROLUL
Amestec proportional cu productiile sondelor analizate din:
CA
www.dacoromanica.ro
88
Maximul de benzine se intalnesc in Iiteiurile din straturile superioare

ale Dacianului unde proporcia variazg intre 25-350/0. In schimb benzina
grea este foarte puIina ; singurile 1iIeiurile din straturile Moreni-Drader
.1 Drader conTin cantitali mai apreciabile.
Lampantul este destul de abundent, cele parafinoase comin pang la
30-400/0.
Dupg cum am mai spus majoritatea Iii,eiurilor din Dacian sunt neparafinoase, afarg de unele exceplii, cum sunt cele din Meolian (5,70/0).
Titeiurile din Boldeti
Un caz special, in privinla corginutului in benzing, Ii prezint lileinrile din Boldesti.
Schela Boldesti este situatg pe un anticlinal, care trece prin comuna
Boldesti (jud. Prahova) pe Valea Teleajenului, la 10 km. la nord de Ploesti.
Prin rezultatele lor, exploatgrile dela Boldesti, dau speranle sa devie

dintre cele mai importante din Iarg. Sondele puse pn in prezent sunt
in Meotic, unde s'a intalnit un zacrnfint foarte important de gazuri, cu
o presiune statica de aproape 200 de atmosfere, InsoTit de un zcfinint
de hidrocarbure usoare. Analiza technologica (Balonul Engler) da 50-700/0
benzing usoarg, 10-18% benzing grea i 20-31/a lampant. Produsul

erupt este constituit in mare majoritate din hidrocarbure saturate 770/o,
restul fiind aliciclice 16% si aromatice P/s.
In timpul din urmg 1) tot la Institutul Geologic s'au efectuat analiza
altor sonde noui, obIinandu-se rezultate interesante.
Asa sonda noud Nr. 7, Boldesti, la distilarea primarg &:
Benzing usoarg (0,7205)
14,8%
grea (0,7684)
n
4,4%
Lampant
19,5%
Motoring (0,8408)
16,4%
PAcur (0,9138)
43,9%
Iar in balonul Engler se obtine pAn la 100 52,5% benzind de 0,7205.
Sonda Nr. 13 deasemenea, foarte bogata in benzinA upar d: o

benzin upar6 de 0,725 in propoilie de 15,7% pfina la 150'; apoi o benzin grea (150-160) 1,7/s.
Nouile analize ale fileiurilor de Bigtenari (1930) au dat urmatoarele
rezultate: 0 sonda a Soc. < C-nie Fr. Gallia *:
Ds. la 15, 0,8233. Benzing usoarg ( 127) 13,5%, grea 9,5%. Lampant (160-280) 28/0. In balon Engler Ong la 100, 56/s, pang la 150, 97%
Dupg cum se vede este o mare deosebire intre compoz4ia actualg si

cea din trecut, la aceste
1) Institutul Geologic, 1930.
www.dacoromanica.ro
89
CAPITOLUL IV - PETROLUL ROMANESU
Un alt titei earaeteristie este eel din regiunea Ochiuri ')

Regiunea petrolifera Ochiuri se afl situat in judeol Dmbovita, la
10 km. departare spre N.-E. de oraul Targovi0e.
Exploatarea acestei regiuni petrolifere a inceput in anul 1914, cu sonda
1 a Societaiii Astra-Romana push' pe proprietatea Campeanu.
NIA in anul 1928 s'a exploatat numai flancul sudic al anticlinalului ;
la 23 Noemvrie 1928, sonda 2 a Societalii I. R. D. P. pusa pe perimetrul
de exploatare Razvad-Gura Ocnilei, in partea nordica a acestui anticlinal,
a razbit la 471 m. in dacian, stabilindu-se, astfel 0 in aceasta parte a

regiunii, existen/a liceiului.
Flancul sudic al anticlinalului Ochiuri este imparIit de o falie in doua
zone ; una la est, in care li/eiul se exploateaza in dacian 0 meolian, cealalta la vest, in care numai meolianul este productiv.
Din straturile dacianului draderul este productiv, stratul Moreni,

fiind aci aquifer.
Grosimea medie a meolianului ce se exploateaza este de 150 m.

La 30 m. dela intrarea in meolian se intalnete un prim strat
petrolifer (I) 0 la 120 m. un altul (III). Stratul intermediar, situat
intre aceste doua straturi, la 8090 m., se exploateaza la un loc cu
stratul inferior. Sonda 6 a Societalii Petrolul Romanesc, insa, 1-a exploatat separat.
Adncimea sondelor in aceasta regiune variaza intre 240-510 m.

pentru acele ce exploateaza dacianul, i 760-1210 m. pentru acele din
meqian.
Productia de litei in ultimii ani a ramas constanta 0 poate fi urmarita
din datele de mai jos:
ANUL
1927
1928
1929 (7 luni)
Produclia in vagoane
Productia medie pe zi
Fat de produclia total& a rarii repre-
39.921
44.161
29.140
137
10,9%
10,4%
10,0%
zintfi
Cea mai mare parte din Iileiul extras in ultimii ani in regiunea Ochiuri
provine din meolian (90%) (parafinos) 0 numai o mica parte din dacian
(10%) (neparafinos).
Rezultatele analizelor de faIa se refera la probele luate de laboratorul

de chimie In luna Octomvrie 1928.
1) E. CAZIMIR. Institutul Geologic, 1930.
www.dacoromanica.ro
90
Consideratiuni generale asupra rezultatelor analizelor titeiului din regiunea

Ochiuri
Din rezultatele analizelor se desprind urmatoarele observa/ii:

a) In regiunea Ochiuri se intalnesc /i/eiuri foarte variate, din punct
de vedere al compozi/iei.
Astfel, in tabela de mai jos, vedem Ii/eiuri, a cAror densitfili variazir
intre 0,840-0,910, con/innd :
BenzinA uoar
0-26/0
0,5 4%
Benzin& grea
Motorinfi
3-35N.
15-22%
40-70%
Petrol lampant
Pficurd.
b) Randamentele de analizA al acestor /i/eiuri, grupate dupa straturi

geologice, variaza intre urmtoarele limite:
Stratul Geologic
Dacian Drader. . .
Meo tian Str. I. . .
Intermed. .
Meotian Str. II 0
Str. III .
D/15
.
Limitele
Benz. Benz'
Motor. Pacur5
uparS grea Petrol
0/
0/0
0.0
0/
0
0/
5-6 1-2 16-18
5 69-70
23-26 9-10 42-44
0,870b,890 0-1,5 1-3 31-35 14-15 46-52
0,900
0,840-0,845 20-21
0,840-0,860 8-18 0,5-4 15-30 8-21 40-50
Valoarea
medie
0,850
1-5
15
24
14
45
c) Aceleai randamente grupate dup densita/ile /i/eiurilor variazd

intre urmfitoarele limite:
DENSITATI
Limite
0,849-0,850
0,854-0,861
0,870-0,890
Benzina uoarrl
Limite
V. medie
V. medie
0,845
15-21
0,861
0,880
0,9085
0/0
7-15
0-1,5
Benzinil grea
Limite
Limite
V. medie
0/0
010
0/0
18
0,5-1,2
1,0
2,5
11,5
0,7
1-4
1-3
5,5
1,7
d) Theiurile provenite din Dacian sunt neparafinoase spre deosebire de
acele din Meolian a diror cominut in parafina variaza intre 1,5-10%

(Tabela II) ;
e) Produsele ob/inute ca valori rnedii din distila/iile Engler:

1. Benzind ward D/15 = 0,725-0,730
49%
100
150
SfArit
94o/s
168/0
www.dacoromanica.ro
91
PETROLUL ROMANESC
CAPITOLUL IV
2. Benzinei medie D/15 = 0,740-0,745

24,5/s
100 .
150
200
77cys
96%
Sffirsit
208
3. Petrol lampant D/15 = 0,807-0,815

200
150
280
300
42/0
801:70
91%
95%
4. Motorinci D/15 = 0,840-0,855

300
3500
66/0
92/c,
Rezultatele distilatiilor Engler se referfi la produsele obtinute din

titeiurile parafinoase.
Variatia compozitiei chimice a petrolurilor rominesti cu

stratul geologic i regiunea petrolifera.1)
1. Compozitia ehimica a petrolurilor romnesti variaza nu numai
dela etaj la alt etaj geologic si dela o regiune la o alth regiune petro-
Petrol lampant
Linaite
oi.
15-29
20-29
31-35
V. medie
co/0
22
26-5
33
17,3
Motorin
Limite
P'acurA
0/0 0io
Limite
8-22
9-18
13
14-15
15
40-47
42-50
46-52
V. medie
12,6
4,8
oh,
Limite
0/0
45
46
49
69,5
lifera, ci chiar si in acelas etaj geologic. Intre compozitia chimicti a

titeiurilor i etajele geologice in care ele se gfisesc nu este asadar nici
o legAtur.
2. Din punctul de vedere al bogatiei in hidrocarbure aromatice ware,

diferitele etaje i regiuni petrolifere din tarfi se pot elasifica in ordinea
urmAtoare:
') D-ra VENERA STOENESCU, tezt de doctorat.
www.dacoromanica.ro
92
CAPITOLUL 117 - PETROLUL ROMANESC
a) In primul rand yin Iileiurile dela Moreni din etajul Me-otic si cele
din Baicoiu, etajul Dacic, ce comin aproximativ 4/0 hidrocarbure aromatice
usoare ;
b) In al doilea rand se claseaza liteiurile din etajul Dacic din regiunile

i cele din etajul Meotic din regiunea Arbanasi
cu 2,5% hidrocarbure aromatice usoare ;
c) In al treilea rand yin titeiurile din Oligocen dela Solom, Moinesti,
Zemes, Bustenari-Gropi i Runcu, ce concin intre 1-1,5% hidrocarbure
aromatice usoare ;
d) Insfarsit in al IV-lea rand se claseaza /iIeiurile analizate din celelalte etaje i regiuni petrolifere, ce comin mai puTin de 10/0 hidrocarbure
aromatice usoare.
3. In cursul anului 1927 s'a exploatat din regiunile petrolifere din ;ark
cantitatea total de 3.660.855 tone de 111,eiu, iar din regiunile petrolifere
studiate cantitatea totala de 3.346.631 tone de Ticeiu care cuprinde cantitatea de aproximativ 84.775 tone de hidrocarbure aromatice usoare, canMoreni i Gura-Ocni/ei
titate ce este mai mult decat indestulatoare pentru satisfacerea tuturor

nevoilor noastre interne si aceasta atat in timp de pace cat si in timp de
rasboiu.
Dacit pe langa hidrocarburele aromatice preexistente se mai line socoteala si de hidrocarburele hexahidroaromatice, care deasemenea se ga-
sesc in cantitali insemnate in fracOunile ware de petrol si care dupa

cum se stie pot fi transformate usor in aromaticele corespunzatoare, atunci
cantitatea disponibila de hidrocarbure aromatice devine Inca si mai mare.
In afara de aceasta cantitatea disponibila de hidrocarbure aromatice

usoare, este in necontenita crestere, intrucat produc/ia de /i/eiuri creste
din an in an. Am avea deci in Iara noastrk destule hidrocarbure aromatice usoare si la nevoie am putea avea si mai multe, dacli am
putea sa le extragem in chip avantajos din fracliunile de petrol.
Solulionarea unei eventuale crise de hidrocarbure aromatice se reduce
asadar pentru /ara noastrk la gasirea celor mai potrivite metode pentru
ca aceste hidrocarbure sa fie extrase in chip economic din fracOunile
usoare de petrol.
Pentru a putea cuprinde mai usor cu ochiul toate rezultatele analitice i pentru a putea compara intre ele compozi/iile chimice ale petro-
lurilor din diferitele etaje geologice i regiuni petrolifere, ne referim la

tabloul rezumativ alaturat
Insfarsit, pentru a ne da seama mai cu usurinth despre bogaIia relativa a diferitelor etaje geologice si regiuni petrolifere si pentru a ne
putea face o ideie cat mai exacta despre cantita-cile de hidrocarbure
aromatice usoare (benzen, toluen si xilen), ce se scot odata cu petrolul
din exploathrile noastre petrolifere, s'a intocmit tabloul dela pag. 94:
www.dacoromanica.ro
TABLOU REZUMATIV
Compozitia chimic5 a Titeiurilor romnesti duprt strate geologice si regiuni petrolifere
I GOCEN
3,28
7,08
5,58
7,12
Moinesti
Zemes
Solont
Moreni
Bustenari . . .
Campina
Runcu
Udresti
Filipestii de Padure
CepLura
Ochiuri
ArbAnasi
Moinesti (Pliocen
nedeter.) . .
H. Sr. 0/0
1,76 12,77
1,24
4,23
7,02
0,82
1,85 11,90
6,98
7,94
7,86
9,62
82,19
87,45
86,58
79,13
ME 0
Gura-Ocnitei . .
Ochiuri (interm.)
H. Ar. V; H. S. 0/0
Ar 0/0
01 "/0
H. Ar. 0 H. S. (1/0
Ar 0/0
010/0
H. S. 0/0
6,61
83,04
82,97
79,66
77,29
20,27
22,84
20,05
24,55
3,37 70,36
2,06 75,10
2,30 77,65
2,65 72,80
80,37
86,07
83,16
84,07
87,52
82,74
81,17
92,19
70,83
17,85
29,27
22,54
19,86
20,05
14,95
16,61
19,20
16,12
2,20
2,35
3,28
3,24
3,85
1,49
1,24
1,14
1,04
79,95
68,68
74,18
76,96
75,10
83,56
82,15
81,66
82,84
89,56
87,36
81,94
83,24
3,14
1,49
0,88
1,66
3,76
4,23
7,85
IC
10,06
11,36
11,61
14,44
3,82
2,66
9,33
5,20
145-300
8,36
4,34
2,15
5,89
2,37
5,64
5,10
2,38
16,73
0,74
1,20
0,36
0,98
1,47
1,14
0,84
1,30
1,09
12,12
17,46
7,31
12,72
10,40
7,84
12,51
9,47
18,54
78,78
77,00
90,17
80,41
85,76
85,74
81,55
86,85
63,64
11,12
3,55
4,39
6,06
3,67
7,15
5,99
1,53
23,95
0,95
2,05
0,66
1,06
1,30
1,04
1,52
0,94
1,20
8,68
8,47
8,64
5,36
6,97
10,75
4,98
0,93
9,03
79,45
85,93
86,26
87,57
88,07
81,06
87,81
87,45
53,84
15,30
9,69
5,49
10,91
7,41
12,28
8,26
3,52
23,66
1,25
0,87
1,12
1,94
1,93
0,90
1,88
1,64
0,91
3,08
3,37
10,23
3,08
3,14
4,08
7,89
1,95
4,60
4,35
1,16
16,24
78,05
3,24
1,56
10,20
85,00
4,23
1,41
4,81
89,55 27,05
2,79
70,16
0,85
0,95
0,94
1,04
3,07
7,09
7,01
5,20
82,43
81,43
84,34
91,03
20,52
13,91
11,41
5,23
1,47
2,60
0,96
0,96
2,12 75,90 31,90

3,92 79,57 24,20
6,47 81,16 19,90
7,00 86,81 17,53
2,80
1,22
0,69
1,54
65,30
74,58
79,41
80,93
9,76
8,49
6,58
2,71
Bilicoiu
Moreni
1,64
1,44
0,87
1,93
115-145
Bustenari
01 0/0
li S. 0/, Ar 0/0 010/0
0,94
1,17
1,02
1,53
3,65
13,52
5,00
13,40
85,65
76,82
87,40
82,34
13,65
10,53
7,68
2,71
A CIC
www.dacoromanica.ro
IV CAPITOLUL
95-115
65-95
Ar /,,
ROMANESC ROLUL PET
OL
C.0
PROCENTELE SI CANTITATEA TOTALA DE HIDROCARBUR E AROMATICE WARE AFLATE IN
TITEIURILE EXPLOATATE DIN DIFERITELE REGIUNI PETROLIFERE

DIN TARA PE ANUL 1927
Hidrocarbure
aromatice in
cmc. la suta
de cmc. titeiu
Regiunile si stratele
petrolifere
gr. titeiu
Productia totala in tone pe
anul 1927 repartizata pe

regiuni
Moreni Dacian
2,44
2,53
Moreni Meotic
4,10
4,50
1,48
1,68
1,75
4,05
0,61
0,53
1,57
1,74
1,81
4,19
0,63
0,54
216.566
116.858
236.692
129.209
59.824
2,20
0,33
2,31
0,35
609.502
0,55
0,50
2,59
2,76
0,86
0,88
1,09
0,96
1,82
1,10
0,97
1,88
Bustenari Gropi Meotic .
Bustenari Grausor Oligocen.

Runcu Meotic
Baicoiu Dacian
Campina Meotic
Udresti Meotic
.
.
.
.
Gura Ocnitei Dacian
Ilidrocarbure
aromatice in
grame in 100
Ochiuri Meotic
>3,50
1.416.351
Arbanasi Meotic
Moinesti (Pliocen nedeterm.) .
Moinesti Oligocen
Zemes Oligocen
Solont Oligocen
Total.
Repartitia continutului In tone de hidrocarbure aromatice
lime In titeiul exploetat In 1921 repartizat

pe regieni
usoare pe judge
49.713
Jud. Prahova 65.234
2781
tone de hidrocarbure
3.400
2.033
4.284
413
376
15
aromatice usoare
14.079
Jud. Dambovita
399.187
1.796
15.875 tone aromatice

usoare
109.960
3.034
11.307
111
21.993
16.401
213
308
3.346.631
84.775
>0,45
Ochiuri Dacian (interm.).
Tone de Hidrocarbore
aromatice Owe EDP
>0,99
(J)
www.dacoromanica.ro
Jud. Buzau 3.034

tone aromatice usoare
Jud. Bacau 632 tone

aromatice usoare
95
CAP1TOLUL IV - PET ROLUL ROMAATESC
Rezervele romneti de petrol

Societatea geologica americana Geological Survey * a evaluat la
zece miliarde de tone rezervele mondiale de petrol, deci o cantitate finita,
care nu se mai reproduce O a carui spor de consumaIie cre9te vertiginos.
In 1907 s'au extras in lumea intreaga 35 de milioane de tone de petrol.
4(
In 1922
#
*
*
*
1924
1925
1927
1930
122.000.000 tone
145.000.000 *
170.000.000
197.829.000
*
*
Produclia sporeoe in fiecare an cu 7,40/o, adica se dubleaza in

91/2 a ni.
Avind in vedere ca rezervele Statelor-Unite in petrol ar fi evaluate

la 1 miliard 300 de milioane tone, iar consumalia anuala este de 100.000.000
de tone, ar urma ca in 13 ani rezervele Statelor-Unite sa se epuizeze. Cum
insa consurnul spore9te in proporcie de 7,4%, urmeaza ca America sfi fie
complect lipsita de petrol in 2 ani.

Fapt este ca produclia Statelor-Unite este in scadere continua. Din
luna lui Iunie 1925 produclia zilnica care era de 2.260.000 de barils, a
scazut la 1.972.550 de barils, ceeace reprezinta o scfidere de 12/s. 8i
aceasta scadere, dupa toate prevederile, merge crescnd.
In California se fac sondaje pang la 2500 m., ceeace reprezinta o cheltuiala de 170.423 de dolari (40.000.000 de lei) pentru a se ridica produclia
la ceeace a fost.
Se mai vorbe9te iara9 de exploatarea prin galerii, prin presiunea fluidelor exterioare sau a aerului comprimat pentru a recupera cele 75-800/0
-016 care ramne in straturile neexploatate.
Un caz asemanator se poate urmari 9i la noi in regiunea Buoenari,
regiune care in 1907 dedea 90/0 din produclia Iarii, in 1911 20/s, in
1915 7/a, iar astazi vechea regiune a devenit pur i simplu un cimitir
de sonde.
Fara indoiala, cantitatea de petrol este finita, ea nu se reface, 9i, cu

consumul ce sporeoe an cu an in mod vertiginos, secatuirea izvoarelor
de petrol din lume este o chestiune de timp. Dar care va fi limita acestui
termen, nimeni nu o poate prevedea.
AUDIBERT, prin deducIii matematice asupra statisticilor produciei, a
ajuns, prin extrapolare, sfi prezica sfar9itul petrolului la o data foarte

apropiata.
Totu9 nu este prudent sa se afirme un lucru pe care nimeni nu-1 poate
dovedi.
www.dacoromanica.ro
96
CAPITOLUL IV
PETROLUL ROMANESC
DORSEY HAGER, pentru evaluarea rezervelor de petrol ale Americei,
face urmatoarea presupunere bazata pe observaIii judicioase:
,..
Fig. 7.
Eruptia sondei Nr. 65 la 20 Octonwrie 1904 (Cmpina).
Un sondaj dreneaza 242,76 arii (6 acri). In America erau la acea data

(1915) 329.186 de sondaje exploatate. Presupunand ca tot petrolul ar fi
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL IV
97
PETROLUL ROMANESC
unit intr'o singurfi pArma i inmul%ind: 329.186 x 242,76 = 8000 de mi-
.
.
Fig. 8.
Sonda 160 dcla Moreni, care arde de 2 ani.
lioane de metri patrati; irnpartind aceastfi suprafata cu productia din

www.dacoromanica.ro
98
CAPITOLUL IV PETROLUL ROMANESC
1857-1915, adiea cu 753 de milioane de metri cubici, se gasete pe

fiecare metru patrat 93 de litri de Nei.
BazaIi pe acest calcul s evaluam rezervele de petrol ale Romaniei:
Produciia totala din 1857 par& la 1924 s'a ridicat la 29.000.000 de
tone sau 38.000.000 de ins pentru o suprafala exploatata de 3289 ha.
Produclia pe metru patrat se va urea deci la
29.000.000 tone
32.000.000 m.p.
0,900 t.
adica aproximativ 900 kg. pe metru patrat, sau cam 1,170 ms.
Institutul geologic din Bucurqti a calculat ca in Romania exista In
medie:
20.000 de ha. recunoscute ca petrolifere i

150.000 de ha. presupuse petrolifere.
Cele 20.000 de ha. vor produce dupa media stabilita :

200.000.000 m. p. X 900 kg. -= 180.000.000 de tone de petrol.
Cele 150.000 de ha. presupuse petrolifere ar produce:

1.500.000.000 m.p. x 900 kg. = 1.350.000.000 de tone de petrol
sau in total
1 530.000.000
Dar cele 170.000 de ha. pot fi sub realitate. Intr'adevar, In aceste

calcule se are In vedere regiunea din Suceava pada In Gorj, adica 560
km. lungime i 10 km. lalime. Scazand releurile dela pliurile brachianticlinale, se obline o suprafala de 5000 de kin de masive presupuse petrolifere, din care sunt determinate: 34 de km. p. in zona fliplui, 46 In
zona subcarpatica i 7 in Romania occidentala. Romania se prezinta
in cond4ii de impregnaciune superioara celor din America de Nord. Romania ar putea produce patru miliarde cinci sute de milioane de tone de
petrol prin exploatarea zacamintelor de petrol paleogene i neogene 1).
Am vazut din enumararea sondelor eruptive mai importante ca adancindu-se sondarea pana in meotic, se ating aceste rezerve enorme de petrol, care ne dau dreptul de a face evaluarile oblinute mai sus.
1) ARMAND RABISCHON, M. P. R., 1925. Nr. 19, pag. 1592.
www.dacoromanica.ro
99
Istoricul petrolului in Romania 1)

Este probabil ca industria petrolului in Romania dateaza din 1550,
dar urme scrise despre aceasta nu avem decat din 1676.
Taranii plugari, alcatuind breasla monenilor fantanari, se ocupau

pe atunci cu exploatarea i comerol petrolului, dupa cerinIele vremurilor.
Din 1550 pana la 1854, nu se cunoate, in afara de activitatea lor,

nirnic privitor la aceasta industrie. Abia din 1854 avem semne sigure despre
inceputul activitalii micii burghezii autochtone, care urmeaza monenilor
Mntanari.
Dintr'un zapis al Primului Mihail C. Swim, dat in 15 August 1676,

reiese ca fntfinarii din HizqtiPacureIi (Prahova), se indeletniceau cu
comerIul pacurii cam din anul 1550.
Caci in 1676, calugarii greci din Manastirea Sinaia, luptand cu inver9unare i fara scrupule pentru a lua locurile cu pacura din maim
monenilor fntanari, PrinIul Mihail C. Sulu a dat un zapis prin
care : 0 linand seama ea mo9nenii fntanari au stapanit din strdbuni,
bunici 0 tali domeniul Hizeti, raman singuri stapanitori in deplina proprietate*.
Mai rezulta din acest zapis, importanla ce se dedea petrolului din
Pacureli, chiar pe vremea aceea.
Este foarte probabil ca petrolul era exploatat cu mult inainte in Moldova. Date sigure nu avem insa deck din 1646 dupa cum spune Vasile
A. Ureche in Istoria Romnilor *, ea in 1646 calugarul Bandius, traversand pasul Ghimq, a fost uimit de marele numar de gropi de petrol de
pe dealurile din Mosoare, Poeni, Doftana i Pacura.
Iar mai tarziu Dimitrie Cantemir (1720) alcatuind prima harta geografica a Moldovei, ne spune:
o Pe malurile raului Tazlaul Sarat, nu departe de satul MoinWi in
judelul Back', ie9ia dintr'un izvor fierbinte o rdsind minerald amestecata
cu apa, de care Iaranii notri se servesc in mod obipuit pentru a unge
osiile caruIelor. Ei pretind ca aceasta raina minerala este mai bunk' cleat
raina din pomi, pentru uzul domestic, cu condrtie ca ea sa fie deosebita
( decantata *) de apa cu care se gasete amestecata *.
Datele istorice, dupa cum vedem, sunt tarzii, dar imprejurarile techtonice, ne face sa credem ca in o Moldova * a inceput pentru intaia9 data
mica industrie a petrolului.
1) Duprt conferinta d-lui ARMAND RABISCHON tinuta la congresul international
de foraje i publicatA in Moniteur du Petrole Roumain, No. 22 0 23 din 1925.
7*
www.dacoromanica.ro
100
CAPITOLUL IV
PETROLUL ROMANESC
Rocele paleogenice, care mrginesc cele dot& mari parae, moldovenqti: Trotuul i Taz lint SArat, lsau s picure pacura in lungul albiei lor,
unde era mai uor de observat prezenIa petrolului, cleat in exudaiiile
marnelor sau a nisipurilor neogene ale Munteniei petrolifere. Din aceste
roce petrolul nu putea iei la suprafa0 cleat in vremea verii i Inca i

atunci era greu de observat, din cauza surparilor provocate de cursul
vioknt al apelor de munte.
In privin/a comertului cu pacura in Moldova, un cltor anonini,
publicnd prin 1787 observaiiile sale asupra comertului din Wile dela
Marea Neagrk spune ca din Moldova se scoate o cantitate considerabild
Fig. 9.
Gura Draganesei. Sonda Nr. 2 (1885).
de gudron, care izvorete din pgrnnt i ea' s'au mai descoperit multe izvoare
extrem de abundente. Acest petrol se vindea pe loc cu 100-110 parale

suta de kilograme, adica cam 80 de centime (de inainte de rasboiu) suta de
kilograme.
In 1837 Contele Demidoff, un invaTat rus, spune ca la PacureIi se

extragea cate 225.000 de kilograme de petrol pe an, i c erau pucuri ce
dedeau intre 15-80 kilograme de petrol pe zi. In Moldova i s'a semnalat,
langa Solon, ceara de pmnt (Ozocherita) descoperita in 1833 de doctorul Meyer din Bucurqti, intr'un strat de argil& din terenul secundar.
In aceasta Ozocherita erau foile de mica (moscovita) pe care doctorul
Meyer le credea argint nativ.
www.dacoromanica.ro
101
Exploaterea i comertul petrolului intro 1640-1854
Petrolul venia prin scurgere naturala in gropi, dar acestea secand au

trebuit sa fie adancite.
Nevoile crescand i comertul incurajand lucrul, mosnenii fantanari au
inceput din propriul lor indemn i chibzuinta, sa caute petrolul cum se
cauta apa in puturi.
In Moldova unde straturile erau rezistente se faceau puturi cilindrice.
Se sapa mai intaiu gropi, apoi, pe masura ce se scobora, se imprejmuiau peretii cu impletituri de nuele i craci de leinn. Abilitatea si ingeniozitatea cu care se consolidau aceste puturi este originala /aranului
roman, si este tot atat de minunata ca i curajul i persevereno cu care
infruntau primejdiile
saparii si a scoaterii
pietrisului dela adan-
cimi atat de mari. Asemenea puturi cilindrice

se scoborau, uneori,
ei
'
pana la 250 de metri.

Unele dintre ele se pot
vedea i astazi la Dealul Plopi si la Cilioala
(jud. Bacau).
In Muntenia putu-
rile erau patrate, din

cauza terenurilor neo-
.1--
P
4,-
gene friabile, iar peretii
se sustineau cu scanduri groase i grinzi.

Si
Fig. 10.
riAf
:-.--
.0.
Moineti (1875).
aceste ajungeau
Vaud la 265 in. adncime (Matita) dar diametrul nu trecea nici intr'un caz
de 1 metru, nici aici, nici in Moldova. Sapatul era anevoios, iar scoaterea
materialului sapat, era de multe ori un pericol de moarte pentru fantanarul din interiorul putului. Mai tarziu s'au adaptat capace, care astupau
gropile dupa ridicarea hardaului cu pietre. In Muntenia fantanarii mai
aveau de luptat cu deplasarea peretilor i ivirilor de ape, mai dese in forrnatiunile neogene. Ba, uneori, chiar in momentul and ajungeau la petrol,
lucratorii trebuiau sa paraseasca putul din cauza navalirii apelor sau a
borchisului (sables boulants).
Era mult mai greu de sapat un put in Muntenia cleat in Moldova.

Pentru efectuarea unor lucrari atat de grele i periculoase, mosnenii
fntanari se asociau Cate patru. In Muntenia chiar dela sapatul putului
www.dacoromanica.ro
102
CAPITOL:CIL IV - PETROLUL ROMANESC
asociaIii ii luau asupra lor grija unuia din cei patru pere%i. Ei erau so-
lidari la sapat, dar, prin contract, extrageau petrolul pe rand, nu-1 depozitau impreung. Fiecare avea drept la 90 zile de exploatare i reincepeau
cu rndul, vanzand produsul unde-i convenia fiecaruia.
Proprietarul unui perete putea sa-i mai asocieze pe cine vrea, putea
sa-1 cedeze tot sau in parte, sau chiar putea sa-1 dea de zestre copiilor,
dupa cum se vede din acest document:
((ACT DOTAL
Dau fiicei mele 20 zile ca zestre din pucul de petrol dela Valea Seaca.
cureT, 1824, Iu lie 16.
Radu Mazil 0.
Prin mijlocul veacului al XIX-lea, exploatarea petrolului, care papa

atunci fusese liber, deveni aproape un monopol al Statului. Din e Catalogul tarifelor vamale )) se vede Ca fntanarii moneni erau obligati sa
sape i sa exploateze puturile de petrol in socoteala lui Voda, primind
in schimb 45 de bani pe vadra (12 litri) de petrol extras. Mai aveau

apoi dreptul sa exploateze puturile timp de 40 de zile pe socoteala lor
proprie.
In Moldova insa, dupa secularizarea bunurilor manastire,ti in 1864,

Varanii aveau drepturi uzufructuare nelimitate din tata in fiu. i astazi
la Tazlau-Lucaceti, monenii, platesc Statului, numai o redeven-ca 'de
100/0 din productia extras.
In curs de peste doua secole (1640-1854) nu se tie cat petrol s'a

extras in Moldova. Probabil vreo 77.000 de tone. In Muntenia productia
a fost notata chiar din 1785 i a fost mult mai mica deck in Moldova, aa
c ambele principate au dat in aceasta perioada aproape o sutei de mii
de tone.
Exportul petrolului in aceasta epocil

Intre Muntenia i Moldova era o lupta vamala, totu ambele principate din 1780-1820, trimiteau petrolul lor la Dunare unde se incarca
pe corabii turceti. Uneori se trimitea i in Transilvania. Pentru Turcia
se exporta prin porturile Gala/i, Braila, Calarai, Giurgiu, Oltenita.
Pe la anul 1800 preIul pacurii se urcase la 220 lei vechi (aproape 73
de lei noui) suta de kg. Se mai platea 120 bani impozit la ieOrea unui
butoi din principate.
www.dacoromanica.ro
103
Transportul se fficea cu cartqa de &ate 2 butoaie. Cate 10-12 carute

porneau spre Dunare 0 cum marfa nu se vindea pe credit, fantanarii, la
intoarcere acasa, erau pandi0 prin codri de catre bandi-0, anume organizati pentru a-i prada. Sunt sute de descrieri de lupte cu bandi0i, cfici
fantanarii plecau 0 ei inarmali liana in din0 ; dar nici primejdia nici

greuta-cile drumurilor desfundate in tot lungul %aril, nu-i impiedecau dela
comequl lor.
Contributia tiintifie
In epoca dela 1640 pang la 1854, extraclia petrolului a fost curat empirica i lasata exclusiv in mana Iaranului roman. Dar chiar asupra terenurilor noastre petrolifere, nu se gasete nici o urma a vreunui studiu
serios.
Monseniorul BANDIUS, despre care am pomenit mai sus, in treacatul

lui pe la Pasul Ghime in 1646, facand considera0i asupra bogaliilor pe-
trolifere ale Moldovei ii da parerea 0 asupra originii acestui petrol.

Intr'o lunga diserta-cie latineasca, examineaza diversele ipoteze asupra
formarii acestui licid negru sub influenca soarelui, a planetelor 0 a astrelor
iar apoi 10 da pfirerea ca # sunt atomi amestecali in massa apei far& a putea
pluti sau a se amesteca intre ei fiindca parcile apei ii impiedeca sa se

unease& .
Marele invalat PrinIul DIMITRIE CANTEMIR (1720) alcatuind prima

carte a Moldovei fixeaza principalele puncte petrolifere din jude-cul Back'.
Iar in 1815, WILKINSON, consul englez la Bucureti este cel dintaiu
care face observaIii serioase asupra vecinatalii petrolului cu minele de

sare. Tot WILKINSON spune ca in 1811 au venit la noi mineralogi rui
din Petersburg 0 au descoperit in Carpa0 vine de aur, argint, arama

precum i bitumen, sulf 0 lignit. Dupa incheierea pacii, autoritaiile ruseti s'au retras, iar minele au fost astupate.
Geologia Carpa0lor, putem spune, Ca incepe cu misiunea rush' adusa
de ANATOLE DEMIDOFF duce de San Donato in 1813. Acesta, el insu
om invalat, viziteaza cu specialiti principalele exploatari de petrol

existente, vede ca la Pacureli erau pupiri ce puteau da cate 15-80 kg.
pe zi, ceeace faceau in total 225.000 kg. pe an.
La Campina 0 Breaza, spune DEMIDOFF, terenul apaqine supracretaceului (supracretaceul lui DEMIDOFF este flisul Carpatic). Vizitand aceste
bogalii imense 0 altele de alta natura, ramane indignat de indolenca i

nepfisarea notabililor din acele timpuri: # Le jour oil les capitaux des
boyards se porteront avec zele et discernement vers l'industrie, ils deviendront la source de richesse qui accroitront les jouissances du riche et amlioront la situation du pauvre *.
www.dacoromanica.ro
104
Aceste plr/ine informa/ii tiin/ifice dau rnAsura cunotin/elor de care

aveau nevoie industriaii -Vrani, i in acela timp, a felului cum se exploata i se intrebuinca petrolul.
Oameni pregati/i pentru aceast industrie nu erau in Iara i nici

capitaliti, care sa-i angajeze avutul pentru a imbunatali soarta micii
industrii petrolifere.
Pu/inii boieri boga/i ai Principatelor, adunaser atAtea avu/ii, incat

nu sim/iau nevoia Ali agoniseascg altele noui i nici nu vedeau vreun
folos, dac5 ar fi sporit pulinul celor ce munceau i pentru ei.
DIMITRIE CANTENIIR, pe la inceputul secolului al XVIII-lea scrie:
belfugul in care traiau printii fi boierii era cauza principaki a stagnarii

industriei moldo-valahe.
Primul BIBESCU in 1844 a voit s'a" atragd in Tara' capitaluri strine,

concesion'and minele din Muntenia i izvoarele de petrol cunoscute. Dar
s'a opus boierii rarii, intre cari HELIADE RADULESCU, FILIPESCU i
allii. S'ar fi grabit poate cu o jumdtate de veac intemeierea industriei petrolifere la noi, mai ales c' Varile din jurul nostru aveau deja o industrie,
pe care am fi putut-o imita, Para' nici o cheltuiala din partea Statului.
Perioada dela 1854-1896

In aceast perioad incepe exploatarea petrolului cu capitalul micii
burghezii autochtone.
Terenurile petrolifere incep a se ridica in valoare, aa la Pacure/i,

Pitarul GHEORGHE MATEESCU a cumparat 3 ha. cu 144.000 lei, ceeace
era un pre/ neobinuit pentru vremurile acelea. Aceasta urcare a pre/urilor se datora tirii ajunse la noi, ca in Gali/ia se lucra petrolul, fcnd
din el # gaz * de ars in rampi.
Exploatare cu sonde
Cu intrarea industriei in mana micilor capitaliti romni, se fac i cele
dintaiu incercari pentru a se scoate din pnAnt petrolul prin sonde.
In 1863 la Mosoare (lfing6 Tg.-Ocna) o Companie Francezfi, a instalat
cea dintalu sonda, care a rzbit Ora la 100 m. adfincime. AceastA lucrare a fost pArAsit din cauza accidentelor neprevazute.
In 1864 Societatea Jackson Braun, a inceput sondajele la Tintea in
jud. Prahova ; una a atins petrol, iar celelalte au dat de sare.
In 1879 GR. MONTEORU, proprietarul Schelei Shrata instaleaz trei
sonde sistem pensilvanic, 0115 la 300-400 m. Nu a avut ins& nici un rezultat.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
PETROLUL ROMANESC
105
La 1882 Compania Suchard din Viena instaleaz 5 sonde la Colibasi

si la Moreni ajungAnd la adncimi de 150-260 m., dar ffir rezultat.
Intre anii 1883 si 1885 la Draganeasa o sond puternia Sospiro * a

razbit o pAtur de petrol, care prin eruMie a dat 20.000 de tone de petrol.
www.dacoromanica.ro
106
Din 25 de sonde 5 erau eruptive, dar in urma s'au inchis dela sine 9i au
fost parasite.
In anul 1884 se instaleaza pe proprietatea Principelui STIRBEI la
Voila 3 sonde pensilvanice intre 320-400 m., dar, din cauza rezultatelor
pulin satisfcatoare au fost parasite 9i acestea.
In regiunea Bu9tenari primele sonde sunt de mana (1883) ; la Recea
s'au extras 8000-10.000 de kg. zilnic.
La Campina prima sonda a fost instalata pe un pul de mar& in 1889
9i la 165 m. a oblinut o eruplie puternica.
Societatea Kraus ci Co., din Budapesta a instalat langa Campina o
sonda care a atins stratul de /iIei la 320 m.
De 9i exploatarea prin sonde incepuse in 1863, dar rezultate satisfacatoare 9i bine indrumate nu s'au obtinut deck dela 1896.
Cauza nesucceselor se datorecte mai intaiu lipsei de cunoctiinle geologice i apoi intrebuinIarii unui personal nepriceput la sondaje.
Studiile geologice
Intre anii 1854-1896 se ctia deja in Europa despre existenIa

savanli straini ca CO QUAND (1867),
minelor noastre de petrol. Ca
Von HAUER, MEYER 0 CAPELLINI in 1868, FUCHS 0 SARASIN in
1872, FRETWEL in 1878, PAUL in 1881, DAWIES i OLSZEWKY in 1888
au explorat Carpa0i din Romania insistand asupra importanIei zacamintelor de petrol.

Daca aceste studii i scrieri au avut un rasunet in strainatate, el a fost
prea slab pentru a atrage aten%ia capitali9ti1or straini 9i cu atat mai pulin
pentru a mi9ca pe cei in drept dela noi.
Intr'adevar, dupa rasboiul din 1870-1871 FUCHS 9i SARASIN au
venit in Romania pentru a explora valea Prahovei, deja cunoscuta in

Europa din lucrarile i scrierile celor de mai sus. Ei au fost gazduiIi la
Castelul Voila langa Cmpina.
FUCHS unul din cei mai mari geologi ai timpului i profesor la

Scoala de Mine din Paris, a atras atenIiunea Prinului TIRBEI
asupra platoului dintre Gahila i Bucea, pe care el il presupunea
extraordinar de fertil. FUCHS a insemnat, chiar pe o harta punctele
principale de exploarat. Intors in Frarrca a scris o brocura asupra zacamintelor petrolifere din Campina, brocura pe care a trimis-o ci Printului
STIRBEL
NeIinand socoteala de sfaturile 9i prezicerile lui FUCHS, Printul

vAndu platoul din Campina pe un pret de nimic, unor cumparatori
avizati, cari 1-au revandut, &Ova ani mai tarziu, cu zeci de milioane,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
PETROLUL .ROMANESC
107
unei societal.' austriace, care deveni in urma actuala Societate
Steaua
Romana*.
Dintre savanIii romfini, cei dintaiu cari s'au ocupat cu geologia petrolului au fost GRIGORE TEFANESCU i GR. COBALCESCU. Acesta din
urma, cu deosebire, pe langa ca a fost unul din marii savanli ai timpului

sau, dar a studiat lucrul cu o patrundere i un discernamant, de pe urma
caruia trag folos i astazi cei ce se intereseaza de problema petrolului in
Romania.
GRIGORE rlrEFANESCU a infiinlat in 1882 un biurou geologic i reui,
cu mijloacele ce i se pusese la dispozilie, sa tipareasca o harta geologica

a Romaniei pe scara de 175.000.
Dar acela caruia industria petrolului de pe atunci ii datorete starea
ei de prosperitate a fost GRIGORE COBALCESCU.
In discursul sail dela Academie din 1887 i apoi in broura sa: Despre
origina i despre zeicdmintele petrolului in general i in particular in Carpafi,
a descris regiunile petrolifere din Romania : <4 Dela Wisloka care izvorete
la trecatoarea Duka (cota 502) in GaliIia i pang la imbucatura Motrului

langa Muntele Gugu (cota 2,294) in Oltenia, imensul arc Carpatic este
format in partea convexa din cute aliniate dupa trei direcIiuni, paralele
cu direcliunea Carpalilor.
Prima zona petrolifera se intinde dela sud-est la nord-vest, prezentand cute neverticale dar inclinate mai mult sau mai pulin catre
nord-est.
Zona a doua se intinde dela sud-vest la nord-est i prezinta cute mai

pu-lin regulate, infine zona a treia se intinde dela vest la est *.
Tot COBALCESCU a descoperit, prin deduceri, in valea Doamnei din
Moldova septentrionala iviri de petrol i a descris zonele petrolifere din
basinul Trotu, pe care il imparte in cinci zone.
Prevede ca zacamintele din Muntenia sunt mai bogate de cat

cele din Gali%ia, fixand i principalele localitaci dupa importama
lor. Urmarete migra-ciunea petrolului din rocele mume in zacamintele
secundare. Explica, dupa parerea sa, formaliunea sarii geme in masivele
miocenului.
COBALCESCU a constatat, insfarit, c bogalia petrolifera intr'o re-
giune este cu atat mai mare cu cat eruplia a inceput la o epoch' mai
tarzie. Muntenia va fi mult mai bogata in petrol decat celelalte rani carpatice.
Abia trecuse un an dela publicarea brourii lui COBALCESCU i ex-
ploatarea petrolului incepu in regiunile indicate de el. Produc-lia Orli a

sporit cu 3250/o, sporind mereu. Numai pentru cele 4 judele: Prahova,
Dambovila, Buzau i Bacau, produclia a trecut dela 30.400 tone in 1880
la 81.570 in 1896.
www.dacoromanica.ro
108
CAP1TOLUL IV - PETROLUL ROMANESC
Capitalul strain
Rana in 1866 desvoltarea industriei primitive a petrolului la noi, a

mers crescand, ba chiar, dup cum am vazut, Inca din 1863 a inceput
lucrul cu sonda. Dela 1866 a urmat o perioada de tarAganare, de sfortfiri
penibile, care a durat peste 30 de ani, din cauza concuren-cei americane
0 a celei ruse9ti, din cauza lipsei mijloacelor de transport, dar mai ales din
cauza lipsei capitalurilor.
Cercetatrile tiin1if ice incepusera a da roade. Sonda < Sospiro * din Drei-
ganeasa (Muse in 1884, 20.000 de tone de petrol iar in urma studiilor lui
Cobalcescu, aproape fiecare regiune indicata de el era productiva, ba unele
dedeau chiar sonde in eruplie.
Dar studiile geologice, din cauza lipsei lor de evidenIa imediata, nu
impresioneazh nici publicul, nici oamenii de afaceri.
Daca industria9ii romani ar fi avut incredere in aceste studii, ar fi

putut face apel la capitaluri i speciali9ti straini i industria petrolului
ar fi prosperat repede. A9a se explica de ce 'Ana la 1896 industria noastra
petrolifera a stagnat.
Prelucrarea petrolului
(1854-1895)
Am aratat cum Inca din 1857 valoarea terenurilor petrolifere incepuse
a se ridica. 0 Se svonise ca in GaliIia ABRAHAM SCHREINER gasise mijlocul de a distila petrol intr'un cazan *.
Se 9tia Inca din 1817 ca ora9ul Praga e luminat cu petrol. Aici fusese
distilat pentru intaia data fileiul de catre JOSEPH HECKER 9i JOHAN
MITIS. Ceva mai tarziu, in 1823, fr4i BUBINE au supus la distilare petrolul
caucazian.
Dar distilarea fraccionata j rafinarea derivatelor cu acid sulfuric,

a9a cum se face astazi, este datorita lui B. SILLIMAN (1855). La noi, in
Romania, intrebuinTarea cazanului pentru distilat petrol se datore9te

lui SCHREINER.
Iluminatul cu lampant, incepe abia in 1856 cu Gara < Nordbahnhoff

din Viena 9i tot in acela9 an un industria9 roman Marin MehedinIeanu a
oblinut concesiunea luminatului oraplui Bucure9ti cu lampant rafinat,
printr'un contract cu comuna, incheiat la 8 Octomvrie 1856.
Aparatele rafinariei instalate la Ploe9ti au fost procurate de Casa

Moltricht din Hamburg 9i erau acelea9i care serveau la distilarea 9isturilor
bituminoase 9i a bogheads (9isturi bituminoase din ScoIia). Lampile erau
procurate de fabrica F. Timke din Hamburg. In locul rafinariei lui Marin
Mehedinleanu se ridica astazi la Ploe9ti cele doua colosuri: Vega 9i RomanaAmericana.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV - PETROLUL BOMANESC
109
12. Schela Butenari (1906).
Dupii instalarea primului cazan de distilat la Ploesti, sute de inquri
noui se ivir la Moinesti, Solont PAcureli, Colibasi si SArata-Buzgu. Cei
www.dacoromanica.ro
110
CAPITOLUL IV
- PETROLUL .ROMINESC
dintaiu cari au Inceput activitatea au fost: GRIGORE MONTEORU, STANCULEANU, MATEESCU, MEHEDINTEANU, JANCU GRIGORESCU, CAMP EANU.
TH. FOUCAULT (un francez) Ii daduse chiar parerea ca Romania ar

putea procura Europei intregi tot petrolul de care are nevoie.
Dar, dupa cum am vazut, din cauza lipsei mijloacelor de transport,
petrolul ramanea in depozite, depreciindu-se preuI i neputand concura
cu piala straing.
In 1864 o companie franco-engleza, a incercat sa exporteze petrolul,
dar s'a desfacut peste pulin timp.

In 1869 Societatea engleza Jackson-Braun cu un capital de 4 milioane
de franci a avut aceea9i soarta, caci costa prea scump transportul Ora la
rafinarie i pana la porturile Dunarene, aa ca America singura furniza
petrol in peninsula Balcanica.
In 1871 GRIGORE MONTEORU construe9te o rafinarie langa Gara ce
poarta numele sau i numai la 14 kilometri de schela. In aceasta rafinarie
s'au lucrat peste 200.000 de tone de liteiu brut.
In 1873 RAGUSIN reu9ise BA fabrice uleiurile minerale, (land un avant
nou i enorm industriei petrolului. Inlocuia astfel uleiurile vegetale gi
animale de uns, prin uleiuri minerale.

MONTEORU reu0 st-gi instaleze cazanele necesare i prepar din rezidul rafinariei 50% uleiuri de uns cu o vascozitate de 50 la 20 i 15%
uleiuri de cilindru cu o vascozitate de 18-25 la 50.
Cu apariIia distileriilor, produclia petrolului a luat un avant nou.

Cele patru judge producatoare, DamboviIa, Prahova, Buzau 0 Bacau,
au dat impreunA dela 1854-1896, 958.444 de tone In valoare de 38.337.760
lei. In capul producIiei este judelul Ddmbovila cu cele 4 regiuni principale:
Coltha,q, Glodeni, Refca i Gura-Ocnilei. S'a scos de aici 303.169 de tone in
valoare de 12.126.400 lei. S'a instalat o rafinarie la Tfirgovi9te cu un debit
de 20 de tone pe zi i s'a inlocuit sistemul de exploatare prin puIuri, cu

sistemul prin sonde. Apoi vine:
Judeful Prahova cu Peicureti-Bdicoi, Tintea, Buftenari i Recea cu o
producpe totala de 279.000 de tone in valoare de 11.162.400 lei.
Judol Bacdu cu Ioca1itile TazIdul Seirat, Lucdcefti, Moineoi, Do/taw,

Mosoare, apoi Tescani i Cdmpeni-Pdrjol au dat impreuna 158.231 tone
In valoare de 6.329.240 lei.
Este de remarcat ed puIurile din Tadd ul Sdrat i Lucticefti, vechi de
peste 200 de ani, produceau totu 40.000 de kg. pe an de fiecare puI.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL Iv
PETROLUL ROMAIVESC
111
Exportul dela 1880

Pan in anul 1880 produclia celor 4 judele a fost consumata in lara.
Dupa 1880 s'a inceput o micare sensibila in mersul exportului:
Din 1880-1896 s'au exportat 5606 tone de lampant 0 270.086 tone

de /46, pacura 0 motoring. Toate acestea in valoare de 14.234.600 lei
veniIi in Iara in 16 ani.
In 1888 cane ferate romne au inceput pentru prima data a incalzi
cu 'Acura locomotivele, instalnd 6 injectoare. In 1896 a inceput a se
generaliza alimentarea locomotivelor cu pacurg.
Deci, dupa cum se vede, in aceasta perioada dela 1854-1896 s'a exploatat petrolul numai cu capital na-cional, iar productia celor patru judele
s'a ridicat in 43 de ani la 958.444 de tone ; exportul a fost cam de 18.000
de tone pe an.
In ce privete cheltuelile de exploatare, acestea se ridicau la 5 lei tona
pentru puIurile cu hecna 0 la 10 lei tona pentru sonde. PreIul

brut era de 40 lei tona.
BIBLIOGRAFIE
1. NICULESCu-PACURETI. Monografia istoria, economicA, statisticA, culturalA i socialA a Comunei PAcureti-Prahova. Ploeti, 1912.
2. POMPILIU ELIADE. Etudes sur l'tat de la socit roumaine a l'poque des rgnes
phanariotes. Paris, 1898. Ernest Leroux, diteur.

3. DIMITRIE CANTEMIR. Descriptio Moldaviae, Cap. V.
4. ANONYME. Observations sur le commerce de la Mer Noire et des Pays qui la bordent,
AmsterdamLeidenRotterdamUtrecht, 1787.
5. JEAN LOUIS CARRA. Histoire de la Moldavie et de la Valachie. Paris, 1778 ; NeufchAtel, 1781.
6. M. de B. (Le gnral von BAUER). Memoires historiques et geographiques sur la

Valachie. Francfort, 1778.
7. IGNACE STEFAN RAICEVITCH. Voyage en Valachie et en Moldavie, 1822.
8. RUGG Gins BOSCOVITSCH. Giornale di un viaggio da Constantinopoli in Polonia,

Bassano, 1784.
9. COMTE d'HAUTERIVE. La Moldavie en 1785 dans la revue gographique de janvier, 1880.
10. ANDRAULT COMTE DE LANGERON, gnral en chef. Journal des campagnes faites
au service de la Russie (1790-4812).

11. W. WILKINSON. Historical and statistical account of the Principalities of Walachia
and Moldavia London, 1820.
12. ANATOLE DE DEMIDOFF, duc de San Donato. Voyage dans la Russie Mridionale
et la Crime par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, excut en 1837.
Paris, 1841.
13. E. VAILLANT. La Roumanie. Paris, 1844.
14. E. REGNAULT. Histoire politique et sociale des Principauts danubiennes. Paris,
1855.
www.dacoromanica.ro
112
15. M. UBICINI. Valachie, Moldavie, Bucovine, Transylvanie, Bessarabie. Paris, '1854.

16. RUDOLF LINDAU. Walachei und Moldau in Hinsicht auf Geschichte, Landesbeschaffenheit, Verfassungsgesellschaftlicher Zustand und Sitten der Bewohner.
Dresden-Leipzig, 1829.
17. SESTINI-DOMENICO. Viaggio curioso scientifico, anticuario, per la Valachia-Transylvania, Ungheria fino a Viena. Firenze, 1815.
18. LE COMTE DE LAGARDE. Voyage de Moscou a Vienne par K iew-OdessaConstanti-
nopleBukarest et Hermanstadt en 1811. Paris, 1824.

19. Dr. ADAM NEALE. Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquie.
Paris, 1818.
20. MALTE-BRUN. Precis de gographie universelle. Paris, 1836, Tome VII.
21. MICHEL ANAGNOSTI. La Valachie et la Moldavie.
22. JULES DE HAGEMEISTER. Mmoire sur le commerce des ports de la nouvelle Russie,
de la Moldavie et de la Valachie. Odessa, 1835.

23. J. GI-I. ENGEL. Geschichte der Moldau und der Walachei. Halle, 1804.
24. L. OLIPHANT. Siid-Russland und die Turkischen Donau-Lander. Leipzig, 1867.

25. MARTINI ZEILLERI. Nene Beschreibung des Kpnigreiclis Polen, dabei auch Preus-
sischHiffladischMoldavischMoscovitisch, Tartarisch und andere Sachen
Ulm in Verlegung Georg Wildeysens
www.dacoromanica.ro
Anno 1657.
CAPITOLUL V
STUDIUL ZACAMINTELOR DE PETROL

(Prof. P. VOITE$TI)
a) Definitia zleAmintelor
Prin lacAmfint de petrol inIelegem o succesiune de strate formate de
roce impermeabile ce alterneaza cu roce permeabile, cu # roce-magazin *,
in care se gasete acumulat petrolul in cantitali exploatabile (rentabile)
0 care succesiune s prezinte o intindere 0 o adncime destul de important intr'o regiune oarecare a scoarcei pamntului.
Cum o succesiune de strate petrolifere, are, in general, o desvoltare

mare 0 in adfincime nu numai In intindere, urmeaza dela sine ea', la constituirea unui zaciimnt de petrol dintr'o regiune oarecare, pot lua parte
una sau mai multe formaIiuni geologice 0 in fiecare din aceste formaIiuni
se pot cuprinde unul sau mai multe strate de petrol, 0 aceasta in raport
direct cu numarul intercalaIiunilor de roce poroase imbibate.
Astfel, in zacamintele dela Cmpina, Runcu, etc. se g'fisete petrolifer
numai Meolianul ; pe and la Butenari sunt petrolifere 0 Oligocenul 0
Meolianul. La Moreni, gfisim (pan& acum) petrolifere 0 Dacianul (flancul
sudic) 0 Meolianul (flancul nordic) ; iar in Dacian se cunosc la Moreni
5 strate de petrol, dintre care cele dou inferioare, numite # Moreni * 0
* Drader *, sunt cele mai bogate 0 cele care prezintii o grosime 0 o intindere
mare In regiune (Stratul # Drader * se intinde 0 la Ochiuri).
Privite din punctul de vedere al punerii lor in loc, trebuie s facem

o deosebire Intre zacmintele primare i cele secundare.
I. Mcmlint primar
Zficamnt primar se denumete in general acel zacmint al carui petrol
se gAsete cuprins, deci acumulat 0 inmagazinat, In rocele poroase ale

complexului de strate ce cuprinde 0 insfi rocele mume in care el a luat
natere. Avnd in vedere crt petrolul este In general un lichid foarte mobil
www.dacoromanica.ro
114
CAPITOLUL V - STUDIUL ZACAMINTELOR DE PETROL
0 a el apare intotdeauna legat de zone destul de puternic dislocate, fenomene ce ne arata in mod evident ca forma-ciunile acestor regiuni au
suferit efectul unor puternice force orogenetice, faI de care acest lichid
mobil n'ar fi putut rmfinea pe loc, cred ca zacaminte primare exploatabile,
in sensul definiliunii date, nu exista.
Exista insa unele sisturi cfirbunoase-bituminoase sau pm. bituminoase,
cum sunt 4 Cannel ))-urile, # Torbanitele * si # Sisturile, primordial, bitu-
minoase * (unele fiind impregnate ulterior), care pot fi considerate ca

nite reprezentan-ti, mult modifica/i ulterior, ai rocelor mume ale bitumenului in general si de sigur si ale petrolului. Acestea insa in nici un caz
nu comin petrol liber exploatabil, nu cuprind deci vreun zacmnt, ele

cednd bitumenul (in parte hidrocarbure de petrol) numai in mod forIat,
prin distilare.
Cu toate ca raritatea am putea mai bine zice imposibilitatea

existenlei zacamintelor primare este recunoscuta de mai to-ci geologii
romani, se citeaza totu zcaminte primare si in Romania 1), ca cel dela
Colibai-Resca (Dmbovica) si cele dela Tescani si Prjol-CAmpeni (Bacau).
Cunosc personal aceste regiuni. La Co1iba0-Resca, pe flancurile unui

mare anticlinal fracturat si spintecat, in zona fracturata, de un puternic
masiv de sare, se gsesc imbibate cu petrol toate rocele poroase ale TerIiarului mijlociu (Mediteranean) si superior (Megian). Si in special aci
petrolul se &este acumulat in conglomeratele si gresiile din baza Mediteraneanului 0 in gresiile jum'atalii inferioare a Meolianului.
Faptul de a fi considerat ca zcgmfint primar se datoreste greselii

de a se considera masivul de sare ca aparIinnd Mediteraneanului, desi
el aci spintecA de jos in sus toatfi seria de strate, brecifiind-o in parte,
a intreg Mediteraneanului, venind deci pe fracturd mult mai din adncime.
In prelungire orientard direct 0 pe aceea puternica zona fracturatfi
apar numeroase masive de sare si in special citam pe cel dela Gura Draganesei, cel din malul drept al Doftanei la Cmpina (Rezervoarele Stelei
Romne), cele din valea Telegei 0 cele de aci Ora la Butenari-PoianaVerbilau (Valea Bisericii), etc. Aceste masive mai scot la iveala pe creasta
si pe flancurile lor si petece-klipe mari de Eocen 0 Oligocen, formapuni
dela baza Terliarului, mult mai vechi ca Mediteraneanul, care sunt si ele
spintecate, rupte 0 brecifiate in dreptul ivirii lor.
Acela lucru se poate spune si de zacgmintele din Bacrtu.
La Cfimpeni, petrolul apare in gresiile din stratele de baz ale Mediteraneanului, strate fracturate in numerosi solzi, imbricali pe scurtii distancd,
1) L. MRAZEC, Curs de Geologia Peirolului.
coala National& de Poduri i $osele
din Bueureoi, litografiat In 1915.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
- STUDIUL ZACAMINTELOR DE PETROL
115
fracturile acestea secundare gasindu-se pe traectul nord-sudic al unei zone

de fracturi mai mari, regionale, ce lungeste, dela Onesti spre Nord, valea
Tazlaului Mare.
Pe prelungirea acestei zone, ceva mai la Sud, se gAseste si zcmntul
dela Tescani, unde petrolul este cuprins in aceleasi gresii, dar mai ales
in conglomeratele de baz ale Mediteraneanului, desvoltate aci destul
de puternic.
In tot lungul sau, aceasta mare zona este insemnata nu numai prin
iviri de petrol si prin izvoare sarate, ceeace indica in profunzime prezen/a
masivelor de sare, dar si prin numeroase si enorme klipe de Paleogen,
mai ales pe traectul ski cuprins la Sud de Onesti (Halosul Mare, Rchitasul
Mare si Mic, etc.).
Dealtfel, petrolul acestor doug Ideaminte este un petrol glbui, usor

si foarte benzinos, pe care Taranii il ard direct in lampi, deci este un petrol
fracIionat in mod natural, chiar in timpul migraiiunii sub imperiul fonelor
techtonice care au prezidat punerea sa in loc si aceasta, cred, arata in deajuns
de clar ea' este un zcmnt secundar, nu unul prirnar.
H. Zcinaant secundar
Prin zacilmfint secundar se imelege un IficamAnt in care petrolul
se &este acumulat si inmagazinat pe cale de migrare, in care deci petrolul
a venit din altfi parte.
In categoria aceasta intr toate categoriile de petrol in exploatare azi
in Romnia si cred c' tot aci pot fi cuprinse si marea majoritate a each' mintelor azi in exploatare pe intreaga suprafard a pAinfintului.
In principiu, dacd admitem ca petrolul s'a acumulat pe cale secundarg
in zficAmintele secundare, am putea admite crt ar exista si zcAminte
terciare, etc.
Din pulina grosime de strate petrolifere explorate, insa, 0116 acum, nu
putem gsi vreun criteriu dupa care s'a le putem deosebi de cele secundare.
Asezarea petrolului intr'un zAcamnt secundar are nevoie de o serie

de imprejufari favorabile, far de care zcmntul nu ar putea lua nastere
in bune condiciuni. Intre aceste imprejurri, urmAtoarele 4 sunt absolut
indispensabile:
1. Puterea mecanica care s forleze petrolul a p-arasi complexul de
roce in care a nfiscut ;
2. MigraIiunea propriu-zisa a petrolului dela locul de nastere, pAna
la locul de asezare in zacrnnt secundar ;
3. Roce poroase sunt roce-magazin, in care el sa se poat inmagazina
si acumula in cantitaii mari ;
4. CondiIiuni favorabile de conservare a zcknntului secundar format.
www.dacoromanica.ro
8*
116
CAPITOLUL V - STUDIUL zACAMINTELDR DE PETROL
b) Formarea unui zfiamnt secundar de petrol

Apzarea in zacimint a petrolului
1. Puterea inecanicci care a for-cat petrolul sa paraseasca complexul
de roce in care a luat na9tere, este datorita misccirilor orogenetice, micdribr techtonice de dislocare a stratelor formatiunilor sedimentare din regiunile
de geosinclinale, in care se cuprindea i complexul de roce cu petrol primar.
Se inIelege dela sine, ca date directe de observare asupra modului

cum s'au exercitat aceste forTe nu se pot avea.
Se poate insa admite cu destula probabilitate ea, in zacamntul sau
primar, petrolul se gasia sub o puternica tensiune inijiald, datorita atilt
temperaturii ridicate ce domnea la adancimile acele mari din scoarca, cat i
hidrocarburelor gazoase in o continua stare nfiscinda
ce intrau in
compozilia sa.
Admiterea acestei presiuni iniIiale, ne conduce a admite nemijlocit
ca acest zacamnt primar era inchis hermetic spre exterior, prin roce
impermeabile i impermeabilizate (argile, marne, etc.), caci in cazul and
hidrocarburele nascande s'ar fi putut degaja lesnicios din roca muma
i ar fi putut iei cu uprinra in afara, in spre exterior, treptat cu naterea
lor, fenomenul de bituminizare poate ca nici n'ar fi putut avea loc i in
tot cazul rocele complexului petrolifer n'ar mai fi putut conIine atilt petrol hick sfi mai 9i poata ceda o cantitate suficienta formarii unui zacmfint
secundar bogat.
Presiunea iniiala de zacamant, de sigur in continua cretere, contribuia a -tine petrolul intr'o tensiune potentiald, care i-ar fi uurat i singura,
poate, migrarea la prima soluOune de continuitate a acoperiplui impermeabil.
Spre a ne putea da seama mai bine de modul de aqiune al acestor

foW, sa schiVam pulin ideile ce se desprind din observaIiunile pe teren
asupra felului lor de a se manifesta.
ScoarIa solida a pamantului nu este constituita in mod omogen i
aceasta lipsa de omogenitate se observa nu numai cu privire la rocele ce
o alcatuesc, ci i la felul sail de a se prezenta in diferite regiuni. Astfel
in unele regiuni ea se prezinta ca zone vechi, rigide, cutate sau nu, ridicate
ca munIi i platouri vechi, ori scufundate in campii ; in altele ca zone mai
slabe, mai Min rezistente i constituind de obiceiu regiunile increlite
mai recent i marea majoritate a fundurilor mfirilor i oceanelor actuale.
Aceste diferite compartimente, diferit constituite i de diferite rezistenIe, in virtutea gravitaIiunii, se sprijinesc unele pe altele dupa planul
solutiunilor de continuitate, in general fracturi, ce le despart. Din cauza
aceasta ele se ingramadesc lateral i prin aceasta ingrfimadire, ele se gasesc
www.dacoromanica.ro
117
continu sub presiunea unor foil& tangenliale extraordinar de mari, care

ramn in stare potemiala atata vreme cat ele sunt inferioare puterii de
rezistenIa a celui mai slab compartiment. Daca, dintr'o cauza oarecare,
unul din aceste compartimente cedeaza, foga potentiala devine actuala
compartimentul slab este strivit, fracturat 9i increlit. Din studiul locului
geologic ce-1 ocupg azi in structura scoarIei regiunile muntoase, regiunile
cutate, deci regiunile de slaba rezistenta, reiese ca. extinderea geografica
actuala a lor coincide cu acea a vechilor geosinclinale. Astfel, cutele gigantice ale Alpilor, Carpaillor, Caucazului, Himalaia, etc., increlesc
tocmai depozitele marine sedimentate in marile i oceanele ce umpleau
geosinclinalele cretacic-terliare. Depresiunile mari geosinclinale, fie sedimentate, fie pe cale de sedimentare (marile i oceanele actuale), reprezinta
deci compartimentele slabe ale scoarlei globului ; pe and zonele continentale vechi i noui reprezinta compartimentele mai mult sau mai pulin
rezistente ale scoar/ei.
In general, in momentul cand un compartiment slab cedeaza, el nu
cedeaza numai cu atat, cu cat sa satisfaca just numai necesitatea techtonica
de ingramadire, caci fenomenul se petrece ca 9i cu o bolta, care, daca se
prabu9e9te, atrage dupa ea prabu9irea intregii zidiri. A9a i rocele compartimentului slab, odata ce au cedat, prin striviri, increiri i fracturari,
ele se deslipesc pentru moment, fie in parte, fie in total, de contactul

intim cu compartimentele vecine ; iar acestea, la rndul lor, pentru a
relua acest contact intim (de sprijinire reciproca), se scufunda, sub imperiul puterii gravitaiunii, cateodata cu mii de metri, atragand dupa
ele, In scufundare, de cele mai multe on i poqiuni din zonele increlite.
Astfel dar fenomenele de incre/ire cu ridicare, ca 9i cele de fracturare
cu scufundare sunt strans legate intre ele 9i fac parte, ca faze, din acela9
ciclu de mi9cari techtonice orogenetice.
Numai dupa ce a fost reluat contactul intim intre compartimente,

numai dupa aceea incep sa se faca din nou simite for/ele de ingramadiri
laterale manifestate prin mi9cari pe verticala (epirogenice) 9i de bascula
in vederea restabilirii unui nou echilibru, forte care raman sub forma potenIiala pang la o north* cedare.
SA cercetam acum modul cum, prin aqiunea acestor for%e, este rupt
echilibrul de zacamant primar al petrolului.
In general formaliunile fundului geosinclinalului, intre care se gasesc
9i cele ce conin petrolul primar, sunt acelea care, in timpul deslantuirii
forIelor de ingramadire laterala, sufer i efectele ingramadirii in cel mai
mare grad, ele trebuind a-9i mic9ora volumul, a se increIi 9i strivi sub
enorma presiune a stratelor de deasupra. Efectul ingramadirii laterale este
insa sirmtit din ce in ce mai slab de stratele sedimentare ale geosinclinalului cu cat acestea se gasesc mai spre exterior, mai neapasate de alte
www.dacoromanica.ro
118
CAPITOLUL V
strate, asa ca cele mai de deasupra, pot chiar sa se sustraga strivirii, prin
ondulari sau increliri largi, ori prin revarsari in cute asimetrice, rasturnate
sau imbricate in afara, peste una sau peste ambele margini ale compartimentelor rigide ce le ingramadesc. (Fig. 13).
Tp horen;
aou.r.
Tsp. Tib
Stratele forrnaciunilor
dela fund ins, in tinipul
acestei ingramadiri laterale si sub presiunea enorma a celor superioare,
nu pot deck sa se striveasca pe loc ; iar pe zonele
de strivire maxima, ele

neputandu-si desvolta ingramadirea in aka direccie
deck in sus, spre extef
+ 4_
TI
rior, pe zonele acestea, de

strivire cu ingramadire si
fracturare, ele se vor ridica
in sus in forma de creste

diapire, mai mult sau mai
pucin verticale, care dupa
intensitatea forCelor ce
le-au provocat, ele disloch' , boltind, strivind si
fracturand, pe grosimi
Repune geosindinal :slab
proporcionale cu aceste
intensitaci, steva de strate

ale formaciunilor de dea-
t 1.
f*
++
I-
Suba same Mal frac-tared at.

e o sinclin alulut
Fig. 13. Modul de incretire al formatiunilor

din regiunile geosinclinale (VOITEM).
supra. Daca aceste force

sunt suficiente, crestele
acestea diapire pot spinteca intreaga succesiune
de strate de deasupra,
pang la suprafaca. Dealtfel
si scufundarile ce urmeaza
consecutiv incetarii momentane a forcelor tangen-Ciale, se petrec tot dupa aceste zone de strivire si de fracturare ale
fundului geosinclinalului.
Zonele de striviri i fracturari ale formallunilor fundului geosinclina-
lului, reprezinta si zonele in care continuitatea stratelor este intrerupta

si astfel ele reprezinta in acela, timp i locul pe unde petrolul, scapand
www.dacoromanica.ro
119
din zacamntul primar, migreaza, sub presiune, spre regiunile superioare,

unde presiunile de ingramadire sunt mai slab simlite.
2. Migrarea petrolului din zacfimantul primar se datoreste astfel prezentei fracturilor din zonele acestea de ingramadiri i striviri ale formatiunilor profunde ; iar puterea cu care el migreaza dealungul fracturilor
este datorita in parte tensiunii initiale, in cea mai mare parte insa ea este
datorita presiunilor exercitate de fortele tangentiale de ingreimadire in timpul
deslantuirii fortelor orogenetice.
In multe tratate care se ocupa de geologia petrolului, pe langa tensiunea initiala de zacamnt datorita in general caklurii geotermice, pe
langa presiunile de ingramadire ce le exerciteaza fortele orogenetice direct
asupra zacamantului primar i pe langa prezenta fracturilor care inlesnesc
migrarea, se mai citeaza i influenta fortelor capilare ale rocelor, influenta
apei subterane, etc., agenti cari cel mult clack' pot distruge cu timpul un
zacamnt deja format, imprastiindu-i petrolul, in nici un caz insa nu le

cred capabile de a contribui cu ceva hotaritor in formarea zacamintelor
secundare exploatabile.
Rolul fortelor techtonice in migrarea petrolului este deci de a-1 forta
sa migreze, sub presiune i pe drumul cel mai scurt, catre partile superioare ale scoartei unde presiunile sunt din ce in ce mai slab simtite.
Rolul fracturilor din zonele de strivire este deci foarte important,

caci ele nu numai ca marcheaza locul pe unde petrolul poate scapa de
enormele presiuni suferite de rocele ce-1 contineau, dar ele constituiesc
si drumul cel mai scurt si cel mai larg, si desigur unicul, utilizat de petrol
in migrare, dela iesirea sa din zacamantul primar i 'Ana la asezarea lui

in zacamntul secundar.
Felul de a fi al fracturilor a avut desigur o importanta deosebita asupra
variatiunilor suferite, in timpul migratiunii, de compozitia petrolului
primar.
Cu cat aceste fracturi au fost mai largi si mai libere de sfaramaturi
fine de roce, cu atat petrolul a putut migra mai complect si mai repede cu
tot complexul de hidrocarbure ce-1 compuneau.
Cu cat insa aceste fracturi au opus o rezistenta mai mare migrarii

sub presiune a hidrocarburelor, cu atat compozitia petrolului a putut
varia : fie prin impiedecarea migrarii hidrocarburelor grele, provocandu-i
astfel o fractionare naturala ; fie prin opriri momentane pe zonele de
obstruare locala a deschiderii fracturii, provocand o marire a presiunii prin refulare in partea anterioara, urmata de o scadere brusca
a acesteia, poate cu fenomene de detenta, dupa largirea straintorii ; fie
prin craking, etc.
In tot cazul, intervalul de timp cel mai prielnic migrarii petrolului
dealungul fracturilor, a fost desigur perioada mai mult sau mai putin
www.dacoromanica.ro
120
CAPITOLUL V - STUDIUL ZACAMINTELOR .DE PETROL
scurta, dintre momentul cedarii la presiunile orogenetice a rocelor geosinclinalului
intre momentul and rocele compartimentelor rezistente
vecine au reluat contactul cu acestea. Cfici dupa reluarea acestui contact,

deschiderile tuturor fracturilor, fizurilor, etc., au fost din nou i complect
inchise, pe mfisura ce prin apasari reciproce reinviau fortele de compresiune lateralfi. Puterea de apasare a acestor compartimente rigide in desavarirea reluarii contactului cu formatiunile strivite, a contribuit, desigur
nu in masura mica, ca petrolul sa fie eliminat complect din golurile fizurilor i ale fracturilor i sa fie aezat sub presiune In zacamantul cel nou,
chiar cand i tensiunea initiala de zacamant i acea a fortelor orogenetice
incetasera de a se mai manifesta odata cu ruperea primului echilibru.
Cu inchiderea fracturilor fenomenul migrarii propriu zise a petrolului
se poate considera finit ; celelalte cauze citate, Ca apa de infiltratie,
capilaritatea, etc., neputand avea nici o influenta nici chiar asupra zacamantului nou format atata vreme cat el ramfine perfect inchis.
3. Rocele-magazin fi afezarea En zeicdmdnt a petrolului. In timpul migrarii sale sub presiune, dealungul fracturilor, petrolul a Embibat toate ro-
cele poroase ale formatiunilor geologice atinse de fractura, sau numai

fizurate in timpul jocului techtonic ci care nu s'au gasit izolate de ea prin
forrnaliuni impermeabile (brecii techtonice, zone de laminare, etc.).
Imbibarea a avut loc sub presiuni mari, astfel ca petrolul a putut
refula pe zone mai mult sau mai putin largi, in jurul fractutii, toate panzele
de apd ce erau cuprinse In porii acestor roce.

Se Intelege dela sine ca acolo unde fractura a interesat intreaga steva
de strate, pada la suprafata i deschiderea ei a luat contact larg cu exteriorul, imbibarea rocelor poroase a fost slab& sau deloc, petrolul putand
mai ucor ieci in afara. Numai acolo unde deschiderea fracturii a fost mai
mult sau mai putin complect inchisa catre exterior, fie prin formatiuni
impermeabile (bolte anticlinale de strate nefracturate i uefizurate, breeii
argiloase fine ci compacte, etc.), ori prin simpla alipire a celor doua buze
in partea superioara, zacamantul secundar s'a putut forma In conditiuni
bune de acumulare.
Rocele in care petrolul s'a putut acumula, au fost desigur in prima
linie cele poroase: nisipuri, gresii, conglomerate ci brecii, cakare mai mult
sau mai pulin cavernoase, etc.; pe cand dintre cele impermeabile numai
cele puternic fizurate ori chiar brecifiate au putut primi putin petrol In
raport cu deschiderile acestor fizurari.
BogaTia unui zacamant in cazul acesta in afara de grosimea stratelor
poroase ci de numarul lor a fost conditionata de doi factori: de presiunea
sub care se gasea petrolul in momentul inmagazinarii ci de porozitatea
rocelor-magazin. Presiunea a fost desigur mare ci daca ulterior n'au intervenit alte cauze care sa modifice echilibrul zacamantului format, in
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL V - STUDIUL zACAMINTELDR DE PETROL
121
mod aproximativ ea se poate socoti propoilionald cu aceea pe care o

prezint acum zacAmfintul. Porozitatea a atfirnat insfi de spaliile libere
dintre elementele detritice ale rocelor poroase 9i de mfirimea fizurilor sau
a golurilor in cazul celor fizurate sau cavernoase 1).
SA' vedem acum cum s'au putut prezenta diferitele feluri de roce-magazin privite din punctul de vedere al golurilor disponibile inmagazinArii
petrolului:
a) Nisipurile au fost desigur rocele cele mai poroase pe care petrolul
putea s' le intAlneascfi in migrarea sa. Dealtfel 9i cele mai bogate zacaminte
de petrol cunoscute azi la noi sunt cele cuprinse in nisipuri. i dac ar-
zarea petrolului intr'o astfel de rocA s'a efectuat sub imperiul unei presiuni enorme, atunci boghlia zficamntului atinge maximum, bobi-cele
de nisip g5sindu-se fr contact intre ele, constituind, ca sa zicem ar,
cu petrolul o singur massa fluid.
Intre acest maximum
9i a9a numitele nisipuri
a
b
de petrol uscate, ce se
intAlnesc In zficamintele
distruse 9i in care petrolul este reprezentat numai
prin foice fine, peliculare
aderente complect bobice-
lor de nisip, se gsesc in
natura toate stadiile in-
Fig. 14.
Dispozitia bobitelor de nisip intr'un
strat: a = afnat; b = presat.
termediare de bogaIie In
imbibare.
Mfirimea bobi%elor de nisip, ca 9i dispozicia lor (alternante cum

este cazul nisipurilor presate, sau In 9iruri suprapuse, cum este cazul
celor afanate), constituiesc factori destul de importanii In determinarea
boga/ii unui zacgmnt, in special la cele In care petrolul s'a arzat sub
presiuni slabe. (Fig. 14).
Modul de a fi al intercalaliunilor nisipoase intre stratele inconjuratoare
impermeabile (argile, marne), ca grosime 9.1 ca desvoltare in intindere, au
iara9 influenle puternice asupra bog-4H zficamfintului.
Un strat puternic de nisip, gros de cfiliva metri 9i cu intinderi mari in
regiune, va conline mult mai mult petrol dead unul sublire i cu desvoltani neegale (sublieri 9i ingrorri locale), sau dealt unul care nu constituie
cleat un cuib nisipos a9ezat in mijlocul unui strat impermeabil, mai mult
i) Pentru determinarea volumului i porozitatii unui zdcarnant a se vedea Ing.

1. TANXSESCU.
www.dacoromanica.ro
1.22
sau mai pulin desvoltat in grosime, dar care dispare repede i aproape
complect prin o subliere treptata catre extremitfili. (Fig. 1.5).
Porozitatea unui nisip obinuit poate sa reprezinte dela 25/a pana la
603/0 din volumul sail total 0 variaiunile stau in raport direct atat cu
forma, marimea i dispozilia bob4elor, cat i cu afanarea nisipului. Din
cauza porozitaIii sale mari, nisipul poate permite i o circulaiie repede a
petrolului in zacamnt, atunci and zacamantul este atins de eroziune
sau de sonde 0 piguri, aa ca petrolul se poate scurge mai uor 0 mai cornplect 1).
In cazul cand tensiunea de zacamnt este mare, petrolul este
eruptiv in sonde ;
b) Gresille fund nisipuri cimentate, este
natural ca porozitatea lor s varieze in ra-
a
TI
port cu marimea spa jilor dintre labile,

neocupate inca de cimentul ce le leaga.
Din cauza aceasta porozitatea gresiilor este

mult redusa, iar spa/Me fiind mici, chiar
Zn
cand petrolul se gasete sub o mare tensiune de zacamant, el nu iese eruptiv
Fig. 15. Trei moduri deosebite de a se prezenta intercalatiunile nisipoase (n) 1ntre stratele impermeabile (a): 1 =strat
regulat ; 2 = strat lenticular ;
3 = In suvite si lentile izolate.
cleat la inceput, dupa aceea scurgerile

catre gura sondei se fac incet, circulaIia
petrolului fiind cu atat mai grea cu cat
spaii1e sunt mai mici. Tot din cauza
aceasta epuizarea unui zacamant cuprins
in gresii se face in o durata de timp mult
mai mare ca a unui zacamant nisipos egal
de bogat.
Intre gradul de porozitate al nisipurilor i acela al gresiilor tan
puternic
cimentate, gasim in natura toate trecerile, dupa cum avern nisipuri

numai local cimentate, prin concreiionri locale (Meo-cian), nisipuri
slab cimentate (Meolian), gresii nisipoase (Meolian, Oligocen), gresii moi
(Miocen), sau gresii tari (Eocen, Cretacic). De multe ori o gresie ii poate
mari porozitatea la maximul, la aceea a nisipurilor, prin zdrobire, cum se
intampla cu gresia oligocena, pe zonele de incalecare cu ingramadire

(Zerne, Staneti-Solorrc, Moineti, Butenari, etc.) ;
c) Conglomeratele fi, Breciile, cand sunt zdrobite sau slab cirnentate
(pietriuri) poseda o porozitate mare, comparabila aproape cu aceea a

nisipurilor grosiere ; iar cand sunt cirnentate, porozitatea lor este cu atat
rnai redusa, cu cat cimentul ocupa rnai mult din spaIii. Intre conglome') 0 cantitate oarecare (15-200/) este intotdeauna retinuta pe cale capilaril de zilciimnt, numit petrol remanent.
www.dacoromanica.ro
123
ratele necimentate (pietriuri) i intre nisipurile grosiere, ca 0 intre conglomeratele cirnentate i intre gresii, se gasesc in natura toate trecerile.
Ca exemple de conglomerate petrolifere se dau conglomeratele din baza
Mediteraneanului Subcarpacilor (Glodeni, Ma lu Rou, Tescani, etc.) ;
d) Calcarele pot i ele servi ca roce-magazin, insa numai atunci cand
prezinta goluri, caverne, fie congenitale, fie datorite aqiunii apelor de
infiltraIie, in care petrolul sa se poata acumula in cantitaci mari. In Mexico,
Texas i Egipt se gasesc destul de bogate zacaminte in calcare cavernoase ;
e) Rocele impermeabile, ca argilele, marnele, isturile cristaline i rocele
eruptive nu pot niciodata forma zacaminte de petrol in adevaratul sens

al cuvantului. Cateodata insa ele fiind puternic fizurate, in timpul migrarii
sale, petrolul poate umple sub presiune toate aceste fizuri. Aa trebuie
explicata prezen/a petrolului in argilele pon/ianului subcarpOlor meridionali (Bana) i tot aa se explica i unele mijiri de petrol, ce apar in
rocele cristaline din Africa de Sud.
4. Conditiile de conseryare. Un zacamfint normal de petrol, format in
bune condiiiuni de acumulare, pentru a se putea conserva, este necesar
ca rocele sale poroase (magazin) sa se gaseasca intercalate intre strate
impermeabile (argile i marne) i merrcinute in stare de impermeabilitate
prin panze de ape intermediare i in acoperi.
Deci, odata zacamntul de petrol format, pentru ali putea conserva

echilibrul ob-tinut in imprejurarile favorabile expuse mai sus, trebuie sa
aibfi norocul de a nu fi atins de nici una din cauzele care i-ar putea rupe
acest echilibru sau 1-ar putea degrada.
Cauzele care pot degrada sau distruge un zacamnt de petrol se pot
grupa in doua categorii: unele intrinsece i altele extrinsece zacamantului.
a) Cauzele intrinsece se datoresc naturii i grosimii rocelor impermeabile
ce izoleaza stratele petrolifere: patul i acoperiul fiecarui strat de petrol

,i acoperiul zacamntului intreg. Daca aceste roce sunt prea subliri, prea
slabe, ori prea nisipoase, ele se pot fizura uor i cedand, fie presiunilor
interne, fie celor din afar* nu vor putea izola bine zacarnantul nici de pierderea hidrocarburelor gazoase i a celor lichide mai ware, care, fiind sub
mare tensiune, mice fizura le poate prileji evadarea din zacamant i nici
de influenIele distrugatoare ale panzelor de ape subterane, in circulacie,
san chiar captive, care patrunzand in zacamant cu putere mare il pot

impratia, rezinifiind prin oxidare compui mai greu de eliminat ;
b) Cauzele extrinsece pot fi foarte numeroase. Aa de exemplu redeschiderea fie chiar temporara a fracturilor sau fizurilor utilizate de petrol
in migrarea sa, il pot pune din nou in micare i zacamntul va fi cu atat
mai repede distrus cu cat deschiderile lor sunt mai largi i de mai lunga
durata. Ivirile permanente de gaze i de petrol, indica locul fizurilor prin
www.dacoromanica.ro
124
CAPITOLUL V - STUDIUL ZACAM1NTELOR DE PETROL
care gazele i petrolul ies din zacamant. Focurile nestinse * din Buzau,
Sal/ele * de toate categoriile i marimile, sunt fenomene in legatura
directa cu ieirile de gaze din zacamant pe aceste fizuri ori fracturi redeschise.
Deschiderea acestora poate fi provocata atat de tensiunea de zacamnt and rocele izolatoare sunt prea slabe, cat i de cutremure de painnt, sau de micari techtonice mai puternice.
Atka vreme insa cat deschiderile sunt de pulina importan/5 i tensiunea petrolului se men/ine destul de mare ca sa Tina in frau tendinTa
fie a apelor freatice, fie a celor de zacamant de a-1 inunda, zacamntul
Inca poate fi exploatabil ; in momentul and tensiunea devine mai mica
cleat puterea hidrostatica a panzelor de apa, care uneori este enorma,
zacamntul este inundat in parte sau in total i cu timpul chiar distrus.
Micarile scoarIei pe verticala, micarile acele lente de ridicari i
scoboriri basculare, ce scoarIa executa neincetat, pot cu timpul scoate
deasupra sau scobori zacamintele dedesubtul nivelului hidrostatic al
regiunii, provocand prin aceasta varialiuni mari in puterea hidrostatica
a apelor subterane i mai ales a celor din zacamnt i cu aceasta, cauzand
inundarea zacamantului cand presiunea apelor invinge tensiunea acestuia,
sau impratierea petrolului &Ind presiunea apelor scade (unele zacaminte
din gresiile eocene, Bacau).
Din cauza acelora micari, zacamintele de petrol ce se gasesc cuprinse
in rocele zonelor, din scoarca, ridicate deasupra nivelului de baza al eroziunii
in general deasupra nivelului marii
cum sunt dealurile, pla-
tourile i munIii zonelor continentale, sunt expuse continu distrugerii.

Astfel, din momentul ce eroziunea apelor le slabete acoperiul prin erodarea rocelor, sau din momentul ce insa rocele zacamantului sunt atinse
de v.-dile de eroziune, zacamantul se poate considera ca pierdut din punctul
de vedere al exploatarii rentabile a petrolului (Ariceti-Surani, Matila, etc.) ;
c) Cauze permanente de distrugere, prin inundare, a zacamintelor azi
in exploatare sunt datorite insa acestor exploatari. Astfel, lasand la

o parte neglijenIa grava de a nu se inchide deloc apele, greeala de a nu
se face inchiderea apelor in aceea regiune, la unul i acela nivel la toate
sondele, face ca in raport cu presiunea hidrostaticfi a nivelului de apa

considerat, stratele de petrol sa fie cu timpul in parte sau in total inundate
(Butenari).
Tot astfel, chiar daca inchiderea apelor s'a facut in condi-ciuni excelente, prin o exploatare intensa a petrolului i odata cu el prin scoaterea
nisipului din zacamant, in jurul gaurii sondei se fac goluri foarte mari,
iar in dreptul acestor goluri acoperiul stratului de petrol exploatat, ne
mai avand un suport, se lash*, se fizureaza, i chiar se prabuete, deschizand astfel drum larg panzelor de ape superioare de a patrunde in zacamant;
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V - STUDJUL ZACAM1NTELOR DE PETROL
125
d) Ape le de zeiceirndnt. Am artat c oricare ar fi roca impermeabil,

ea nu poate s impiedece ieirea din zacinnfint a hidrocarburelor gazoase,
dacfi aceast impermeabilitate nu-i este mfirit i complectata prin prezenca unui strat de apa arzat deasupra rocei impermeabile din acoperiul
petrolului i dedesubtul celei ce-i formeaz patul.
De fapt se constatfi ca in seria alternanta de strate in care se cuprinde
zacAmntul de petrol, se intillnesc strate cu dougt feluri de ape : ape dulci
9i ape sande.
Apele dulci se gsesc de obiceiu in stratele cu totul superioare i in

general sterile ale zcmfintului i reprezint pfinze de ape subterane
provenite numai din infiltra/iunile apelor de ploaie in rocele poroase.
Ele constituesc un admirabil Inveli protector intregului zfictimnt.
Apele sdrate incep s se intfilneasca din imediata apropiere a stratelor

de petrol, Ora la adncimile cele mai mari atinse de sondajele actuale,
inso/ind direct petrolul in acela strat, sau constituind strate aparte cuprinse in stratele sterile ce separa pe cele de petrol.
Dei unii geologi petroliti par a fi de parere c apele sgrate nu fac
parte integrant din felul de a fi al unui zacamnt de petrol, se poate
tutu admite ca sunt foarte rani acele zficfiminte in care petrolul s nu fie insolit 0 de ape srate, formind uneori chiar emulsiuni foarte greu de separat.
MRAZEK care le-a studiat foarte bine, le consider6 ca ape veterice

captiVe, ape fosile, deci ape-resturi ale lagunelor de concentrare in care
s'au depus i rocele mume ale petrolului 0 care au migrat odatfi cu petrolul
din zkmntul primar.

Dupa MRAZEK aceste ape sgrate se deosebesc fundamental de acelea
ale izvoarelor sArate ce apar in jurul masivelor de sare i pe care le consider
ca ape de infiltra/ie, dulci, care, in mersul lor subteran au imprumutat

sarea dela masive sau dela breciile sarate ce le inconjoark i anume pe
acestea nu dau deloc sau foarte slab reaqiunea Iodului, apele s'firate de
zacfirnnt conlin Iod in cantitii/i apreciabile ca i urine de Brom.
Prezenla Iodului in aceste ape MRAZEC o pune pe socoteala substan/ei
organice din care a ngscut petrolul, vAzfind in aceast prezenca o dovada
important& in sprijinul originii organice a acestuia ; iar in prezenca sArii,
un incliciu ca rocele mume ale petrolului au fost sedimentate in lagune
marine de concentra/ie, sub o clirn cald i uscatti ca de pustie.
IntrucAt apele sarate ce insolesc petrolul sunt ape fosile sau nu, ar
fi greu de spus i aceasta mai ales la noi, unde cele mai bogate zAcaminte
de petrol apar de obiceiu in jurul masivelor de sare, i cred Ca ar fi greit
a admite c prezen/a sarii masivului in ar de nemijlocit apropiere sfi nu
fi influemat cu nimic salinitatea apelor de zcmnt.
www.dacoromanica.ro
126
Deasemenea, este foarte greu de admis ca la aezarea petrolului in

zacamfint 0 aceasta in nici un caz la zacamintele situate foarte aproape
de suprafaIa , rocele poroase in care petrolul a pfitruns sub presiune,
sa fi fost complect lipsite de ape, deci uscate ; caci in cazul acesta petrolul
n'ar imbiba aceste roce numai pe o ingusta zona in lungul fracturilor care
i-au mijlocit migrarea, ci s'ar fi impra9tiat pe toata intinderea rocei poroase, fat% sa mai poata constitui un zacamnt concentrat i. prin aceasta
exploatabil.
De fapt trebuie sa admitem ca in momentul aezarii sale sub presiunea
enorma ce i-o dau forcele techtonice, petrolul a refulat (respins) apele ce
se gaseau in rocele poroase ale zficamantului pe distance mai mult sau

mai pucin mari, luandu-le locul 0 formfind chiar emulsiuni cu ele pe zonele
de contact.
Daca sarea i iodul ce apele de zacamant concin azi au venit, pe cale
de distilare ,i migrare, din zacamantul primar, odata cu petrolul, ceeace
este destul de probabil, sau daca au imprumutat aceste substance din
alta parte (masivele de sare), aceasta este azi imposibil de stabilit cu oarecare preciziune.
Se poate spune insa, ca toate apele subterane din regiunile cu formaOuni marine mai recente sunt dulci numai in zonele superficiale, in zonele
aa numite de circulaVe de deasupra nivelului hidrostatic singurele
de altfel care se cunosc mai bine prin studii amanuncite , pe and cele
mai profunde, chiar 0 in regiunile fara masive de sare, sunt in general
din ce in ce mai sarate cu cat ne departam in adancime.
c) Structura zficfimintelor de petrol

I. Notiuni techtonice generale
Din capitolele anterioare se cunoa9te legatura stransa ce exista intre
naterea zacamintelor exploatabile de petrol i dislocaciunile techtonice
ale zonelor geosinclinale ale scoarcei.
Din punct de vedere techtonic general dislocaciunile stratelor scoarlei
se pot grupa in doua categorii: cute i fracturi (31).
Ambele feluri de dislocari, i cutele i fracturele, sunt provocate de

aceleai fenomene de ingramadiri cu striviri laterale ce au loc intre diferitele compartimente, de diferite constituciuni i rezistence, ce constituesc scoarca globului.
Zonele de scufundari recente in general geosinclinale cu subasementul fundului lor puternic fracturat Inca din timpul scufundarii 9i cu
sedimentele noui depuse peste acest subasement slabit formate numai
de roce moi i neintarite Inca, zonele acestea geosinclinale reprezinta tocrnai
compartimentele de slaba rezistenca ale scoarcei ; aa ea sedimentele lor
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL V - STU.DIUL ZACAM1NTELOR DE PETROL
1.27
noui i pulin rezistente vor suferi tot efectul mecanic al forcelor tangen/iale, al fortelor de ingrAmadire laterala, deslaninite de asezarea compartimentelor rigide sub imperiul gravitatiunii.
DacA considerAm acum repartizarea acestui efect mecanic pe intreaga
stevA de strate sedimentare noui ce au acoperit fundul geosinclinalelor
strivite, observAm cd el este resimtit cu atat mai puternic, cu cat sedimentele se gAseau mai la bazd.
DacA studiem cu atenlie zonele cutate, gdsim cA, independent de constitulia rocelor, stratele cele mai vechi din inima anticlinalelor sunt in
general strivite si ridicate in sus mai mult sau mai pulin vertical, pritrunzand ca niste pene ce spintecA mai mult sau mai pulin complect steva de
strate superioare.
Cum rocele astfel cutate din inima anticlinalelor aparIin formaciunilor
celor mai vechi ale geosinclinalului, urmeath cA acesta-i felul de a se incre/i al stratelor zonelor celor mai inferioare din scoarcA.
Acum dacA judecAm lucrurile in lumina faptelor de observaIie si in
acea a experienlelor de laborator, efectul mecanic al forIelor de ingramAdire nici nu se poate sa fie simlit altfel de aceste strate inferioare. CAci,
pe de o parte ele resimt acest efect in gradul cel mai mare, pe de alta ele
trebuie sA se striveascA sub apsarea enormfi a stratelor de deasupra. In
aceste condiOuni techtonice stratele formapunilor profunde vor prezenta
ingrAmddiri cu striviri pe zonele de slabA rezistenIA a lor la presiunile
laterale. i cum ingramadirile acestea nu se pot desvolta in jos, in spre
interiorul pArnantului, ele se vor desvolta in sus, sub formA de lame si
creste verticale care invingand rezistenIa stratelor superioare le vor bolti
in creste anticlinale, sau le vor spinteca pe distance proporlionale cu

fortele de ingrAmAdire.
UrmArind deci repercutarea fenomenului acesta de strApungere la

stratele din ce in ce mai superioare, gAsim a acestea vor fi cu atat mai
slab cutate cu cat se gAsesc mai la suprafaIa, mai pulin apasate, cele din
zonele cu totul superficiale, care nu suport nici o apAsare, gAsindu-se
cutate in bolte largi mai mult sau mai pulin simetrice.
Acest fel de cutare ar reprezenta, ca s zicem asa, un tip sintetic general, ce caracterizeaza structura si a unei cute simple si un sistem de
cute cum sunt lanorile de munli ; iar difereacele ce le gAsim in naturA
intre cele dou feluri de dislocAri, cute i fracturi, nu sunt decat forme
diferite de efecte, datorite pe de o parte diferenIelor in intensitate a forcelor
de compresiuni laterale, pe de alta felului de a se comporta al rocelor

in raport cu rezistenla materialului ce le constituesc.
Astfel, daca necesitatea techtonica impusA de compresiunea laterala
este suprasatisfAcutA, dela inceput, de cand stratele de baza ale geosinwww.dacoromanica.ro
1.28
clinalului au inceput a prezenta din distant& in distant& zone de strivire,

atunci, in timpul asezrii compartimentelor rigide pentru reluarea con-
tactului intim cu cel strivit, aceste zone se rezolv& in linii de fracturi,

dup planul carora se fac si asethrile, urmate de scufunddri locale in unele
pfirti ale regiunilor atinse si de ridicari locale in altele.
Dac& ins& compresiunile laterale sunt enorme, zonele de strivire ale
formatiunilor de fund se pot transforma in lame diapire puternice. In

cazul and i seria formatiunilor superioare este puternic inclestat prin
strfinsurk ele vor provoca nasterea unor cute anticlinale (simple ori cornpuse) gigantice, ce pot ramfinea drepte sau se pot culca unele peste altele
prin incalecare ; iar dacA seria stratelor superioare este mai putin inclestatfi, mai liber de strnsura lateralk asa ca sa se poatfi usor sustrage ei,
lamele diapire proportional cu fortele care le ingrainklesc, vor bolti stratele
formatiunilor superioare in cute mai mult sau mai putin largi si mai mult
sau mai pi/in spintecate.

In cazul cnd fortele de ingramadiri laterale nu lucreaz egal si la
acelas nivel, ceeace revine la aceea eft cele dou& compartimente rigide
ce strivesc formatiunile geosinclinalului nu actioneazfi la acelas nivel,
atunci j cutele (fracturile) sunt asimetrice. Astfel dac& unul din aceste
compartimente rigide este mai scufundat, in miscarea sa de asezare el
va avea o tendintfi de ingriim&dire cu subinpingere fat& de formatiunile
geosinclinalului, provocnd prin aceasta revarsarea tuturor cutelor in

spre marginea sa subinpins& (cutele alpino-carpatice).
8i felul diferit de a se comporta al rocelor formatiunilor cutate, in
raport cu rezistenta materialului lor component (argile, marne, nisipuri,
gresii, conglomerate si brecii, calcare, eta.) influenteazfi mult asupra
formei cutelor. Considerate din punctul acesta de vedere, sub efectul
inclestarii, rocele plastice (argile, marne, etc.) se vor increti usor in

cute mai mult sau mai putin stranse ; pe &And cele dure (gresii, conglomerate, calcare) vor forma ori cute largi, ori cute asimetrice, fracturate,
cu flancurile inverse rupte si cu cele directe imbricate prin inalecare

unele peste altele.
Cum pe distance mari, unul si acelas nivel geologic al unei formatiuni
prezint& variatiuni importante de facies (care ormuri conglomerate,

gresii si calcare, catre regiunile mai adfinci argile si marne mai mult sau
mai putin nisipoase), sub influenta inclestgrilor, zonele de trecere intre
diferitele faciesuri fiind cele mai slabe, ele sunt acelea care sub efectul
ingr&mdirii se strivesc, se fractureaz& cele dintaiu, imbricfindu-se unele
peste altele in panze-solzi mai mari (faciesurile Eocenului Flysch-ului
carpatic), fiecare unitate suferind apoi cutari secundare independente,
progresiv cu desvoltarea fortelor de ingramfidire i cu natura materialului
ce le depuneau.
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL V
129
In zonele mai mult sau mai pwcin intens cutate 9i, in raport cu aceste
cutari, mai mult sau mai pulin ridicate, i intre zonele propriu zis fracturate
i in general scufundate, gasim o serie intreaga de forme techtonice de transilk, Ca : cutele diapere (MRAZEC, i cutele in genunche care tree in parte
sau in total la fracturi propriu zise.
II. Clasificarea zaciimintelor in raport cu structura techtonid, a regiunii
Din punctul de vedere al structurii techtonice generale a regiunilor

In care ele apar, zacamintele de petrol se pot grupa in doua categorii :
zeicamintele din zonele de fracturare cu scuf undare i cele din zonele de cuteiri
mai mult sau mai putin intense.

a) Diciimintele din zonele de fracturare en seutundare
Zacamintele de felul acesta, dupa cat reiese din literatura existent&

asupra diferitelor reTaha r.narta
giuni petrolifere, sunt

cele mai pulin raspan-
Tat."' ve*9'a^a
V os
dite.
Cele mai cunoscute
dintre acestea sunt zacamintele dela Pechel-
Colinete
PrIvebri.
a
vale& lthatudoi
1..npt FO:44145};:rash.sri
1-1 Cualernar
Vteoiier
(7-1 Oinjocen (petrolifer)

IBM Dogger
F Talii principal&
Maischellialk
Buntbanclakran
bronn (Alsacia), situate
lE:=1 Cribtalin
c&cuneara
in <Depresiunea Re- EM3 Liabsc
f
nara )), pe marginea Fig. 16 Structura basinului petrolifer dela Pechelbronn
de apus a scufundaturii
(dupl P. de CHAMBRIER).
dintre Vosgi i Padurea
Neagra, utilizata i de valea Rhinului intre Basel i Strassburg.

Vosgii formaIi dintr'un subasement fracturat de Cristalin, cu."petece
de Permo-Carbonifer care suporta gresia vargata a Triasicului inferior,
sunt margin4i spre Est de o puternica fractura Falia Vosgiana ce-i
sepal% de zona Colinelor Prevosgiene, un platou format din Mezozoic
(Triasic-Jurasic), care apare din cand in cand de sub cuvertura de Cuaternar
i a carui structura techtonica este aceea a unui platou fracturat 9i scufundat
in trepte. Marginea orientala a acestor coline este marginita i ea de o
puternica fractura Falia Renana care o desparte de e Depresiunea
Renana *, umpluat cu o serie groasa (1500 in.) de depozite terOare (eoceneoligocene), in unele parIi petrolifere, acoperite la randul lor de pietripri
9i maluri cuaternare (Fig. 16).
Atat fracturile principale cat i cele secundare au o direccie generala

NNE- S SV.
Emil Severin: Petrolid
www.dacoromanica.ro
130
CAP1TOLUL V - STUDIUL zACAMINTELOR DE PETROL
Regiunea petroliferg alsaciang se intinde pe stanga Campiei Rhinului,

pe o zong largg de aproximativ 7 km. si lungg dela Lobsann, in Nord,
pang la Wintershausen-Uhlwiller-Ohlungen, spre Sud.
Petrolul este cuprins in nisipurile intercalate marnelor oligocene, formaliuni care in zonele explorate ale depresiunii au grosimi de peste 1000 m.
Sondajele dela Pechelbronn dupg ce au trecut Cuaternarul (70-80

m.), au ptruns in Oligocen, constituit din urmgtoarea succesiune de strate
(de sus in jos):

Stratele cu Meletta (400 m.) marne cenusii, neritice (marine), petrolifere
nurnai la Schwabwiller si Schweighausen.
Marne le cu foraminifere (30 m.), vinete, de ape marine mai adanci

cu disodile foioase la partea superioarg, con/in si intercalaIii de nisipuri
bituminoase.
Stratele superioare de Pechelbronn (280 m.) prezentand in sud un facies
lagunar, marin si de apg dulce, cu marne bariolate cu pwcin gips si pseudo.
morfoze de sare dupg gips, pe clad In Nord ele conlin mai mult gresii
si conglomerate de ape dulci. Aceste strate sunt urmate de o intercalaIie
slabg fosiliferg.
Zona Fosiliferei (25-30 m.) de marne cu Hydrobii, Briozoare, Mytilus,
ce o separg de:
Stratele inferioare de Pechelbronn (97-128 m.), constituite dintr'o
alternanIa de marne vgrgate (marine, lagunare si lacustre).
In intreg complexul de Strate de Pechelbronn sunt cuprinse cele mai
numeroase (13 la Pechelbronn) si mai productive orizonturi petrolifere.
Complexul de Pechelbronn se reazerng pe:
Stratele rqii (50-120 m.), marne lagunare rosii cu noduri de anhidrit,
usor de recunoscut in sondaje si care nu comin petrol ; dupg care urmeaza
stratele de baza ale Oligocenului alcgtuite din:
Zona dolomitica, o puternica serie alternantg (250-270 m.) de marne
cenusii, verzui si rosii, cu marne dolomitice (lagunare, marine si de al:4
dulce), cu intercalaIiuni de nisipuri petrolifere.
Intreaga serie de strate oligocene este suportat de Mezozoic (Jurasic-Triasic), in care s'au gasit deasemenea urme de petrol.
Studiile techtonice mai noui arata ca si aceste strate petrolifere, impreung cu subasementul lor mezozoic-cristalin, sunt fracturate prin falii
secundare, micile compartimente avand stratele inclinate slab (2-8)
spre SE, spre marea Depresiune Renal* ori indoite, prin Inclestare, in
bolte-domuri pulin pronunlate.
Petrolul aci se gaseste asezat in orizonturile nisipoase de obiceiu
neregulat desvoltate impregnandu-le pe zone Min largi in apropierea
fracturilor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V - STUDIUL ZACAM1NTELOR DE PETROL
131
Cu privire la originea petrolului alsacian, DE CHAMBRIER crede ca

petrolul acestor zacfiminte a fost adus 9i sedimentat de cursurile de ape
odata cu nisipurile ce-1 conIin, sub forma de masse de nisipuri bituminoase( ?) ; pe cand GIGNOUX i HOFFMANN, il cred in zficamant prilnar,
deci format pe loc.

De 9i din lucrarile de Vilna acum ar reie9i ca in apropierea imediata
a faliilor, intercalqiunile nisipoase n'ar conIine petrol, din studiul acestor
zacaminte nu reiese nici un argument puternic in favoarea parerii exprimate de GIGNOUX i HOFFMANN, cfici presiunile reciproce exercitate
de diferitele compartimente (scufundate in trepte), in momentul reluarii
contactului intim, puteau foarte bine sa provoace, in aceste strate moi,
ingramadiri cu laminari, care au putut refula 9i nisipurile 9i petrolul din
apropierea acestor fracturi. Noi avem convingerea ca formarea acestor
zficaminte de petrol sta in legatura cu dislocarile postoligocene care au
fracturat 9i. scufundat regiunea, iar petrolul a venit in stratele oligocene,
pe cale de migrare, din roce mult mai profunde, utilizand fracturile in
scurtul rfistimp cat erau deschise.
De remarcat aci este 9i faptul important ea in regiunea Depresiunii
Renane apar numeroase izvoare sarate i in unele par%i 9i masive de sare.
De remarcat aci mai este Inca faptul ca., pe langa exploatarea cu sonde,
DE CHAMBRIER a aplicat la Pechelbronn Inca din timpul rasboiului

exploatarca petrolului prin galerii de mind, metod nou 9i aplicabil cu
mult succes in toate regiunile cu zacaminte slabe sau degazeificate, ca
acesta, prin o exploatare intensiv prin sonde. Metodul acesta s'a introdus
de catva timp 9i la noi, de firma MUNTEANU & Co., la Par. Adanc 9i Nineasa, Bacau 9i de # STEAUA ROmANA.* la Monteoru (Buzau) 9i poate
mai tarziu 9i la Canapina.
Un zacamant, neexplorat Inca suficient insa care se apropie foarte

mult de cel din Alsacia, atat din punctul de vedere stratigrafic cat 9i din
cel techtonic, este cel dela Crouelle, langa Clermont-Ferrand (Puy de Dome),
Franla.
b) Zieimintele din zonele cutate
Cutele anticlinale, prin insfi9 faptul c ele sunt boltite in afara, cauzeaza, prin intinderea rocelor care exterior 9i o rarire a massei lor. Din
cauza acestei intinderi, presiunile aci fiind mai slabe, petrolul in migrarea
lui va cauta sa se acumuleze tocmai in aceste bolte.
A9a ca, din punctul acesta de vedere techtonic, formele de zacarnant
ale petrolului, in regiunile de cute, vor corespunde, in general, formelor
de cute anticlinale ce increlesc stratele complexului de roce, in care se

gasesc cuprinse rocele poroase petrolifere.
www.dacoromanica.ro
9*
132
CAPITOLUL V
Din lucrArile de exploatare executate Van& acum in diferite regiuni

petrolifere, pare a reie0 cEt un strat de petrol normal i bine inchis, comine
nu numai petrol 0 gaze, ci 9i ape seirate.
Repartizarea acestor trei elemente constitutive intr'un strat al unui

zAcAmAnt boltit in anticlinal ar fi urmAtoarea : cAtre creasta boltei anticlinale se gAsesc ingramAdite mai mult gazele, in regiunea mijlocie a
flancurilor mai mult petrolul, 9i in partea inferioark de trecere a flancurilor spre sinclinalele vecine, mai mult apele sarate. Am intrebuin/at
aci expresiunea 4 mai mult *, fiindcA o IimitA precisA intre aceste ape i
petrol 0 intre petrol i gaze nu se poate trage, aci, la presiunile mari

la care se gAsete zAcAmAntul, ele formeazA amestecuri foarte variate
prin disolvare (gazele) i emulsionare (apele sArate) cu petrolul. (Fig. 17).
Ap pare eh se gasesc constituite mai toate zAcAmintele i
este probabil cA aceasta este

constituiia unui strat de petrol
intr'un zAcAmAnt normal.
In unele zAcAminte s'au intAlnit insA i strate formate ori
t=2 &az
eaimt
gg zpa
Fig. 17. Modul de dispoz.lie al elementelor
constitutive (petrol, gaz, ape sArate) 1ntr'un
zacarrifint (dupit CUNNINGHAM-CRAIG):
punctat = mai multe gaze; negru = mai mult

petrol ;
iar halurat = mai mult ape arate.
numai de gaze, ori numai de

petrol, sau numai de ape sArate.
In primul caz, se poate ca

gazele intAlnite sa reprezinte
cu adevArat un orizont productiv care sA fi fost imbibat
numai cu gaze, cum sunt stra-
tele de gaz-metan din regiunile

de cmpuri de gaze naturale din
Transilvania ; sau sfi avem un zAcAmAnt de gaze cu mai pulin petrol (Doi-
cqti, etc.). Se mai poate ca gazele sA apailina stratelor superioare ale

unui zAcAmAnt, al cdrui petrol ffind foarte bogat in gaze, cum se observA
la toate zAcAmintele bogate, cel pulin la inceputul exploatArilor, and

zAcAmntul nu-i degazeificat prin sondaje, i care strate superioare sunt
atunci sau imbibate numai cu gaze dela inceput, ori, dupa punerea in
loc a petrolului, prin trecerea gazelor sub presiune din orizonturile petrolifere inferioare.
CAnd insA un orizont de gaze singure se gAsete cuprins in seria de strate
cu petrol 0 dacA el este slab, el reprezintA ultimile resturi gazoase ale unui
strat petrolifer, al cArui petrol a fost eliminat, sau s'a scurs printr'o cauzd
oarecare ; iar dacA el este bogat, atunci reprezinta partea superioarA,
gazoask a unui strat de petrol, incA bogat.

www.dacoromanica.ro
133
Sunt rare cazurile In care petrolul sa nu fie insolit nici de gaze nici
de ape sarate.
Acolo, unde un strat de petrol intr'un zacarnant neexploatat Inca
apare in adevfir far% gaze, sau numai cu foarte puTine, este sigur Ca zacamntul le-a avut dar le-a pierdut, fie prin atingerea zacamantului de
petrol prin eroziune, fie prin o alta cauza. In tot cazul faptul acesta este
un semn destul de serios de inceput de distrugere a zacamantului. In zacamintele acestea deobicei si petrolul este mai gros. mai bituminos si
uneori chiar asfaltizat, mai ales unde stratele de petrol sunt deschise la
zi, ca la Mat 4a, Derna, insula Trinidad, etc.
Cand petrolul se gaseste insa fara ape sarate, daca orizontul atins nu
reprezinta exact nivelul numai de petrol al unui strat normal, atunci
desigur vreo cauza ulterioara (fracturi sau presiuni cu laminari ale rocei
poroase) a izolat nivelul cu petrol de cel cu apele sarate ale aceluias strat.
Daca intr'unul si acelas strat se intalnesc numai ape sarate (de obiceiu
bogate in gaze) si fara petrol, aceasta se poate datori urmatoarelor cloud
cauze: ori stratul a avut la inceput petrol, insa presiunea hidrostatica
si de zacamant mare a apei (sau marita prin o cauza accidentala oarecare)
a scos petrolul din roca-magazin, silindu-1 sa migreze intr'un alt orizont
(stratul eruptiv puternic de apa sarata dela Filipestii de Padure, ce vine
cu 30-50 m. dedesuptul stratului prim de petrol) ; ori el nu reprezinta
deck partea din spre sinclinal cu apa sarata a unui orizont bogat de petrol,
dar nu in regiunea aceasta (stratul # Moreni *, al patrulea, care la Moreni
e foarte bogat, pe and la Ochiuri este reprezentat numai prin ape &grate
f oarte puternice).
*
*
Cu privire la forma techtonica propriu zisa a zacamintelor din zonele

de cute, trebuie sa facern o deosebire intre regiunile in care cutele au ramas
mai mult sau mai pulin simple si intre regiunile unde ele au trecut la panze
de Incalecare.
III. Formele de zficmnt in regiunile de cute simple

Se inIelege ca in stabilirea acestor forme de zacamnt nu ne putem
baza cleat pe formele anticlinale ale stratelor formaciunilor superficiale,
singurele care se pot observa direct In regiunile petrolifere.
Forma in boltd anticlinald mai mult sau mai pulin largd fi sirnetricd.
Aceasta forma de zacamant se intalneste numai in zonele de cutari pulin
intense, In care, cel pulin stratele formaliunilor superioare, au fost slab
inclestate, cutandu-se in bolte anticlinale largi, cateodata de ciiIiva km.
Sunt rare cazurile in care aceste largi anticlinale sa aiba ambele flancuri
www.dacoromanica.ro
134
egal inclinate. De obiceiu unul din flancuri inclina mai tare ca celalalt, aratnd prin aceasta a anticlinalul este mai mult sau mai pulin
asimetric.
Daca linia de creasta a acestor bolte ramane in tot lungul

ei mai mult sau mai pulin orizontala, este greu de admis, ca forma
aceasta de zacamnt sa fie rentabila, cfici petrolul se va gfisi intpratiat in mod egal pe lungimi 0 largimi prea mari pentru a forma
zacaminte rentabile.
Forma de brachi-anticlinal fi dom. In general insa niciodata linia de
creasta a unuia 0 aceluia strat din complexul cutei nu ramane la acela
nivel, ci prezinta regiuni de scufundare 0 de ridicare pe verticala.
De obiceiu porOunile care se ridia In forma de spinari mai mult sau
mai pu/in alungite, constituesc 0 regiunile cele mai bogate in care 0 gazele
0 petrolul se gasesc acumulate in cantitap mari.
Aceste forme poarta, in general, numele de: (t brachi-anticlinale *, and
sunt mai alungite i de : <( domuri * and sunt ovale sau rotunde. Aceste
forme mai pot lua natere 0 and doua sisteme de cutari slabe, din una 0
a ceea regiune, se intretaie ortogonal.
Forma in dom. Domuri perfect rotunde nu se cunosc in regiunile noastre
de petrol. Domuri ovale sau mai mult sau mai pulin alungite 0 mai mult
sau mai pulin asimetrice se intalnesc mai des, mai ales in Transilvania,
i sunt foarte bogate in gaz metan (Sarmael, etc.).
In regiunile noastre de petrol s'ar putea alatura formei de dom alungit,
cele trei-patru domuri alungite, mici, In care se gasete impar/ita spinarea
brachi-anticlinalului Recea-Parani-Doftanel,ul Sec-Runcu-Chiciura, imediat la Sud de Butenari. In aceste forme gazele i petrolul se gasesc aezate
aproape simetric pe cele dot& flancuri.

Forma de brachi-anticlinal. In general cutele anticlinale scurte, dupa
cum sunt cutate stratele ce le constituesc, ele pot fi simetrice, laminate,
asimetrice, etc. 0 in cazul acesta 0 formele zacamintelor de petrol, ce

ele conlin, pot fi clasificate la fel.
Forma in brachi-anticlinal simetric. Un frumos exemplu de brachi-an-
ticlinal aproape simetric i foarte pulin erodat este acela al stratelor

pliocene dela Gageni-Boldeti, Prahova, taiat transversal de Teleajen la
Boldeti, capetele sale dela Gageni i dela Coarele (pe Cricov) scufundan-
du-se uor in jos.

In prelungirea aceleia0 linii anticlinale, la Ariceti-Margineni, se gasete un al doilea brachi-anticlinal, nivelat prin eroziune i acoperit in
cea mai mare parte (vizibil numai in Dealul Margineni) de pietriurile
de terasa ale Prahovei i Provilei. In ambele se gasesc acumulate zacaminte
de gaze bogate, care azi se i exploateaza.
www.dacoromanica.ro
135
In aceste brachi-anticlinale gazele i petrolul se ggsesc de obiceiu

dispuse simetric pe ambele flancuri (Fig. 18).
Forma in brachi-anticlinal cu flancurile laminate. Cand in adtmcime,
in inima acestor brachi-anticlinale se gasesc i masive puternice de sare,
care in timpul ieirii lor ctre suprafara au ridicat puternic stratele boltei,
atunci graie presiunilor exercitate, rocele flancurilor au fost mai mult
sau mai pulin subciate prin intindere (Ceptura, in Prahova) i in parte
chiar fracturate prin laminare (Arbanai) (Fig. 19).
In aceste cazuri in regiunea de creasta a anticlinalului stratele boltei
sunt aproape orizontale, pe cfind pe flancuri ele sunt aproape verticale.
In spre extremitali stratele se inchid in creased diapir dreaptk avand
in ininfa stratele indoite in pan& verticalk foarte asculite i mult laminate,
iar cele dela exterior din ce in ce mai larg boltite.
51.
Fig. 18.
Brachi-anticlinalul de Pliocen, mai mult
sau mai putin simetric, dela Aricesti, rAtezat de

terasa malului sang al Prahovei (s = SondA).
Fig. 19.
Brachi-anticlinalul
de Pliocen de la Ceptura cu
flancurile subtiate i extremitAtile (sus)
diapire
(VOTT.):
E = Masiv de sare ; Br = Bre-
Forma in anticlinal sau brachi-anticlinal

asimetric. Cnd bolta brachi-anticlinalului
cia tectonicA a masivului ;

s = SondA.
este asimetrick asimetria aceasta este bine

redata de inclintirile rocelor celor cloud flancuri, care in cazul acesta se
numesc : flanc direct cel mai slab inclinat i flanc irwers eel cu inclinare mare.
Un admirabil exemplu de brachi-anticlinal asimetric, enorm, este acela

dela Filipetii de Facture (Prahova). Acest anticlinal a carui creast estvestica se ridic ca o puternica i larg& spinare intre Cricov (Tisa, spre
Nord de Moreni) qi intre Prahova (Mfigureni-Paroasa), cu maximul de
ridicare Filipetilor de Pfidure qi DiIetilor, are flancurile asimetrice, cel
nordic inclinnd foarte slab, en 100-150 spre Nord, spre marele 4 Sinclinal
al Mggurenilor s, pe and in cel sudic stratele au o inclinare mare de 600-700
spre Sud (Fig. 20).

www.dacoromanica.ro
136
Flancul sudic fiind puternic strivit i laminat este sarac sau direct
neproductiv, pe and regiunea de bolt& i o parte a flancului nordic sunt
productive.
In categoria aceasta de zacaminte intra toate zacamintele din Flysch-ul
Bucoyinei (Rus Moldavila, Dea, Stulpicani, Campulung, etc.), ca i cele
din Flysch-ul Moldovei (Mosoare, Pacurila, Lucaceti, Valea Doamna, etc.).
Forma de anticlinal fracturat. Anticlinalele asimetrice se prezinta foarte

adeseaori fracturate, prin laminarea pana la rupere a flancului Myers.
Forma aceasta de zacamant este cea mai raspandita
atat in Subcarpali, cat O. in 5

Carpmi, i prezema lor ne
indica c pe zonele acestea
puterea forcelor de ingramadire a fost atat de puternica,
incat flancul Myers a fost

complect rupt i fracturat prin
laminare qi in parte incalecat
de cel direct. In inima a-
II
cestor anticlinale apar de o-
Sr
r.
Fig. 20. Brachi-anticlinalul asimetric dela Filipestii de PAdure

(VOlTEM). P P P3, P4, = Pliacen (Mecrtian, Pontian, Dacian
Levantin) ; M = Mediteranean ;
E = Masivul de sare ; Br = Brecia
tech tonicA a masivului ;
F = Fractur ; s = Sond.
Fig. 21.
Anticlinalul (fracturat i scufundat) CAmpina - Pitigaia - VrAjitoarea (in

malul drept al Prahovei): M = Meditera-
nean, P1 = Meotianul petrolifer ;

P, = Partisan!: F = Fractura
(eu scufundarea flancului sudic) ;
S, ST = Sonde (dupa PROTESCU).
biceiu i masive de sare ori lame diapire de roce de ale formaliunilor profunde, care le spinteca complect dealungul fracturii.
In felul acesta se prezinta mai toate zacamintele din Pliocenul Subcarpa/ilor Meridionali: Ochiuri ; Moreni-Bana ; Floreti ; Baicoi-Tintea ;
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL V
137
Campina-Butenari; Varful Draganesei; Gura Draganesei; etc. In inima
tuturor acestor zacaminte apar, pe linia de fracturare cu incalecare,

masive puternice de sare, care in multe cazuri scot cu ele din profunzime
0 petece de roce de-ale formaliunilor mai vechi cleat Pliocenul 9i In special
de Mediteranean (Floreti, Baicoi, etc.) 9i de Paleogen-Eocen ci Oligocen
(Campina-Butenari, etc.).
Din punctul de vedere practic, aceste anticlinale sunt cele mai _bogate
in petrol in Romania.
Din studiul zacamintelor romanwi de felul acesta reiese ca la ele se
pot distinge doua variapuni:
-,,.-t7 ?
--
'
I
PS
s-./
R
...... :.: biral
I\
/,
I'
de reVrol.
.\
123
4 6,2,
5 ('Keni)
der)
74
0
Fig. 22. Anticlinalul de Pliocen dela Moreni spintecat complect
de masivul de sare (E) : P, = Meolian; P, = Ponlian; P8 = Dacian; P, = Levantin; Q = Cuaternar; F = Fracturi; S = Sonde.
0 prima forma este acea in care, dupa linia de fractura, flancul invers
este aca de scufundat incat rocele sale Ingramadite 0 in parte rasfrante
i incalecate, vin in contact anormal cu formaiiuni mult mai vechi deck
ele. In felul acesta se prezinta zacamintele de pe linia Gura DraganeseiCampina, qi Buctenari, unde Pliocenul flancului invers (sudic) vine In
contact anormal cu Miocenul, sau Oligocenul flancului direct (nordic).
In acest caz cel mai bogat In petrol este flancul cel scufundat, cel invers,
pe and flancul direct are petrol mai pulin sau de loc (Fig. 20).
A doua varietate este aceea In care denivelarea datorita scufundarii

flancului invers nu-i aca de mare, i, exceptancl samburile, ambele flancuri
sunt constituite din formaliuni mai mult sau mai puIin de aceeac varste.
In cazul acesta ambele flancuri sunt destul de bine productive, flancul
invers fiind in tot cazul mai bogat imbibat (Moreni, (Fig. 22), BaicoiTintea, etc.
www.dacoromanica.ro
138
CAP1TOLUL V - STUDIUL ZACAMINTELOR DE PETROL
Un caz particular al edeamintelor in cute anticlinale fracturate este

acela al zacdmintelor din Mediteraneanul Subcarpatilor Moldovei dela
Cmpeni-PArzol i dela Tescani.
La Campeni, stratele mediteraneene puternic inclinate care contin
petrolul, formeaat aci o serie de solzi imbricati pe distante scurte. Structura
aceasta este datorit faptului c Mediteraneanul a fost cutat in o serie de
cute anticlinale scurte i inclinate spre exterior (spre Est), cum se gsesc
la Tescani i care prin laminarea i ruperea flancului invers, au trecut la
solzi imbricati pe scurt distanta, cum se gasesc la Campeni.
In ambele aceste regiuni petrolul un petrol glbui, foarte uor,

i aproape transparent se gAsete cuprins in gresiile mediteraneene (Campeni) i conglomeratele de bazfi ale Mediteraneanului.
Cred tug c sondaje mai adnci i bine aezate, ar intAlni petrolul acubenzinos,
mulat mai bogat in gresia Oligocenului, care trebuie s se Oseascrt dedesubtul Mediteraneanului i care, probabil, a cedat o parte din fractiunile
sale upare i rocelor poroase ale acestuia.
IV. ZiicAmintele din zonele de cute fracturate i incitlecate
De obiceiu incalecari de strate mai vechi peste strate mai noui se

intAmpla intotdeauna in regiunile cu roce mai mult sau mai putin rezistente la incretire (gresii, calcare, etc.), care au fost supuse la puternice
forte techtonice de ingramdire lateralk ce actionau neegal.
Astfel, in o serie alternanta de gresii mai mult sau mai patin dure i
de marne mai mult sau mai putin plastice, cum de altfel se gsesc in tot
Flysch-ul cretacic-paleogen al Carpatilor, in timpul incretirii lor puternice,
in cute anticlinale i sinclinale asimetrice, prin ruperea flancului invers,
se vor produce incaleari de diferite amplitudini ale formatiunilor flancului
direct peste formatiunile sinclinalului urmator, care, in cazul acesta, este
apucat dedesubt.
Din studiul de pana azi al zgamintelor reiese cA, in general, numai
rocele apucate dedesubtul planului de incalecare sunt imbibate cu petrol,
deci numai acestea au fost fructificate de petrolul care le-a putut imbiba
In migrarea sa dealungul fracturii.
In general dealungul acestor fracturi se desvolt i puternice brecii
de frictiune care, din cauza aparitiunilor masivelor de Bare tot dealungul
lor, ele sunt cirnentate cu sare (in parte i cu gips). Din cauza cletentei
ce se produce in momentul ruperii liniei de creasta a anticlinalului, i in
contact poate i cu apele sArate, petrolul parafinos se polimerizeaza (land
Ozokerita, care umple, sub forma' de vine, golurile breciei, (Boryslaw,
Slfinic-Moldova).
Cele mai frumoase exemple de zaminte in astfel de conditiuni techtonice ni le prezinta intreaga zona a Flysch-ului Carpatilor Orientali i
www.dacoromanica.ro
139
C AP IT OLUL V -- STUDIUL ZACAMINTELOR DE PETROL
de N-Est i in special cele mai bogate dintre ele se insir dealungul marginii
sale fracturale i inclecate peste Subcarpaii, sau in apropierea acestei
margini.
Astfel, unul din cele mai
renumite Ificaminte, asezat pe
Carpi-it - - .. - -SaAnapaiiist
/
(P.t%),'"linia de incAlecare a FlyschOaoaarita
ului marginal peste forma/iuV
nile Subcarpmilor, este cel

dela Boryslaw din Polonia
141'.
(Galitia) orientalfi.
La Boryslaw, marginea
V.
Flysch-ului este format din

Eocen si din Oligocen, care
I.
dup o linie puternicii de
Patrol
Fig. 23.
Structura (schematizata) a zacamntului dela Boryslaw-Polonia: Eo= Eocen; 0 = Oligocen ; M = Mediteranean ; Z = Masiv de sare ;
Br = Brecia techtonica (cu Ozokerit) a masivului
si a liniei de fracturd cu incalecare ; F = Fracturi

cu inciilecarea marginii Carpatilor peste Subcarpati
(VOITEkin).
de Sloboda
Runguska), dar
si
mai ales in gresiile Oligocenului

de dedesubt, sondajele ajungand
aci la adncimi
de 1500 -1600 m.
(Fig. 23).
In condicciuni
techtonice simi-
Ca
fracturfi, Incalec peste Mediteraneanul SubcarpaIilor

ca i peste Oligocenul i Eocenul ce-1 suporta. Petrolul
se &este adunat, in idea'rant, in baza Mediteraneanului Stratele de Dobrotow
r a i; _ _ _
42
Memarli
511
rated
lare se gseste si
zgcmntul dela
Moinesti,
b..Leav-ral
VI. aselia
Bacau
(Fig. 24).
Fig. 24.
Structura zacAmntului dela Moinesti (BacAu):
La Moinesti, Eo = Eocen; 0 = Oligocen ; M = Mediteranean ; P, = Meotian ;

Eocenul
Ufl cu
Impre- Q = Cuaternar ; F = Fractura cu Incillecarea marginii CarpaPliocenul tilor peste Subcarpati ; S --= Sonde, Schela Steaua RomnA
de deasupra lui,
incaleca dealun-
(VO ITE $71)
gul fracturii marginale a Flysch-ului cu cel pulin 1200 m. peste sinclinalul
www.dacoromanica.ro
140
CAP1TOLUL V
de Oligocen si de Mediteranean al marginii Subcarpaiilor, apucat cledesubt si complect rsturnat in afark. Petrolul un petrol parafinos este
cuprins in Oligocenul apucat sub suprafata planului de incklecare. Cate
ptqin petrol s'a gasit si in Eocenul incalecat si in Mediteraneanul apucat
dedesubt, aceasta in special pe versantul din spre Moinesti al dealului
Osoiu.
Ca exemplu de ificarnant asezat pe linii de incklecare in interiorul

StlIala Z am es
547:Sa.
-7...1f"rffrif;
1
1^"
a, p at ii.........-.Sabe-arre!6
............' -:'
Tagli.1 Sirat I.
'i
Sth el a Stinabh
*tie cal....1
..,T , : ,t "olio....
..
..
Vi Utur a
Ii
t" 9,
Lel
Fig. 25. Structura zAca'inAntului dela Zeme: Em = Eocen (marginal);

Om = Oligocen (marginal) ; M = Mediteranean; I = Masive de sare;
Br = Brecia techtonic a masivelor; F = Fracturi cu inc5lecare;
Sd = Sonde (VOITESTI).
Flysch-ului, avem pe cel dela Zemes (Fig. 25), situat 8 km. la Nord de
Moinesti i aproximativ 5 km. dela fractura marginalk spre interior. Aci
Eocenul, impreunk cu Oligocenul de deasupra lui, apnea' dedesubtul sku,
prin incalecare, un sinclinal de Oligocen puternic ingrmkdit i strivit,
porozitatea gresiilor oligocene fiind in cazul acesta mritk prin zdrobire.
Petrolul este conlinut in gresiile oligocene, apucate dedesubtul Eocenului
pe o distantfi de cel pu/in 1200 m. In condiliuni similare se gsesc i zackmintele dela StAnesti i SolonT.
Caracterele generale ale zacamintelor de petrol din Romania

Zonele petrolifere
Inainte de a ne ocupa cu caracterele zAckmintelor de petrol din Romania i pentru o mai bunk inlelegere a acestora, gasesc necesar a arunca
o privire geologick genera% asupra structurii regiunilor carpatice romanesti.
a) Struetura geologici general a regiunilor earpatice

Din punct de vedere geologic general, Romania se poate divide in dm&
maxi regiuni:
1. Regiunile carpatice propriu zise, in care se cuprind toate zonele

structurale carpatice, cutate sau nu si care formeaza un tot mai mult sau
mai puiin intim legat, Ii
www.dacoromanica.ro
141
2. Regiunile exterioare zonelor carpatice, cuprinzfind unitdtile structurale

ale zonelor din futa celor carpatice (ale Vorland-urilor), ca :
Platforma Podolico-rusd la marginea de E 0 de NE a CarpaIilor, ale

carei Orli frontale se g5sesc azi scufundate sub Platoul Moldovei 0 sub
Depresiunea Moldavo-basarabean ;
Catena (( Variscd-Kimmeriand * a Dobrogei de Nord, spre SE, care
forma in Permo-Carbonifer, impreunA cu Sudelii, un puternic Ian% muntos,
0 in fine
Platforma Prebalcanicd, in spre Sud, cuprinzfind Dobrogea meridional&
0 Prebalcanii, ale crei Orli frontale se gsesc azi scufundate sub Campia
Roman& 0 sub Depresiunea Getic& a Olteniei.
Aceste trei unit&Ii structurale exterioare inconjoar& marginea externa,
in semicerc, a arcului carpatic, 0, prin jocul kr techtonic, au contribuit

puternic la desavarirea structurii actuale a regiunilor carpatice propriu
zise.
Regiunile earpatice propriu zise
Din punct de vedere techtonic general, in regiunile carpatice propriu

zise se pot distinge urmatoarele unitdIi techtonice, individualizate la diferite epoce geologice:
Carpatii vechi, pe cari, din cauza puternicii lor desvoltAri in vechea
Dacie, i-am denumit cu numele de Cat en e D a cic e, sunt formaft:

din cigturi cristaline (in general paleozoice) 0 din roce eruptive vechi
(granite 0 porfirite); din unele petece de formaIiuni paleozoice, mai
pulin metamorfozate (Devonian, Carbonifer 0 Permian) 0 din formaIiuni
mezozoice vechi (Triasic, Jurasic 0 Cretacic inferior-faciesul bathyal),
pastrate ca petece sinclinale in regiunile cisturilor cristaline.
Catenele Dacice, care formau odat un tot un Bloc central
c ar p a ti c, cum I-am denumit unit cu zona central& a Alpilor, se

gasesc azi imbucatlite 0 reduse la cilteva insule, scufundate i dispuse
in dou6 serii de trepte descendente, in jurul marei 4D epr esiuni

Pa nonic e *, care accidenteaza regiunea central& a Blocului, in direcliune SSW-NNE ; treptele fiind separate intre ele prin depresiuni mai
mici, secundare: D epr esiune a Ra a b, in spre West, 0 B a s i-
nul Transilvaniei, in spre Est.
De partea romfineasea a Depresiunii Panonice

spre Est , prima
treapt, mai puternic scufundat, este reprezentat& prin Mull/a Apuseni.
Treapta a doua, separat de prima prin Depresiunea Bazinului Transilvaniei, este constituit& de 2 mari insule de Cristalin i anume: in Carpacii
Meridionali, de Cristalinul MunIilor Getici i ai Banatului, cari prin unele
prelungiri (MunIii Poiana RuscA) se leaga de partea sudicfi a Mun%ilor
www.dacoromanica.ro
142
CAPITOLUL V - STUD1UL ZACAMINTELOR DE PETROL
Apuseni, si in Carpaiii Orientali de Cristalinul Muncilor Bistricei
i ai
M a ramuresului.
In toate aceste petece mari si mici ale Blocului Central gsim mai
evident pfistrate urmele a dot& timpuri de cutare, si anume : urmele, mai
sterse, ale cutfirilor hercyniene (Carboniferul mijlociu si superior) peste
care transgreseazO conglomeratele Permianului (Verrucano), si urmele,
mai vizibile, ale cutrilor mai puternice, cu supracutari (MUR Goci), din
Cretacicul mijlociu, care au imprimat i aliura generald actuald a lanIului
alpino-carpatic.
Ca o urmare a acestor puternice miscari, au nascut, in Cretacicul

superior toate depresiunile geosinclinale, man i mici, din interiorul 9i
dela marginea externfi a Blocului Central, care 1-au imbucatfilit si care
de aci incoace n'au fcut deck s se accentueze cu fiecare perioada nou
de cutare.
In aceste depresiuni geosinclinale s'au sedimentat forma-ciunile mai
noui ale Cretacicului superior si ale Terliarului.
Carpatii Flysch-ului sunt constituiIi dintr'o larg zonO de CretacicPaleogen, sedimentat in prima depresiune geosinclinala ce inconjura
pe la exterior resturile Blocului Central si care, cutat puternic in Oligocen,
in Miocen i dup finele Pliocenului, formeaza azi creasta inaltO a Carpa-
Iilor Orientali 0 de NE.

In spre SW cutele Flysch-ului pe msura ce se apropie de marea insula
de Cristalin din Carpa/ii Meridionali, se coboara din CarpaIi in SubcarpaIi.
sub forma a trei largi creste anticlinale ce se pierd treptat spre West,
strivite intre marele cuvete sinclinale de Mio-Pliocen ce le separd (Fig. 26).
Aceste trei creste anticlinale terminale corespund, techtoniceste vorbind,
celor trei pfinze-solzi ale Flysch-ului, dispuse in trepte descendente ce

incalec unele peste altele spre exterior, ultima incfilecnd peste SubcarpaIi. Ele corespund totdeodat i celor trei faciesuri de desvoltare ale
Eocenului (faciesul intern, faciesul gresii de Fuzaru si faciesul marginal)
Carpaiilor Orientali si de N-Est.
Subcarpatii, constituili numai din sedimente teniare, reprezint cel

mai nou sistem de cute adaugate Flysch-ului CarpaIilor la finele Pli ocenului inceputul Cuaternarului, pe care-1 inconjoara complect la exterior (Vezi schica alturatfi si Fig. 26).
Aceste trei man uniti techtonice ale regiunilor carpatice, reprezint,
deci, trei zone, cutate la trei epoce diferite, cele mai noui adaugandu-se
&titre exterior celor mai vechi.
In acelas timp, fiecare din aceste unitali techtonice reprezinta eke un
ciclu evolutiv complect (lithogeneza, orogenez, glyptogenez) al fazelor
www.dacoromanica.ro
E.SEVERIN: Ph'olid
2co
Est de Greenwich
2'p
2160
8'
310
IN STITUTU L GEOLOGIC
AL ROMANO
SCHITA GEOLOGICA
46
R OMAN IEI
SCARA 1 : 2.500.000
44".
10
20
40
60 m.
-:;?
iirtAosA
..
I.
Vv
es%
46
erpiI op
)
<
o SULINA
CC
Yr
Duna
L EG E ND A
Aluviuni
1+4
F77,77]
Dune,
Pleistocen
rept..
I
rnS
I Cretacic. sup. si mediu.
cz
Jt
Permo-Carbonifer
Sarmatian
Aquitanian
I
Paleogen
Devonic - Siluric
da
ml Meditaran
me
Ui
I Jurasic-Triasic
Pliocen
I
CONSTANTA
Cretacic inferior
ci
-1;
c:;:,.?;
Sisturi Cristaline
Roci eruptive de adancime
Roci eruptive de suprafati
,,
ms "-WI"
--`*C1)
-1C/s"------i st
7
L
';
_____
-.
re)
4 ., /:
- ---
11,1.
CI
/
`..?.. /1
ci
r.....,
Ci.---_,.
r-I.
Z.
s'
'r
26
www.dacoromanica.ro
.1,_
VARNA
4
2 s
CAPITOLUL V
143
prin care a trecut Geosinclinalul Carpmilor, care, sub influen/a scufundarilor succesive si in trepte ale regiunilor frontale ale Vorlandurilor,
s'a deplasat succesiv In trei rfinduri spre exterior.
Bacitte
MITA
Sarata
TECTONICA
a
Terminatiunilor Flisului
Tirgu-Ocna
-CAR PATILOR
orierttali
n
1
.
SUBCARPATI1
m eridionali
,\
I --,\ =-
:=E
1--
cr'
J. R-VOITESTI
ice
.
9.\\\71.=
''%!-.*)
lb
\.,\
C . CI
Ck,
Ct."
Tr
11
s\.
Qt
y:LIV eghii
AS=
line;
AFF
Slam
40.-0
ddX
ag4, 611
Mona
Cmp
Podenii Noi
-dart
a
.e5
Trg viste
Buziu
Monte
'8uste.
au
Uzce,n t
e
P10 est;
Fig. 26.
Acestor deplasari in spre exterior ale Geosinclinalului carpatic la diferite epoce techtonice, se datoreste i faptul, c cele trei uniti techtonice,
ale Carpa/ilor (Catenele dacice ale Carpa/ilor vechi, Carpapi Flysch-ului
Subcarpa/ii), se ggsesc azi dispuse In trei trepte descendente &titre
exterior, separate intre ele prin linii de fracturi longitudinale puternice,
www.dacoromanica.ro
144
CAPITOLUL V - STUDIUE ZACAMINTELOR DE PETROL
dupa care ele incaleca unele peste altele cele mai vechi (interioare) peste
cele mai noui (exterioare).
Privita in totalitatea sa, structura actuala a regiunilor carpatice poarta
caracterul techtonic-structural ce i-a fost imprimat in ultimele m4cari

techtonice dela finele Pliocenului inceputul Cuaternaruhri, a caror in-
tensitate a fost aa de covAr9itoare, Mat nu numai ca formaTiunile

terliare au fost cfiteodata aa de puternic increTite incat rnajoritatea
crestelor lor anticlinale a fost fracturata, dar
i cutele forma-0u-
nilor mai vechi au suferit puternic efectul lor, trecfind in majoritatea

cazurilor la incalecari pe ditante mai mult sau mai pucin mari, cum
este cazul cutelor oligocen-miocene ale Flysch-ului cretacic-paleogen.
Mr& j isturile cristaline au suferit destul de intensiv influenta cutarilor post-pliocenice (Culmea Coziei, o parte din depresiunile interne
Cristalinului, etc.).
Directia generala a acestor cutari a fost paralela cu axul principal al

Carpatilor, in Moldova aproximativ N-S, iar in Westul Munteniei i in
Oltenia aproximativ E-W, racordndu-se intre ele prin o arcuire treptata
in dreptul curburii Carpalilor Meridionali.
In regiunea Subcarpatilor Meridionali, dela Ialomita, in West i pan&
din sus de Buzau, spre N-E, cutele post-pliocene intretaie sub un unghiu
de 250-300 pe cele oligocen-miocene ale terminaliunilor Flysch-ului,
&And regiunii Subcarpa/ilor din judeIele Prahova, Buzau i in parte i
din Rmnicul-Srat un aspect particular, cu sinclinale in losange i cu
anticlinale care se intretaie ; un aspect ce amintete pe acela al unei mari
agitata de valuri care se intretaie sub un unghiu de 250-300. Ap de exemplu
in Subcarpatii judetului Prahova, cutele (oligocen-miocene) terminaliunilor
Flysch-ului au direclia NE-SW, pe cfind cutele post-pliocene se prezinta
cu o directie E 150-20 NW 150-200 S.

b) Raportarile dintre zleamintele de petrol i masivele de sare
Una din caracteristicile zacamintelor carpatice de petrol, este legatura
strfins& ce se observa intre aceste zacaminte 9i intre masivele de sare.
Stabilirea felului acestor legaturi are o importanta deosebita pentru studiul zacamintelor romneti. Pentru aceasta o sa vedem mai intAiu cum
se prezinta aceste masive c i apoi vom cauta s tragem concluziunile ce
ni se vor impune cu privire la natura acestor legaturi.
Sarea
Sarea regiunilor carpatice romfine apare intotdeauna sub f orma de
masive mari lenticulare, enorme chiar, cu o structura cristalina-graunIoasa
i o culoare alba sau vine%ie. In general sarea masivelor este curata, chi-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
STUDIUL ZACAMIATELOR DE PETROL
145
miceqte pura si cu numeroase vargaturi, din cauza dungilor de sare mai
Masivul de sare dela Slanic-Prahova.
vinqie ce alterneaza cu sare mai alba. Aceste vargaturi, prin aspectul
r-:
71
tle
.PZI"
lor lucre lit in cute de forme variate, ce dau acele desemnuri curioasc
peretilor galeriilor de exploatare i colturilor de stnci de sare ce apar la
Emil Severin: Petro lul
www.dacoromanica.ro
10
146
suprafaTa, ne dau o ideie vaga de structura Ofonata (mototolita, boacita),

pe care a capatat-o massa sarii masivelor, sub influenla enormelor presiuni
techtonice suferite. Aria de raspAndire a masivelor de sare pare a coincide
cu aceea a regiunilor carpatice, si se cunosc azi peste 200 masive de sare
cu peste 400 de izvoare sarate in aceste regiuni.
0 caracteristica genera% i comunfi tuturor acestor masive este Ca
ele apar dealungul dislocaiunilor anticlinale, spintecAnd stratele tuturor
formaIiunilor ce constituesc flancurile acestor cute, pe care le zdrobesc,
le brecifiaza, in drumul lor spre suprafal,a, din care cauza toate masivele
de sare au desvoltata in jurul lor, o enorma brecie techtonica, cenusienegricioasa, care le inveleste cu o manta argiloasa protectoare, formata
din sfarAmaturile mici i mari ale tuturor rocelor strabatute, recirnentate
prin sare, uneori i prin gips.
Chiar daca sarea masivelor nu este pana la suprafaa i apare vizibil
numai tnvebiul sail de brecie, prezema sarii este totus usor de recunoscut,
dupa aspectul noduros si culoarea negricioasa-unsuroasa ce prezinta
brecia argiloasa, din care, de cele mai multe ori, se ivesc izvoare sarate
cu puternice efloresceme de sare ; precum i dupa numeroasele sfarAmaturi
de roce mai rezistente, ca : roce eruptive, sisturi cristaline, gresii, marne
sisturi argiloase, unele rotunzite, lustruite, faluitc ori scrijelate, altele

colIuroase, unele mici, altele man i chiar stnci intregi, care se ingramadesc necontenit la suprafaia breciei, prin inmuierea, spalarea i transportarea, de catre apele de ploaie, a sfarfimaturilor argiloase fine, in care aceste
bucali de roce dure erau conTinute.
Nu rare ori se intAmpla ca masivul de sare sa ajunga la suprafaVa

desbracat de invelisul sail de brecie, care rarnAne in profunzime si aceasta
mai ales and el patrunde intre rocele moi i plastice miopliocene. De
altfel numeroasele apariIiuni de izvoare sarate, reci, din tot cuprinsul

regiunilor carpatice, ne indica indeajuns ca multe dintre aceste masive
zac ascunse, asa ca trebuie sa conchidem c foarte multe dintre masivele
de sare ne sunt Inca necunoscute.
Faptul ca cel mai mare numar de masive de Bare apare in Subcarpati
si in Basinul Transilvaniei, unde gasim foarte raspandit faciesul gipsos
de slaba concentralie a Mediteraneanului (Helve%ian), a %cut pe majoritatea geologilor sa lege nasterea &aril de o sedimentare lagunarfi, intercalata depozitelor acestei formatiuni, pe care au si denumit-o formaciune
salifera (Schlierul geologilor austriaci). In realitate, daca se studiaza
mai cu atentie ivirile acestor masive, se ajunge la constatari de fapte,

care contrazic aceasta parere destul de inradacinata azi.
Una din aceste constatari este, Ca masivele de sare apar de cledesubtul
tuturor formaIiunilor geosinclinalului Flysch-ului carpatic si de sub acelea
ale Subcarpalilor, dela Cuaternar pAna la Cretacic. i daca astazi le gasim
www.dacoromanica.ro
147
inclestate intre formaliuni din ce in ce mai vechi, cu cat inaintarn dela

marginea externa a SubcarpaIilor pada' in inima Carpacilor si chiar i pe
versantul lor dinspre Transilvania, aceasta nu Insemneaza c sarea masivelor acestora apartine formatiunilor in care ea se gaseste inclestata, ci
pur i simplu ca, in mersul lor catre suprafaca, sub influenca forcelor techtonice post-pliocene, aceste masive n'au putut strabate mai departe. Asa,
de exemplu, in SubcarpaIii Meridionali, unde gasim reprezentate toate
formatiunile, dela Cretacicul inferior (la marginea Carpacilor), pana la
Cuaternar, gasim masive de sare care s'au oprit in toate aceste formatiuni.
Astfel, masivele dela Ochiuri, Gura Ocniei, Moreni-Bana, Baicoi-Tintea,
Floresti, etc., strabat complect sau au ramas inclestate intre stratele Pliocenului ; cele dela Ocnele Mari (Valcea), Glodeni i Ocnica (Dambovita),
dela Drajna-Ogretin (Prahova), etc., dealtfel ca i cele din basinul Tran-
silvaniei si din Subcarpatii Orientali pada in Galicia (Kalusz, Stebnic,

Bochnia, Wieliczka), au strabatut complect, sau s'au oprit inclestate intre
stratele Miocenului ; cele dela Slanicul de Prahova, dealtfel ca i cele
din CarpaIii: dela Targu Ocna, de pe valea Slanicului Moldovei si de pe
valea Oituzului (Poiana Sarata), cele din Bucovina, etc., din zona de extindere a Flysch-ului paleogen, s'au oprit in aceste formaliuni sau le-au
strabatut prin strapungere ; infine cel dela Bertea (Prahova) apare sub
gresia Cretacicului inferior, iar cel dela Bezdeadu-Bela, framanta in brecia
lui Jurasicul (Vf. Ursului), Cretacicul inferior, Senonianol i Nummuliticul,
brecie ce apare in inima anticlinalului de Cretacic inferior-Cretacic superior
Nummulitic, taiat de apa Bezdeadului la Bela (Dambovica).
Afara de aceasta, pe langa nenumaratele sfaramaturi mici de roce de
origini diferite, dela rocele eruptive si sisturile cristaline, pada la cele

mai noui formatiuni ale Carpacilor i Subcarpatilor, gasim pe spinarea
masivelor de sare, impinse de ele odata cu brecia in care sunt infasurate,
numeroase blocuri-clipe mari de roce, aparcinand formaciunilor mult
mai vechi decat Miocenul si care nu lasa nici o indoeala asupra varstei
lor. Astfel, la Bustenari si la Mati/a (Prahova), la Sarata langa Bacau,
pe marginea externa a SubcarpaIilor, etc., gasim clipe de Oligocen tipic
in spinarea masivelor de sare ; la Slanicul de Prahova gasim o mare clipa
de Eocen ; la Podenii Noui (Prahova), pe lnga numeroase blocuri de roce
si de sisturi cristaline, apar i blocuri enorme (unul chiar de 760 m. cubici)
de calcar jurasic-neocomian, cu Amrnoniti i Nerinee mari, de tipul Do-
brogei prebalcanice, etc., blocuri care n'ar fi putut fi scoase in afara de

sarea masivelor, daca ea n'ar fi venit de dedesubtul formaciunilor la care
apaqin aceste blocuri-clipe. Concluzia la care ne due aceste fapte precise
de observalie, este ea : sarea masivelor carpatice vine pe liniile de dislocalii
dela addncimi mari, din formatiunile / undamentului regiunilor carpatice,
streipungdnd, breciliind fi tdrind cu ea blocuri ci sfeirdmlituri, mici fi mari,
www.dacoromanica.ro
ro
148
din rocele tuturor formatiunilor strdbdtute, pdnei la nivelul la care s'a oprit.
ca o urmare a acestei concluziuni, ca : pozitia actualei a rnasivelor de
sare, nu este o pozifie stratigraficd, ci una techtonicd i ca atare ea nu ne poate
da nici o indicatie asupra vdrstei seirii.
Astfel resturile fosile miocenice (tortoniane) ce se citeaza de mul%i

ca gasite in brecia din jurul sfirii (Haselgebirge) dela Wieliczka si Bohnia,
etc., in Galicia si dupfi care se stabileste in multe tratate geologice vArsta
ei, pierd orice valoare stratigrafick cad in aceast brecie, ca si in insas

masa srii, se pot gAsi resturi fosile provenind dela toate formaIiunile
strabAtute de masivul de sare, cum de fapt s'a gsit la masivele din SubcarpaIii Meridionali.
Din aceast scurt expunere a felului de prezentare al masivelor de

sare i cunoscnd c i petrolul zdcamintelor exploatabile este venit pe
cale de migrare, reiese limpede ca raporturile dintre sare si formarea
zacamintelor de petrol nu pot fi decAt techtonice, iar nicidecum genetice,
cum se crede.
Iat si cum am putea schia, pe scurt, aceste raporturi:
1. Petrolul vine din profunzime pe aceleasi disIocaiuni fracturate,

pe care au venit i masivele de sare, fie c aceste masive au spintecat rocele
png la suprafaVa, fie eg s'au oprit mai in profunzime, la o adncime oarecare.
2. In regiunile unde aceste fracturi au fost puternic lrgite de masivele

de sare, ceeace revine la o puternica ingramdire (refulare) i fizurare
a rocelor poroase, carora prin aceasta Ii s'a marit mult capacitatea de

acurnulare acolo, au luat nastere i cele mai bogate zdcaminte de petrol.
De unde urmeazd apoi ca, in apropierea masivelor de sare, fie ca ele ies
pAnd la suprafaId, fie c au rmas in profunzime, fenomenul ingrmgdirii
si al fizurgrii rfimnnd acelas, s'au format si cele mai bogate zAcgminte.
3. Punerea in zcmnt a petrolului dealungul acestor fracturi, ca

aceea a masivelor actuale de sare, s'a facut sub influenIa puternicelor
miscri techtonice dela finele Pliocenului
inceputul Cuaternarului.
c) Zonele petrolifere din Ronlania

(A se vedea Harta zonelor petrolifere)
In raport cu unit4ile structurale carpatice in care ele se gasesc asezate,
putem clasa zkamintele de petrol din regiunile carpatice romnesti in

urmatoarele doufi categorii:
1. Zonele de petrol din Flysch-ul cretacic-paleogen.
2. Zonele de petrol din Mio-Pliocenul Subcarpaiilor.
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL V - STUD1UL ZACAM1NTELOR DE PETROL
149
Zone le de petrol din Flysch
In categoria aceasta cuprindem atat zacamintele care se gasesc in

Flysch-ul Carpatilor Orientali si de NE, cat si pe cele ce sunt cuprinse in
Flysch-ul Subcarpatilor Meridionali in care descind treptat terminatiunile
acestuia.
a) Zone le din Flysch-ul Cretacic
In Cretacicul inferior, explorfiri 9i in parte exploatari nu s'au facut

deck pe zona dela Bertea-Vulpea-Cremenea-Schuilesti, dealungul fracturii
dela marginea din spre Subcarpati a Carpatilor Meridionali ai jud. Prahova.
De sigur ea' zona aceasta este mult mai intinsa spre Est de Teleajen,
caci la Slon in aceeas situatie techtonica apar emanatiuni destul de puternice
de gaze. In spre Vest, ea trece dela Bertea pe la Brebu in Subcarpati,

unindu-se cu cea dela Cornu-Breaza, din Eocenul de faciesul gresii de
Fuzaru.
Un put la Vulpea a gsit in gresiile Aptianului (Cretacic inferior) un

petrol parafinos, usor, iar in gresiile din culmea Maciucului Bertei (AptianCenomanian), petrolul si azi mijeste din gurile vechilor puturi.
Urme de petrol apar si mai in interiorul muntilor tot in Aptian, aproape
de izvoarele Teleajenului, in malul apei, la Manastirea Cheia, si in paraul
Rosu, afluent pe dreapta Siriului, sub vf. Siriul.
Un sondaj pus de # Steaua Romana # la 8otriile, a intalnit gaze tot

in Aptian, intre 800 si 900 m. Linia dela 8otriile, taind oblic sinclinalul
dela Breaza, se leaga in valea Bradului (Val. Tarsei) cu fractura marginii
nordice a clipei de gresie de Fuzaru, de unde se dirijeaza apoi spre Bezdeadu-Bela (Dmbovita).
b) Zonele din Flysch-ul Paleogen
In Flysch-ul paleogen am distins trei faciesuri: unul intern, unul

mijlociu al gresii de Fuzaru, si unul marginal, in Oligocenul caruia se
gaseste desvoltatfi puternic gresia de Kliwa.
Vom urmari, pe cat posibil, zonele de petrol in raport cu aceste faciesuri.
Zonele laciesului intern. In faciesul intern nu se cunosc urme de petrol

deck in Nordul Moldovei si in Bucovina, dealungul unei zone anticlinale
largi si fracturate, cu iviri de masive si izvoare sarate, destul de numeroase.
Aceasta zona se cunoaste ca atare incepand la Buhalnita-Hangu-Calugareni (Moldova) si ea pare ca se lega spre Nord cu zona, de mult cunoscuta
www.dacoromanica.ro
150
in Bucovina, din imediata apropiere a marginii cristalinului, care incepe,

in Sud, la Mastacani-Slatioara, unde apar numai manifesta-puni saline,
trecand spre Nord pe la Campulung-Sadova-Breaza (Neagra), unde s'a
extras in vechime, prin piquri putin adanci, un petrol upr 0 aproape

transparent.
Zone le faciesului mijlociu al gresii de Fuzaru. Faciesul acesta are o

desvoltare mult mai mare ca celelalte cloud, prezentand treceri gradate
i spre cel intern 0 spre cel extern, iar gresia de Fuzaru (eocena) putand
constitui pe multe locuri o roca-magazin destul de bunk este natural ca
in lungul acestui facies, dela Dambovila i pana in Galicia, sa gasim
liniile petrolifere impra9tiate pe o zona larga de ckiva kilometri, 0

acestea mai ales la marginea sa externa 0 in regiunile de trecere spre
fa ciesul marginal
De0 zacamintele de petrol din zona aceasta n'au fost pana azi deck
foarte pu%in studiate i mai pulin explorate, vom &Mita totu sa indicam,
cel puIin zonar, in0rarea bor.
Pentru uprinta vom incepe din Subcarpalii Meridionali, de unde

acest facies dispare cornplect, urmarindu-1 apoi pana in Bucovina.
Ultima apariiie a acestui facies este in Subcarpacii judeIttlui DamboviTa, la Pietrari, unde, pe linia de fractura sudick cu incalecare a Paleogenului peste Pliocen (Ponlian), apar urme destul de puternice de petrol,
de0 sondajele puse aci n'au dat rezultate bune. Deaci zona trace spre
Est peste Vulcana-Pucioasa, unde iar n'au reu0t incercarile. Dela Pucioasa
pana la Breaza, zona se largwe mult 0 incercari de explorare s'au facut

i la Varfurile, tot pe fractura sudica 0 in Valea Bradului pe fractura
nordick in punctul unde ea se unete cu cea dela Sotriile, 0 infine la Breaza
de Jos-Fricoasa, la Cornu, tot fara rezultate. Tot astfel i in petecul dela

Cosminele, spre Nord de Bu9tenari. Dela Slanic spre Est faciesul acesta
se largeste mult, ridicanclu-se treptat pe masura ce se apropie de Buzau,
din SubcarpaIi in Carpa%i.
Dela Slanic spre Est urme mai importante in acest facies se observa
la Olteni (Sud de Slanic) 9i apoi tocmai la Chiojdu-Catiaul-Basca Rusililor,
pe fractura marginii sale sudice, incalecata peste cuveta de Mediteranean

Drajna-Chiojdu-Gura Tegii, iar deaci incolo, prin laminarea cuvetei,
direct peste Oligocenul faciesului marginal.
Urme 0 mai importante in acest facies se cunosc pe teritoriul judeIului
Bacau pe o larga zona de anticlinale (3-4) fracturate 0 spintecate din

distanla in distanIa de puternice masive de sare 0 aceasta in special in
regiunea de tranzi%ie a acestui facies catre faciesul marginal.
Astfel, in Valea Oituzului zona aceasta de tranziIie, bogata in manifesta-ciuni de petrol, apare intre Poiana Sarata 0 Gura Feschiului, unde
www.dacoromanica.ro
151
s'au facut ateva incercari interesante ; deaci, spre Nord, ea taie apa
Slanicului Moldovei intre prfiul Tudorache (in care se exploateaza Ozokerita, in praul Ceraria) i Slanic Sat ; taie Dofteana intre Nineasa i
confluenIa ei in Trotu, cu exploatarile vechi 0 noui dela Nineasa, Chitlae
0 PacuriIa. Dela Doftana spre Nord, una din crestele anticlinale ale
zonei, ocolind basinul pliocenic al Comanetilor pe la West, trece din
Pfirfiul Adfinc, unde se exploreaza in prezent, pe la vechile exploatari
dela Tisa-Comaneti, urmarind apoi spre Nord versantul de Est al Culmii
Asaului pAna in jud. Nearqu, in Plaiul Colopotului, unde se gasesc urmele
multor pucuri vechi de petrol. Celelalte creste anticlinale se ascund in

parte sub Pliocenul basinului (linia Pacurilei), in parte tree pe marginea
lui orientala i deaci, pe la West de Moineti 0 Lucaceti, se dirijeaza
spre izvoarele Tazlaului Sarat, urm"andu-i versantul occidental.
Continuarea acestei zone largi, spre Nord, in judeIele Neamlu i Suceava, Odd in Bucovina, este greu de stabilit dupa studiile de azi. In tot
cazul ea reapare in Nordul Suceavei la Negrileti 0 se continua in Bucovina
prin Stulpicani, lungind pfina la izvoare apa Moldovilei, dealungul ver-
santelor careia exista vechile explorari dela Raca, Dea, Petac, RusMoldovica, etc. ; apoi taind apa Sucevei la nivelul Seletinului, se continua pana la Ceremu, in lungul vaii Putila, unde deasemenea exista
numeroase incercari vechi (Sergie, DichieneI, Dolhopol, etc.).
Zona faciesului marginal. In acest facies petrolul se gasWe i in Eocen,
dar mai ales in gresia de Kliwa a Oligocenului superior, care se imbiba

puternic dealungul anticlinalelor fracturate 0 incalecate, 0 in special
pe linia de incalecare a fracturii marginale a Flysch-ului marginal.
Urmarind aceea norma ca i la faciesul precedent, gasim cd ultimele
terminaliuni ale acestuia se gasesc ca petece mari i mici, inirate dealungul unei disloca/ii ce se continua mult spre West, intre Verbilau (Poiana)
0 Doftana (Cmpina).
Dei in Valea Prahovei Oligocenul nu apare, noi consideram ea petrolul
gasit la Poiana-Campina, se zice in baza Miocenului, vine dintr'o clipa de
Oligocen de dedesubt. Spre Est, in Telega, Oligocenul apare imbibat cu
petrol, dar zacamantul fiind atins de eroziune, rezultatele au fost slabe.
De aci tocmai la Butenari, pe flancul nordic al fracturii, Oligocenul

acestui facies a fost gasit foarte productiv, el facand renumele Butenarilor 0 este i azi Inca destul de bogat, mai ales pentru sondajele duse
mai adnc 0 aezate mai spre Nord de fractura. Noi mai credem, ea daca
s'ar incerca sondaje de adncime i pe linia Recea-Doftane-cul Sec-Runcu
Chiciura, s'ar gasi 0 aci Oligocenul productiv, sub Mediteranean.
Dela Butenari spre Est, faciesul acesta marginal reapare, ca o larga
faie, din dreptul Verbilului, de unde se continua neintrerupt apoi pe la
www.dacoromanica.ro
152
marginea externa a Flysch-ului, pana in Carpalii de Nord. Intre Verbilau

i Teleajen i Eocenul i Oligocenul apar petrolifere, insa incercarile facute
la Cosminele, in Valea Bisericii, la Bughiile, la Vf. Gorganu i in Par.
lui Ionita (Scaioi), n'au dat rezultate, zacamintele fiind mai mult sau
mai putin atinse de apele de infiltraiie. Tot astfel de rezultate au avut

0 incercarile dela Copaceni-OpariIi 0 din Valea Gardului, la Est de Valeni.
La Ariceti-Surani este un exemplu clasic de distrugere a unui zacamant
prin eroziune, in zona izvoarelor Vali cu Arini, unde apare toata succesiunea Oligocenului petrolifer cu gresiile scurse dar Inca colorate intens
de petrolul ce le-a mai ramas.
In aceleai condiiiuni apar i incercarile dela Tarleti-Poseti, ca 0
cele dela Lopatari, in Buzau.
Pe traiectul acestui facies din judeIele Buzau-Rfimnicul Sarat 0

Putna, nu sunt pana acum semnalate urme ; in Bacau insa, majoritatea
exploatarilor vechi i noui, unele destul de importante (Mosoare,
Bogata, Podeiu, Moineti, Lucaceti, Valea cu Arini, Tazlau, Zeme,
Staneti-Solont, etc.). sunt aezate in Oligocenul din apropierea marginii sale.
Mai tot petrolul moldovenesc se extrage azi dela Moineti i dela

Staneti-Solont, mai pulin dela Zeme i Tazlul Sarat, unde zacamantul
este aproape epuizat.
Pe teritoriul jud. Neamlu, zona aceasta prezinta cateva urme in dreptul
satului Tazlaul Mare, apoi in vfiile Calu i Iapa 0 in Valea Doamna langa
Piatra, unde s'au facut i unele incercari de sondaje, i infine la Piatra
0 mai spre Nord la Varatec. Deaci, trecand peste Suceava, urme nu se
mai citeaza cleat in Bucovina i anume unele emanaIiuni de gaze la Gura
Humorului i urme de petrol mai in Nord, la Berhomete.
Credem insa ca un studiu mai amanunlit al marginii Flysch-ului

marginal din spre SubcarpaIi, atat in Bucovina, cat 0 in Moldova, va
pune In evidenIa mai bine importanIa economica a acestei zone, cu atat
mai mult, cu cat ea nu trebuie considerata Ca inceteaza la marginea actuala
a CarpaIilor, caci acest facies se intinde cel putin i pe sub intreaga zona
a Subcarpacilor Moldovei. Clipele mari de Oligocen marginal dela Sarata,
de langa Bacau, scoase din profunzime de un puternic masiv de sare,

ca i cele din Culmea Rachitaului, langa Vizantea, aezate pe aceea
zona techtonica marginala a SubcarpaIilor, ne-o vadesc suficient. Linia
de apariIie a acestor enorme clipe, marcheaza o zona techtonica marginala
Flysch-ului de o importanta deosebita, care ridica culmi orografice importante ca: Culmea Pietricica in Bacau i NeamIu i Culmea Rachitaului,
cu Magura Odobetilor, In Putna i noi avem convingerea ca aceasta zona
se continua i in SubcarpaIii Meridionali, i Culmea Istr4ei este, desigur,
ultimul ei rasunet inainte de a disparea sub Campia Romana.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V - STUD1UL ZACAMINTELOR DE PETROL
153
Zone le petrolifere din Subearpati

Amintim dela inceput, ca in aceste zone considefam nurnai zacamintele
cuprinse in Miocen si in Pliocen si nu si pe cele cuprinse in terminaIiunile
Flysch-ului din Subcarpaiii Meridionali, pe care le-am indicat mai sus.
Mai reamintim deasemenea, ca in depresiunea Subcarpacilor Bucovinei
si Moldovei (Orientali) apar, in afar& de clipele de Paleogen, indicate mai
sus, numai formatiuni miocenice si nurnai pe masura ce trecem de curba
lor rneridionala in SubcarpaIii Meridionali, Miocenul acestei depresiuni
apare acoperit si de formatiuni pliocene, cel -putin in jurnatatea sa

exterioara.
Zona Tazlaul-Mare-Rdchitiful este, de sigur cea mai irnportanta zona

techtonica dela marginea externa a SubcarpaIilor, ea cuprinzAnd in acela
timp si pe cea mai lunga zona petrolifera din Subcarpa/i. Cu privire la
petrol ea este insemnata pe teritoriul jud. Bacau prin puternica zona de
fracturi (3-4 anticlinale fracturate) ce lungesc Tazlaul-Mare s,i pe care
se gasesc aezate exploatarile din Mediteranean dela Prjol-Cmpeni si
dela Tescani si apariliunile de petrol din regiunea cursului sfiu inferior
(Martinul-Moreni, Balaneasa, Braneti, etc.) 0116 la Targu Trotusului.
Pe tot parcursul sau cuprins la Nord de Trotus, aceasta zona este dublata,
spre exterior, spre marginea externa a Subcarpatilor, de o puternica zona
techtonica marginala, care insemneaza si o puternica zona grafica, de

# Culmea Pietricica *. Dela Trotus spre Sud ea pare ca se continua prin
Manastirea Casin (Par. Haloul), unde au fost vechi exploatari ; apoi prin
Valea LarguIa si, pe la Cmpurile-Vizantea (Rachitasul), deasemenea

cu vechi exploatri, ea intra in Putna, continuandu-se in Rmnicul-Sarat,
pe la Valea Sarii-Andreiaul, pe la Intre Rmnice-Jitiile si Bisoca. In
Putna ca si la Nord de Trotus pe traiectul acestei zone si paralel cu ea gasim
zone techtonice puternice, care insemneaza si zone orografice importante
la marginea SubcarpaIilor, cum este u Magura Odobestilor*, paralela,

iar in prelungire Culmea Rachitasului. Inainte de a intra in Buzau aceasta
zonfi se bifurc in doua ramuri (MRAZEC qi MATEESCU):
0 ramura intern care trece dela Intre Rmnice si Bisoca, spre Sud,
pe marginea de apus a Cuvetei SaraIelului ,
apoi la Magura, pe Buzau, de unde se dirijeaza spre SW pAn.a la Valea
Unghiului, deaci apoi spre W, intrand in jude%ul Prahova pe la SiingeruTataru-Valea Dobrota, unde s'au facut si cateva incercari de explorare.
Aceasta ramura se continua apoi spre West prin larga bolta din Dealul
prin Mnzalesti, la Glodu
Boldestilor si Dealul Gagenilor, continufindu-se si in regiunea de Cmpie
prin Aricesti unde, ca si la Boldesti, s'au dat de puternice zacaminte de

gaz natural. Deaci trecnd prin Dealul Margineni, ea dispare, spre West,
www.dacoromanica.ro
154
ca si marea zona marginala cu care se gseste paralela, in depresiunea

Cmpiei Romne.
Ramura aceasta occidental& este dublata spre interior (spre West)

de o a doua creasta anticlinala, care se amorseaza la Sindrilita la marginea Flysch-ului
trecand spre Sud prin Basceni-Sareni, taie Buzaul
la Dealul Sarii-Viperesti, clirijandu-se spre Lapoul unde dispare pe Marginea de Sud a Cuvetei Sfingerul, inainte de a trece in Prahova. Poate ca
anticlinalul scurt dela Udresti-Valea Boului este un ultim rasunet al sau.
0 a doua ramura, externa Cuvetei Saraelului, pleaca tot dela Intre
Ramnice, trecfind prin Dealul Sarii, Srile, Fundul Papii, Beciu, unde
pare a se uni cu o a doua creasta ce o dubleaza in afar& si care vine dinspre
Jitiile-Sruleti, constituind apoi, spre Sud, puternica creasta anticlinala
Arbana0-Beciu-Po1iciorii-Berca, destul de bogata in petrol (Arbanasi,
etc.). Aceasta ramura, dupa o mica intrerupere la Gura Niscovului, 10
gaseste prelungirea in puternica creasta a Istr4ei, culme In acela timp
si orografica, formata din cel pui,in 4 creste anticlinale puternic strivite,
dintre care cea dela Sarata-Monteoru se exploateaza. Bolta principala a
Istrilei se termina la Calugareni-Tataru, numai creasta secundara cea

mai sudica a sa se continua pe la Ceptura Nord de Urla-ci Dealu
Nord de Ploesti in spre Darmanesti-Haimanale, de unde se
Mare
scufunda complect sub depresiunea Cmpiei.
Noi credem insa, ca in zona de curbura a Subcarpalilor, rasunetul

cutarilor nu se marginete numai la aceasta linie, ci sub Cfimpia Romfina,
la marginea ei din spre SubcarpaIi, mai sunt i alte cute, poate destul de
importante, desi azi complect nivelate, i un puternic argument in sprijinul
acestei presupuneri sunt ivirile de saraturi 0 de lacuri sarate, asezate de

sigur pe creste anticlinale mai mult sau mai pulin spintecate de masive
de sare. 0 astfel de linie ar fi Voinesti-Vintileanca-Movila Banului-StAlpuBalta Plopului-Buzau ; o alta ar fi poate linia lacurilor Amara, Balta Alba,
etc.; saratura acestor lacuri neputndu-se explica suficient prin influenIe
climaterice. Dealtfel Lacul &drat de lnga Braila este alimentat, se
stie, de un izvor sarat si aceasta-i suficient, credem, ca sa ne faca

sa punem la indoeala explicarea salinitalii celorlalte lacuri prin in,.
fluenle climaterice.
In SubcarpaIii Meridionali, intre aceasta important& zona techtonica
si marginea terminqiunilor Flysch-ului, cu care am vazut ch ia contact
la SindriliIa in R.-Sarat, gasim o regiune strivita puternic in o serie de
creste anticlinale fracturate, in care se cuprind i cele mai bogate zacaminte de petrol dela noi. Regiunea aceasta incepe la Nord de Lopatari,
in Buzau, largindu-se treptat apoi spre Sud i spre Sud-Est, in care parte
patrunde in ea adnc i Pliocenul.
www.dacoromanica.ro
1.55
Incep And dinspre limita meridionala a Flysch-ului, in aceast regiune

gasim urmatoarele zone anticlinale:
In imediat contact cu marginea inalecata a Flysch-ului gasim o

regiune de ingramadire insemnata printr'o zona anticlinal& care se amorseaza in Buzau, in regiunea PtArlagele-Calvin, dar care se evideirciaza
numai din Prahova, dela Sud de Carbune9ti, continuAndu-se spre WSW
prin Surani-Pacuri-Opari%i-Copaceni-Scaioi-Poiana de Verbilau-Vulca-
neti-Stejaru la Bustenari. Dela Buqtenari spre West, pentru a ocoli

extremitatea orientala a sinclinalului Vali Danului, ea se desparte in doua:
o ramura, cea nordica, trece prin CAmpia (gara)-ProviO-Vf. Draganesei,
legAndu-se la Viinqti de fractura marginala sudia a faciesului de Fuzaru ;
iar o alta, cea sudica, treand prin Gampina (Schela)-Piligaia-VrajitoareaGura Draganesei-Valea Ursului, ajunge la Colibai, de unde spre West,
se despart din ea trei noui creste: cea nordia dirijAndu-se spre GlodeniLaculeo, cea mijlocie spre Reca Malu Rou-Doice9ti 9i cea sudica spre
Ocnio-Gorgota, in DAmbovio.
In partea orientala a jud. Prahova 9i in o parte a jud. Buzau, zona

precedenta este separata de acea care urmeaza imediat in spre exteriorul
SubcarpaIilor prin larga cuveta sinclinala a oimarilor.
Pe marginea sudia i sudestica a acestei cuvete, venind din spre

Buzau, gasim o zona anticlinala, care incepe in regiunea Lopatari, in Buzau,
unde cuveta dispare complect iunde ea se amorseaza ca o zona de ingramadire a marginii Flysch-ului. Ca zona importanta pentru petrol ea nu se
desvolta clecAt in apropierea vii Buzaului, la Nord de Cislau, unde sunt
exploatarile dela Tega. Spre Sud ea patrunde in jud. Prahova prin regiunea Vf. Salcia, continuAndu-se apoi spre West prin ChiojdeancaApostolache (Schela), apoi prin Matio, la Pacurei,i, de unde se bifurca:
ramura nordia care trece pe la Nord de Gornetul Cuib, se continua prin
Scaio0, Poiana de Verbilau (Sud), Trestioara, Vulcanqti, Recea, Doftaneol Sec, Runcul, Chiciura, pada la CAmpina, unde se leaga de ramura
sudica a precedentei; pe and ramura cea sudica, dela Pacureci (Schela),
trece pe la Sud de Gornetul Cuib, pe la Fundeni de Malaelti, de unde,

scufundAndu-se spre marele sinclinal al Magurenilor, reapare tocmai in
Valea Prahovei la Caput Rou, taie valea Prahovei la Paroasa, continuAndu-se apoi spre West prin marea bolta asimetria pe care-i aezata schela
dela Filipetii de Facture, pentru a dispare la Nord de Moreni in Valea

Tisei, inainte de a se lega de linia dela Colibai-OcniO.
La Salcia qi la Tisa, la NE, de Apostolache (sat) i imediat la Sud de
linia precedenta, apar deodata doted creste anticlinale, foarte apropiate
intre ele, aa ca la Apostolache (sat) aproape se unesc, de unde apoi,

www.dacoromanica.ro
156
ocolind capfitul de Est al cuvetei Magurele pe la Popeqti, pe care o

separa de cuveta Sangeru, ajung la Izeti i Valea Du Ice langa Podenii
Noui, de unde, spre ESE, dispar pe o buna distanIa sub Cuveta de

Magurele, pentru a reaparea din nou la Tintea-Baicoi, apoi la Floreti
si Novaceti, apoi in apa Cervenia, ceva mai la Nord de vechile incercari ale Soc. Galo-Romane, i infine la Bana-Moreni-Gura Ocnilei, de
unde cele doted creste, aproape unite pada aci, se separa, ramura nordica
trecand pe la Ochiuri-Razvad, pe and cea sudica se pierde ceva mai
la Sud de Ochiuri.
De remarcat este faptul, c pe la traiectul acestei duble creste anticlinale apar cele mai puternice masive de sare cunoscute in Pliocenul Subcarpatilor Meridionali (Valea Duke 0 Izeqti, Baicoi-Tintea, Floreti,
Bana-Moreni-Gura Ocn4ei i Ochiuri) 0 tot pe traiectul acestei zone,
cel pulin in partea sa din spre Campie, apar i cele mai bogate zacaminte
de petrol in Pliocen, petrolul fiind cuprins atat in Dacian, cat i in Meolian
(Tintea, Baicoi, Floreti, (in explorare), Bana, Moreni, Gura Ocnii,ei si
Ochiuri.
Din aceasta scurta expunere a zonelor petrolifere din SubcarpaIii

Meridionali, se observa, ca o caracteristica generala a tuturor cutelor,
fenomenul de bifurcare al lor. Fenomenul acesta este datorit tocmai
intretaierii cutelor miocenice de catre cele post-pliocenice i dintre ele,
crestele anticlinale cu direcIia NE-SW urmeaza in general vechile dimeliuni oligocen-miocene, pe and cele E 18 NW 180 S urmeaza pe cele
noui, post-pliocene, regiunile de bifurcare corespunzand cu punctele de
intrethiere ale celor clot& direcliuni. Ca o urmare directa a acestor intretaieri este forma rombica alungita a cuvetelor sinclinale, ce da regiunii
acesteia aspectul de mare infuriata.
Tot din aceasta expunere mai reiese Inca i urmatoarele dou constatari techtonice cu privire la cutele SubcarpaTilor Meridionali. Mai intaiu,
exceptand puternica zona marginala zona Tazlul Mare-RachitaulIstriIa nici una din celelalte linii nu trece spre Nord de apa Ramnicului Sarat in SubcarpaIii Orientali, toate fiind strivite intre aceasta
zona i marginea Flysch-ului, pe distanla scurta dintre Intre RamnicePleaa-Sindrilica.
0 a doua constatare este ca pe o linie care ar trece dela Gura Nirovului spre WNW, prin Tisau, Lapopl, Chiojdeanca, oimari, OpariiiSlanic, Bertea, etc., linie dela care se observ i o brusca intoarcere a
direciei cutelor SubcarpaIilor Orientali in spre WSW i chiar spre W,
toate aceste anticlinale sufer o intrerupere datorita scufundarii lor in
profunzime. Aceasta zona de intrerupere a tuturor cutelor, ne indica
existenIa unui important accident techtonic in subasementul SubcarpaIilor
la nivelul acesta ; este posibil sa fie chiar fractura dintre Prebalcani

www.dacoromanica.ro
si
1.57
porliunea din cutele Dobrogii nordice scufundata sub regiunile carpatice.

Dealtfel numai din zona aceasta si in spre Sud de ea, ia parte si Cuaternarul la umplerea cuvetelor ce separa zonele anticlinale ; iar dela aceasta
zona spre NE si N, au deviat spre Nord si cursurile apelor actuale, prin o
treptata scufundare a subasementului Campiei, scufundare care de sigur
continua si azi.
Zonele din Subearpatii depresiunii getiee
Spre West de DmboviTa, SubcarpaIii Munteniei de West si ai intregei Oltenii On techtoniceste de o alta depresiune cu axul SW-NE si care
se termina, prin strivire si ridicare in sus, in depresiunea Rucar-Dambovicioara, care avea, in Mezozoic, legaturi largi si directe cu depresiunea
Brasovului.
Intre extremitatea de NE a Depresiunii Getice si extremitatea sud

vestica a Campiei Romne se interpune pintenul de Cristalin-Mezozoic
al Leaotei din cursul superior al Dambovilei, invelit in Cretacic-Paleogenul din zona Muscelelor dintre Pietrari in Sud si Stoenesti-Namaesti
in Nord. Din cauza aceasta si zonele Depresiunii Getice interesante din
punctul de vedere al petrolului, n'au nici o legatura cu cele din Muntenia.
Pe teritoriul judqului Muscel nu se cunosc apari-ciuni de petrol, se
cunosc insa iviri de gaze la Suslanesti, pe Argesel si la o Izvorul de Leac >>,
la Bughia, lnga Campulung.

Se gaseste insa o creasta anticlinala insemnata prin destul de importante manifestaIiuni sarate (Apa Saran, Slanic), care incepe in Dealul
Mafaului, la Est de Campulung, continuandu-se, cu direcIia E-West,
'Ana spre Apus de Poenari.
Spre West de Olt, in Oltenia propriu zisa, apar doua zone mai interesante din punctul de vedere al petrolului: una, cea mai nordica, cu
numeroase urme de petrol si izvoare sarate, incepe in Valcea ca o ramura nordica a Culmii Slatioarei, indreptandu-se spre West, in Gorjiu,
prin Pitic, Mile Sacelul, Maghiresti, Glodeni, Voitesti, Balanesti, TarguJiu, pentru a dispare ceva mai la West de Telesti, si alta sudica, cu urme
si mai importante, care ar trece dela Ocnele Mari prin Govora-PietrariCulmea Slatioarei, de unde trecand prin Culmea Barzeiului de Padure,
s'ar termina in Dealul Bran inainte de a trece spre West de Jiu. In dreptul
Govorei, aceasta zona anticlinala este dublata de o creasta scurta cu

manifestaliuni de gaze in dreptul Satului Buleta. Explorari se fac in
prezent la Govora. Incercari mai vechi au fost, la Fierbe pentru gaz ; la
Govora BM pentru petrol, ca si la Pausesti-Oasau, in Valcea ; la Targu-Jiu
(pu-vil Balanescu) si la Balteni, in Gorj.
www.dacoromanica.ro
158
Manifestatiunile de petrol din interiorul arcului carpatie

Pentru complectare gasesc necesar a aminti 0 de manifestaIiunile de
petrol din Transilvania, Maramurq i Criana.
In basinul Transilvaniei, lasand la o parte importantele zacaminte

de gaze naturale (metan 99%) cuprinse in domurile ce boltesc din distanIa
in distanIa creasta numeroaselor anticlinale ce-1 strabat in direclie aproxi-
mativ N-S, apar i unele semne sigure de existenIa petrolului. Astfel,

urme de petrol s'au gasit in .brecia din jurul masivului de sare dela Ocna
Sibiului ; in gresiile eocene din jurul Rodnei i in cele din regiunea dela
Nord de Jibau, unde chiar s'au pus pe vremuri trei sonde.
In Maramure9 exista un inceput mai important de exploatare veche

la Dragomire9ti 0 la Sacelul, pe valea Iza. Petrolul s'a intalnit i aci in
gresii eocene 0 de sigur ca i apariIiile dela Rodna se gasesc pe continuarea
aceleia0 zone spre SE.
In Criana sunt de amintit ivirile importante de asfalt din nisipurile

pliocene de pe marginea de West 0 Nord-West a Mumilor Plopiqului
(Rezului), la Derna 0 la Brustur (Tartaro), asfalt care nu reprezinta
deck, un petrol complect asfaltizat.
.
Din aceasta expunere a zonelor petrolifere ale regiunilor carpatice
romnqti sa poate deduce ca subsolul Valid noastre este numai in parte
studiat i explorat din punct de vedere practic al petrolului, aa Ca viitorul
industriei petrolifere la noi se poate privi cu destula incredere.
Cum insa, petrolul a devenit azi cel mai economic 0 cel mai cautat
generator de energie ci ca atare indicat a juca in viitor un rol capital atat
in economia cat 0 in apararea naponala, toata onoarea revine ctiinei geologice c i technice romane, ca printr'o colaborare conctienta i intima, sa
asigure economiei i apararii noastre nalionale un viitor stralucit, prin
asigurarea unei desvoltari rwcionale i progresive a industriei noastre de
petrol.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
FORAJELE
I EXPLOATAREA PETROLULUI
DE
Inginer TH. FIC$I1NESCU

Profesor la Seoala Politeohnica din Buouresti
I. Scopul forajelor i clasificarea lor

Forajele pentru petrol au un dublu scop: in primul loc cercetarea i
gasirea acestei substarqe i in al doilea loc exploatarea ei.
Cercetarea terenurilor in vederea g5sirii petrolului se face cu ajutorul
unor anume mecanisme. Acestea pot fi clasificate dup modul de funclionare al instrumentului principal de foraj, sau dup5 felul cum se executd
evacuarea detritusului rezultat din aqiunea acestui instrument.
Instrumentul principal de foraj este sapa sau trepanul. El servete

la dezagregarea rocelor intalnite. Aceast5 agiune poate fi realizat5 in
dou5 chipuri : sau prin izbirea trepanului pe fundul sondei, sau prin apasarea
si
invirtirea lui totodat5. 0 prima clasificare a sistemelor de sondaj va
fi deci: Sisteme de sondaj percutante i sisteme rotative.
Oricare ar fi insd sistemul intrebuin/at, rezultatul dezagregrii rocei

este un detritus care va trebui evacuat. La unele sisteme de foraj evacuarea este posterioara opera/iei de sapare, la altele simultan5. In primul
caz, dupa ce s5parea s'a efectuat, detritusul este extras cu ajutorul unui
instrument special numit lingura ; in al doilea caz, In chiar timpul s5p5rii,
fundul sondei este curaTat printr'un curent de ap, care se introduce cu
pompa prin inse0 instrumentele de sapat. Sistemele de foraj care utilizeaza primul mijloc de cura/ire se numesc, impropriu insa, uscate; cele
ce intrebuinIeaz al doilea mijloc se numesc hydraulice.
Sondajele percutante pot fi sau uscate sau hydraulice, cele rotative
sunt numai hydraulice.
Sondajele uscate se pot efectua sau cu ajutorul tijelor sau cu un cablu.
In primul caz instrumentele de sgpat, reunite in ceeace se nume9te o

www.dacoromanica.ro
1.60
CAPITOLUL VI - FORAJELE .5I EXPLOATAREA PETROLULUI
garniturd de foraj, sunt atarnate de extremitatea unui rand de tije, de

obiceiu pline, construite din fier sau otel ; in al doilea caz, garnitura de
foraj este suspendata de extremitatea unui cablu. Sondajele uscate se
pot subdivide deci In: Sondaje cu tije fi sondaje cu cablu.
Sondajele cu tije se subdivid la randul lor (WO cum tijele formeaza
cu trepanul un ansamblu rigid sau articulat. In acest din urma caz instrumentul care realizeaza articulatia se numwe culisd, geala sau foarlecd.
In ce privete sistemele hydraulice percutante, ele se impart dupa

felul cum tijele i garnitura de foraj sunt suspendate la aparatul de bataie.
Din cauza Ca la aceste sisteme tijele i garnitura de foraj formeaza un
ansamblu rigid, pentru ca ele sa nu se rupa in timpul saparii, sunt suspendate elastic fie prin mijlocirea unor resorturi, fie printeun cablu.
Sistemele rotative se divid dupa cum ele au in vedere numai recunowerea terenului sau 9i exploatarea petrolului.
Pe baza normelor de mai sus putem constitui urmatorul tablou de
clasificare a sistemelor de foraj pentru petrol:
I. Sondaje prin pereutie
Sondaje hydraulice
Sondaje uscate
Cu tije pline
I
prin culisa
Cu tije goale i suspensiune elastica
Cu cablu
I
Susp. prin resorturi
prin culisa
Susp. prin cablu
H. Sondaje rotative
I
Cu tije goale
in vederea-_explorarii
in vederea exploatarii
Vom descrie cate un tip de aparat pentru fiecare din subdiviziunile

indicate. Oricare ar fi insa tipul de aparate, forajul necesita urmatoarele
4 operatiuni fundamentale:
a) Operatiunea de sapare propriu zisa ;
b) Operatiunea de introducere i extragere a garniturei de foraj ;
c) Operatiunea de curatare a fundului sondei ;
d) Operatiunea de tubare i de rnanevrare a coloanei de tuburi.
Deasemeni, oricare ar fi sistemul 9i aparatul sunt necesare anumite
instalatii de suprafata i anume: o Wild de sondaj, beirdci pentru addpostirea
oamenilor fi mecanisnielor i motoare pentru aclionarea acestor mecanisme.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
FORAJELE SI EXPLOATAREA PETROLULUI
161
II. Instalatii la suprafat

Tur la sondei. 0 turla de sonda este o constructie de obiceiu de lemn,
in forma de trunchiu de piramida. La aceasta constructie distingem:

baza, picioarele, coroana i geamblacul.
Baza e Wrath', formata din doua randuri de grinzi de 30/30 cm. sau
35/35 cm. asezate unele peste altele, fie direct pe parnant, fie in caz and
greutatea turlei e prea mare sau terenul e fugitiv, prin intermediul unor
piloti sau picioare de beton. Dimensiunile bazei depind de inaltimea turlei
si variaza intre 616 m. si 8/8 m.
Picioarele sunt formate din dusumele de 25/7 cm. sau 30/7 cm. de
sectiune, asezate cu echer si prinse in cuie. Lungimea dusumelelor este
cuprinsa intre 5-8 metri.

Picioarele fac cu planul de baza un unghiu, cu atat mai mare
cu cat turla e mai lunga. Ele sunt reunite doua nate doua prin rigle si
diagonale.
La extremitatea lor inferioara picioarele sunt prinse de un cadru de

lemn, care la randul lui e asezat pe grinzile de baza, iar la extremitatea
superioark ele sunt reunite printr'un alt cadru, format dintr'o serie de
dusumele suprapuse si cusute in cuie, numit coroand. Coroana suporta un
ansamblu de grinzi si roti, care constituie la un loc ceeace se numeste
Geamblac.
Inaltirnea turlelor depinde de sistemul de foraj intrebuintat. La sistemul
uscat zis Canadian, turla are 18-20 m. inaltime ; ea e de 22-25 m. inal-time la sistemul uscat cu cablu zis Pensilvan ; de 20-24 m. la sistemele
hydraulice percutante si de 35-40 metri, ba chiar pana la 50 m., la sistemul
hydraulic rotativ.
Turlele sunt prevazute cu usi de acces, cu poduri de manevra pentru
personal si cu scari pe dinauntru si pe dinafara.
Pentru foraje de mare adancimi, peste 1000 metri si in conditiuni favorabile se intrebuinteaza turle metalice. Acestea au inconvenientul de a fi prea rigide, dar au avantajul unei rezistente superioare. In plus sunt demontabile si pot fi intrebuintate la mai multe
sonde. Sunt, deasemeni, necombustibile. In schimb costa mai mult ca
cele de lemn.
Baza turlelor metalice e formata din fier sau otel profilat

, rar
picioarele, riglele si diagonalele din fier sau otel corniera.
Foarte dese ori, la noi in tar& in special, picioarele turlelor metalice
sunt constituite din tevi de 3" sau 4", reunite prin mansoane speciale,
care permit o rnontare usoara a riglelor si diagonalelor.
Emil Severin: PeIrolul
www.dacoromanica.ro
11
162
CAPITOLUL VI - FORAJELE $1 EXPLOATAREA PETROLULUI
rif,_-.01 I
valts,,,,i
_
Fig. 28.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI - FOI?AJELE $.1 EXPLOATAREA PETROLULUI
163
Baracile sunt simple, lipite de Luria, construite in general din capriori

de lemn, captusite cu scanduri si acoperite cu tabla. Ele servesc la adapostirea aparatelor de foraj, pompelor, a diferitelor transmisii, precum si a
motoarelor.
Motoarele intrebuintate in sondaj sunt sau cu abur, sau electrice, sau
cu combustiune interna.
Masinile cu abur au avantajul simplicitalii de constructie si al unei

mari posibilitali de adaptare la marea variatie de eforturi necesare diverselor operaliuni ale sondajuhii. In schimb ele au un randament termic
foarte slab si necesita o instalatie de caldari, care nu-i intotdeauna posibila
pe santierele de petrol. Energia produsa de abur este in general cea mai
scumpa.
Motoarele electrice utilizeaza de regula curent alternativ trifasat. Au

avantajul unei mari simplicit4i de instalatie si de manipulare si al unui
cost redus ; in schirnb nu sunt capabile de o mare variaTie de viteza si fiind
legate de centrale electrice situate, de multe ori, la mari distan/e, sigu-
ranIa func/ionarii lor nu-i complect asigurata.

Motoarele cu combustiune interna utilizeaza un combustibil ieftin sau
care poate de multe ori sa nu coste nimic (gazele dela sonde), din
care cauza, desi pretul lor e mult superior masinilor cu aburi si al
motoarelor electrice, sunt cele mai economice. Au insa inconvenientul
mecanismelor oarecum complicate, care necesita un personal de supraveghere special si se preteaza Inca mai pulin ca motoarele electrice la
mari varialii de sarcina. Pe deasupra nu pot fi intrebuinote deck in

regiuni fall multe gaze in atmosfera , din cauza rirnejdiei de explozie
si incendiu.
III. Sondajul uscat cu tije pline

Aparatul Canadian
Descrierea instrurnentelor f i aparatului. Acest aparat provine din
Canada, dar tipul care mai e in functiune astazi searnana putin cu tipul
primitiv. El se caracterizeaza prin utilizarea tijelor pline de fier sau otel,
prin utilizarea garniturei de foraj articulate cu ajutorul culisei si. infine
prin evacuarea discontinua a detritusului.
Garnitura de foraj canadiana e formata din sapa, tija grea, culisa si
reducIie. nsa mblul acestor instrumente e suspendat printr'o serie de
tije la extremitatea unui balansier de lemn, balansier, care la cealalta
extremitate e acIionat ch-. o biela, legata la butonul manivelei arborelui
www.dacoromanica.ro
11*
164
principal. Pe acest arbor e fixata o math' de transmisie in legatura directa

sau indirecta cu motorul. Invrtirea arborelui principal provoaca oscilaiiile balansierului si deci ridicarea si caderea pe fundul sondei a instrumentului de sapat.
Acesta, numit sapa sau trepan, are o parte superioara de sec/iune

rotunda si prevazuta la extremitate cu un cep pentru insurubare la
tija grea, si o parte inferioara latita in forma de lama ascu/ith.
Trepanele se numesc drepte and forma lor e sirnetrica prin raport la
un plan perpendicular pe faIa trepanului si care ar trece prin axa lui
de suspenziune si excentrice, cnd forma lor nu e simetrica prin raport la
acest plan.
Tocmai din cauza nesimetriei lor trepanele excentrice pot sfipa gauri
a caror diametru este superior laIimii lor. Dimensiunile trepanelor depind
de diametrele interioare ale coloanelor de

tuburi prin care vor fi introduse. In general
laIimea lor e cu 5-10 mm. inferioara acestor
diametre.
Travaliul realizat de trepane fiind in
func/ie si de massa lor, pentru a li se mari

massa li se adauge o greutate suplirnentara
care e aceea a tijelor grele.
Tija grea este un corp de oIel rotund, de
un diametru egal cu cel al parlii rotunde al

trepanului si de o lungime variabila, dar care
in practica nu depaseste 8 metri. Tija grea

prezinta la partea inferioara o mufa iar la
partea superioara un cep, la care se insuruFig. 29
Trepan
excentric.
Trepan
drept.
beaza al treilea element al garniturii de foraj,

care e culisa.
Culisa, geala sau loarjeca, este formata din
doua paqi, care culiseala una in alta. Jocul

celor doua Valli e de regula 30-50 cm. C'and garnitura de foraj este
suspendata in coloana de tuburi, culisa sta deschisa, cele doua parii
ale ei fiind indepartate la maximum. Indata insa ce trepanul a atins
fundul sondei si prin urmare impreund cu tija grea i partea inferioara
a culisei s'a oprit, tijele si cu partea superioara a culisei pot continua
Inca miscarea de descindere pe o oarecare lungime. Contactul dintre cele
cloud Valli fiind rupt, reacIiunea solului rezultata din izbirea trepanului,
nu se va transmite decAt in mica parte tijelor, ceeace le va prezerva de
deformari si ruperi.
Culisa este legata de tije prin intermediul unei piese de legatura numita
reduclie.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
FORAJELE I EXPLOATAREA PETROLULUI
165
Infine tijele sunt nite bare de fier sau otel de 28-30 mm. diametru
si 10-11 metri lunaime
Ansamblul garnitura de foraj-tije este suspendat la balansier prin
intermediul unui suveiu i al unui lant. Rolul suveiului e de a permite
m4carea de rotatie a tijelor necesara in timpul sapatului pentru ca
trepanul sa poata sapa o gaura rotunda ; rolul lantului e de a permite
tijelor i garniturii de foraj sa descinda pe masura ce prin dezagregarea rocei sonda se adncete. In acest scop lantul trece pe antul
helecoidal al capului de balansier i se intapara pe tija sau tamburul
aparatului de coborire.
Acest aparat este fixat deasupra balansierului i cam la mijlocul lui

poate fi actionat in timpul operatiei de sapare printr'un lant fara sfar0t.
Tragand de lant se invarte un volan, in legatura prin roti dintate cu tamburul pe care e infaurat Ian%ul. Acesta desfaurandu-se permite tijelor i
garniturii de foraj sa descinda.
Garnitura de foraj, tijele, suveiul, lanul, capul de balansier, balansierul, aparatul de coborire, biela, arborul principal constituesc partile
aparatului canadian cu care se executa operatia de sapare propriu zisa.
Cf2E:=1213
Fig. 30.
Culis.
Celelalte trei operatii fundamentale ale forajului se executa cu ajutorul
a doua troliuri aezate unul deasupra celuilalt i amndoua deasupra

arborului principal.
Fiecare din cele doufi troliuri e in legatura prin curea cu o math' fixata
pe arborul principal. Curelele normal nu sunt intinse, aa incat arborul

principal se poate invarti fara sa antreneze in micarea lui cele cloud troliuri. Doua rulouri de frictiune ale caror cadre se manevreaza prin tije
dela locul maestrului sondar pot apasa pe curele intinzandu-le ceeace
are de rezultat solidarizarea troliurilor cu micarea arborului principal.
Unul din aceste troliuri servete la curaorea fundului gaurii i se numeste
troliul sau toba de lacarit, celalalt servete alternativ la introducerea i
extragerea garniturii de foraj i la introducerea i manevrarea tuburilor
0 se numeste troliul sau toba de manevra.
Pe tamburul troliului de manevra se infaoara, dupa nevoie, fie cablul
de manevra al garniturii de foraj, fie cel care serveste manevrarii tuburilor.
Fiecare din aceste cabluri dupa ce trec peste o math de ghidaj se urea
si trec peste rotile respective dela geamblac, apoi se coboara in turla pentru
www.dacoromanica.ro
166
CAPITOLUL VI
FORAJELE $1 EXPLOATAREA PETROLULUI
a sustine eel dintAiu o greutate numit purcel i suvetiul de manevrd, iar

cel de-al doilea macaraua necesarg ridicArii i manevrgrii coloanelor de
tuburi.
Pe tamburul troliului de lacrit se infaoara cablul de lacdrit a crui
lungime trebuie sfi depaeascA adncimea sondei. Acest cablu, dup.& ce
urea i trece peste o roat dela geamblac, roata de lacdrit, se coboard in
turla pentru a sustine lingura de noroiu sau de laccirit.
Lingura de noroiu sau de curAIat este un tub de tab% prevAzut la

partea superioar cu o toarta de care se leaga cablul, iar la partea inferioarfi
Fig. 31. A = arbor principal ; B, B1, B2 = roti de transmisie pe arborul principal; m = manivela; T1 = troliul de lacArit ; T2 = troliul de manevr; r1 i
r2 = cele douA rulouri de frictiune ; b = balansierul; a = capul de balansier;
1 = lantul; s = suveiul; c = aparatul de coborire ; d = biela; f = roata de ghidaj.
cu un clapet sau un ventil, care se deschide and lingura pa trunde in lichid

i se inchide cnd este scoasd afard. Lingura odatii extrasa se deeartg,
forlnd clapetul sau ventilul s se ridice.
Pe masura ce sonda avanseaz se adauge coloanei de tuburi cu care
gaura este cfiptuit cAte un element nou.
Coloanele de tuburi pot fi constituite din tuburi nituite sau din tuburi
ermetice. Cele dintaiu sunt formate din tabl de fier sau oIel de 5-6 mm.
grosime, curbate in forma de cilindru i cu marginile nituite. Tuburile de
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI - FORAJELE
I EXPLOATAREA PETROLULU1
167
tabla sunt preyazute la extremitatea superioara cu mansoane in care

intra si se nitueste extremita/ile inferioare ale tuburilor superioare. Coloanele ermetice sunt formate din tuburi sudate sau fara sudura, si se unesc
intre ele prin mufe i ghevinturi.
Coloanele de tabla se pot susTine pe pardoseala sondei prin niste inele
de oIel formate din doua buc4i, reunite si strAnse sub mansoanele tuburilor cu suruburi, inele care se numesc
farniere. Cele ermetice sunt susIinute
prin pene de olel cu din/i intr'un
inel cu deschizatura tronconica inel

care se chiama broascd.
Coloanele de tuburi se rnanevreaza
cu macarale cu 4, 5 sau 6 roate i cu

troliul de maneyra.
Toate elernentele formAnd aparatul
canadian sunt arzate pe postamente
Fig. 32.
Puree].
de lemn care se nurnesc capre. Exista

o capra a balansierului, una a arborului
principal si alta a celor doted troliuri.
Toate aceste capre pot fi solidare intre
ele i cu postamentul turlei ca la aparatul canadian-galitian, sau pot fi independente ca la aparatul canadian
tip rornnesc.
Avantaje ci inconveniente.
Fig. 33.
Macara (flaschenzug).
Un prim avantaj al
aparatului canadian este simplicitatea
construcciei i numarul redus al par-
Fig. 34. *arnierg.
Fig. 35.
Broasca, cu inel de adaus i panri.
care-I compun. Un alt avantaj, comun de altfel, tuturor sistemelor de foraj uscate e ca se poate face cu el o relativ bung recunoastere a terenului. Infine se poa te realiza cu el gauri de sonde
aproape verticale, ceeace, vom vedea, e dificil de realizat cu celelalte
%ilor
sisteme.
www.dacoromanica.ro
168
Principalul inconvenient al aparatului canadian e Ca nu-i ca-
pabil deck de avansari foarte slabe. In al doilea rand el necesita

pentru tubarea sondelor un numar mare de coloane i da loc la frequente accidente.
Sondajul canadian din ce in ce mai pu/in intrebuinIat astazi convine
numai sondelor de explorare i sondelor de exploatare cu adncime mica
i in terenuri mai mult slabe.
IV. Sondajul cu cablu

Aparatul Pensilvan
Descrierea instrumentelor fi aparatului. Am vazut ea inconvenientul

important al aparatului canadian este slaba avansare ce se obline cu el,
(in medic i pentru sondaje cu adancime medie 40-50 cm. in 24 ore).
Aceasta slaba avansare se datorete manevrelor de introducere i extragere
a garniturii de foraj, care se executa prin inprubarea i deprubarea

fiecarei tije, i frequentei ruperi a tijelor de sapa, mai ales cand se foreaza
in terenuri tari.
Pentru a remedia acest inconvenient se intrebuinIeaza, cand imprejurarile permit, sondajul cu cablu, numit i pensilvan, fiindca se pretinde
a fi fost pentru prima data intrebuimat in Statul Pensylvania din State leUnite ale Americei.
Caracteristica sondajelor cu cablu este inlocuirea tijelor printr'un cablu,
cateodata fabricat din sfoara de manila, cele mai de multe ori din fire de
oIel, cablu, care prin infaurarea i desfaurarea lui pe i de pe tamburul
unui troliu numit Cripac, ingadue introducerea i extragerea garniturii
de foraj in cateva minute.
Ca i la sondajul canadian, la sondajul cu cablu opera%ia de sapare
propriu zisd se executa cu o garnitura de foraj. In compunerea acestei

garnituri intra, insa, cateodata, un element in plus: o a doua 616 grea
mai scurta deck cea de deasupra sapei, aezata deasupra culisei. Aceasta
are de scop de a permite prin lovituri de jos in sus degajarea sapei in caz
and se gasete inIepenita in teren.
In afara de aceasta, garnitura de foraj pensilvana se deosebete de
cea canadiang prin forma i rolul reduciei. Aceasta la sondajul cu cablu
servete la reunirea cablului de garnitura de foraj, din care cauza are o
forma speciala.
0 alt deosebire a garniturii pensilvane de cea canadiana o constituie
trepanul insu. Dup.& cum se vede din figura, trepanele pensilvane sunt
drepte i cu bacurile foarte desvoltate. In Romania Ina se intrebuin%eaza
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI - FORAJELE .51 EXPLOATAREA PETROLULUI
169
la forajul cu cablu 0 sapa excentrica de forma descrisa la sondajul canadian.
Legatura intre cablu i ba-
lansier o face un instrument

care servete in acela timp de
aparat de scoborire i care se
numete f urubul de avansare.
Acesta e format din: dou'd laci
intre care se strange ,i se
fixeaza cablul cu ajutorul unui
urub ; dintr'o brellarei de care
falcile sunt suspendate (aceasta

bra/ara se poate invarti pe
Fig. 36.
Sape pensilvane.
extremitatea inferioara a urubului
propriu zis, prevazuta in acest scop

cu un cap i un rul-
ment cu bile); din

f urubul propriu zis,
lung de aproximativ
1 m. i avfind un
profil drepturighiu-
infine, dintr'un corp compus

din dot& braIe i o
mutelca in care 9urubul propriu zis se
poate inghiventa. In
timpul sapatului invartind urubul il
vom face sa se deslar
i,
Fl
Fig. 37.
.t. ig. 38.
Reductie pentru
cablu de manila.
Reductie pentru
cablu de otel.
ghiventeze i deci sa
Fig. 39.
$urubul
de avansare.
descinda impreuna cu cablul i garnitura de foraj suspendate de el.
www.dacoromanica.ro
170
CAPITOLUL VI - FORAJELE 41 EXPLOATAREA PETROLULUI
Balansierul pensilvan este aclionat de arborul principal al aparatului

prin manivela i biela ea i la aparatul canadian. Pe langa roata mare
de transmisie, arborul principal mai poarta pe el doua alte roti, una prevazuta cu sant pentru transmiterea micfirii crivacului de ridicare, i alta
prevazuta cu dini pentru transmiterea micarii printr'un lanc de Gal le
troliului de manevra situat la spatele turlei.
Indaratul arborului principal se aft& aezat al treilea troliu, cel de

lacarit. Pe arborul acestuia, in afara de tambur se mai afla o roan de
fric/iune. Printr'un joc de parghie arborul poate fi indepartat sau apropiat
aa incat roata de fric/iune sa vie in contact cu roata mare de transmisie
a arborului principal, aa incat micarea acestuia sa se transmita troliului
de lacarit.
Fig. 40. Arbor principal al Aparatului Pensilvan cu manivehi si 3 perechi de

rozete pentru fixarea celor 3 roti de transmisie.
Cablul de sapat, care, dupa cum am vazut, se and suslinut in timpul

forajului, intre falcile urubului de avansare, se ridica in turla, trece la
geamblac peste o roan zisa de manevra i se coboara apoi pentru a se
infaura pe tamburul crivacalui de ridicare.
Acesta e aezat langa peretele turlei opus balansierului i e format
dintr'un tambur, dintr'o roata cu ant care corespunde roii cu anc de
pe arborul principal i dintr'o math' de frana. Crivacul de ridicare este
pus in micare printr'o transmisie de cablu de arborul principal.
Inainte de inceperea sfiparii garnitura de foraj se afla suspendata la
40-50 cm. deasupra fundului sondei. Din cauza forei vii care rezulta
din micarea din ce in ce mai accentuata a balansierului i deci a garniturii
de foraj i cablului, acesta din urma se lungete din ce in ce mai mult

'Ana cand trepanul ajunge sa atinga pamantul cu o lovitura scurta i
energica. Acest soiu de sapare se numete cu geala intensa. In acela timp
se imprima cablului o micare de rota%ie intr'un sens i in altul pentru ca
trepanul sa poata sapa o gaura rotunda. Cand sapa nu mai atinge pamantul
se manevreaza urubul de avansare.
www.dacoromanica.ro
.51
EXPLOATAREA PETROLULU1
1.71
Introducerea In sond a garniturii de foraj se face prin manevrarea

cu mana a crivacului de ridicare. Cablul se desfsoar de pe crivac
prin propria lui greutate si aceea a sculelor atarnate de el, iar desfasurarea e moderat cu ajutorul franei. Pentru extragerea garniturii
de foraj se pune crivacul in legatur cu arborul principal prin cablul
de transmisie.
OperaIiunile de curtare a fundului sondei ca si operatia de tubare se
execut fiecare cu un troliu special in acelas chip ca si la sondajul canadian.
Avantaje ii inconveniente. Primul i cel mai important avantaj al

sistemului este reducerea considerabil a timpului necesar manevrei de
extragere si de introducere a garniturii de foraj. Un alt avantaj este marea
Fig. 41. Crivac de ridicare.
simplicitate a pieselor aparatului i usurin-ca de a le transporta in localitrqi

dificil accesibile. Trebuie infine de adugat c efectul util al trepanului
in forajul pensilvan e superior celui din sondajul canadian.
Inconvenientele sunt insa numeroase. In primul rand din cauza flexibilitacii cablului de sOpat, sondele sOpate cu aparatul pensilvan, deviazg
foarte deseori, ceeace d loc la dificultali de tubare, dar mai ales de exploa-
tare. In adevar, la sondele strambe, cablul de lacdrit frecand de pereIii

coloanelor le spinteca i cateodata provoaca chiar deschiderea apelor
izolate cu aceste coloane. Afar de aceasta, sapa se inIepeneste deseori, mai ales in terenurile plastice, ceeace d loc la instrumentaIie cateodata
foarte grele. Infine un inconvenient serios e cfi in caz de rupere a cablului,
operaIia pescuirii i extragerii lui e cu mult mai grea si mai nesigura ca
in cazul ruperii tijelor.
www.dacoromanica.ro
172
CAPITOLUL VI - FOIMJELE 1 EXPLOATAREA PETROLULUI
P'Alat*
-Aparatul pensilvan. Vedere geuerala; a = balansier; b = arbor principal

Fig. 42.
cu manivela i math.' mare de transmisie; c = troliu de laarit; d = troliu de manevr ;
e = surub de avansare ; f = crivac de ridicare.
www.dacoromanica.ro
.51
EXPLOATAREA PETROLULUI
173
V. Sondajul Hydraulic percutant cu suspensiune prin resorturi

Aparatul Raky
Descrierea instrumentelor i aparatului. Ceeace caracterizeaz4 toate
aparatele hydraulice este modul in care se executd cu ele operaiia de
curalire a fundului sondei. Dupg cum s'a spus deja, la aceste aparate,
operaiia de cufalire se face in acela timp cu cea de spare i se execut
printr'un curent de apfi noroioasA, care, introdus prin tije i garnitura
Fig. 43.
Sape drepte hydraulice.
Fig. 44.
Sape excentrice hydraulice.
de foraj iese prin spa/iul dintre tije i coloana de tuburi sau invers. In
primul caz curentul se numete direct, in al doilea caz se numete indirect
sau invers. Evident, pentru ca opera/ia de curIire sift fie posibild trebuie
ca tijele i garnitura de foraj sa fie gaurite. Aceasth garnitura de altfel,
este constituit din aceleai elemente ea i la sisternele deja descrise,
afar% de culis care lipsete.
Sapele hidraulice au cam aceleai forme ca i cele canadiene, numai
ca' sunt traversate axial de un canal circular care debueazh sub umerii
lor i in tot cazul deasupra thiuu1ui lor. Ele sunt drepte sau excentrice i au dimensiunile in raport cu diametrele coloanelor prin care sunt
introduse.
In general sapele hydraulice avnd de suportat eforturi superioare
sunt mai robuste ca cele canadiene.
www.dacoromanica.ro
174
CAPITOLUL VI - FORAJELE I EXPLOATAREA PETROLULUI
Tija grea are diametrul calibrului sapei i e perforata axial pe tooth

lungimea ei pentru circulaIia curentului de apa. Lungimea e de 8-10
metri.
J
--
...
Fig. 46.
TijA grea
hydraulica.
Fig. 48.
Aparatul Raky. Vedere genera%
Nimic deosebit de spus despre reduclie, al crui rol e de a face transiIia

dela ghevintul tijei grele la cel al tijelor
1.
de sondaj.
Tijele sunt evi Para' sudur cu pereii
de 6-8 mm. grosime, diametrul exterior
intre 11W-2h/2", ingropte la ambele

capete i prevzute cu ghevinturi cilindrice sau foarte uor conice. Lungimea
L
Fig. 47.
Fig. 45.
lor e de regula 7,50 m. Tijele sunt reunite
Reductie
Tij de sondaj
Intre ele prin manoane.
hydraulica.
hydraulicA.
Coloana de tije se terrain& la partea
superioara cu un instrument al carui rol
e de a lega tijele de pompa de injecTie a apei noroioase i totodatfi
de a le ingadui o micare de rotacie In acela timp cu cea de ridicare

coborire. Acest instrument este capul de injectie.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI - FORAJ.ELE J EXPLOATAREA PETROLULUI
1.75
Tijele sunt suspendate la balansier printr'un dispozitiv elastic.

Acest dispozitiv la aparatul Raky este format dintr'o serie de resorturi
spirale aezate intre doled grinzi orizontale. Balansierul este suspendat de
grinda superioara prin intermediul a doua tije terminate cu ghevinturi
identice, dar al caror sens de filetaj este invers. Ghevinturile patrund In
doua piuliVt care prezinta la exterior un angrenaj helicoidal. Un urub
helicoidal angreneaza cu cele doua piulie i de oarece acestea sunt cu
totul identice, prin invartirea urubului intr'un sens sau altul, tijele se
ridic i se coboara in acela timp i de aceea lungime ridicand sau coborind balansierul suspendat de ele.
Balansierul este de lemn. La un cal:oat el suporta in timpul sapatului
ansamblul tije-garnitura de foraj prin intermediul aparatului de scoborire,
iar la celalalt capat el este prevfizut cu o bielfi, care se leaga de un arbor
cotit pus in micare, prin roi dincate, de arborul principal al aparatului.
Aparatul de scoborire, care se chema
i cheia lui Raky este format din doua
coliere C., i C2, in care stau doi antine/i F, i F2. Acetia pot strange intre
ei tija de foraj prin manevrarea a doua
perechi de uruburi V, i V2.
Colierul inferior sta pe extremitatea
balansierului, intr'un fel de farfurie metalica. Cel superior se gasete in contact
cu cel inferior prin intermediul a patru
suporturi S. Acestea sunt introduse in
nite alveole, in fundul carora exista

nite resorturi. Gaud cusineii colierului
superior nu sunt strani pe tija, cele
Fig. 49.
Schema aparatului
de scoborire.
doug cohere sunt men/inute la distanta din cauza resorturilor.

De regula cusineii celor doua coliere sunt stranse i acestea se gfisesc in
contact. Dace.' vroim ca tijele sfi descinda vom incepe prin a slabi F1.
Colierul superior va salta in lungul tijei de o lungime egala cu jocul

resorturilor R, vom strange in urrna pe F, i vom slabi pe F2. Resorturile
vor fi comprimate i tijele se vor scobori de aceeai lungime.
Garnitura de foraj, tijele, aparatul de scoborire, balansierul, biela,
arborul cotit servesc la executarea operaIiei de sapare propriu zisa. Aceasta
se face punand roata de transmisie a arborului principal in legfitura cu

roata rnotorului. M4carea arborului principal se va transmite, prin angrenaj de roti dintate, arborului cotit, care va provoca oscila/iile balansierului i deci ridicarea i coborirea garniturii de foraj.
OperaIia de introducere i extragere a acesteia, ca i operalia de tubare
se executa cu ajutorul unui troliu ac/ionat de arborul principal prin

www.dacoromanica.ro
176
CAPITOLUL VI - FORAJELE .FI EXPLOATAREA PETROLULUI
mijlocirea unui arbor intermediar. Micarea se transmite printr'o serie de

roli dinTate comandate prin parghie dela locul maestrului sondar.
La aparatul Raky tamburul troliului de manevrA este divizat in dota
parti, una, cu diametru mai mare, servind la introducerea i extragerea
garniturii de foraj i alta, cu un diametru mai mic, servind la infdurarea
cablului macaralei.
Opera Oa de curalire a fundului sondei se executa, cum s'a spus deja,
printr'un curent de apa noroioas, care se introduce in sondA cu ajutorul
pompelor de noroiu.
Acestea se claseaz, dupd felul cum sunt acIionate, in: pompe de abur,
and sunt micate direct de abur i in pompe de transmisiune, cnd micarea
lor se realizeazd printr'o transmisie dela un motor, in general, electric.
Pompele de abur au de obiceiu pistoanele de abur i de noroiu pe aceleai
tije i sunt sau simple sau de tipul Duplex. Cele de transmisie sunt mai
intotdeauna verticale i cu dot& sau trei corpuri de pornp.
Trebuind sa. aspire i sa' imping un lichid noroios i care conIine adesea
fragmente de rocd, supapele pompelor de noroiu trebuesc construite

dimensionate 9i aezate in consecinfd.
Presiunea de regim a acestor pompe variaza, evident, cu adncimea
i cu viteza ce vroim a da curentului ascendent, dar de obiceiu variaz6
intre 15-40 atm.

Pomparea se face dintr'un basen impar/it in mai multe compartimente. Acest basen se numete basen de decantare, pentrucd inainte de a
ajunge la pomp-, apa noroioas, ieit din sonda, trece prin cAtevh cornpartimente unde se decanteaza.
Legtura dintre Teava de impingere a pompei i. capul de injecIie se
face printr'un tub de cauciuc nurnit furtun.
Avantaje f i inconveniente. Avantajele aparatului Raky sunt cele ale
tuturor aparatelor hydraulice. Permite curaIirea continua a fundului

sondei in timpul saparii ; permite, din cauza suprimarii culisei, un numr
de batai la balansier mai mare ca la sistemele uscate i garnituri de foraj
mai grele ; infine, permite tubarea sondelor dupa ce toat gaura a fost
forat i nu pe msura executArii ei ca la sistemele uscate. Aceasta din
cauza curentului de noroiu care umple coloana i impiedeca atfit prin

greutatea cat i prin aqiunea lui mecanich pere/ii gAurii sA se surpe. Acest
avantaj e foarte important ; el se traduce printr'o mai mare economie de
coloane i de diametre i printr'o mai mare sigurama in executarea inchiderii apelor.

Inconvenientele apar indat ce sondele sapate cu acest aparat ajung
la adfincirni mai mari i se evideMiaza prin ruperi frequente de tije. In
adevr suspenziunea elastic prin resorturi nu amortizeaza suficient
reacIiunea izbirii trepanului. Un alt inconvenient rezula din modul cum
www.dacoromanica.ro
FORAJELE $1 EXPLOATAREA PETROLULUI
CAPITOLUL VI
177
se realizeaz operacia de scoborire a tijelor in timpul sfipatului. Dei

ingenios construit, aparatul de scoborire la acest aparat e greu de manipulat i d loc la accidente.
Se poate spune despre aparatul Raky c e o main capabila s ob/ie
avansari comparabile cu ale altor sisteme hydraulice percutante in terenuri omogene i de duritate medie. In altfel de terenuri i la adncimi
mai mari rezultatele sunt inferioare celor ale aparatelor gen Aliana de
exemplu.
VI. Sisteme hydraulice percutante cu suspensiune prin cabluri

Aparate gen Alianta
Descrierea instrumentelor fi aparatelor. Aceste aparate se numesc in
cara noastra de gen AlianIa, duph numele intreprinderii de foraj care le-a
introdus. Ele provin din Germania, unde brevetul primitiv a fost luat
de inginerul Meyer din Duisburg. Ele se caracterizeazA prin:
a) Modul de suspendare a garniturii de foraj care se face prin cablu ;
b) ExistenIa a dou balansiere dintre care unul situat in varful

turlei ;
c) Existenla unui cilindru, zis compensator destinat
sfi
acumuleze
in timpul cursei descendente a tijelor o parte din energia produsa

prin accelerarea masselor pentru a fi redatfi balansierului la cursa
ascendent.
OperaCiunea de sapare propriu zisfi se executfi de acest aparat cu ace-
leai scule i instrumente ca i de aparatul descris anterior. Sapa, tija

grea, reduccia i tijele nu se deosebesc de cele deja descrise deck prin
dimensiuni. Coloana de tije ins nu este suspendat direct pe extremitatea
unui balansier, ci prin intermediul capului de injecIie i al unui cablu,

care este cablul de beitaie.
Capul de injeclie, construit, dealtfel, pe aceleai principii ca i

cel dela aparatul Raky, va fi inghiventat la coloana de tije i va fi
suspendat prin nite brace de un suveiu cu math' suscinut de cablul de
btaie.
Acesta, dupa cum arat figura 50, este legat cu un capat de extremitatea unui mic balansier 1)1 situat in vfirful turlei, se scoboara pentru a
trece pe roata cu anc a suveiului de manevr, se Tidied pentru a trece
peste o a doua roat cu anC, deobiceiu suscinuta de acela ax ca i balansierul b1 i infine, se coboar din nou pentru a se infura pe tamburul
troliului de manevre.
Emil Severin: Petro!ul
www.dacoromanica.ro
12
178
Cellalt capa't al balansierului b1 este legat de extremitatea unui

al doilea balansier b2, acesta actionat printr'o bielfi de un arbor cotit
in legtura prin angrenaj de roti dintate cu arborul principal al aparatului.
Micarea arborului principal se transmite arborului cotit si deci provoac'd oscilaiile balansierelor b, i b,. Osci1aiile acestui din urmfi balansier
provoac ridicarea si caderea garniturii de foraj.
Miscarea de coborire a acesteia in timpul s'apatului are loc foarte simplu
prin destAsurarea cablului troliului de manevr. In acest scop frAna
troliului poate fi slabita si strAnsg printr'un dispozitiv comandat de o
tije i un volan la dispozitia maestrului sondor.
Balansierul b, este in legatur nu numai cu balansierul b1 din varful
turlei 1 cu arborul cotit ci si cu pisto4
nul cilindrului de compensare, care la
rndul lui e in coinunicatie fie cu con-
ducta de abur fie cu un rezervor de

aer comprimat. Fluidul elastic admis
in cilindru formeazA tampon 0 serveste
de acumulator de energie in timpul

cursei descendente a garniturii de foraj.
Garnitura de foraj si tijele, capul
de injectie, cele doug balansiere, cablul
de bataie, arborul cotit si arborul principal sunt partile din aparat care servesc
la operatia de sApare propriu zish".
Operatia de introducere si extragere
a garniturii de foraj, precum si tubajul
Fig. 50.
Schema aparatului
de cobortre.
se execut cu acelas troliu de manevr, de pe care ins6 se desfsoar

cablul de btaie pentru a se infsura,
dup nevoie, fie cablul de manevr fie

cel al macaralei.
Ca si la aparatul Raky, troliul de manevr este pus in miscare de arborul principal prin mijlocirea arborului intermediar i a unei serii de roti
dintate. Diverse acuplamente cu gbiare sau de frictiune si diverse dispozitive, comandate prin pfirghii dela locul maestrului sondor permit micarea mai repede sau mai inceat a troliului de manevr precum si oprirea
lui. Aparatul este deasemeni inzestrat cu un dispozitiv de rgsturnare a

mersului.
Operatia de cufaIare a fundului gaurii se face ca si la toate aparatele

hydraulice cu pompa de injectie, de abur sau cu transmisie, verticala sau
orizontald, cu un singur corp de pompa, doua sau trei.
www.dacoromanica.ro
.51
179
In /ara la noi exista diverse aparate gen Alianta, care se numesc,

dupa numele intreprinderilor constructoare: Wirth, Peine, Trautzl, Union,
Buna Sperama, Foraky, Lemoine, etc. Aceste aparate nu se deosebesc
prin ceva esenia1, ci numai prin modul de aranjare a parlilor ce le

compun.
Aparatele gen Alianta sunt mainile de sondaj percutante cele mai

perfec/ionate. Se ob/ine cu ele, avansari superioare tuturor celor oblinute
cu alte aparate de sondaj percutante, dar inferioare celor oblinute cu aparatele rotative americane de care vom vorbi mai departe.
Fig. 51.
Aparat gen Alianta Wirth, Erkelenz
Avantaje i inconveniente. Principalul avantaj al acestor aparate este

modul cum se realizeaza la ele suspenziunea garniturii de foraj. Suspenziunea prin cablu permite cel pu/in acela numar de batai la balansier ca
i cea prin resorturi, dar cu o mai mica oboseala pentru tije. Un alt avantaj
e recuperarea energiei datorite accelerarii garniturii de foraj i tijelor.
Infine aceste aparate se remarca prin simplicitatea dispozitivului lor de
descindere, care se reduce la o simpla frina.
In schimb, la a dancimi mai mari, ruperile de tije devin frequente, iar
manevrele din cale afara de lungi fac aparatul neeconomic.
www.dacoromanica.ro
12*
180
VII. Sondajul Rotativ

Sondajul rotativ de explorare ; sondajul cu diamante
Descrierea instrumentelor fi aparatului. Am vazut ea dezagregarea

rocii se poate ob/ine 0 in alt mod deck prin izbirea pe fundul sondei a
unui corp greu 0 asculit i anume prin roaderea rocei cu ajutorul unor
instrumente speciale.
Forma acestor instrumente depinde de seopul urmarit. Daca se cauta
in primul loc cercetarea naturii straturilor, instrumentul de sapat trebuie
sa permita extragerea de probe din aceste straturi. Asemeni instrumente
au forma unor coroane de o%el, goale in interior, prevazute pe fala lor

inferioara cu dinli sau cu insegii de diamante. Coroanele cu dimi servesc
la extragerea de probe (carote) in terenuri compacte 9i moi, cele cu inserIii de diamante in terenuri &are.
Dispozitivul de sapat, corespunzator garniturii de foraj dela
sistemele percutante, se compune din : coroana, niplul purteitor de
carotel, tub carotier propriu zis, la care se inurubeaza deseori un tub
pentru nisip.
Coroana e un cilindru de old cu pereIii groi prevazut, pe fa-ca inferioara
cu dinli sau cu inserIii de diamante, iar pe feIele interioara 0 exterioara

cu nite canale pentru uurarea circulaciei apei in timpul rotaIiei. Diamantele intrebuimate la sondaj sunt din cele defecte sau diamante negre
(carbonuri), care au o valoare mult inferioara celor incolore sau altfel
colorate. Ele se fixeaza pe faTa inferioara a coroanei sau prin sertisaj,
ca la bijuterii, sau prin presare in nite crapaturi ale metalului, sau
aeoperindu-le cu metal prin procedeul galvanoplastiei. In acest din
urma caz coroana se uzeaza de roca 'Ana and varfurile diamantelor

apar in relief.
La coroana se inghiventeaza niplul purtator de carata, care
este un tub
a cfirei
fa-Va
inferioara este conica.
In acest tub se
poate rnira o lamei resort, avand curbura interiorului tubului. Aceasta

lama prezinta pe faIa interioara cfiteva creste, care servesc pentru
a permite circulaIia curentului de apa i la fixarea lamei de carota,
and niplul i coroana se invartesc. Se InIelege ea daca se va im-
prima niplului un efort de traqiune, lama resort va strange din ce

in ce mai mult carota, pang and la un moment dat aceasta se va rupe
de baza ei.
Deasupra niplului purtator de carota se inghiventeaza tubul carotier
propriu zis, care e un simplu cilindru de oIel. La el se inqurubeaza tijele
de rotaVune.
www.dacoromanica.ro
C A PITOLUL VI
FORAJELE V EXPLOATAREA PETROLULUI
181
Cateodata tubul carotrier e prevazut cu un alt tub deschis la partea

lui superioara, in care se depoziteaza fragmentele de teren, ce nu pot fi
ridicate pang la suprafaIa de curentul ascendent.
Tijele de rota/iune sunt suspendate in diverse moduri, chip& felul aparatelor respective. In general, la sondajele cu diamante se urmareste ca
o parte din greutatea tijelor sa fie echilibrata, astfel incfit ele sa nu apese
pe fund cu o greutate capabila sa provoace smulgerea diamantelor. Exist&
aparate la care echilibrarea se face hydraulic, la altele ea se face prin contragreutali.
411
Fig. 52.
Coroan5 cu diamante. Lama resort. Niplul coroanei.
Micarea de rota/ie se realizeaza printr'un angrenaj de doua ro/i din/ate din care una este solidara cu tijele i cealalta cu arborul motor. In
timpul saparii, ca i la toate aparatele hydraulice, circula prin tije si coroana un curent de apa, care spar& fundul sondei i faciliteaza avansarea.
Fig. 53.
CArut de rotatiune.
Avantaje i inconveniente. Avantajul principal al sistemului, mai ales

al forajului cu diamante, e ca el permite, mai bine ca oricare altul, recunoasterea terenurilor, atat din punct de vedere petrografic cat i paleontologic. Deasemeni el permite traversarea, in condiliuni avantajoase, a
rocilor foarte dure, greu de traversat cu alte sisteme.
Inconvenientul, mai ales al sondajului cu diamante este preIul ridicat
al acestora.
www.dacoromanica.ro
182
CAPITOLUL VI
FORAJELE .FI EXPLOATAREA PETROLULUI
VIII. Sondajul Rotativ de Exploatare

Aparatul Rotativ American
Descrierea instrumentelor fi aparatului. Acest aparat e de origin&
fost introdus acum vreo 20 ani. In
timpul din urma el a capatat atat In America cat i la noi o extensiune
americana. In Romania el a
extraordinara, din cauza marei lui iuIeli de avansare, care in terenuri

favorabile, poate atinge i chiar depai 100 metri in 24 ore. Astfizi
sonde de 1200-1500 metri adancime se pot sfipa cu acest sistem de foraj
in 20-30 zile.
Trebuie sa adaugam insa ca in terenuri neomogene, dure i foarte
inclinate, itqeala de avansare a aparatului rotativ se reduce mult i
uneori devine comparabila celei obtinute cu aparatele gen Aliarrta de
exemplu.
Operaiia de sapare propriu zis se realizeaza la aparatul rotativ american cu sapd rotativd. Dupa natura terenurilor in care se sapa acest instru-
ment poate fi in forma de coadd de pefte, sau o sapd cu

discuri sau infine o sapd avand la baza nite rulouri cu dinti.
Cea rnai frequent intrebuiniata e insa sapa in forma de
Fig. 54.
Sapa rotativa
In forma
de coad
de pepe.
coada de peste.
Instrumentul de sapat se inqurubeaza la tijele rotative
prin intermediul unei reducIii (drill collar). Tijele sunt Ievi
Lira sudura cu extremitajile ingroate in lungime normal&
de 7-7,50 m. Ele se reunesc prin manoane.
La adncimi mari, operaiiunea de introducere i extra-
gere a instrumentului de sapat ar dura foarte mult, daca

tijele s'ar inuruba i deuruba bucata cu bucata. Pentru
a scurta insa manevrele se obinuete a se introduce i
scoate tijele in pasuri de 2, 3 i chiar 4 bucaci, adica in lun-
gime de 15, 22 sau 30 de metri. Se obinuiete deasemeni a se da manoanelor
de impreunare a pasurilor intre ele forme speciale i dimensiuni superioare

manoanelor obinuite. Pe de alta parte, ca introducerea i extragerea pa-
surilor in lungime atat de mare sa fie posibila, se dau turlelor sondelor

rotative inallimi suficiente de 30, 40 i chiar 50 de metri.
Tijele rotative sunt suspendate in timpul forajului la o macara prin
mijlocirea capului de injectie, care are acela rol ca i la sistemele hydrau-
lice percutante. Macaraua este ac%ionata printr'un cablu de troliul de

maneyed.
Micarea de rotnliune a tijelor se realizeaza printeun mecanism numit

masa rotativd. Acesta este format dintr'un disc superior i un inel suport
www.dacoromanica.ro
183
inferior. Discul se poate invrti pe inelul suport care e fix. Micarea este
facilitati de nite rulouri conice sau de un rulment de bile aezate intre
disc i suport.
Discul este prevazut pe marginea felei sale inferioare cu o coroana
cu dinIi, care angreneaa cu un pinion fixat la extremitatea arborului

motor.
Discul prezinta la mijloc o deschidere care permite introducerea in

sonda a tuburilor 9i tijelor de foraj. Acestea sunt suslinute de un inel cu
pene. Antrenarea tijelor la micarea de rotaliune se face de discul superior
printr'un dispozitiv special de antrenare, format din dou piese, care lash'
T
'"'7,77
L.
WF4_1_ .SUPPLs;( CO.
Fig. 55.
Mas rotativ5.
intre ele o deschidere patran. In aceast deschidere se angajeaza i poate
luneca o tij cu sec-ciune patran, lung4 de 8-10 metri, care se inghiventeald la extremitatea superioara a garniturii de tije rotative.
OperaIiunea de introducere i extragere ca i cea de descindere in
timpul forajului se face cu macaraua i cu troliul de mansard.
Acesta e format dintr'un tambur 9i din dou roli de Milk' fixate pe un
arbor susIinut in clout* lagare, aezate pe montanIii unei capre. Pe acest
arbor stau dou, sau chiar trei roTi de diferite diametre, prevazute cu dinii,
roli care, in chip obipuit sunt libere pe arbor, dar fiecare din ele poate
deveni solidar cu el la micarea de rotaiie printr'un acuplament cu ghiare.
Aceste roli sunt legate prin lanIuri de Galle cu alte ro/i corespunztoare, fixate pe un alt arbor situat deasupra troliului de manevr i care
www.dacoromanica.ro
184
CAPITOLUL VI
FORAJELE .$1 EXPLOATAREA PETROLULUI
se numete arborul intermediar. La ro/ile de diametru mare de pe arborul

troliului corespund roli cu diametru mic pe cel intermediar i invers.
Aceasta in scopul de a putea ob%ine pentru troliu diferite viteze necesare
execution diferitelor manevre.
In afar& de ro/ile deja descrise mai exista pe arborul intermediar cel
puiin cloud altele ; una in leghtur cu roata mainii de abur, i alta in

legatura cu roata conducatoare a arborului motor al masei rotative.
u.T. co.
y.
IDEAL
-4 A
Fig. 56. Troliul de manevrare
arborul intermediar.
Aceastfi din urm a. roan e 0 ea liber pe arbor i nu devine solidan cu el

decat prin manevra unui acuplament cu ghiare.
Pentru executarea manevrei de introducere a tijelor in sonda, arborul
intermediar fiind in mirare i roata de pe arborul mesei rotative fiind

liber, se cupleaza roata de diametru mic a troliului. Cu ajutorul unui elevator i al macaralei se introduce i se inghiventeaza unul la altul, pasurile
de tije, coloana de tije fiind susIinute cu dispozitivul de susTinere al mesei
rotative. Cfind trepanul a ajuns la cilIiva metri deasupra fundului se
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
FORAJELE .51 EXPLOATAREA PETROLULUI
185
inghiventeaza tija cu secliune patrata si dispozitivul de suslinere este

inlocuit cu cel de antrenare. Se decupleaza troliul de manevra si se cupleazfi
masa rotativa. Miscarea de rotaliune a tijelor si a instrumentului de sfipat
incepe. Pe mhsura dezagregarii terenului se slfibesc frAnele troliului, ceeace
provoaca desffisurarea cablului si deci descinderea tijelor.
In acela timp se pompeaza prin furtunul de cauciuc si capul de injeciie
un curent de apfi noroioasfi, care antreneaza detritusul format la fund

si-1 aduce la suprafaIfi, unde se decanteaza in basenurile de decantare.
OperaIia de tubare se executd ca si la toate sistemele hydraulice. E

de observat cA la tubarea sondelor sfipate rotative se intrebuin/eaz
in America si cele mai de multe ori si la noui tuburi cu mansoane separate,
care pe langa alte avantaje au si pe

acela de a se putea manevra mult
mai repede.
Avantaje fi inconveniente. Principalul avantaj al sistemului este
remarcabila iuleald de avansare ce
se poate obcine cu el, mai ales in

terenuri relativ slabe si omogene.
Aceasta iulealfi rezult, in primul
loc, din felul cum se produce dezagregarea rocei, dar si din perfec/iunile aduse aparatului, sub raportul
scurtArii manevrelor. S'a ajuns astfizi
la o mecanizare a celor mai
multe manevre, ceeace pe lfinga mai
multi iulealfi le & si o mai mare

si guran/a.
Aparatul rotativ american este

din aceasta caued singurul cu care se Fig. 57. Aparatul rotativ american.
Dispozitie generala.
poate ajunge in bune condiOuni technice si economice la mari adfincimi.
In Statele-Unite ale Americii se realizeazfi cu sistemul rotativ sonde pentru
petrol de peste 2500 metri adfincime. La noi in iara s'a atins cu acest
sistem 2000 metri adncime.
Inconvenientele aparatului apar mai ales cfind se sapA la mari adfincimi
in terenuri neomogene, foarte incliriate, cu alternante de straturi moi si

tari. In asemenea terenuri sistemul rotativ are ca efect deviarea sondelor
dela verticalfi, facerea de gfiuri strfimbe, care, dupa cum se stie, sunt greu,
daca nu chiar imposibil de tubat si foarte greu de exploatat.
Un alt inconvenient al sistemului e cfi el nu comporta intrebuintarea
multor coloane. Pentru ca o gaura sfipat rotativ sfi se poatfi tuba e nevoie
www.dacoromanica.ro
186
CAPITOLUL VI - FORAJELE ,FI EXPLOATAREA PETROLULUI
ca diametrul ei s& fie mult mai mare ca al coloanei cu care va fi tubata.

In regiunile unde avem de exploatat succesiv o serie de straturi separate
prin straturi aquifere ce trebuesc izolate, unde deci e nevoie de multe
coloane, sistemul de foraj rotativ nu poate conveni.
Izolarea apelor in sondajele pentru petrol

Genera litdfi. Ape le existente in scoarla p&mantului sunt de dou feluri:
ape alimentate de precipitaIiile atmosferice sau de cursurile de apa dela

suprafaia i ape care nu au, sau mai bine zis nu mai au, legatura cu apele
dela suprafaTa. Aceste din urma se numesc ape fosile sau veterice. Cele
dintaiu sunt in general dulci, cele din urma sunt intotdeauna sarate.
Caracterul celor dintaiu e Ca sunt in continua circulaiie dela suprafaVa spre un nivel ultim care e nivelul marii ; caracterul celor din
urma e c sunt intr'un repaos relativ, sustrase fiind circulaIiei prin
scufundarea sub nivelul marii a straturilor care le corgin. Scufundarea acestora s'a facut in timpuri geologice, cu ocazia increlirii
scoarIei pamantului.
In regiunile petrolifere apele sarate, veterice, sunt in genere intercalate
intre diferitele orizonturi de petrol, dar, de sigur, se gasesc i in stratele
petrolifere, ocupand fundul sinclinalelor in timp ce petrolul ocupa varfurile i flancurile anticlinalelor.
Apele, fie dulci, fie sarate, pot avea o influema pernicioasa asupra
petrolului. Aceasta influenca apele o exercita mai ales prin presiunea lor,
care e cu atat mai mare cu cat nivelul lor hydrostatic, fala de stratul de
petrol, este mai important. Sub aceasta presiune petrolul este sau alungat
din zona de influenla a sondelor, sau este transformat intr'o emulsiune,
fara intrebuinlare industriala, ap numita borforoaga. 8i intr'un caz i
altul zacamantul este gray compromis, daca nu pierdut cu desavarire.
Se vede de aici necesitatea i importama mare in arta sondajului a izoldrii
stratelor de apei de zdceirnintele de petrol.
Ne putem pune intrebarea: in ce chip se poate produce inundarea

unui zacmant de petrol?
In primul loc zacarnantul poate fi inundat cand se ajunge la el cu apele
superioare neizolate sau, cum se mai zice, cu apele deschise. El se poate
deci inunda prin neizolarea stratelor.aquifere superioare lui in seria stratificaliei. Un asemenea mod de inundare se poate numi direct.
In al doilea rand inundarea unui zacamant de petrol poate avea loc
indirect, adica prin neizolarea unor straturi aquifere inlerioare lui in seria
stratificaliei. De exemplu: s'a exploatat un strat de petrol i s'a mers cu
sapa mai jos in cautarea unui al doilea strat de petrol. Dar inainte ca acesta
sa fie gasit s'a intalnit un strat aquifer cu un nivel hydrostatic superior
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL VI - FORAJELE .f/ EXPLOATAREA PETROLULLII
187
primului strat de petrol inteilnit. Daca acest strat aquifer nu va fi izolat

apa va patrunde in stratul de petrol si-1 va inunda.
In aI treilea rand inundarea poate avea loc prin distrugerea naturala
sau accidentala a izolarii realizate. Distrugerea naturala poate fi rezultatul influenIei unor anumi/i agenci interni fie asupra coloanelor de tubaj,
fie asupra materialelor cu care s'a realizat izolarea ; iar printre cauzele
accidentale vom cita: turtirea, deviarea sau strambarea coloanelor de
izolare, spargerea sau perforarea lor accidentala, precurn si sectionarea lor
in timpul exploatrii din cauza frecarii cablului de lacarit.
In al patrulea rand, inundarea unui zacamnt de petrol poate fi datorita
faptului cd inchiderea apelor superioare nu s'a fdcut la toate sondele dintr'o
regiune in acelaf strat, ci in strate deosebite Entre care existei strate permeabile.
Sa presupunem intr'adevar ca o sonda a inchis apele inteun strat A,

dupa care a mers cu o coloana la stratul de petrol. 0 a doua sond4 a inchis
aceleasi ape inteun strat B, inferior stratului A, dupa care a mers si ea

cu o coloana la stratul de petrol. Daca intre stratul A si stratul B exista
un strat permeabil C, se vede usor ca apele dela a doua sonda vor imbiba
stratul C si se vor scurge in prima sonda, inundand stratul de petrol.
Infine exista o inundare naturald, aceea care rezulta din patrunderea
apei in stratele de petrol pe calea afleurimentelor sau and apele din sinclinal se ridica si patrund in zona petrolifera din cauza scaderii tensiunii
acestei zone.
Elementele principale ale unei inchideri de apei. Metodele de izolare.

Elementele principale ale unei Inchideri de apa sunt: terenurile proprii
izoldrii apelor, coloanele de izolare, precum i anumite substano care leagei
in chip impermeabil coloanele de teren, in special cimentul.
Terenurile proprii izolarii apelor sunt: marnele, argilele si gresiile ;

coloanele de izolare sunt constituite din tuburi ermetice cu sau fara sudull, iar in ce priveste cimentul, el, cum se stie, e un amestec calcinat,
in care intra ca elemente principale oxidul de calciu (Ca 0), bioxidul de
siliciu (Si 02) ,i oxidul de aluminiu (Al2 03). Acest amestec, macinat fin,
are proprietatea de a se inchega cand e amestecat cu apa si de a se intari
pentru a forma bloc impermeabil.
Metodele de izolare a apelor in sondaj se pot imparci in doua categorii:
metode in care legatura dintre coloanele de izolare si teren se face prin

contact direct, cat mai intim si mai perfect si metode in care legatura dintre
coloane si teren se face in chip indirect, prin intermediul unei substame

strAine: ciment, garnituri etanse: fibre vegetale, cauciuc, etc.
Oricare ar fi metoda intrebuincata ea va trebui sa OA in vedere:
a) Prepararea materialelor necesare izolarii apei ;
b) Prepararea gaurii ;
www.dacoromanica.ro
188
CAPITOLUL VI - FORAJELE .5.1 EXPLOATAREA PETROLULUI
c) Executarea operaliei de inchidere a apelor ,i eventuala sa cornplectare 9i asigurare ;

d) Facerea probei.
Izolarea apelor prin presare sau prin contact direct intre coloanei fi teren.
Aplicarea acestei metode de Inchidere este condi/ionata de gasirea, la oare-
care distanIa, nu prea mare 1nsa, sub stratul aquifer, a unui strat de
marna sau argila, suficient de gros 0 suficient de plastic.
Indata ce un asemenea strat a fost atins, sapa excentrica se inlocuete
cu un trepan drept de o lalime sensibil inferioara diametrului coloanei de
izolare, cu care se traverseaza stratul de argila sau marna. Gaura este in
urma largita pe toata sau pe o parte din lungime pna la un diametru potrivit pentru a se presa in ea sabotul coloanei de inchidere. Largirea se face
sau cu o sapa dreapta de laIimea necesara, sau cu largitorul. Dupa ce

gaura este curacata de noroiu, presarea coloanei se executa prin manevre,
ridicare i lasare in jos, pfina la refuz.
Contactul direct al sabotului coloanei cu terenul cfind acesta este suficient de plastic i suficient de rezistent i cnd operaIia este bine exe-
cutata, constituie o 1nchidere destul de bur& pentru ape cu nivel

hydrostatic nu prea ridicat.
Uneori and stratul de marna sau argila in care urmeaza sa efectuam
inchiderea nu-i suficient de plastic, sau cnd avern motive sa credem
ca gaura n'a fost tocmai bine executata, umplem aceasta gaura cu marna
plastica introdusa din afara pe care o batem bine cu maiul 9i in urma
presam in ea coloana de inchidere.
Continuarea saparii se face dupa ce in prealabil s'a introdus coloana
urmatoare.
Izolarea apelor prin cimentare. Terenul propriu cimentarii este gresia,
cu care cimentul se leaga in perfeete condifiuni. Obinuit coloana se araza
pe un strat de gresie care a fost traversat cu o gaura al carei diametru e

cu pufin mai mare ca sabotul coloanei urmatoare celei de cimentare.
Aceasta gam% este in urrna largita pe o parte din lungimea ei la un diametru cu pulin mai mare ca al sabotului coloanei de Inchidere. Se formeaza astfel in stratul de gresie un soiu de prag pe care coloana de inchidere se va aseza dupa ce cimentul a fost introdus.
Metodele de inchidere a apelor prin cimeniare difera dupa cum aceasta
se executa cu sau pa presiune.

Mid e vorba sa izolam ape superficiale la mici adncimi deobiceiu
cimentarea se face fdril presiune. Dupa ce gaura a fost preparata, coloana
de izolare este ridicata dela fundul sondei cu 8-10 m., i. in spaciul astfel
descoperit se introduce de afara amestecul de ciment i. apa in proporcie
potrivita. Coloana este lasata apoi pe stratul de gresie sau presata intr'un
strat de marna sau argila plastica. Se va inchide astfel in spatele coloanei
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
PORAJELE $1 EXPLOATAREA PETROLULU1
189
un inel de ciment de 8-10 m. inalcime, care, dup ce va face prizti
si
se va Inthri va constitui legatura etans intre coloanfi si teren.

Pentru ca cimentul din interiorul coloanei sA nu faca si el priz se obisnuieste, dup4 presarea sau lAsarea coloanei pe stratul de gresie, s se introduca in sonda o cantitate oarecare de mama, ce se va amesteca cu cimentul. Acest amestec se va putea in urm curali cu o lingurfi.
La cimentarea cu presiune cimentul este introdus in spa-ciul dintre

coloang i teren nu de sus in jos ca la cimentarea fra presiune, ci de jos
in sus. Amestecul de apfi si ciment se face fie in batale, fie intr'un malaxor special si este aspirat de o pomp& de mare presiune i introdus in
sonda.
Exista mai multe metode de cimentare cu presiune. Cea mai utilizat

astazi pe santierele noastre de petrol este metoda Perkins, sau, cum se
mai cheama, metoda cu douii dopuri mobile. Opera %file cu aceasta metoda
decurg in modul urmator.

Gaura fiind preparata ca la metoda precedenta sabotul coloanei se
prevede la partea inferioar cu un inel
de font, pe care va avea sA se aseze

unul din cele dot& dopuri mobile. Coloana este apoi introdus in gaura preparata si este mencinuta la 0,50-1 m.,
mai sus de fundul sondei. La extremitatea ei superioarg va exista un cap de
coloanfi in care se vor introduce si se
vor susOne, prin dispozitive speciale,
III
raegeask
r
k
Fig. 58.
Dopuri de Cimentare.
cele dot& dopuri de cimentare.

Unul din aceste dopuri si anume cel inferior va avea forma
indicata de crochiul I i anume va fi prevAzut cu 3 canale prin

care se va putea stabili comunicaiie intre faIa lui superioar i cea
inferioara.
Dopul superior va avea forma indicat de crochiul II si printr'o dubl

garnitura de cauciuc si piele comunicalia dintre faIa lui superioar i cea
inferioara va fi impiedecata.
La inceputul operaIiei cele doua dopuri stau suspendate in interiorul
capului coloanei, iar aceasta este legata la pomp. Se va introduce mai
intAiu in coloana noroiu destul de fluid si sub presiune, in scopul
de a ne asigura cfi circulaTia in spa/iul dintre coloanA i teren se face cu
usurin0. Dupa aceea se desprinde din capul coloanei dopul inferior si

imediat se pompeaza deasupra lui amestecul de ciment i apa, preparat
in prealabil. Amestecul va impinge dopul inferior deplasand noroiul
care se va scurge printre coloane la partea superioard. Cnd tot cimentul
ce ne propunem a introduce a fost pompat se desprinde din capul coloanei
www.dacoromanica.ro
190
dopul superior i imediat se pompeaza deasupra lui din nou noroiu.

Acesta va impinge cele doua dopuri precum i cantitatea de ciment
intercalata intre ele, pada' cand dopul inferior va ajunge la baza coloanei
i
se va arza pe inelul cu care sabotul a fost prevazut. Din acel
moment, daca continuam pomparea, cimentul va trece prin canalele

dopului inferior in sp4u1 dintre coloana i teren i se va ridica in acest
spa-ciu inlocuind noroiul. Cand tot cimentul a trecut intre coloane ei
teren cele doug dopuri vor veni in contact i comunicalia dintre interiorul coloanei in exterior se va intrerupe. Presiunea crescand, pompa
se va opri, ceeace va insemna c operatia s'a terminat. Nu ne va mai ramane decat sa lasam coloana pe stratul de gresie, sau s'o presam in gaura
mica sapata in stratul de mama plastica.
Dupa ce inelul de ciment din spatele coloanei a fficut priza i s'a in-
Ora, adica dupa 4-5 zile, daca intrebuiniam ciment cu intarire rapida,
vom freza dopurile dela fundul sondei precum i inelul de fonta, i vom
continua sapatul pe coloana urmatoare.
Inainte insa de a reincepe forajul va trebui sa ne convingem ca

izolarea apelor a reuit. Se va face deci proba izoldrii. Operalia aceasta
consista in golirea coloanei de apa sau noroiu fie complect, cand
putem s'o facem fara Primejdie pentru coloana de tubaj, fie par/ial,
dar in tot cazul pana sub nivelul hydrostatic al apelor intalnite.
Dack dupa un interval de timp de ateptare, 24 de ore spre exemplu,
nivelul apei din coloana rfimane invariabil vom conchide ea inchiderea a reuOt ; din contra, daca nivelul a crescut intre timp sau a
scazut apreciabil vom conchide ca inchiderea n'a reuit i operaIia
trebuie reinceputd.
In caz de varialie de nivel pulin importanta e totu necesar sa ne asiguram daca aceasta varia/ie nu provine din alt.& cauza decat nereuita
inchiderii apelor, dintr'un defect de etanritate a coloanei spre exemplu,
or din cauza prezenlei gazelor in stratul de baza.
Proba inchiderii apelor in loc sa se faca prin scfiderea nivelului apei
in coloank adica prin diminuarea presiunii pe fundul sondei se poate face
dimpotriva prin marirea acestei presiuni. Sonda fiind inchisa ermetic

umplem coloana cu apa sau noroiu, iar la greutatea coloanei de lichid se
adauge cu pompa un supliment de presiune. In caz cand apele sunt
perfect izolate presiunea se menIine aproape constant& ; in caz contrar
ea va scadea repede.
Izolarea apelor in sondaj interesand in cel mai mare grad nu numai pe
cel ce-o executa, dar intreaga regiune, regulamentul minier prevede in
probele izolarii sa se faca in prezenla organelor Statului i a reprezentanIilor exploatarilor vecine.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI - FORAJELE $.1 EXPLOATAREA PETROLULUI
191
Exploatarea petrolului
Generaliteifi. Metodele de Exploatare. In pamnt petrolul imbiba roci
poroase: pietrisuri, nisipuri, gresii fisurate si calcare cavernoase. Importairca unui zacarnant depinde in primul loc de desvoltarea in intindere
si grosime a straturilor poroase imbibate. In al doilea loc ea mai depinde
de capacitatea de absorMie a acelor strate, adica de porozitatea lor. Sub
acelas volum nisipurile de exemplu au o capacitate de absorMie superioara
gresiilor si calcarelor. In al treilea rand si din punctul de vedere al exploaVara prin sonde, importanla unui zacknant de petrol depinde de tensiunea
lui, adica de bogkia lui in gaze. Cu cat un zacamnt de petrol e mai bogat
in gaze cu atata un mai mare procent din conlinutul lui in petrol va putea
fi extras prin sondaje.
In ce priveste gazele, care intovarasesc petrolul, ele sunt formate din
metan (C1/4) si din hidrocarbure mai grele, in special din etan. Aceste
gaze sunt in mare parte libere, dar in cea mai mare parte dizolvate in massa
petrolului. Procentul in care gazele se gsesc dizolvate depinde in primul
loc de presiunea zacamntului. ExperienIele facute in America au ajuns
sa constate ca la presiunile existente, mai ales la mari adncimi, cantitki
enorme de gaze se gasese dizolvate in massa petrolului. Aceste cantitki
prind sa se libereze indata ce zacarnantul fiind rasbit de sonda presiunea
sub care el se afla scade, si sa se dirijeze spre spatiul de minimum presiune
care e gaura sondei insas, antrenand cu ele lichidul cu care se gAsesc
asociate. Daca tensiunea in zficamnt va fi suficienta lichidul nu numai
ea va ajunge la baza coloanei de tuburi, dar chiar se va ridica in ea pana
la o oarecare inal/ime si cate odata va cleborda la suprafata sub forma de
eruptie.
Metodele de extractie ale petrolului sunt diferite dupa felul de a se
manifesta al zacamntului. Dup curn s'a spus, daca tensiunea e suficienta
petrolul va iesi singur la suprafala prin gaura sondei sub forma de erumie.
Dimpotriva el va trebui silit sa ias, ori va trebui extras prin mijloace mecanice daca tensiunea e slaba. Sondele pentru petrol se pot deci exploata
fie prin eruptie naturalii, fie prin eruplie forlatii, fie prin mijloace mecanice.
Erumia foriata se obline adaugand tensiunii naturale a zacamntului,
tensiunea unui volum de gaze introdus de dinafara. In acest caz metoda
de extractie va fi prin aer sau gaze comprimate (gaz lift sau aer lift) ; iar
in ce priveste mijloacele mecanice cele mai utilizate sunt: metoda prin
laceirit sau pistonat ori metoda prin pompare.
Infine, la zacamantul de petrol se poate ajunge si altfel deck cu sondaje.
In vechime si pe alocuri chiar si astazi, petrolul s'a exploatat si se exploateaza cu pufuri de mdmi. In special metoda aceasta a fost intrebuinIata
www.dacoromanica.ro
192
.$1
in %am noastra, unde inca de prin secolul al 17-lea se semnaleaza asemenea
puturi. Totodata, de catava vreme, se incerca a se aplica exploatarii petrolului metodele utilizate la exploatarea substancelor miniere solide,
adica metoda prin puluri ci galerii. Propriu zis nu se intrebuinIeaza chiar
metoda extracIiei substantei care conline petrolul, ci drenarea acestuia din
massa zacamantului, care, in acest scop este strapuns de galerii sau de
mici pufuri.
Exploatarea petrolului prin sondaje. Sonde eruptive. Atingerea stratului
petrolifer de o sonda se constata de obiceiu prin anumite manifestari.

Cand stratul e format din nisip imbibat 0 se gasete sub o oarecare tensiune,
prima manifestare este slaba rezistenIa la sfipare a stratului insu. Nisipul
petrolifer sub tensiune se umfla indata ce este atins de sonda, din care cauza
sapa ii strabate cu cea mai mare uurini,a. Conducatorul sondajului are

la strabaterea unui strat de petrol impresia ea patrunde intr'un gol. Un
al doilea indiciu al atingerii unui strat de petrol sub tensiune, acesta cu
mult mai important, sunt urmele de petrol i gaze care apar in apa ori
noroiul de spiilung pulina vreme dupa ce stratul a fost atins. Abundenla
urmelor depinde de tensiunea stratului. Uneori and tensiunea sub care
stratul se prezinta e foarte mare, se intampla ca sonda sa faca chiar eruplie,
inainte de a fi avut vreme sa extragem din ea uneltele de foraj.

Cand ins& tensiunea zacamntului e slaba, recunowerea lui nu-i atat
de simpla, ci reclama mult rabdare i atenide. Adeseori nici o urma, nici
o manifestare nu indica traversarea unui strat care poate totu
conline insemnate cantitki de petrol. In asemenea cazuri, daca stratul

n'a putut fi identificat prin comparalia profilului sondei respective cu al
sondelor invecinate, nu ne ramne pentru a ne convinge Ca ne gasim in
prezenIa unui strat petrolifer deck proba de laceirit. Aceasta se face golind
treptat coloana de apa sau noroiu din sonda fie cu pistonul ori lingura,
fie cu ajutorul compresorului. De regula, odata cu scaderea nivelului
lichidului in coloana de tuburi apar urmele de petrol 0 gaze, ba, dupa un
timp intreg conIinutul coloanei se preface in petrol curat. Se spune atunci
ca sonda e razbita.
Pada acum ckiva ani, atat la noi cat i aiurea, sondele erupeau liber,
adica sub simpla presiune atmosferica. Se cauta numai a se colecta cat
mai complect /i/eiul produs de erumie, i in acest scop, in afara de dublarea
captu0rea cu tabla a perelitor sondei se aeza in turla, la o oarecare
inal%ime deasupra extremitkii coloanei, a unei calote sferice din fonta
cu pererii foarte gro0 numita linzd. Erumia de petrol se lovea de acest
obstacol i era proectata pe podeaua sondei, de unde era condusa la basenurile de decantare sapate in apropiere. In aceste basene petrolul circula
cu o viteza redusa pentru a se debarasa de nisipul con%inut, iar din ultimul
basen pompele II aspirau pentru a-1 refula in rezervoarele colectoare.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
FORAJELE I EXPLOATAREA PETROLULUI
193
Astazi metoda captarii petrolului prin erumii libere e aproape pretutindeni abandonata. Ea are, in adevar, numeroase 0 grave inconveniente.
Mai intaiu ea cla loc la o mare risipa de petrol 0 mai ales de gaze. In al
doilea rand din cauza depresiunii produsa la baza coloanei, viteza lichidului i gazelor in zacamant este maxima. Din aceasta cauza lichidul
antreneaza cu el mari cantitali de nisip i chiar fragmente din stratele
de acoperi, ceeace face intrebuinlarea basenurilor de decantare indispensabilfi. Dar, in aceste basenuri, pierderile de petrol prin infiltrare 0 de gaze
prin evaporare sunt 0 mai mari Inca. In al doilea rand aceasta metoda de
captare constituie un permanent 0 foarte gray pericol pentru personalul,
de obiceiu destul de numeros, ocupat la curalirea de nisip a basenurilor
i la manipularea %i%eiului. Ajunge, de multe ori, o scanteie pentru ca
atmosfera incarcata de gaze din jurul sondei 9i a batalurilor de decantare
sa Lea explozie. Cele mai grave accidente intamplate la exploatarile noastre
de petrol au fost provocate de aceasta cauza.
Dar inconvenientul cel mai important al erupIiilor libere este pierderea
repede a tensiunii zacamantului prin risipa de gaze la care aceasta exploa-
tare da loc. Am vazut, din cele ce preced, ca ceeace provoaca micarea

petrolului in zacamnt spre gaurile sondelor sunt tocmai gazele. In realitate
rnirarea petrolului este datorita unui travaliu de detenta a gazelor liberate,
care tree dela presiunea zficarnantului, la cea existenta in fundul sondei

mai intaiu 0 la presiunea atmosferica pe urma. Or, risipa de gaze provoaca
caderea rapida a tensiunii zacamantului, disparilia inainte de vreme a
energiei sale latente i deci incetarea circula/iei /i/eiului in stratul care
lb coniine. Rezultatul, contrar celui ce se a9tepta altadata dela erumiile
libere, e diminuarea productivitaIii zacamantului de petrol.
Astazi, pretutindeni, exploatarea sondelor eruptive se face prin metoda
eruptiilor controlate. Aceasta metoda consista in inchiderea sondei cu aju-
torul unui dispozitiv, care, creind o contra presiune asupra stratului,

diminuiaza viteza de circulaIie a VIeiului i prin aceasta, pe de o parte
impiedeca antrenarea nisipului din strat i pe de alta permite o cat mai
bung utilizare a energiei latente a zacamantului de petrol.
Dispozitivul e constituit din urmatoarele elemente: 0 cruce formata din
tuburi de oIel, foarte robust construita, se inurubeaza la extremitatea
superioara a coloanei de exploatare prin intermediul unui ventil de

mare presiune, numit ventil de siguranfd. Deasupra crucii se monteaza un
al doilea ventil i ate odata chiar al treilea, care in timpul erumiei sunt
normal inchise. Deasupra ultimului ventil o Oink de bronz inlesnete

introducerea pe coloana a lingurii sau pistonului cand e nevoie.
BraIele laterale ale crucii de erup/ie sunt la randul lor prevazute cu
ventile de inchidere, la care se inprubeaza sau se leaga prin flan0 dispozitivele de varialie a debitului 0 a presiunii in coloana de exploatare.
www.dacoromanica.ro
13
194
CAPITOLUL VI - FORAJFLE
.$1
Elementul principal al acestor dispozitive este aa numitele duze, ni,te

cilindre de otel, perforate de o gaura, al caror diametre poate varia dela
cativa centimetri la cativa milimetri. Cu cat duza va avea un diametru
mai mic cu atata, se'ntelege, gatuirea eruptiei se va face mai energic,
contra presiunea asupra stratului va fi mai mare i viteza de circulatie
a titeiului in zacamnt va fi mai redusa.
Duzele se monteaza astfel muck, eventual sa poata fi schimbate chiar
in timpul eruptiei, dupa indicarile manometrului fixat la coloana i dupa
rezultatul analizei probelor de titei luate din cand in and. Daca manometrul inregistreaza o presiune prea mare, iar i.eiul produs nu confine
impuritati, duza poate fi inlocuita cu alta de o sectiune superioara i
invers. Pentru aceasta se inchide provizoriu ventilul de pe bratul respectiv,
dirijandu-se eruptia pe celalalt brat, i se demonteaza i se inlocuete duza.
Fig. 59.
Crucea de eruplie.
In timpul eruptiei ventilul de siguranta inferior este deschis, ventilele

superioare incbise, a mbele ventile laterale sau numai unul sunt deschise
si duza sau duzele potrivite pentru presiunea i debitul de regim.
Titeiul dupa ce trece prin duze este condus la separatoarele de gaze.
Acestea sunt nite recipiente din tabla de otel de o capacitate de 2-3
m3, cilindrice i amenajate astfel brat in ele ieiuI venit dela sonda sfi se
poata separa de gazele cu care e amestecat.
In acest scop titeiul patrunde in separator la o oarecare inalsime i e
proiectat sub forma' de ploaie pe fund. Prin aceasta el se separa de gaze
care fiind mai ware se ridica la partea superioara a recipientului, tree

printr'o serie de icane ca sa se debaraseze de lichidul antrenat i. sunt
aspirate printr'un tub de exhauster. Un dispozitiv automat face ca odata
nivelul lichidului ajuns la o oarecare inaliime, ventilul de evacuare sa se
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI - FORAJELE .$1 EXPLOATAREA PETROLULUI
195
deschid
i un anume volum de titei sa se scurga in conducta de evacuare.

La randul lor apa t i irnpuritatile continute in -titei se aduna la fundul se-
paratorului de unde sunt evacuate din and in and. Dela separator

titeiul este condus la rezervoarele de depozit, iar gazele la uzina de desben-
zinare ori direct la statiile de consumare.

Exploatarea petrolului prin aer lift ori gaz lilt. Cand tensiunea zacamantului este insuficienta ca sa ridice ieiu1 pana la suprafata, nivelul
lui pe coloana de exploatare fiind totus important, se intrebuinteaza
obisnuit ca metoda de exploatare metoda zisa prin aer lilt ori gaz lilt.
Aceasta metoda urmareste un dublu scop: de o parte crearea unei

contrapresiuni asupra stratului in vederea
utilizarii rationale a tensiunii lui, i, de alai
parte, ridicarea pada la suprafata a lichidului prin adausul de presiune i prin amestecul cu aerul sau gazele comprimate.
Aplicarea principiului necesita o ins ta-
latie care e formata din trei parti: o
co-
.0.
loana sau doua coloane de tevi in interiorul

sondei ; un dispozitiv de captare a productiei
si de separare a gazelor la fel cu cel descris
mai sus i, infine, o instalatie de producere
a aerului sau gazelor comprimate.
Instalatia din interiorul sondei se cornpune de regula din cloud coloane de tevi
concentrice, a caror lungime e in raport cu
adancimea sondei si cu nivelul lichidului.
Aerul sau gazele comprimate se introduc

prin spatiul dintre cele doua coloane, iar
amestecul de gaze si lichid se ridica prin
coloana interioara. Aceste doua coloane de
tevi comunica, evident, la extremitatea lor
inferioara,
Fig. 60.
Separator de gaze.
iar la suprafa/a coloana exte-
rioara se leaga la compresor, iar cea interioara la separatorul de gaze.

In loc de doua randuri de tevi, cand diametrul coloanei de exploatare
nu depaseste 6", se intrebuinteaza un singur rand, coloana de exploatare
servind atunci drept coloana exterioara.
Separatorul de gaze este de tip obisnuit i e instalat cat mai aproape
de gura sondei, in scop de a diminua cat mai mult rezistentele pe conducte.
In ce priveste compresorul, el poate fi de orice model, cu conditia sa

realizeze debitul necesar de aer sau gaze la presiunea indicata. De obiceiu
se intrebuinteaza compresorul cu comprimarea etajata. Pe santierele noastre
www.dacoromanica.ro
13*
196
de petrol se Inta1ne9te obi9nuit compresorul cu doi cilindri, unul de mica

presiune In care aerul sau gazele sunt comprimate la 8-12 atmosfere 9i
altul in care se obtine compresiunea obinuit de 25-50 atm.
Compresorul e actionat de un motor obiqnuit cu combustiune intern,
alimentat cu gazele dela sonde.
Mai multe sonde situate la distante nu prea mari una de alta pot fi
deservite de o centralfi de compresoare.
In locul aerului comprimat se intrebuinteaza deseori gazele dela sonde,
care au fata de aer avantajul de a nu rapi titeiului produsele upare, dar

0 inconvenientul unei mai mari solubilitti in titei.
Avantaje f i inconveniente. Cel mai important avantaj al exploatarii
cu aer sau gaze comprimate e ch se poate obtine cu ea productii mai mari
-77 77,73.
Fig. O.
Compresor pentru gaz lift.
decfit cu alte metode de extractie mecanicii. Avantajul acesta e cu deosebire important la sonde In parte inundate, unde lileiul iese amestecat cu
un procent foarte insemnat de apa. Deseori, la asemenea sonde, dupa un
timp de intrebuintare a metodei, se constata o scadere a procentului de
apa. Fenomenul se explicA prin aceea ca se mentine In chip permanent
deasupra stratului o contrapresiune care ac-cionfind In sens contrar presiunii hydrostatice mic9oreala viitura de aria'.
Un alt avantaj al metodei de extractie cu aer sau gaze comprimate e
ea se obtine cu ea o diminuare a factorului gaz. Se numete astfel raportul
Vg
Vp
dintre volumul de gaze la volumul de petrol ieqit din sonda in acelag
timp. Prin diminuarea factorului gaz se economisete energia latent a

zacamtintului 0 deci se marWe productivitatea lui.
www.dacoromanica.ro
197
Inconvenientul, pe langa costul instalatiei care se ridica pentru o

singura sonda la mai mult de 2 milioane lei, e ca metoda astfel cum a fost
descrisa nu poate fi intrebuintata cu folos dect la sondele cu nivel 0

debit oarecum ridicat. Totodata randamentul ei e foarte scazut, deabia
8-120/0 din energia cheltuita este efectiv utilizata.
Exploatarea petrolului prin pistonare. In acelea0 conditii ca 0 la exploatarea cu aer sau gaze comprimate, dar and anumite imprejurari nu
permit intrebuintarea acestei metode se poate intrebuinta ca metoda de
exploatare pistonajul.
El consista in introducerea in sonda, cu ajutorul unui cablu de otel
0 al unui troliu special, a unui instrument numit piston, care este astfel
construit incat s poata patrunde in massa lichidului pana la o oarecare
adancime sub nivelul lui normal, iar la extragere sa poata ridica coloana
de lichid de deasupra lui.
Un asemenea instrument poate fi construit dintr'o teava de 2'.-3"

diarnetru 0 0,75-1 m. lungime, teava prevazuta cu ghivent la ambele
extremitati. La extremitatea superioara i se inurubeaza o pies& de metal
numita lanternd. 0 bila de otel, care normal astupa deschiderea tevii,

poate juca in aceasta lanterna la cursa de scoborire a pistonului. Teava
poarta cateva inele de cauciuc, care constituie pistonul propriu zis, adaptate pe coloana de exploatare. Inelele sunt silite sa pastreze continu
contactul cu interiorul coloanei de un resort spiral care le preseaza de sus
in jos contra unui inel metalic inurubat la extremitatea inferioarfi a tevii.
Astfel construit pistonul este atarnat de cablu de lacarit.
La cursa de scoborire bila de otel se va ridica i va permite descinderea
pistonului. Cand pistonul va intra in lichid nivelul acestuia se va marca
printr'un semn pe cablu, dupa care pistonul va fi lasat 50-100 metri

mai jos. La cursa de ridicare bila de ()lel va impiedeca coloana de lichid
sa se scurga in soncla i va permite, impreuna cu inelele de cauciuc extra-
gerea ei pana la suprafata.

Exista pe antierele noastre de petrol o mare varietate de troliuri de
lacarit care se mai numesc i frictioane. Toate ins& sunt constituite din
acelea0 elemente i anume:
a) Un arbor de (gel sprijinit pe doua sau trei lagare, acestea la randul
lor aezate pe tot atatea picioare de fonta sau fier ;
b) Arborul poarta pe el un tambur prevazut la extremitati cu rozete
din fonta. Pe tambur se infasoara cablul de otel de care se atarna pistonul ;
c) Lipite de tambur 0 fixate sau nu de arbor exista una sau doua

roti de frank pe care se pot strange &ate o banda de hada captuOte cu placi
de arama, cu masele de lemn ori placi de compozitie speciala. Frana serve*te la moderarea iutelii de desffiprare a cablului la cursa de scoborire a
pistonului. Ea se manevreaza de operator cu o parghie speciala ;
www.dacoromanica.ro
198
CAPITOLUL VI - FORAJELE $.1 EXPLOATAREA PETROLULUI
d) Pe arbor, uneori fixatfi, alte ori liber exist& o roat de transmisie

in legatur prin curea cu motorul sondei ;
e) Infine roata de transmisie poart un dispozitiv de antrenare prin
fric/iune care o face solidara cu arborul la cursa de ridicare.
La cursa de scoborire tamburul si arborul se invfirt intr'un sens jar
roata de transmisie in sens contrar. Cfind pistonul a ajuns la adncimea
voitii, o manevr a dispozitivului de antrenare solidarizeazA tamburul si
arborul cu roata de transmisie care se invfirt in acela sens, in sensul inf urarii cablului.
Avantaje i inconveniente. Exploatarea prin pistonaj permite extragerea
de cantit4i importante de plei. Deck nivelul se men-One la o inal/ime
suficient putem compta, intrebuintand aceast metodfi, pe o productie
zilnick de 200 tone si chiar mai mult.
I,...
1
, A-4
411
-
-. -.
J'-': '-'.--'1-Z'':-7.: 7" .1 ./1&-n
....
-
Fig. 62.
Troliu de lacrit (Friction).
Afara de aceasta exploatarea cu pistonul are o influent favorabila

asupra circulatiei titeiului in strat i deci asupra productivittii sondei.
La fiecare cursa de ridicare se produce un apel din strat in coloanfi care
intretine i inmulteste sursele de alimentare ale sondei, rnarindu-i raza de
aqiune. Deseori and productia IntArzie sau se aratii insuficient se
obisnueste pistonajul ca un mijloc suprem de a face s'a apart sau de a
maxi productia.
Unul din inconvenientele metodei rezida tocmai in infiltrate pe care
depresiunea produsa de piston o are asupra zacamntului. Din cauza
acestei depresiuni viteza lichidului in zacamant trece regulat printr'un
maximum. Nisipul din strat se pune in miscare i factorul gaz creste peste
valorile compatibile cu o rationala utilizare a energiei latente a zficamfintului.
www.dacoromanica.ro
199
Un al doilea inconvenient il formeazd cheltuelile importante pe care

le comportg aceasta metoda de exploatare: consumatie mare de fort&
motricg, de cabluri, de curele i de infirm de opera.
Amintim numai pentru memorie o rnetod de exploatare altfi datg

intrebuintatg in chip curent i astgzi din ce in ce mai putin: rnetoda de
extractie cu ajutorul lingurei de laceirit, care prezintg aceleai inconveniente
ca i pistonajul fgr insa a prezenta i avantajele acestei din urm metod.
Exploatarea petrolului prin pompe canadiene. Intr'un antier de petrol
sondele cu productie mare sunt putine. Dupa un timp mai mult sau mai
putin lung productia tuturor sondelor se stabilete la cAteva tone zilnic
i problema se pune de a face exploatarea acestei productii rentabilg.
Sistemul cel mai indicat i care totodat pare cel mai rational pentru
exploatarea sondelor cu debit mic este sistemul de extractie cu ajutorul
pompelor canadiene.
0 pompg canadiang e format& din urrngtoarele elemente:
a) Un cilindru, corp de pompg, din font& sau otel turnat, a cgrei

lungime depinde de cursa ce dorim a da pistonului (intre 0,75 ,i cfitiva
metri) i al cgrui diametru poate varia intre 2"-4". Corpul de pompa
se terming la partea inferioarg cu o bucat de teavg, de obiceiu din alamg,
perforata de gguri, sorbul sau sita. Rolul acestuia e de a impiedeca ptrunderea in corpul de pompg a nisipului grguntos i a fragmentelor de rock
care ar putea sa irnpiedece functionarea pompei, cum vom vedea mai
departe ;
b) In interiorul corpului de pomp, la baza lui, se arazg ventilul 1 ix

sau supapa de aspiratie, format dintr'un corp de otel gaurit axial i terminat la partea inferioarg cu o portiune tronconick prin care ventilul
se fixeazd intr'un manon special al corpului de pomp. La partea superioarg ventilul este prevgzut cu o lanterng in care o bil de otel poate
juca, deschizAnd i inchizand comunicatia dintre interiorul corpului de
pomp i exterior ;
c) In corpul de pompd se rnirg un piston format de regulg din tr'un

tub de otel, prevgzut, ca i ventilul fix, la partea superioarg, cu o lanterng
i
o bag'. Etanritatea dintre tubul de otel i corpul de pomp& il
formeaza o cgmag de otel sau o garniturg etan,g, de reguld o serie de
manpane de piele in forma de U. La partea superioarg pistonul se

terming cu un ghevint la care se inurubeaza tijele. La rndul lui corpul
de pompg se inurubeazg la partea inferioarg a unei coloane de tevi

de 2", 3" sau 4" ;
d) Infine ultimul element al unei pompe canadiene este capul pompei
format dintr'un fragment de teavg prevgzut cu o cutie de etanritate,

fragment care se inprubeazg la extremitatea superioarg a coloanei de
tevi. Un tub lateral permite deversarea lichidului sau leg-aura cu 0
www.dacoromanica.ro
200
CAPITOLUL VI - FORAJELE 1 EXPLOATAREA PETROLULUI
conducta de deversare. Extremitatea superioar a tijelor strfibate cutia de etanqeitate 0 se atOrn printr'o legatura special& la un balansier. Micarea de oscilalie
a balansierului va provoca ridicarea
si
scoborirea pistonului in corpul de pomp

i deci aspiratia titeiului din strat i refularea lui tn coloana de fevi. Nivelul lichidului in aceasta coloanA se va ridica deci
treptat in timpul funclionArii pompei
pent va ajunge la extremitatea superioarfi. Din acel moment la fiecare cursa
tt
de ridicare a pistonului o cantitate de
1111'
lichid se va scurge prin capul pompei la

suprafaVa.
//i)
Ac
1111
1111
r4
1111
\\\I
Multi vreme nu s'au putut utiliza

pompe canadiene decfit in sonde pulin
adfinci i unde titeiul nu continea in suspenziune nisip. Acesta obstruiaz, in adevar, supapele ventilelor i impiedeca buna
lor funccionare. Astazi fabricalia pompelor
canadiene s'a perfectionat inteatat inat

intrebuinIarea lor a devenit posibil chiar
la adncimi apropiind 1000 de metri i in
conditiuni destul de desavantajoase. Un
tip de asemenea pomp& II formeaza pompa
77
_J
Fig 63.
Axelson, frequent intrebuintat pe antierele noastre de petrol. Crochiul alturat

area dispozitivul 9i functionarea acelei
pompe.
Stafiuni centrale de pornpare. Am Want
cO functionarea pompelor canadiene nece-
sit& un balansier. Acesta este actionat de

un motor, fie de abur, fie cu combustiune
internfi, fie, cum arata figura de mai jos,
de un motor electric, in acest caz prin intermediul unei serii de angrenaje.
Pentru a echilibra mficar in parte greutatea tijelor 0 a coloanei de lichid, care la
adncime mare devine considerabild se
obi9nuete a se prevede extremitatea ba-
IM
Dispozitivul pompei Axelson. I. Cursa de ridicare. II. Cursa de scoborire.
www.dacoromanica.ro
201.
lansierului opusa celei de care se atarna tijele, cu o contra-greutate.

Aceasta contra-greutate insa poate fi chiar greutatea coloanei de lichid
si a tijelor unei alte pompe ce s'ar gsi in conditiuni asemanatoare
cu cea dintaiu. In asemenea caz cele doua pompe 10 vor face echilibru, ridicarea tijelor uneia fiind ajutata de scoborirea tijelor celeilalte
0 invers.
Ceeace se poate realiza cu doua pompe se poate i cu mai multe cu
condilia ea aparatul oscilator, balansier, roata oscilanta, excentric, sfi fie
solicitat in ambele sensuri de greutali aproximativ egale. Un asemenea
aparat va putea
fi
actionat de o foarte mica putere. El constituie
Fig. 64.
Instalatie de pompare.
impreuna cu accesoriile lui, ceeace se numete o statiune centrala de

pompare.
In America cele mai multe staiiuni centrale de pompare utilizeaza

ca aparat de oscilalie excentricele. Se stie ca un excentric e format din
dot& elemente, un disc interior fixat excentric pe un ax 0 un colier exterior in care discul se invfirte. Miscarea de rotalie a discului excentric
provoaca miscarea de translatie alternativa a colierului. Acesta prezinta
pe marginea lui un numar de gauri de care se agaIa transmisiile ce vor
actiona la randul lor balansierele pompelor canadiene instalate la diferite
sonde. Axul discului excentric e pus in miscare de un motor prin intermediul unei transmisii de angrenaje.
www.dacoromanica.ro
202
CAPITOLUL VI - FORAJELE .5.1 EXPLOATAREA PETROLULUI
Figura alaturata reprezinta dispozitivul unei centrale de pompare cu

doua excentrice ca aparate de oscilatie.
Avantaje f i inconveniente. Cel mai mare avantaj al pompelor canadiene
este cel economic: reducerea importanta a cheltuelilor de extractie. Avan-
tajul este mai ales apreciabil and intreprinderea, avand intr'o regiune
mai multe sonde cu pompe nu prea departate una de alta, utilizeaza o
centrala de pompare.
Un alt avantaj al acestei metode de extractie e c permite captarea
gazelor din sonde in condi/ii perfecte. Gra/ie faptului ca lichidul se anti
inchis ermetic in coloana de /evi si poate fi condus prin tevi, deci la adapost de aer, pint la separator, se pot obtine gaze cu un randament in gazolina i cu o putere calorica maxima.
Fig. 65.
Instalatie central de pompare.
Inconvenientele rezulta din imprejurarea ca cele mai de multe ori

petrolul este amestecat cu nisip in proportie apreciabila, ceeace, dupa
cum spuneam, provoaca obstruarea ventilelor, uzarea rapida a pistoanelor
si deci intreruperea pompajului, extragerea i inlocuirea garniturilor si
pieselor uzate. Rezultatul: cheltueli suplimentare i diminuarea producliei zilnice medie a sondelor respective. Pompele canadiene funccioneza rau
si in sondele cu foarte multe gaze. Din cauza presiunii acestora supapele
raman continu deschise i deci aspiratia si regularea nu se poate face.
Exploatarea petrolului prin drenaj (puturi f i galerii). Experientele
facute atat in Statele-Unite de Bureau of Mines at si la Pechelbroon in

Alsacia de dare d-1 DE CHAMBRIER, experiente care au fost in urma
confirmate de practica, dovedesc ca prin sondaje nu se poate extrage deck
o parte si inca o mica parte, din continual in petrol al unui zacamant.

www.dacoromanica.ro
203
Cea mai mare parte, In unele cazuri cam 4/5, ramane in strat. Aceasta
parte poate Inca sa fie extrasa intr'o proportie mai mult sau mai putin
importanta, daca se intrebuinteaza metoda drenajului, sau cum se mai
cheama, metoda prin puturi i galerii.
Metoda aceasta comport& doua opera-0[i: saparea de puturi pana la
stratul de petrol sau 'Ana la o anumita adancime, de unde se pleaca cu
o galerie <<a travers banes * care va intretaia stratul de petrol si saparea
in interiorul acestui strat sau in imediata lui apropiere a unui sistem de
galerii cu cari petrolul va fi exploatat prin drenare.
Saparea puturilor se executa cu metodele obisnuite prescrise de exploatarea miniera. Indata ce se atinge o anumita adncime peretii putului
sustinuti pana atunci provizoriu prin palplanse, se prevad definitiv cu o
imbracaminte care poate fi metalica, din zid de caramida sau, mai frequent,
din beton. Imbracamintea se aseaza pe un prag sapat intr'o roca rezistenta,
roca de baza, si se construeste de jos in sus. Cand prima repriza de imbracaminte s'a terminat saparea continua pada ce se intalneste o a doua roca
ce poate servi ea baza pentru a doua repriza de imbracaminte. Aceasta se
executa in acelas chip si se racordeaza cu prima si asa mai departe pang ce
se atinge adancimea prescria.
Exploatarea necesit cel putin doua puturi, unul care va servi ca put
de extractie si altul Ca put de aeraj. Indata ce stratul este atins prima
lucrare va fi legarea celor doua puturi printr'o galerie sau un sistem de
galerii de aeraj. Din aceasta galerie pleaca in directia stratului galeriile
principale, care, din distanta in distanta se unesc prin galerii secundare
perpendiculare pe cele dintai. Cand galeriile sunt sapate, cum s'a facut
multa vreme la Pechelbroon, in insus stratul de petrol, ele izolcaza si
imprejmuesc masive prismatice de nisip petrolifer i servesc la scurgerca
si conducerea petrolului din aceste masive pang la un mic put, asezat in
punctul cel mai jos, de unde va fi in urma pompat la suprafata. Cand

insa, dimpotriva, galeriile sunt sapate, cum e cazul la Pechelbroon astazi,
deasupra si in imediata vecinatate a stratului, exploatarea se face prin

mici puturi asezate din distanta in distanta in lungul galeriilor, puturi
cari strabat stratul de petrol si colecteaza petrolul din el. Un sistem de
conducte i pompe permite golirea din timp in timp a acestor puturi si
expedierea petrolului pana la suprafata.
Operalia cea mai delicata in exploatarea petrolului prin puturi i galerii, mai ales and galeriile sunt sapate in insus stratul de petrol, este
aerajul. Se intelege usor ea atmosfera unei astfel de mine se incarca repede cu gazele emanand din petrol, de gaze toxice i totodata explosibile.
E deci indispensabil ca aceste gaze sa fie diluate intr'un volum de aer

suficient i totodata sa fie evacuate pe masura ce se produc. Mai mult
chiar ca la mimic de carbuni atmosfera minelor de petrol trebueste
www.dacoromanica.ro
204
analizatfi cat mai frequent 0 cu cea mai mare atencie 0 nimic nu trebuete
crucat pentru Ca ea sa nu devie periculoasfi. Cu toate mfisurile de precauTiune luate totu la Pechelbroon nu s'a putut evita cfiteva grave accidente
provocate de explozii 0 incendii 0 deaceea, in anii din urma, metoda exploatfirii prin galerii in insu stratul de petrol a fost inlocuitfi prin aceea
a galeriilor deasupra stratului, care dei mai costisitoare 0 cu un mai mic
randament, prezintfi o siguranca mai mare.
Avantaje fi, inconveniente. Avantajul principal al acestei metode este
cd se poate extrage cu ea o bur& parte din petrolul remanent, care nu se
poate exploata prin sondaje, 50010 0 chiar mai mult. Ea a permis in timpul
rasboiului sfi se intensifice exploatarea petrolului intr'o regiune srach

curn e cea din Pechelbroon, punandu-se in valoare terenuri considerate ca
epuizate complect. Inconvenientele sunt riscurile unei asemenea exploatfiri
0 mai ales mobilizarea unor capitaluri foarte importante. Nu se va recurge
deci la aceasta metodfi decfit in cazuri exceptionale 0 cfind preIul produselor de petrol sunt ridicate.
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL VII
TECHNICA LUCRARH PETROLULUI

Scoaterea i depozitarea petrolului
Din puturi se scoate petrolul cu galeata sau cu burduful, legate de
capatul unei franghii de cnepa, manila sau otel fixate la heel& o macara
verticala de lemn invfirtita de un cal sau
de o forta mecanica.
4:
Din sonde se extrage, cu lingura de lacarit, un cilindru de 25

litri, al carui ventil este
diferit de al lingurei de
scos apa. Petrolul este
depus 4n mici rezervoare In Beheld, de

unde, prin conducte,
r
2e
yc
,r4
Ea t.
este pompat la rezervoarele principale.

Petrolul scos din
pamfint concine namol
provenit din sapare,
apoi nisip i apa sarata,
solide hidrocarbonate
Fig. 66.
ciar de tuburi * (Rhrenwachs), un fel de

cerezina sau ozocherit. Societatea (( Aquila Franco-Romfinfi * avea la
Moreni 1) o sondfi cu un 5i5oi parafinos, care ieind In aer, se solidifica,
aa ca nu mai putea circula prin pompe. Incalzit la 45, devine fluid i
rrnfine astfel chiar sub zero (00).
Nisipul i namolul ca i ciara se depun in tuburi, dar chiar i In caldari unde ar da loc la supralnealziri periculoase, daca nu ar fi eliminate
prin depunere.
Excursia din 1926.
www.dacoromanica.ro
206
CAPITOLUL VII - TECHNICA LUCRARH PETROLULUI
Petrolul contine gazuri in dizolutie, care in timpul verei (chiar la
5) se degajeaza, ceeace constituie un pericol. Dupa cum apa dizolve

pulin petrol, tot asemenea i petrolul are in dizolutie puling apa. Reciwww.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII - TECHNIC4 LUCRJRII PETROLULUI
207
pientele de metal sunt si ele pu/in atacate, asa ca toate aceste impuritati
urmeazA sA se depuna la fundul rezervoarelor de depozitare in care vine
titeiul prin scurgere naturalfi sau prin pompare din rezervoarele mici
din schelA.
Rezervoarele de petrol
Rezervoarele in cari sunt inmagazinate combustibilii lichizi sunt de

cloud feluri: de tabld de fier sau de ciment. Se pot combina ambele sisteme, fAcAndu-se o cuvetd in beton, in care se scufund un clopot metalic.
I. Rezervoare de metal
Un recipient cilindric de tabl de fier sau o;el, acoperit cu o calot

sferica sau un trunchiu de con tot de tablA metalicA. In rezervoarele
mari calota are o inchidere hidraulica, care poate servi si de supapA de
sigurant. Fundul in genere este tot de tabl.
IncAperea variaz dela 100 la 10.000 de metri cubici, cu dimensiuni
dela 5/5 m. pang la 36/io in. (diametru si inaltime).
Grosimea placilor de metal variazd dela 6-10 mm. pentru partea
de sus si dela 12 15 mm. pentru partea de jos. Grosimea aceasta are
in vedere, nu atAt presiunea considerabilA (1 kg./cm2), dar mai ales uzura
provocat, fie prin miscarea terenuIui, fie prin neegalitatea temperaturilor la care sunt expuse rezervoarele in fa-ta soarelui.
Raportul
S
V
a suprafelei cAtre volum scade in mod constant, adica.
suprafaca rezervorului devine din ce in ce mai mare, cAnd dimensiunile

cresc ; dar greutatea materialului nu e proporcionala cu suprafala. Raportul
P
V
= K intre pondul rezervorului si volumul sAu, trece printr'un
minimum pentru a creste din nou.

Calculul grosimii peretilor. Fie o inveliturd cilindricA plina cu al.&
PereTii suport o apasare a Carei tensiune in fieeare punct, este masurata
prin inalcimea h a punctului considerat pAnA la nivelul lichidului (Fig. 68).
Apdsarea in indltime. Pe o poqiune m. n. din inalIime, apAsarea to-
tal va fi D X m. n. X h.
D = diametrul interior al cilindrului,
ni. n =-- infil%imea poqiunii considerate,
h. presiune evaluat in coloana de ap pe suprafa%a m. n.

Rezistena este dupA generatricele ab, ccl a tablei, adicA:
2e X m. n. X R
www.dacoromanica.ro
208
CAPITOLUL VII - TECIINICA LUCRARII PETROLULU1
e = grosimea tablei in milimetri,

R = rezistenla in kilograme pe mm2 de secciune.
Pentru echilibru trebuie ca: D X m. n X h = 2e X m. n X R
sau e =
Dh
(1)
---R
Dnd lui hvalori succesive: h1, k2.
. .
H, vom avea grosimea inveliturii:

corespunzAnd lui
cfind
h = 0,
e
and .
O.
h = H.
piina la
DH
2R
Apdsarea in segiune.
In ce privete puterea care
tinde a rupe grosimea
tablei de metal, vom
avea:
n . D2h
F=
7L
Aici
4
D2
este supra-
transversale, iar hi este inalcimea

dela aceast suprafaca
faIa secirunii
pan la varf.
Pentru ca tabla s reziste, trebuie ca rezistenTa
totalfi pe o anumita suprafa0 sa fie:

Ri= 7C .D.e.R
R = rezistena pe mrn2.
i pentru ca invelitoarea cilindrica sa reziste,
Fig. 68.
trebuie ca, cel pulin: 7r.D.e.R= forIa ce apas, adic:

de unde:
sau:
7C . D .e . R
ar. D2h1
4 .n.D.e.R=gr.D2hi
e=
D .h
.
(2)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
- TECHNICA LUCRARII PETROLULUI
209
Grosimea e a tablei este in cazul acesta de 2 ori mai mica cleat in

cazul de sus (1).
Rezistenta dupa sectiunea transversala este, deci, pentru aceea

grosime a tablei, de doua ori mai mare deck dupa seeciunea rneridianfi.
Se va adopta formula (1). Dimensiunile placilor sunt foarte mici in
raport cu suprafata totala. Cilindrul va fi compus dintr'o serie de cilindre
suprapuse in inaltime, compuse i ele la randul lor dintr'un numar de
placi de 1 m. inalIime, 2-3 m. lungime. Ele sunt unite la margini cu

doua randuri de nituri.
Studiul valorilor lui K =
P
V
conduce la doted feluri de rezervoare: cu
invelitoare de grosime mijlocie i cu grosimi variabile.

In practica grosimea reala a tablelor va fi stabilita in felul urmator:
e = e, + e2 + e3,
unde:
h.D
e
1
= 2.R
grosimea teoretica.
e, = 1,5 mm. necesari oxidarii, defectelor de laminare, etc.
2(1Ih)
e3
pentru rezistenta placilor superioare.
Deci: e =
h.D
2.R
3,5H-2h
H
Grosimea minima a placilor de sus va fi socotit facand h = D, ceeace
inseamna ca grosimea cea mai mica va fi de 3,5 mm.

Pentru rezervoarele cu pkici de grosime constantd cu 2 funduri late
vom gasi ca grosimea constanta a placilor trebuie sa fie:
e = 3,5 mm.
Greutatea rezervorului pentru 1100 de litri va fi dat de formula:
2D + 4H
D
e.p
unde K este exprimat in kilograme,
D i H in metri
e =-.. 3,5 mm.
p = greutatea unui m2 de tabla de 1 mm., adica

= 7,8 kg.
Rezervorul care va avea diametrul egal cu inalIimea va fi cel mai
potrivit pentru o capacitate de 1000 de litri.
Emil Seyerin. Petrolul
www.dacoromanica.ro
14
210
CAPITOLUL VII - TECRIVICA LUCRARII PETROLULUI
Limita rezervoarelor cu grosime uniform& in functie de volum este:
198.500 m3 pentru R = 10
116.300 m3 pentru R = 7.
Rezervoare cu grosime variabila. Toate rezervoarele cilindrice a caror
produs al diametrului prin trial lime este mai mic cleat 4 R, vor avea
o grosime uniforma = 3,5 m/,. Cnd 1nsa acest produs este mai mare
cleat de 4 ori rezistenIa pe m/m2 (4 R), vor avea o grosime variabila de
sus In jos dupa formula:
hD
2R
3,5H-2h
II
Armaturilc. Rezervoarele mici nu au nevoie de
arrn6turi, cele mari sunt
intarite atat la capac, cat
si la fund
cu corniere
(echere de metal).
Etanoitatea nu poate
fi ideala din cauza dilatarii neregulate a tablelor
de fier in fala soarelui,

dar mai ales la legatura
1
Fig. 69.
tuburilor. Rezervoarele cu
esenIa au, deobiceiu, deasupra capacului, o patura
de apa de caTiva centimetri, pentru a se apara
Impotriva soarelui.
Cateodata In Orile reci sau temperate, rezervoarele de Iii,ei brut
sunt prevazute cu serpentine cu aburi pentru a asigura fluiditatea produsului. Deobiceiu se aspira petrolul dela suprafaia cu un tub articulat.
Rezervorul are la partea de jos un tub de scurgere (Fig. 69).
11. Rezerioare de eiment 1 de plimint
Rezervoarele de ciment sunt foarte intrebuintate, mai ales ca rezervoare subterane. Este insa foarte greu sa li-se asigure impermiabilitatea.
Se fac rezervoare de acestea captusite cu sticla, placi de sticla impreu-
nate cu ciment. In America se aplica pe beton o patura de fluosilicat

de magneziu, peste care se depune un lac de # China wood oil #. In orice
caz aceste rezervoare nu sunt 1ntrebuiniate dealt pentru uleiuri grele.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII - TECHNICA LUCRARII PETROLULUI
211
De multe ori, in cazul de erumie a sondelor, se construesc bataluri

de argila batuta, peste care se intinde o pfitura de apa.
Determinarea capaciteilii rezerpoarelor
In instalwciunile industriale este foarte necesar sa se supravegheze

intrarile 9i ie9irea lichidului.
Rezervoarele de metal sunt prevazute cu un indicator de nivel cu
plutire, sau cu un sistem de tuburi de sticla suprapuse.
Pentru rezervoarele de pamnt se intrebuinteaza sistemul sondarii
cu o panglica de ()lel gradata i. intinsa cu o greutate.
Nici Intr'un caz, husk nu se poate cunoate inallimea nivelului apei
la fund. Pentru apa, se poate introduce un tub de sticla deschis la ambele capete, dar, a carui capat inferior se poate inchide cu o supapa,
dupa ce s'a umplut cu apa i uleiu. Se scoate tubul afara i dupa nivelul
apci in tub se cunoate grosimea paturei de apfi.
Uneori, pe banda de old se pune o band& de }Artie acoperita cu un
preparat pe care uleiul nu-1 ataca, pe and apa il disolva.
Cunoscandu-se cu oarecare aproximacie nivelul lichidului 9i capacitatea rezervorului, se poate calcula cantitatea de uleiu.
Se reduce volumul la 15. Densitatea se deduce dupa urmatoarea
formula empirica:
D15= Dt + 6. D.
D15 = densitatea cautata.

Dt= densitatea la t determinata cu densimetrul.
6. D. = cre9terea de densitate peste 15.
Ian cum se calculeaza 6. D.:
6. D. = 0 X Kt
In care: 0 = t
15 ; Kt= (1,5
6 D are semnul lui t

ar fi negativ.
Di) X 1.000.
15 ; daca t ar fi mai mic cleat 15, 6 D
Exemplu:
1. 0 esencd (benzina) la 200 are ds = 0,700, densitatea dela 15, cal-
culata, dupa cum am spus, este 0,708.

2. Un lampant de ds = 0,800 la 20 va avea la 15 = 0,807.
3. Un poslete de 0,900 de 20 va fi la 15 = 0,906.
www.dacoromanica.ro
14*
212
Pierdere din rezervoare
Petrolul brut confine totdeauna produse upare volatile la 00. La

temperatura de 200, aceste hidrocarbure volatile carbureaza aerul din
rezervoare, in propor/ie de 0,6 kg. de gaz, pe metru cubic de aer.
Fie un rezervor de 4000 de m3, plin pe 3/4 cu lichid. Temperatura
variaza cu 8, intre zi (20) i noaptea (+ 12), intr'o regiune temperata.
Rcirea in timpul nomii produce o contraqiune, care face sii intre
aproape 40 m3 de aer proaspt. Acest aer se carbureaz i a doua zi iese
carburat, antrenfind la 20.
0,6 X 40 = 24 kg. de esenta.
Acest lucru, repetAndu-se de 360 ori pe an, va aduce o pierdere de
8 tone de esena.
Se pot evita aceste pierderi facnd s cornunice rezervoarele cu gazometre de destindere a aerului i acoperind suprafa/a lichidului in rezervor cu o spuma persistent, pentru a impiedeca evaporarea.
Una dintre cele mai bune metode pentru a reduce siimitor pierderile prin evaporare, const in a aplica la suprafata rezervoarelor cu petrol o patura de vopsea potrivita. In rezervoarele ordinare se pierde dela
0,5 la 10/ pe lunit gazoling.
Culorile technice cu baza de aluminium reduc aceste pierderi.
Apdrare contra incendiilor
Rezervoarele trebuie s aib paratonere. Rezervorul este pus la pa-
mfint printr'un cablu de cupru. iar paratonerul legat cu scara metalica

exterioara rezervorului.
.
Alt.
, pi:
Clt
- "',-
-;C
.-
Fig. 70. www.dacoromanica.ro

Arderea unei sonde la Cmpina.
213
In Rusia rezervoarele sunt acoperite cu un inveli de ciment
armat.
In caz de incendiu, este bine sa se introduca vapori de apa deasupra
lichidului aprins, iar acesta sa se scurga pe la partea dela fund in bataluri
ferite de foc.
Se mai poate introduce in rezervor, sau arunca deasupra lui o spuma
perzistenta, formata dintr'o disolulie de alun i bicarbonat de sodiu in

acid sulfuric, amestecat cu clei, glucoza i acid salicilic. Aceste din urma
substanIe au menirea de a produce spuma perzistenta, care se depune

la suprafata i inadua focul.
Se fac incercri de catre DUFRAISSE si HORCLOIS pentru stingerea
focurilor cu antioxigene. Un aer care ar avea a suta parte din volumul
ski de vapori de oxiclorura de fosfor stinge orice foc. Cercetarile sunt
Insa in curs. (Contr. Ac. de Science 1931, 24 Fevrier).
Transportul petrolului
Cnd este vorba de transportat petrolul lampant sau paeura (unscare) in mica cantitate, se transporta intr'un butoiu fixat pe dou roate
i tras de un cal sau un rnagar.
Felul acesta de a distribui petrolul la particulari s'a vazut prin 1920
la Constantinopole i se vede Inca in Caucaz, In Transcaucaz, in Algeria
i Tunisia.
In oraele mari, industriale, se face distribuirea prin camioane automobile dela 3-5 tone. Rezervoarele sunt alungite In sensul mersului ca-
mionului i calculat cu maximul de rezistema pentru minimum de

greutate.
Pe calea lerata, pe mare f i prin pipe-line se unesc centrele de exploa-
tare cu uzinele de rafinare, sau ambele aceste doua cu locul de distribulie i de consum.
Vagoanele rezervoare de petrol trebuie sa aiba o lipitura strict etana.
In caz de scurgere sa se lipeasca cu un mastic cu oxiclorura de zinc. La
partea superioar este un dom, care serva la umplut vagonul cisterna
si drept camera de expansiune pentru a preveni dilatarile prin variatiile
de temperatura, provenite din diferema coeficienlilor de dilatare intre
fier i petrol.
La partea de jos, la mijloc, vagonul are o yang de scurgere.
Capacitatea lor variaza dela 15-25 de tone. Vagoanele pot avea in
interior un sistem de serpentine pentru incalzit.

Trenurile pentru petrol sunt intregi.
www.dacoromanica.ro
214
CAPITOLUL VII - TECIINICA LUCRARII PETROLULUI
Petrolul brut, uleiurile grele, uleiurile de uns, sunt mai totdeauna

transportate cu trenurile. Fiecare centru mare petrolifer are rampe de
eale ferata, ba, la Baku este chiar o gara de petrol.
0 serie de 9ine paralele primesc in garaj eke un tren intreg; fiecare
vagon se oprevte in ;rata unei furci analoage cu cele de aprovizionat cu
apfi. Aici se sprijinA extremitatea unei conducte cu un diametru indestulfitor pentru a Incarca toate vagoanele trenului.
La destina/ie, calea feratA are o serie de pipe-line specializate.
IP
4
-=--44,
,V4e
M=1
Fig. 71.
Statia de IncArcare Poiana.
Cand trenul este gata de plecare, vagoanele, robinetele, vanele, sunt

plumbuite i o foaie de drum dA toate indicaOile pentru cAlAtorie.
Vase cisterne.
Pe mare, petrolul se transport& in vase cisterne de
()lel, separate in lung in doted. vi apoi vertical prin pere/i paraleli. La

r artea de sus a acestor camere se gasesc rezervoarele in care se pot dilata produsele sau aduna gazurile.
Un post central de pompe asigura manevra de incArcare vi descarcare, precum i absorbirea vaporilor. In fiecare camera se poate injecta
vapori pentru a stinge un incendiu sau pentru a alunga orice urm& de
vapori.
MavinAria este, mai totdeauna, la partea de dindArt a vasului. Este

foarte util ca vasele acestea sa fie remorcate.
www.dacoromanica.ro
TECHNICA LUCRARII PETROLULUI
CAPITOLUL VII
215
Transportul prin pipe-line 1)
Pipe-linele sunt tuburi lungi de ocel, compuse din bucfici articulate

dupa anumite norme 9i ingropate in pamant la adancimi ce variaza intre
0,50-1,20 m.
Ingroparea in pamant nu are de efect numai asigurarea pantei de
scurgere, dar mai cu seama ferirea tubului de dilatare 9i contracciune.
Conducta noastra de petrol dela Campina la ConstanIa, lunga de 300
de km., daca am considera-o instalata in timpul iernii de exemplu, pen-
tru aceasta distanca de 300 de km., s'ar lungi in timpul verii Inca cu
160 de m. i s'ar strange cu aceea catime iarna, daca ar fi fost instalata
9i. lasata in aer liber. Pentru a preveni acest lucru, se apaza la 1,20 m.
in pamant, mencinandu-se temperatura aproape constanta, iar pe de
aka parte, in afara se apaza 9erpuita, sinuoas, pentru a se putea lungi
in diregia sinuozitacilor, nu longitudinal.
Cand sunt insa porciuni din traseu unde nu se poate ingropa, cum
este la noi la podurile din c( Balta e, adica la Borcea, peste caderile
4 Ezerului o 9i la podul # Regele Carol o peste Dunare ; aici ar trebui imbracata cu un tub protector care ar realiza un spaciu de aer de 10 cm.
9i care, la randul sau, ar fi izolat cu un inveli9 protector.
Pipe-line pentru gazurt
Pipe-linele servesc pentru transportul gazurilor 9i a lichidelor. Conductele noastre de gaz metan precum 9i cele din Canada sunt tipul acestor
pipe-line. Pentru distance mici cum este la noi dela Saropl-unguresc
la Diciosanmartin (6 km.) ajunge presiunea naturala a gazului. In general gazul nostru metan iese cu o presiune prea mare pentru drumul
ce-1 are de parcurs 9i pentru intrebuirrcarea lui. El iese din pfimant cu
o presiune de 30 de atmosfere, i-se rupe aceasta presiune scoborandu-se
la 20 de atmosfere pentru a intra in conducta, iar de aici i-se reduce presiunea la 0,2 atmosfere, arid este adus In fabrica. A9a ca chiar pe conducta Turda-Uioara de 24 km., sau Sarmael-Turda de 52 km., presiunea
este mai mult deck suficienta.

Cand sunt Insa conducte ce tree de 1000 km., cum sunt cele din Ame-
rica: Canada-Saint Louis (St.-U.) de peste 45.000 de km., este nevoie

de staciuni de compresoare distancate.
Presiunea naturala ajunge, in general, pentru o distanca de 50-90
de km. ; peste aceste distance, sau se pune un mare numar de compresoare ce imping gazul in tuburi inguste, sau un mic numar de staliuni
1) Pipe = teava; line = linie.
www.dacoromanica.ro
216
de compresoare si tuburi de diametru mare, asa ca gazul sa poata circula

cu presiune mica.
Aceste calcule se fac dupa debitul si presiunea naturala a gazului

si dupa distama de strabatut.
Pipe-line pentru Itehide
Americanul HUTCHINSON in 1860 a avut pentru intaia data ideia

de a transporta petrolul in tuburi.
Tuburile pentru pipe-line, din cauza presiunii mari (70 80 kg./cm.2),
se fac din ()lel ; diametrul este dela 150-250 mm. In Romania, ca si

in Rusia si Galipa, aceste tuburi sunt fara lipire (tuburi trase Manesmann). Reunirea se face cu un manson cu surub biconic, asa ca se pot
insuruba repede pe teren si se ob/ine o inchidere ermetica. Foi ma pipelinurilor este si aici ca si la gazuri, sinuoasa, pentru a preveni dilatarea.
Lichidul se scurge destul de bine, cu condi-Pa ca conducta sa nu se
astupe. Adeseaori se cura/a conducta cu un aparat numit o godevil e

sau in America o screiper )> (razator), lung de 70 cm. si format din doua
bucaP articulate. La partea dinainte are 4 bra-ce prevazute cu rotile,

care apasa pe perepi tubului. Partea dindarat, are o serie de cuPte, care
se invartesc in jurul unui ax comun ; imediat ce aerul comprimat al staPunii de pompe impinge razatoarea, aceasta intra in miscare giratoare,
curalind interiorul tubului in tot lungul ei. Din cauza flexibilita/ii sale,
acest aparat se poate misca in orice sifonament si in orice sinuozitate.
In locul unde nu se mai aude sgomotul misc.-aril lui, se desface conducta
pentru a se desfunda de un obstacol peste care aparatul nu poate trece.
Gaud lichidul se misca prea greu din cauza unei prea mari vascozi-
tap, s'a preconizat intrebuinorea tuburilor ghintuite in interior ca si

/evile armelor de foc. Liniile sunt striate in forma helicoidala cu pasul
de 3 m. Petrolul se amesteca cu 100/0 apa. Coloana de lichid impins
de catre pompe, ia o miscare giratorie analoaga unui obuz intr'un tun
ghintuit. Apa fiind mai grea, este aruncata de catre puterea centrifuga
catre pereP, invelind astfel petrolul cu o teach' lichida, cu o vascozitate
nula.
S'a studiat o pipe-lind, care ar lega America de Anglia (Murphy).

Tubul ar fi format din bande de olel moale invartite in spirala intr'o
garnitura de amiant. 0 invelitoare protectoare dintr'un aliaj metalic
special, ar permite tubului sa suporte o presiune interna de 150 de atmosfere si o presiune exterioara de 700 de atmosfere.
Lungimea total& ar fi divizata in 20 de secPuni. Diametrul ar fi de
46 cm. ghintuit helicoidal si ar putea debita 3000 de litri pe minut, adica
peste un miliard de litri pe an (10.000.000 de tone).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII - TECILVICA LUCRARII PETROLULUI
217
Puterea pompelor
Pompele trebuie sA aiba o putere care depinde de diferen/a de nivel

( H) Intre extremitalile conductei in care lucreazA pompa 0 care mai
depinde de puterea de inearcare, datorit frecArilor in conduct.
Puterea aceasta de incArcare este echivalentfi cu o Impingere suplimentarA de H' metri:
//' = 4 C
V.
aici: C = 0,00035 i depinde de natura uleiului transportat ; pentru

uleiuri fluide = 0,00035, pentru uleiuri grele C = 0,0025,
L = lungimea In metri a conductei,
D = diametrul in metri,
V = itgeala In metri pe secundA.
Puterea teoreticA in cai vapori este:
H + H'
4.500
xQ
Q = debitul in kg. pe minut.

Se va mari cu 500/0 cifrele teoretice, din cauza coturilor 0 a vAscozitfi/ii uleiului.
In practicA se determinA in mod empiric puterea necesara, IinAnd

socoteal 9i de condi/iile locale.
www.dacoromanica.ro
TRANSPORTURILE PRIN CONDUCTE

DE
C 0 RNELIU T OR OCEANU 9
Cateva eonsideratiuni asupra Comertului Romanese de Petrol

Exportul de produse petrolifere romaneqti reprezinta, pentru economia
noastra nalionala, o valoare de peste noua miliarde lei fala de un export
total de 29 miliarde lei, ocurand astfel primul loc in comer%ul romnesc
de export, Intrecand chiar exportul de cereale.
La o ramura comerciala care influenleaza intr'o aqa de importanta
masura balanla comerciala a -prii, relqiunile comerciale cu principalele
Tari importatoare reprezint o deosebita importanO.
Din acest punct de vedere, e necesar a privi nu numai catre Constanca
0 intinsul marilor, ci catre toate pigele cu care am putea fi in relqiuni de
comer% de petrol. Si, prin Dunarea, ce atinge atatea frontiere 0 patrunde
pana in centrul Europei, putem redobandi debu9euri1e de odinioara 9i
cuceri chiar noui piqe din zona de influenla a acestui pre%ios fluviu de
navigaliune. Nu trebuie uitat ca centrul Europei partic'ipa la comegul
nostru exterior de petrol, cu un procent de peste 270/0, in care benzina,
din cauza desvoltarii considerabile a automobilismului, ocupa locul de
frunte.
E adevarat ca in urma rasboiului s'a rupt puntea de legaturat dintre
noi i aceste piele i ca raporturile economice cu ele, odinioara destul de
stranse, se reiau azi, de0 cu oarecare anevoin%a. La aceasta contribuie in
buna parte 9i lupta contra concurenlei marilor trusturi mondiale de petrol
0 Standard Oil * 0 0 Royal Deutch Shell * (reprezentate la noi prin 4 Romano-Americana * qi 0 Astra-Romana *).
Din aceste motive, dirijarea exportului produselor petrolifere romaneti depinde, intr'o foarte mare masura, de politica de export a acestor
doua trusturi.
Nu condiliunile geografice sau punctele de vedere referitoare la pre%
sunt hotaritoare pentru rezolvarea chestiunii in ce parte sa se dirijeze
1) Inginer, Inspector General, fost Director General al conductelor de Petrol
ale Statului.
www.dacoromanica.ro
219
grosul produselor petrolifere ce se exporta, ci anumite momente ale politicii comerciale interne a acestor trusturi prepondereaz.
Aceasta politica comercialg a influenOt i restrictiunea relatiunilor comerciale cu centrul Europei, deoarece marile trusturi tind s /ing deschisa
aceastfi piat de consum pentru productiunea Americilor de Nord i de Sud.
Acestea fiind principalele interese de produqiune a trusturilor, mereu
crescandg, toata atenliunea noastrg trebuie s se concentreze asupra

debu9eurilor.
atunci, printr'o organizatiune de transporturi cat mai bung, mai

lesnicioas 0 mai complectfi, atat pentru cuprinsul mrilor, cat i pentru
alimentarea centrului Europei, profitandu-se de conjuncturile cele mai
favorabile intr'o parte sau in cealaltg, comequl de petrol romanesc s'ar
putea descgtuqa de Ian-wile puternice ale celor doug mari trusturi.
Tot in aceasta ordine de idei, e de vazut 9i de studiat dacg, printr'o
conventiune specialg (de durata convenabila) cu Bulgaria, nu ar fi locul
de a prelungi mai departe, pang la Rusciuc, cele doug conducte ale noastre
dela Giurgiu, pentru a alimenta astfel peninsula balcanica cu petrolul

rornnesc ce, eventual, ar putea trece 0 mai departe.
In adevgr, e destul de trist a vedea astzi cum fabricile din Rusciuc se
alirnenteaza cu combustibil lichid din Rusia, cand acest ora e peste drum
(la 700 metri) de Dana noastra de incgrcare din Giurgiu.
Printr'o simpla sta-Oune de primire la Rusciuc s'ar putea incgrca

garnituri intregi de trenuri, fie cu produsele noastre fabricate, fie cu petrolul brut sau produse amestecate, ce s'ar putea fraqiona acolo, aa
cum au inceput a face i alte tali care, pang azi, nu se ocupau cu rafinajul
petrolului.
Pentru aceasta ar mai trebui ca i intreprinderile petrolifere romneti,
independente, s ducg o politica de export unitarg pentru cucerirea pietelor
europene ce sunt in curs de organizare.
In acelaq scop e de dorit ca i micii exportatori romni, lasand la o parte
interesele lor mgrunte, sa nu mai lucreze in mod izolat, practicand o concuren0 neplacuta 9i daungtoare intereselor generale, fail ca prin acea sta
s aduca vreun folos intereselor producgtorilor romni.
Cu chipul acesta, industria noastrg de petrol ar putea sg evite inciziunile adnci ce se fac in capacitatea ei de produqie, cum s'a intamplat
In acest an, and i s'a limitat productiunea la 1350 vag./zi.
Observafie. Ca o prima orientare a trecerii conductelor noastre, pe sub Dunre la
Rusciuc distanta fiind de 600-700 metri, dam cifra de 10.000.000, in care s'a socotit
.8000 lei pe m. I. de fiecare conducta.
Instalatiunea conductelor pe sub apa e destul de delicata, totus e posibila. Si,
Administratia Conductelor de Petrol ale Statului, dupa rasboiu, arid o deschidere a
podului peste Borcea era distrusa, a reusit a trece trei conducte pe sub apa Borcei,
punand, astfel, in exploatare conducta cea mare la Constanta.
www.dacoromanica.ro
220
Apararea industriei noastre de petrol de relele semnalate mai sus, nu e

greu de realizat.
Statul are la Giurgiu doufi conducte, una pentru lampante i alta de
produse negre i are in programul sau organizarea pentru o mai bung
incarcare in tankuri a benzinei ce s'ar dirija catre acest port. 0 complectare
a instalatiunilor sale ar aduce o mare inlesnire a transporturilor prin acest
punct.
In programul Statului mai este O. infiintarea unei noui conducte de
benzina la Constanta.
Cu chipul acesta, atat prin conducta existenta de lampant, care e azi
capabila de un debit de 250 vag./zi, cat i prin conducta de benzin proiectatfi, de un a celaq debit, printr'o derivatie la' Cernavoda i infiintarea
unei statiuni de depozitare, aceste produse ar putea lua calea Dunarii,
i prin acest punct, spre a satisface astfel desfacerile produselor de mari
cerinte pentru centrul Europei.
Conductele Statului
Conductele de petrol ale Statului, dui:a CUM se vede in plan9a respectiva, sunt in numar de patru .1 anume:
Conducta Nr. 1, de lampant, Baicoi-Constanta (9 %oh 'Ana' la Buzau,
iar de aci la Constanta de 10 toli).
Conducta Nr. 2, de lampant, Campina-Baicoi-Giurgiu (de 5 %oh).
Conducta Nr. 3, de produse negre, Campina-Baicoi-Giurgiu (de 5
toli).
Conducta Nr. 4, de titei, Baicoi-Bucure9ti (de 5 toli).
Programul de lucru
Conducta Nr. 1 de lampant la Constanta
Productiunea noastra de petrol a ajuns la circa 1750 vag./zi, ceeace
revine la circa 6.000.000 tone anual, cifra comparabila cu statistica
productiunii generale a Romaniei pe primele 5 luni ale anului 1930.
Avand insa in vedere sondele ce vor rasbi anul acesta (afara numai daca
industria de petrol nu ar reduce, cu vointa, productiunea, din cauzele

cunoscute), in special cele din Meotic III, aceasta productie ar putea
deveni 2000-2400 vag./zi, putfind ajunge, daca conditiunile vor fi
favorabile, la o productiune totala, anuala, de peste 8.750.000 tone, adica
la de 4 ori mai mare ca cifra ce s'a avut in vedere la facerea proiectului
Conductelor de petrol ale Statului.
Pentru un program de viitor, avand in vedere Ca noua lege a minelor
va trebui sa-i dea roadele ei, nu ne putem opri la aceasta cifra-limita, ci
www.dacoromanica.ro
221
va trebui sa prevedem un plus cat de modest, fie el numai de 15/, ceeace

ne da ca cifra de baza a calculelor pentru viitor 10.000.000 tone anual.
Capacitatea de prelucrare, anuala, a rafinfiriilor noastre 1ntrece chiar
productia actuala, de cca. 6.000.000 tone/an.
Ea se rezuma precum
urmeaza:
Capacitatea anuala de distilare

*
rafinare
rectificare
obtinerea uleiurilor
crakare
tone 6.800.600
*
#
*
*
1.913.000
1.475.800
419.000
500.000
Admitnd dar ea toata productia Orli se rafineaza in interior, sa

evaluam produsele fractionate anuale ce intereseaza conductele Statului.
Lampantul ce se extrage din titei (dupa datele statistice ale anului

1929) este in proportia de 220/0. Productia anuala a acestui lampant ce
trebuie avuta in vedere este dar:
22/,, X 10.000.000 = 2.200.000 tone/an.
Consumul intern. Incontestabil ea consumul intern creste si el. Aceasta

crestere lima este independent& de productie, si depinde numai de intrebuintarea lui de catre populatiunea Orli, care e limitata.
SA presupunem totus, pentru viitor, o crestere a consumului intern
cu cca. 100/0, ceeace ar da 200.000 tone/an.
Scfizand aceasta cifra din precedenta, ramane lampant la export

2.000.000 tone/an.
Admitfind actualul procent al exportului prin frontierele noastre, care
pentru Constanta este de 87%, rezult ca rafinatul si distilatul ce trece

anual prin acest port maritim este de:
1.740.000 tone/an.
Transportul pe C. F. R. Din statistica anului 1929, calea ferata a transportat la Constanta 54.107 tone/an.
Presupunand ca in viitor C. F. R. ar avea posibilitatea de a-si spori
capacitatea de transport la Constanta de 4 ori mai mult ca acum, cifra
ce ar trebui luata In consideratie, ar fi de
circa 200.000 tone/an.

Partea ce revine conductei Constana. Scazand cantitatea de mai
sus din cifra exportului prin Constanta (de 1.740.000 tone) ramane pc
seama conductei Constanja o cantitate anuala de:
1.500.000 tone sau cca. 410 vag./zi.
www.dacoromanica.ro
222
Cum aceste transporturi nu sunt uniforme in zilele anului 9i ele se

aglomereaza In sezonul de export, trebuie sa consideram sporita, pe aceasta
perioada, cifra de mai sus, cu cel pulin 250/a, ceeace revine la 500 vag./zi,
care trebuie avuta in vedere la programele de viitor.

Map ani dupa rasboiu debitul conductei la ConstanIa a fost de cca.
60 vag./zi 9i era suficient. Producliunea Ifirii crescand mereu, administraVa
conductelor Statului, dei nu dispunea decat de bugete comprimate,

totu9 a fficut tot ce i-a stat in putinIa i a sporit, treptat, debitul acestei
conducte, ajungand, la peste 150 vag./zi pfina in 1930.
De 9i aceasta cifra este destul de importanta, totu, comparata cu

necesita/ile de viitor, deduse ca mai sus, de 500 vag./zi, ea nu este cleat
a treia parte a acestor necesitaIi.
Fa Ia cu aceasta situaliune Regia conductelor de petrol a hotarit sporirea debitului acestei conducte, chiar anul acesta (1930).
MAsuri urgente de sporirea debitului
Administralia conductelor surprinsa de aceasta cifra, oarecum impresionata, (de 500 vag./zi), dei nu dispunea cleat de un buget redus, totu
a fost obligata a lua de indata toate masurile posibile pentru ca produsele
sa circule prin aceasta conduct& in mod continuu 9i cu cea mai mare iuleal,
dela primirea in rezervoarele sale de origina pana la punctul terminal,

adica la predarea in tankuri i plecarea lor in largul marii.
OperaVunea cuprinde trei Orli distincte, de0 toate sunt intim legate
intre ele.
Aceste parIi sunt:
1. Sporirea capacitaIii de prirnire, accelerarea incarcarii in rezervoarele
de origina i neocuparea lor cleat timpul strict necesar celei mai bune
utilizari.
2. Sporirea debitului conductei, deocamdata, la 250 vag./zi, 9i
3. Garantarea incarcarilor, la ConstanIa, in tankuri, in timpul cel

mai scurt posibil i inlesnirea plecarii Mr, cu cea mai mare rapiditate, in
largul marii.
Sa tratam in parte pe fiecare din ele :

a) Sporirea eapaeitdtii de primire, aceelerarea primiril 1 utilizarea la maximum
a rezervoarelor
StaIia Ploeti (Pod-Beton) este foarte mica, atat ca suprafaIa de teren,

cat i din punctul de vedere al capacitalilor (8250 mc.).
S'au luat dispozi/iuni pentru un plus de expropriere de 2 ha., pentru
a putea construi noui rezervoare.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII - TECHIVICA LUCRARII PETROLULUI
223
Stalia Teleajen, nefiind utilizata, se destinase ca eventuala staliune

de benzina. Ea are o intindere de cca. 20 ha. Rezervoarele ei au o capacitate mai mult dealt dubla celei din Ploeti. Are uzina spalioasa, renovata (cu fondaliuni de motoare, pod rulant, canalizarile fn beton pentru
Schema
legturilor de conclude existente dintre statiunile de pompare
C. P. S. i rafinariile situate jn jurul Municipiului Ploetiti
ESTI
.
,
tubarie, etc.). Are camera de vane, in care se poate concentra fntreaga

claviatura de robinete, atfit pentru lampant, cat i eventual, pentru conducta de benzina ce se intenlioneaza a se construi.
Statiunea are i cladirile necesare pentru personal, toate In perfecta
stare, precum i legaturile curentului electric.
Aceasta sta-ciune poate cuprinde toate instalatiunile necesare, atat
www.dacoromanica.ro
224
pentru prezent cat i pentru viitor, ea putand servi ca nod principal de

expediere a tuturor produselor petrolifere ale regiunii, ce se pot transporta
prin conducte.
S'a impus dar infiinlarea acestei noui statiuni, Teleajen, atat pentru
a ob/ine plusul de capacitaIi de 12.950 mc., cat i pentru a asigura, impreuna cu staIia Pod-Beton, deservirea acestui nod principal de activitate
petrolifera a irii, printr'un transport continuu de 250 vag./zi.
Aceasta sta/iune, in care se lucreaza cu toata activitatea necesara, va
putea fi pusa in funcliune catre sfar9itul anului 1930.
S'a aratat mai sus cum, prin punerea in functiune a staIiei Teleajen,
se capatfi, in plus, o capacitate dubla de cea existenta.
Printr'o repartiIie rucionala pe linia A. B. C. din Pl. II, a rafinariilor
dela N. qi N.-E. Xenia, Concordia (Vega), Cometa, Redevenla, DaciaRomana, Romano-Americana, Luciana, Unirea 0 Standard catre Teleajen,
iar a rafinariilor dela S. 0 S.-E. (Noris, Lumina, Orion, Astra-Romana,
Fratia 0 Colombia) catre Pod-Beton (Ploeti), se capata o echilibrare a
tuturor transporturilor din regiune, catre i prin cele doua slaiiuni de
pompe.
In acest scop se va da autorizaIiuni rafinariilor a se lega direct cu una

sau alta din cele 2 statiuni, dupfi situaliunea lor geografica fai,a de linia
de demarcutiune A. B. C.
Legatura directa a marilor rafinarii cu staIiunile conductelor are 0
avantajul de a accelera predarile, ceeace contribuie mult la rapiditatea
operaiiunilor.
Dupa regimul ce va creea infiinlarea staiunii Teleajen, se va vedea,

mai tarziu, daca va mai fi nevoie ca Statul sa construiasca i o linie de
centura a Ploetiului, capabila de a colecta produsele dela toate rafinariile
din jurul sau.
Se va mai stabili, in acela timp, i o legatura intre cele doua statiuni,
necesara pentru orice eventualitate, in primul rand pentru a da posibilitatea ea, se aduca staIiunii Pod-Beton imbunatalirile i complectarile necesare, spre a corespunde mai bine rolului sau, caci aceasta sta;iune,
construita in pripa, de trupele de ocupaliune, pe perioada rasboiului i
neprimind, din lipsa de fonduri, decal, foarte slabe imbunataliri, lasa
foarte mult de dorit.
In paralel cu aceste lucrari, tot in scopul de a accelera primirile, societatile ce au legaturi directe cu staIiunile Statului ii vor spori puterea
de predare prin sporirea diametrelor conductelor lor i prin introducerea
unor unitali de pompare capabile de un debit de minimum 100 vag./zi.
Infine, printr'o urmarire minulioasa a utilizarii capacitalilor, s'au

redus i se va mai reduce, la minimum posibil, stagnarea produselor in
rezervoarele de expediere.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
TECHNICA LuciLTRII PETROLULUI
225
b) Sporirea eapaeitatii de transport
In paralel cu asigurarea sporirii capacita/ii de primire si a rapiditatii

acestor primiri in sta%iunile Pod-Beton si Teleajen, alimentate de rafina-
riile din raza Ploestiului, trebuie asigurat si transportul la Constanta a

cantita%ilor primite.
In acest scop se lucreaza actualmente, cu toata rapiditatea posibila,

la punerea in func/iune a sta/iunilor intermediare Buzau si IIagieni,
facandu-li-se toate instalqiunile de stricta necesitate, ramanand ca ele,
cu timpul, sa fie complectate.
Lucrarile esentiale sunt terminate dela 15 August 1930, and sta0unile au

fost puse in fungiune. Actualmente se continua la complectarile si la instala-tiunile necesare pentru a asigura o func-tionare normala si pe timpnl iernii.
Eliminandu-se, in ultimii ani, rand pe rand, toate strangularile conductei Constar-4a, nu au mai ramas deck cele de pe podurile mari, Tandarei,
Borcea, Ezer si Dunarea.

a) Pentru podul Tandarei consolele in porte-a-fauxul podului sunt
asezate, i conducta de diametru mare, de 10 .toli, la aceasta data, e in
curs de instalare;
b) Pentru podul Borcea. Aci, o parte din pod, cea construita dupa
rasboiu, are deja consolele exterioare pentru a primi conductele de petrol,
restul podului va trebui, neapdrat, complectat, pentru siguranta lui, in
acela fel, incat conductele Statului, pe intreaga lungime a podului, sa fie
arzate in exterior.
Par& atunci, actualmente, se inlocueste, cum se va putea mai bine,
actuala conducta de 5" prin alta de 10", urmarindu-se traveele and pe
trotuar, and in porte-a-faux (pe partea unde consolele exista) ;
c) Pentru podul Ezer, intrucat irrcendiile nu se mai sfarseau pe acest
pod, mai ales vara, punand in pericol permanent existenca lui, cu toal e
masurile de precairtiune luate, Administratia Conductelor a fost nevoit
a instala, pe sub apa, 2 conducte: una de 10 -toli si alta de 5 lob, prin care
se fac azi pomparile, avand in acelas timp si o conducta goala, de rezerva,
pe trotuarele acestui pod, pentru mice eventualitate.
Serviciul podurilor metalice C. F. R. studiaza, actualmente, rezistenta
acestui pod, spre a vedea clack in urma unei consolidari, ar putea primi
conductele de petrol, tot in console, in afara lui.
In caz c lucrarea e posibila, se va aseza, si aci, pe console exterioare,
o conducta de 10 Ioli, de rezerva, pentru cazul and conducta de sub apa
Ezer ar ceda, repara-tiunea ei (sub apa) fiind foarte anevoioasa ;
d) Pentru podul Regele Carol I, serviciul podurilor C. F. R. studiaza
constructiunea consolelor exterioare. Cand proiectele vor fi gata, Regia
Conductelor de petrol e obligata a depune, neaparat si neintarziat, la
dispozi%ia Direccrunii Generale C. F. R., surnele necesare, oricdt de niari
Emil Seyerin. Petrolul
www.dacoromanica.ro
15
226
ar fi ele, intrucfit lucrarea, pentru care se struete de aproape 10 ani,

a fost, fara nici un motiv i fara nici o scuza, incontinuu amanata, macar
ca prin aceasta amanare se punea in primejdie existenta acestui insemnat
pod, ce face unica noastra legatura cu Dobrogea i Marea.
Pana atunci insa, Administra/ia Conductelor de petrol ale tatului a
inlocuit chiar anul acesta (1930), conducta de 5" de pe trotuar, prin o
conducta de 10 %oh.
Prin suprimarea tuturor acestor strangulari, de pe poduri, se va obcine
un spor apreciabil al debitului acestei conducte, evaluat la cca. 20 vag./zi.
c) Sporirea capacitAtil de ineArcare in tancuri
t accelerarea plecAril acestora
in largul maril
In acest scop s'au adus instalaliunilor din port, in anul in curs, o serie
de imbunatatiri, printre care sunt:
a) Prelungirea conductei de motorina i la Dana A.;
b) Utilarea celor 4 Dane cu eke o macara pentru manevrarea tuburilor
flexibile ;
c) Construc/iunea cAilor rulante necesare pentru transportul tuburilor flexibile deservind Danele ;
Observatiunea I.
Portiunea conductei din I Balta * intre Fetesti i CernavodA
este extrem de delicatil. Fara multA intArziere, intre Fetesti i Constanta vor trebui
instalate trei conducte de diametru mare, de preferinta de '10 tali, dupii care se va
vedea mai la vale. Ele, din lipsil de spatiu pe rambleul ingust i foarte inalt (ce ajunge
si 25 m. InAltime) al liniei ferate, nu ar putea fi asezate decAt cu marl dificultAti, si
cu o extrema precauliune, mai ales cA spre Constanta circulA trenuri de mare tonaj si
in numfir de cca. 70 pe zi, cu tenclinta de a se spori.
Instalarea celor trei conducte spre Constanta, pe aceastA portiune va trebui dar
studiatA cu toatA atentiunea impusA de multiplele greutAti de invins si de precautiunile riguroase ce trebuesc luate fatii de apropierea conductelor ce transportA produse
petrolifere (dintre care, in viitor si benzinA), de calea feratA.
Pe de al tA parte, din cauza zgurei dela locomotive si a focurilor nesfArsite provocate de cAderea ei pe poduri, am avut i avem vesnic incendii, din care cel din 1927 era
sA fie catastrofal, intructit existenta podului Ezer a fost serios amenintatA.
Observaliunea II. Astfizi cAnd dupft 40 ani dela construirea celor trei poduri
mari, Borcea, Ezer i DunArea, materialul rulant de cale leratil a devenit incomparabil
mai greu ca cel de pe acea vreme, avAnd Inca tendinta de crestere, aceste poduri se
gAsesc la lirnita lor de rezistenta, ne mai putAnd deservi multA vreme necesitAtile Orli.
Fara indoealrt cA vremea, care determinA toate fenomenele, va hotAri, la momentul

oportun, Statul RomAn, a construi o linie de cale feratA dublti intre Fetesti i CernavodA,
cu toate podurile necesare, pentru a avea astiel jonctiunea Fetesti deservitA, pAnA la
Constanta, In intregime, printr'o linie dubla. AceastA linie (dublA) nu s'ar putea alege
decAt in aval de cea actualA care, avAnd numai inAltimea necesarA, ar avea gara jos,
alAturatA orasului CernavodA, mai mult sau mai putin in dreptul vechei gAri.
Cu chipul acesta actualul traseu prin tBaltar cu podurile sale, s'ar putea destina
pentru soseaua de legAturil a lArii cu Dobrogea, atAt de deritA i atAt de necesara, din
teak punctele de vedere.
www.dacoromanica.ro
227
d) Regularea platformei cheiurilor ;

e) Executarea de bataluri in staIiunea de primire a cisternelor ;
f) Executarea de bataluri la sudul staliunii de rezervoare ;
g) Executarea unui al 2-lea co la casa cazanelor ;
h) Supraincalzitori 9i antefocare la cele 5 cazane, etc.
Printre complectarile mai importante, in curs de executare, sunt cele
doua conducte proiectate, una de lampant i alta de benzina, ambele de
diametru mare (10 oli), ce duc la cele 4 Dane. Ele sunt in lucru i se vor
termina in acest an (1930), permiVand astfel incarcarea rapida la tpate
Danele.
Tot in scopul accelerarii incarcarilor in tankuri, sunt in curs de instalare
Inca un motor de 150 HP. i 2 pompe.

0 mulcime de alte lucrari de -mai puling importanta se vor executa
la Constanla, tot in cursul acestui an.
Printre Imbunatalirile din rada portului de o importanta capitala

sunt:
1. Spargerea pintenului de piatra dela intrarea in basin, intrucat el

impiedeca trecerea vapoarelor ce azi au un tonaj de 2 i 3 ori mai mare
(8000
14.000 tone), ca in epoca construcOunii portului.
2. Dragarea basinului 0 a intrarii sale, intrucat vasele mari pot atinge
in timp de Hula, fundul Marii, avariindu-se.
3. Sporirea intensitaIii luminii pe cheiuri ,i la basin pentru a da posibilitate incarcarilor i. in timpul nopIii, etc.
Pentru toate aceste lucrari s'a intervenit la Regia Autonoma a Porturilor i a Cailor de ComunicaIii pe ape, spre realizarea lor in timpul cel
mai scurt posibil.
Fac de creqterea nebanuita a producciunii noastre de petrol,
actualul basin de petrol din Constanta e cu totul insuficient. Sunt
zile in care cite 20 vapoare ii ateapta randul, in lungul
Marii, la incarcare, ceeace e o situwciune de nesuportat, din cauza
pericolului la care sunt expuse in timpul furtunilor. 8i avem cazuri

cand anume societa/i petrolifere au plata cate un milion 9i doua
milioane o Stalii * i o Contrastalii * din cauza intarzierii ce au avut-o
la incarcare.
Suntem asemenea incunotiintaci ca din cauza intarzierii ce sufere
vapoarele, Weptanduli randul in larg, incheerile de vanzare ocolesc

portul nostru Constanla, trecand la alte (porturi straine).
E foarte greu de a se aduce azi o imbunataiire radicala a situaliunii.
Ceeace s'ar putea face, in momentul de faca, ar fi ca Regia Autonoma a
Porturilor i Cailor de ComunicaIii pe ape sa faca tot posibilul s cedeze
pentru incarcarile de petrol i Danele Nr. 36 i 37. Chestiunea se trateaza,
cu sperania de reu9ita.
www.dacoromanica.ro
15*
228
CAPITOLUL VII - TECILVICA LUCRARII PETROLULUI
Poate ca Regia Porturilor sa gaseasca mijlocul de a soltrciona mai bine
problema de viitor a basinului de petrol din portul Constanca, fie prin

construqiunea unui basin alaturat, sau altcumva, in urma studiului de
viitor a actualului port, in ansamblul sfiu.
Conducta Nr. 2 de lampant la Gitugiu
Sub punctul 8 de mai sus s'a stabilit c, pentru asigurarea transporturilor viitoare la export trebuie sa luarn in consideraTie cifra de
2.000.000 tone anual.
Procentul transportului produselor prin portul Giurgiu, faIa de productia totala fiind de 15,29/s rezulta ca lampantul ce trece anual prin
acest port ar fi de cca
305.800 tone.
Ca lea ferata transporta anual, azi, cca. 38.800 tone 1).

AdmiVand ca, in paralel cu sporul de producIie i C. F. R. reuete
ali mari, in viitor, capacitatea de transport cu 50/a, adica cu: 19.400 tone,
transportul pe C. F. R. revine la 19.400 + 38.800 = 58.200 tone restul de
305.800
58.200 = 247.600 tone
revine in sarcina conductei a 2-a de petrol (la Giurgiu).

Daca, in fine, mai adaogam .1 capacitatea de stokaj a rezervoarelor
de lampant din Giurgiu, de 90.000 tone care eventual s'ar adaoga la
acea de 247.600 tone repartizata conductei, In mod teoretic, ca mai sus,
capatam un total de 337.600 tone.
Naviga%iunea pe Dunare fiind inchisa cam 2 luni pe an, ramane ca
cele 337.600 tone sa se scurga la Giurgiu, numai in 300 zile pe an, ceeace da :
337.600
300
1125 tone/zi.
Cum insa scurgerea transportului nu se face in mod uniform in perioada anuala, pentru asigurarea acestui transport aglomerat in epocile
de cereri mai incarcate, ar fi bine a se spori acest rezultat cu un

procent de 25/0, ceeace ne conduce a asigura un debit la Giurgiu de:
cca. 140 vag./zi.
Conducta de produse albe la Giurgiu, transporta azi cca. 45 vag./zi.

Cum nu e prudent a urca presiunea peste 30 atm. deoarece aceasta conducta e prea ostenita atat prin vechimea ei, cat i prin sutele de impu1) Mon. Petr. Nr. 7.930, pag. 377 i Statistica Regiei C. P. S.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII - TECHN1CA LUCRARII PETROLULUI
229
caturi i spargeri ce are in urma rdsboiului, pentru sporirea capacita%ii

ei de transport se impune o stalie intermediard.
Aceast staIiune intermediar s'ar alege Bucuretiul, sau un punct
mai mult sau mai pulin in vecinatatea lui.

Cu chipul acesta se aduce, in tot cazul i pentru un timp oarecare,
o foarte mare imbungtATire acestei conducte, din punctul de vedere al
sporirii capacitalii sale de transport.
La fixarea amplasamentului acestei Staciuni intermediare se va avea
in vedere posibilitatea sporirii capacit/ii de transport i a conductei
Nr. 3 de produse negre la Giurgiu.
Conducta Nr. 3 de produse negre la Giurgiu

ChenIii acestei conducte, in ordinea importancei, sunt:
a) Societatea (( Colombia )) pentru rafinria sa din Cernavoda care

are o capacitate de prelucrare de cca. 182.500 tone ;
b) #Creditul Minier * pentru rafinaria din Orova cu o capacitate
de prelucrare de 48.000 tone, i in fine
c) Exporturile de motorina prin acest port.

Insurnnd cantitacile de sub literile a) i b) capdtam un total
de 230.500 tone anual, aa ca, acestei conducte, daca ar alimenta
in plin cele dou rafindrii, i-ar veni in sarcina cca. 71 vag./zi (admicnd ca navigaiiunea pe Dundre e inchisa cca. 2 luni pe an),
ceeace reprezinth un debit cepa peste capacitatea ei de transport, mai
ales daca Iinern seama i de motorina ce se export& prin acest punct
din &And in cnd.
Situaciunea de supraincArcare a acestei conducte a facut pe Societatea o Colombia )) a interveni in primvara anului 1929, pentru boffin/area unei staliuni intermediare de pompare, propunnd chiar avansarea
sumei necesare, in scopul de a asigura conductei (la care Societatea era
direct interesat) un debit superior.
Indata Ins6 ce Societatea o Colombia )> se contopete, in acela an,
cu Societatea o Aquila Franco-Romfin )), tot /i/eiul Colombiei abandoneaza rafinAria ins a acestei societ4i din CernavodA, trecnd imediat
la aceea a SocietIii o Aquila Franco-Romn * i iata cum conducta de
produse negre a Statului, la Giurgiu, se gasete abandonat de cel mai
bun client al ski.
ImprejurArile exceptionale, ca transporturile produselor amestecate
i ale 1iIeiurilor permise la export, fac ca aceast conducta s fie i azi
utilizat.
Se crede c rafinria Cernavod ii va relua in curnd activitatea sa
i atunci aceast conduct va putea funcliona iarg in mod normal.
www.dacoromanica.ro
230
CAPITOLUL VII
TECIINIOA LucRARII PETROLULUI
In aceasta situa-tiune, pentru un timp oarecare, nu se simte nevoie

a se spori, de pe acum, sub nici o forma, capacitatea de transport a conductei de produse negre la Giurgiu, aceasta cu atilt mai mult cu cat
prin infiintarea sta-tiunii intermediare de pompare la Bucure9ti, de care
s'a vorbit la partea finala a capitolului precedent B), sporirea debitului
ei se poate obine oricand i cu cheltueli reduse.
Conducta pentru alimentarea rafinfiriilor din jurul Capitalei
Aceasta conducta a fost infiintata pentru alimentarea Capitalei cu

combustibil lichid careia i-a adus, realmente, mari servicii, mai ales In
anii imediat dupa rasboiu.
Cu vremea, rolul acestei conducte s'a schimbat caci, prin infiin-carea
9i a altor rafinarii In jurul Bucure9tiului, ca s Petrolul Bucure9ti * i acum
in urma o Titanul *, nevoile Capitalei cu produse fabricate se indestuleaza din produsele acestor rafinarii.
Ori, cum aceste rafinarii au nevoie de -ti-tei pentru prelucrare, noul
rol al acestei conducte este, azi, aducerea crteiurilor la rafinariile Bucure9tiului.
Ori, capacitatea de prelucrare zilnica a acestor rafinarii este:

Petrolul Bucure9ti
Petrol Block
Titan
cu un total de .
. .
50 vag.
12
11
*
*
73 vag./zi.
Admiland, asemenea ca, 9i aceste rafinarii i9i vor spori capacitatea

de lucrare cu un procent de cca. 300/0 ar rezulta ea, intr'un interval de timp,
mai mult sau mai putin apropiat, i debitul acestei conducte va trebui
sporit la cca. 90-95 vag./zi, eventual dublat (fie printr'o nou conducta
intre Ploe9tiBucure9ti, fie printr'o sta-tie intermediara, in propoqiuni
reduse).
Proiectarea unei conducte de benzinfi intre Ploeti i Constanta
Pentru a ne da seama de cantitatea de benzin& ce merge la export

trebuie sa extragem observaliunile necesare din urmatoarele 2 tablouri 1):
Tabloul de mai jos Nr. I, coatine cantitatea de produse fractionate,

atat procentual cat i pentru productia anului 1929, clacd nu s'ar craka
nimic.
1) Petroleum in Roumania de d-1 M. PIZANTY, 1930.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
TECHNICA LUCRARII PETROLULUI
231
TABLOUL I
Procen-
Felul Prod uselor

a) Toate categoriile de benzind
b) Rafinate, White spirit, etc
c) MotorinA si uleiuri
d) Rezidu -- (pAcuril) . . .
e) Combustibil in rafinArii si pierderi
Total .
tual
19
21
11
40
.
100
CantitAtile
in t one
1.140.000
1.260.000
660.000
2.400.000
540.000
6.000.000 ..
Tabloul II de mai jos contine cantitatea de produse fractionate, atat

procentual cat i pentru productia anului 1929, (lath s'ar intrebuinta
sistemul de craking.
T ABLOUL II
Proeen-
Felul Produselor
a) Toate categoriile de benzinil
b) Rafinate, White spirit, etc
c) Motorinii si uleiuri
d) Reziduri
e) Coks
. . .
f) Combustibil in ralinArii si pierderi
Total .
. ...... .
tual
23
20
10
17
.
16
100
Cantita tea
in tone
1.980.000
1.200.000
600.000
1.020.000
240.000
960.000
6.000.000
Examinnd aceste 2 tablouri observam urmatoarele:

1. Proportia de benzin& din tabloul II, sub lit, a), intrece pc cca de
lampant, sub lit. b) (in care scop se si crakeaza).
2. Cresterea proportiei de benzina (tabloul II, sub lit, a) nu se face
in detrimentul rafinatelor, intrucat ea ramane acecas, prin ambele metode
(a se vedea lit. b) din ambele tablouri).
Ramne de retinut dar at:

1. Prin cresterea cantitatii de benzina, in urma sistemului de craking,
nu se micsoreaza aceea de lampant, deci nu se usureaza sarcina conduc-
telor de lampant ale Statului (la Constanta
Giurgiu).
2. Sistemul de craking fiind o etapa de insemnat progres in technica

de rafinaj, cu goana dupa obtinerea in cat mai mare cantitate a acestui
produs nobil, benzina i, industria de petrol avfind tot interesul a-1 adopta
pe scara cea mai intensa, sperantele viitorului, nu prea indepartat sunt

dar ca, proportia de benzina ce se va obtine si in industria noastra de petrol, va intrece pe aceia de lampant.
www.dacoromanica.ro
232
In aceste condiliuni, daa conductele de lampant, in special aceea ce

duce la Mare, pentru export, sunt a-tat de incfircate inefit anul acesta
s'au fricut eforturi considerabile, spre a se obline o crestere de debit de
cca. 100 vag. peste cele 150 vag. la care se ajunsese in ultimul timp, spor
ce s'a realizat cu incepere dela 15 August 1930, pentru a satisface in cea
mai larg msur posibild nevoile de transport ale Industriei de Petrol
atunci, afortiori, o conducta de benzina la Constana se impune ca o necesitate imperioasit, ea avfind a transporta, la export, o cantitate superioara
aceleia de lampant.
Ar mai fi poate interesant de stiut, ce progres face introducerea sistemului de craking la noi in ord ?
Acest sistem e introdus pAnd acum de urmatoarele societaIi:
Astra-Romn care crakeala cca. 100 vag./zi
*
*
Steaua-Romfina *
48 *
Colombia
22
Total cca.
170 vag./zi.
Daa dar din cele 2.400.000 tone de p5cura, de sub lit. d), a tabloului I,
dam la o parte cele cca. 400.000 tone ce se utilizeaza de C. F. R., ramne
in tot cazul, cca. 2.000.000 tone/an ce ar merge in viitor la crakaj.
Cu toate dificult/ile prin care trece industria de petrol de aliva

ani, ea a reusit, totus, sri crakeze 170 vag./zi sau cca. peste 600.000 tone/an.
E boatel probabilitatea dar cei, atunci and situalia industriei de petrol

se va indrepta, se va ajunge a se craka si restul de 1.400.000 tone (din
cele 2.000.000 tone pacurd anuald), in care caz conducta de 10 Ioli propusri ar fi foarte bine venitfi, desi pu%in cam neindesturatoare pentru
ipoteza cea mai favorabila.
Prin acordul stabilit intre SocietS/ile petrolifere, cu asentimentul
guvernului, producIiunea de petrol a /Aril s'a marginit la 1350 vag./zi,
faca de 1750 vag. /zi din aced epoa.
Procentul de reducere este dar de cca. 200/a, ceeace nu atinge deloc
prevederile din proiectul lucfarilor de mai sus.
Dealtminteri aceasta masurfi e tranzitorie si, and momentele vor fi
favorabile, industria isi va relua mersul sau normal, singurul de care
trebuie limit searna in instalaIiunile de viitor ale Regiei Conductelor
de petrol.
In orice caz sporirea actuala a debitului conductei Constano la 250
vag./zi, reprezinta ina o etapa din programul conductelor, care are in
vedere o sporire si mai mare pentru viitor.
www.dacoromanica.ro
TABLOUL COM PABATIV AL PRODUSELOR LUCRATE IN DIFERITELE TART
Romania
Anglia
Titeiu
pacura
Crude oil
sau
petroleum
Benzina
Motor spirit
sau petrol ;
Benzin
Franta
Petrole
brut
State le-Unite
Rusia
Crude oil
sau
petroleum
Neft
Austria
Germania
Erdl
Bohol
America
spaniola
Italia
CehoSlovacia
Po Ionia
Petro leo
Petrolio
bruto
grezzo
Surovina
Ropa
Benzina
Benzin
Benzin
Petrolio
Petrolej
Nafta
Gas oil
Solarovyolej
Olej
gazowe
Olio
lubrificante
Olej
strojovy
Olej
maszinowe
Essence
Benzine
Gasoline,
Benzin
Benzin
Bencina
Esencia
Kerosene
Kerosin
Petroleum
Leuchtol
Petro leo
Gas sil.
Soliarnoe
maslo
Solartil
Gastil
Aceite
Solar
Lubricants
Smazotchny
material
Schmierl
Materia de
engrase y de
Mazout
Ostatki
Heizl
combustible
Combustible
liquido
Zbytek
Masut
Masut
Naphta sau
Benzine
Refined peGaz
Petroleu
troleum
(in limba
obi nuita
paraffin)
Ptrole
lampant
Lampant
raf fina to
Motorina
Solar oil
Gas oil
'Guile
Uleiu
mineral
Lubricants
lubrification
lubrifiants
Pacura
Rezidu
Combustibil
Goudron
Fuel oil
sau
Rsidus
sau
residue
Parafina
Paraffin
wax
Paraffine
Paraffine
wax
Paraffin
Paraffin
Parafina
Paraffina
solida
Parafin
Para fin
Smoahl
Asphalt
Asphalte
Asphalt
Asphalt
Asphalt
Asfalto
Asfalto
A sfalt
Gudron
Vaseline
Vaseline
Vaselin
Vaseline
Vaselina
Vaselina
Vaselin
Vaselin
Asfalt
Solaire
Rude de
Fuel oil
residue
Petroleum
Vaselina
jelly
(vaseline)
(various)
www.dacoromanica.ro
lubrificacion
Petroleo
CONDUCTELE DE PETROL ALE STATULUI ROMAN

CAM PI NA L
rr-
NI01
LEL
CAMPINA
II
73.900
Thu
COPACENI
8 339
RUNCU
24 2.442
PACUR ETI
DRAGANEASA
504
692
MIlom
05,701N
1111111M11
541.398
9.544
ISCURI
100.496
CONDUCTE
5990931.11. TOTAL DE 2000USE 221012111

TRANSPOUTUL 211021.1511.011 PAIN CODUUT
9.250
1.851303
1.03.146
33482
1.515. 9 sa
.355.830
T292257
2.392
11,11111ICA
T1NTEA
4-11'
89.668
BOLDEST!
9 041'
LEGEND*
53 4
Ii
HAGIENI
BUCURE$T1
CEHO
90341
SL
le
4c
CERNAVODA
LEGEND
89
1815
rn
53300
112117
MO .7
root
tint4so
.41
098
00
00
CONDUCTA DE 5
CONDUCTA DE 9"
CONDUCTA DE 10"
000
elom
370
1913
9919
40' nn
421
No25
1925
STATIE DE POMPARE
LOCALITATE PETROLIFERA $1 PRODUCTIA SA IN TONE
1927
1929
LOR IN TONE
yOREGIUNE PETROLI-
20.100 m.1
moo
9001907
PARC DE REZERVOARE
PARC DE REZERVOARE A DIVERSELOR
IC:11-11 SOCIETATI PRIVATE.
ACME
00
5'
CONDUCTA OE 9
--CONDUCTA DE 10"
LEGENDA :
1590
12
CONDUCTA DE
...N .4f;;
FERA
cnoel
LI)
GIURGIU
cn
7.500 m
CONSTANT
TAINARLI
7,V)L
6150010
www.dacoromanica.ro
on
Tin
Fin
MEM
=co =morn
no
in in
cn
CO
89.00
200.0000
CO N STAN TA
8/.000
aulAu
TOIl
RAFINARIE
PALLAS
79.004
M5.
30.000 en
o PRODUCTIA JUDETE-
250.000
.957
Cr.
21.200
2S0
22f
OCEANUL=INCHETAT:DE SUD
6.400 m
1.163.315
T139.057
allatilAus
CEPTURA
650.321
00
00
to=
0
LEGENDA :
na,
OCiANUL
UDREVI
011111111111i
ANN
7.500 m
CI CD
!moo
iocno
PRODUCTIA DE LA 1857 LA 1919

PRODUCTIA DE LA 1919 LA 1930 (01 01110 2111(11011fAiVtli 2,6 504
immihs
BUFENARI
98.000
0 TE LEN E N
rm
PLOESTI
3 661.36
3.241 29
0,83047
Gs.
41 ROMANIA
if11:71lErinunf [Ed
5.268.545
DIAGRAMA PRODUCTIEI TOTALE DE 'HEM

A EXPORTULUI SI A TRANSPORTULUI PRIN
17.600 ni.1
l&A
4127278
1.451.685
,904.11 ,
0000
0000
000
1E171
FILIPE$T11. PAD
MORENI
BA ICO I
BAICOI
86.563
000
11111ffilffill
MATITA
254.
LOL
CIIICIURA
MOS
BUZAU
774
cn
mornincnocnormn
inocnincnome=
cnc:Dmincnomcnom
mncnnmincnorn
CAPITOLUL VIII
PRELUCRAREA PETR OLULUI

Prelucrarea petrolului se bazeaza pe distilare, care are de scop de
separa diversele fraqiuni technice si chiar
in cazuri speciale
anumite produse (naftene, acizi naftenici).
Tratarea chimica urmeaza distilarii si urcarea pre%ului prin aceasta,
depinde tot de felul distilarii. Distilarea este operaIia cea mai costisitoare din toata technica prelucrarii petrolului brut si este grija de capetenie a technicienilor cari urmaresc, prin ea, imbunataIirea condi-ciunilor
.economice. Din punct de vedere stiirrcific technica distilarii Inca nu este
bine studiata.
Teoria prelucrarii petrolului ar trebui sa aiba la baza constitu-cia lui
chimica, cu toate aceste si astazi ca si la inceput, tratarea materialului
prim este condiionata de nevoile industriale. In primii ani era o adevarata risipa de petrol si numai intrebuinlarea lui progresiva a creat
progresele technice. Se poate zice c motorul cu explozie a provocat
desvoltarea industriei benzinei si a crakarii si ca la inceput ar fi fost
inutil sa se euleaga gazolina din petrolurile brute.
Procedeele actuale de prelucrare a petrolurilor, oricare ar fi aceste
si oricare ar fi procedeul, duc la aceleas produse comerciale. Toate au
la bazd, ruperea, punerea in liberate a elementelor celor mai fragile, celor
mai usoare, adica a acelora care cu pucina cheltuiala de caldura dau produse finite. Aceasta este prima operaIie, este distilarea simpl, distilarea
bruta, Crud Still sau Topping. Aceasta distilare da gazuri, esente ufoare
,i grele, lampanturi i reziduri. Fiecare din aceste produse au numiri
diferite dupa Iari, dupa cum se vede in tabloul alatura t.
Daca necesitaIile comerciale pretind o cantitate mai mare de gazolina si de produse usoare, aceste se pot extrage din primul rezidu,
prin procedeul de crakare. In acest caz uleiurile de uns sunt sacrificate,
fiind transformate in gazuri, gazolinei, gaz-oil i coks.
Cum s'ar putea reprezenta in mod teoretic aceste diverse faze?
Sa presupunem c produsul indicat de formula Cn Hm Ox Ny Sz se
a
poat e scrie :
www.dacoromanica.ro
234
CAPITOLUL VIII - PRELUCRAREA PETROLULUI
Cni Hrni Ox Ny Sz + Cn' Hrn' , unde Cn' Hm' reprezint elernentele

fragile, nestabile si uor de separat, imediat ce temperatura atinge oarecare limite la presiunea ordinar.
Fig. 72.
Rafinaria il Steaua Romn * Cmpina.
www.dacoromanica.ro
235
C71 H.1 Ox Ny Sz, reprezinta primul rezidu, care nu se poate desface deck rupandu-se echilibrul molecular reprezentat de catre formula.
Cand deaici se va desprinde o noua poqiune Co" Hm", rezidiul Cn2 Hnz2
Ox Ny Sz va fi mai sarac in porliuni upare, va deveni din ce in ce mai
pulin volatil.
Grupul primitiv Cn Hmsingurul interesant este o combinacie
de resturi CH3 CH2, CH, reunite intre ele prin legaturi simple, duble
sau triple. Molecula in stare iniviala are o tensiune superficiala, care

este in fungie de temperatura 9i de presiunea mediului in care se gase9te ;
imediat ce ace9ti factori se modifica, tensiunea superficial& variaza 9i
ea, iar resturile nestabile CH3, CH,, CH evadeaza din molecula cu atat
mai u9or cu cat legaturile vor fi mai slabe.
Propilenul de exemplu CH3 CH = CH, prin o regrupare a grupelor va da :

CH3
CH = CH,
CH3 CH = CH2
1 4.-
CH3 CH = CH CH3 i
... 2 = CH2
C4 H8 este butenul cu o densitate de 1.920, cel de al doilea este etenul

cu densitatea de 0,9784. Deci o hidrocarbura ca propenul cu o densitate
de 1.498 s'a transformat in alte doufi hidrocarbure intre care densitatea
propenului este medie. Volumul a ramas neschimbat, caci 2 volume de
propilen gaz s'au prefacut intr'un volum de gaz butilen i un volum

de gaz etilen. Aceasta interpretare este valabila in cazul gazurilor perfecte 9i a lichidelor, ea poate fi valabila 9i in cazul vaporilor, caH sunt
amestecuri de gazuri 9i lichide. i daca facem sa varieze condi/iile
fizice, eliminand produsele Cn' Hm', Cn" Hm" etc., deci provocand o
descre9tere progresiva a presiunii, se va produce o desfacere rnai profunda a lanurilor simple, se vor desface chiar grupe simple ca CH3, CH2,
CH 'Ana la coks. Daca insa vom reline aceste grupe in prezen0, vom
profita mai intaiu de forla lor vie de combina/ie reprezentata prin

valen/ele lor nesatisfacute ; iar in al doilea loc, prin sporirea presiunii
le vorn sili sa se polimerizeze, sa se recombine, facand grupuri noua mai
volatile &cat cele ale moleculelor de baza, lasand resturi din ce in ee
mai pul,in volatile.
In cazul petrolului grupele RCH3+ R' CH3 R RR' + C2 H6 reprezinta toate posibilita/ile unei distilari simple, reprezinta a9a numitul topping.
Rezulta din cele spuse ea cre9terea de temperatura i scaderea de
presiune usureaza desfacerea legaturilor, iar cre9terea temperaturii fi, a
presiunii, usureaza o repolimerizare a grupelor, o recondensare noua a
moleculelor.
Cum produsele comerciale cautate sunt lichide 9i nu gazuri, trebuie

ca operaIiile normale sau cele de crakare s fie astfel conduse, incat
www.dacoromanica.ro
236
presiunea s creasca in acelaq timp cu temperatura, pentru a opri disocia/ia
prea inaintata. Este nevoie sa se restabileasca tensiunea superficiala

necesara pentru a impiedeca o gazeificare inutila.
Lucrul acesta se poate realiza i prin catalizori, cari au ca efect scoborirea temperaturii.
Re latia intre densitate i produsul de distilare 1)

Daca se distileaza un /i/eiu incalzindu-1 din ce In ce mai mult, densitatea fraqiunilor care tree, variaza in func/ii de temperaturi: Portiunile
upare tree cele intaiu, dar legea nu este riguros exacta, se gasese pe curbe
valori maxime, care corespund la cantita/i maxime pe talere.
Exemplu, un petrol de Caucaz (Mendelieff)
t
56
62
100
110
d
0,675
672
760
754
Daca lam por/iunile distilate i le amestecam pentru a le redistila

de mai multe ori, curba de distilare variaza la fiecare opera/ie i devine
din ce in ce mai accidentata.
Este probabil ca daca prelungim indestul distila-cia in aceleai limite
de temperatura, vom obline dinteo data curba finala. Urmeaza deci

ca se produce o modilicare moleculara, o asocia/ie, crakare, etc. Faptul
ca sistemul este un amestec ne explica neregularitatea curbei. Ar trebui
sa se studieze proprieta/ile carburelor curate pentru a in/elege aceste
neregularita/i.
Deci pondul specific ne da prima indica/ie despre complexitatea
sistemului.
Relatia intre pondul molecular i punctul de fierbere

Corpii normali dinteo serie omoloaga au un punct de fierbere care
crete cu pondul molecular :
Metan
164,7
93
45
Etan
Propan
Butan (n)
Se poate ob/ine o curba exprimata prin equa/ia T = a Mb 2).

9 Dup F. 1/LtS.
2) WALKER, Introduction to physical chemistry (1922).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
PRELUCRAREA PETROLULUI
237
Aici a i b sunt constante ; a depinde de presiune, b este independenta

de presiune, dar depinde de seria de omologi.
Ex. pentru seria Cn H, + 2.

a
la 76 cm3
la 3 cm3
37,38
29,68
0,5
0,5
In acest caz putem lua T = a V M, urmeaza ca numarul de atomi

de C, marete punctul de fierbere. YOUNG a dat o formula pentru indicarea punctului de fierbere At, camel larrcul unei carbure lineare crete
cu un CH,
AT
144,86
T, 01481/ T.
Fie doua carbure omoloage din aceea serie la doua presiuni. RelaIia de mai sus da:
Pentru prima carbura T A = a MA'' pentru P,
*
a doua
T B = a MbB
))
Sau pentru prima T A = a' ArA pentru

*
*
a doua T B = a' MI
))
de unde
TA
rA
TB
TB
Pi.
P2
P2
Raportul punctelor de fierbere intre 2 carbure omoloage nu depinde

de presiune.
Conditiile distilarii
Temperatura de fierbere a termenilor din care este constituit petrolul,
crete cu densitatea lor ; ne-am atepta ca, supunfind un petrol brut,

la acliunea crescanda a caldurii, sa separam constituen%ii in ordinea den-
sitatii lor. Pe acest principiu se sprijina prelucrarea Iileiului brut.

In realitate fenomenul este mai complex: in incalzirea li/eiului se
observa faptul caracteristic ca in timp ce temperatura distilatelor i a
Ii/eiului crete regulat i repede la inceput ; catre mijlocul distilarii i mai
ales catre sfarit, temperatura se ridica greu in unitatea de timp. 0 urmare a acestei imprejurari este Ca poqiunea de distilat, pentru un anumit punct de fierbere, va fi cu atat mai mare, cu cat acesta va fi mai
ridicat. Aa c'd in practica nu ne putem conduce dup temperatura vap orilor, ci dupa densitatea produselor condensate.
Afar de aceasta, asemfinarea intre proprieta/ile diverilor termeni
i apropierea punctelor de fierbere, ingreuie separarea prin distilare fraccionata.
www.dacoromanica.ro
238
KONOWALOFF 9i DUHEM, apoi YONNING, dar mai ales, de curand,
LEGAT, au formulat urmatoarea observa/iune :

Cdnd se distileazd un amestec de hidrocarbure din diversele serii de
omologi, se observd cd trec la anumite temperaturi produse cu densiteiti ce
nu corespund acestor temperaturi i afard de aceasta, cdnd voim sd le distildm din nou, nu le mai putem separa in elemente distincte, amestecul se
comportd ca un lichid unic.
Aceste amestecuri care se comport& ca un lichid unic, se numesc

amestecuri azeotropice, adied un amestec cu o tensiune de vapori minima.
.1-7'cr7-7,erZr7fil
441.S4.'
4.1
-11=zrz
.:.
If!
4.
I
I
11
'
Fig. 73.
RafinAria 4 Colombia
Cernavoda.
Deci o separare complect a hidrocarburelor prin distilare fractionata,
este cu neputin0.
Un alt neajuns este a in apropiere de 2000 intervin fenomene de
descompunere pirogenata (crakare) care complied Mike operqiunea.
Distilarea
Teoria distildrii. Caldura transmisa uleiului mineral in fierbere se im-
parte intre partea lichid i vaporii cari distild. Cantitatea Q de caldura

necesard pentru a ridica temperatura initial' t, la temperatura final& T
a distilarii, se exprimd prin formula simpld:
Qi = (100P)c(Tt),
c este caldura specified iar P este procentul distilatului din uleiul brut.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
239
Daca c este cunoscut, Q se poate calcula exact. Mai greu de calculat este
caldura pe care o necesita vaporii, bulele de uleiu, cari se desprind din
uleiul lichid, cu alte cuvinte caldura de distilare. In adevar, distilarea nu
se face la o temperatura fixa ci intre anumite limite, pe de alta parte

aildura specifica fi caldura latentei de vaporizare, variazd cu fracciunile
distilatului.
Daca am voi sa calculam cu oarecare exactitate aceastfi cantitate

de cfildura a fracciunilor ce tree, ar trebui sa distilam fracciuni cat de
restrfinse posibil si sa determinam pentru fiecare din ele, masa P., ternperatura de distilare ta, caldura specified ca si caldura latenta de vaporizare 1a. Cantitatea de caldura teoretica necesara pentru a distila vaporii, ar fi:
02 = Z Pa(Ca(tato) + 1)
i atunci cantitatea totala necesara distilarii ar fi:
Q = Qi + Q, = [(100P)c(Tt0)] + ZPa[Ca(tata] + /a)

Dupa cum am spus, aceasta formula nu se poate aplica din cauza
ca nu se pot face in practied distilari atfit de restranse, nici nu se pot
cunoaste cu exactitate caldurile specifice si caldurile latente de vaporizare. Se ia in general cam aceeas cfildura specified.: 0,5 si aceea caldura
de vaporizare 780-800. Dar aceste valori nu pot fi exacte, caci caldura
specified creste cu temperatura, iar caldura latent& scade cu ea. 0 formula aproximativa ar fi, dand lui 1 o valoare medie = 60. In practica
se ia o formula apropiata:
(3)
03 = [(100P)c(Tto)] + P[c' (T'to) + 11
Aci T' reprezinta temperatura medie, c' 0 l' cfildura specifica si caldura de vaporizare medie.
Distilarea cu vapori de apei. Distilarea cu vapori de apa se face injectnd in lichidul fierbinte vapori de apa incalzili sau supra-incalzi%i. Aceasta
interventie are cloud' efecte: grabeste distilarea si scoboara temperatura.

Cum caldura produce descompunerea hidrocarburelor, aceasta distilare
are avantajul de a inlatura si acest inconvenient. In industrie nu se distileaza Fara vapori deck gazolina si benzina. Vaporii ajung in lichid printr'un tub ce vine dela canalizare prin fundul caldfirilor. 0 supapa fixata
pe conducta reguleaza mersul lor. Felul cum lucreaza vaporii este Inca
foarte discutat. Vaporii patrund in uleiu sub forma de bule, cari din cauza
caldurii mediului se ridica imediat la suprafa/a. Fiecare buld prezinta
un spa-11u in interiorul careia poate avea loc evaporaVa lichidului ce constituie mediul. Bula de vapori de apa constituie un vid pentru uleiu, ea
se umple cu vapori de petrol, pang ce acesti vapori ating foga elastica,
corespunzatoare temperaturii la care lucram, bula apoi plesneste si va-
www.dacoromanica.ro
240
CAPITOLUL VIII - PRELUCRAREA PETROLULU1
porii evadeala. SA' presupunem ca vaporii de uleiu au o tensiune de 400

mm. de mercur i c5 evaporaila se face cu o iueal extrema, asa ca irnediat atinge aceast valoare. Cum vaporii de apa patrund prin uleiu ridicndu-se la suprafala, ei trebuie s aiba o tensiune superioar5 presiunii
atmosferice i anume m5rita cu greutatea coloanei de lichid. Fie, de ex.,
egala cu 820 mm. de mercur. Daca bula de vapori ar fi inextensibilfi, ar fi
sediul unei presiuni de 400 + 820 = 1220 mm. de mercur. Observant
aceasta supra-presiune, cnd deschidem o sticl cu eter sau cu benzina.
In realitate hula de apa nefiind inextensibil se dilata 'Ana ce presiunea in interior scade la 760 mm. In acest moment presiunea parliala
a vapoarei de uleiu in hula scade si ea, numai este de 400 mm. ci de

760 x 400
1220
249 mm.
Uleiul din interiorul bulei, are deci o presiune de 249 mm. Conform
legii lui Dalton asupra studiului vaporilor, uleiul in interiorul bulei va t- ebui sa se vaporizeze pang ce tensiunea sa va deveni iar-as de 400 mm.
In acest caz tensiunea in hula devine: 760 + (400 249) = 911 mm. ;
bula se dilatd pfina ce devine la presiunea de 760 mm., deci:
760 x 400
911
333,
asa mai departe pAnA ce, in cele din urm5 se stabileste o presiune
totala de 760 mm., in care intr 400 mm. pentru uleiu si 360 mm. pentru
vaporii de ap. Bula ajunge la suprafa0 cu a ceast presiune, plesneste
si lasa vaporii de uleiu sA se rspandeasca in spaiiul liber al caldrii si
in refrigerent.
Felul in care lucreaz6 vaporii de apa se mai poate interpreta in modul
urmator: 0 Mira de vapori de apa creiaza o suprafaVa mare de vaporizare in interiorul uleiului, care la randul sAu se vaporizeaza pe aceast5
suprafala. Vaporii de uleiu formali, nu ar avea prin ei insasi tensiunea
indestultoare pentru a invinge presiunea atmosferic, aclic pentru a
distila. Dar adaogAndu-se la tensiunea lor tensiunea vaporilor de ap6 cari
se destind in acelas timp ; cnd suma acestor tensiuni intrece presiunea
atmosferick incepe distilarea regulata. Cu alte cuvinte, graiie enormei
cres teri a suprafelei de vaporizare i cu ajutorul vaporilor de apa, distilarea uleiurilor se face la temperaturi la care tensiunea lor nu ar putea
invinge presiunea atmosferic.
si
Rezultatul practic, deci este de a scobori temperatura de distilare

reducand posibilitatea descompunerii. Afar% de aceasta, vaporii de apa
produc in massa de uleiu o rscolire energic5 a paturilor, care impiedec
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
241
stagnarea paturilor de uleiu lam& peretii fierbinti ai caldarii. Chiar deschiderea tevilor este taiata oblic, asa ea vaporii mtura peretii caldarii.
Am vazut ca in toate calculele noastre am considerat tensiunea vaporilor aproape constanta. Nu trebuie sa uitam insa ca uleiurile minerale
nu sunt compusi definiti, ci un amestec complex a carui tensiune de

vapori variaza descrescand neregulat chiar in timpul distildrii. Este
foarte util sa se faca 0, creasca progresiv temperatura si consumarea apei.
Pentru lampant consumarea vaporilor de apa este de 25% din produsul
obtinut, 50% pentru uleiurile de uns si 100% pentru uleiurile de cilindru.
Temperatura liehidului creste dela 1500-4000 .
Temperatura vaporilor de apd. Din punct de vedere stiintific, chestiunea temperaturii vaporilor de apa la intrarea in caldare, nu este Inca
studiata. S'a recunoscut ca necesara supraincalzirea, caci cu vaporarea
saturanta, este totdeauna primejdie de a se introduce picaturi de apa

in uleiul fierbinte si atunci prin vaporizarea lor instantanee, ar putea
provoca chiar explozii. Cu cat vaporii de apa sunt mai fierbinti, cu atat
volumul unitalii de masa la presiune egala este mai mare si deci cu atat
mai mica este greutatea volumului de lichid. Iuteala de difuziune a uleiu-
lui in interiorul bulei de vapori creste cu temperatura dar nu trebuie

sa exageram, caci o temperatura superioara de 250, deteriorizeaza cana-
lizarea. Vaporii cari distileaza ca si rezidurile, trebuesc racite dupa ce

ies din caldare; aceasta racire se face prin aparate de racire carora li se
cedeaza o parte din caldura absorbita. Este natural sa se intrebuinteze
pentru racire uleiul brut, inainte de a intra la distilatie. Aceasta operatie
numita preincalzire, realizeaza o recuperare enorma de caldura.
Teoria distildrii cu vapori supraincalziti. La baza distilarii cu vapori de
apa se gaseste legea lui Dalton. Dupa aceasta lege un lichid dat, la o temperatura fixa, are aceeas putere elastica maxima, adica degajeazd aceeaf cantitate de vapori intr'un spatiu cu dimensiuni date, fie c acest spatiu este vid
sau ocupat printr'un alt gaz sau vapori. Legea lui Dalton este insa o
lege staticd i nu se raport cleat la starile de echilibru ; nu vorbeste nimic de iuteala de degajare a vaporilor cari distila. In cazul distilarii
cu vapori, iuteala de vaporizare este de o importanta capitala caci trebuie ca aceasta sei fie destul de mare, pentru ca bulele de vapori sau gaz
inert (daca in locul vaporilor se intrebuinteaza metan, hidrogen sau alt
gaz inert) in timpul trecerii lor prin ulei sa se incarce continuu cu cantitatea de vapori indicata de care lege. In privinta economiei de combustibil, formula (3) de mai sus se schimba, va trebui sa tinem socoteala
de cantitatea de caldura necesara pentru a vaporiza si a supraincalzi

cele Pn parti de apa, care prin injectare, vor antrena vaporii de ulei fierbinti. Deci in acest caz caldura totala a distilarii va fi egala cu :
04 = c(100P)(Tto)+P{e(Tto) + 1] + PK(536to) + 0,42( T2-100)].

Emit Severin. Petrolul
www.dacoromanica.ro
IS
242
CAPITOLIJL VIII - PRELUCRAREA PETROLULUI
Distilare in vid
Dupa definitie, fierberea unui lichid incepe in momentul and tensiunea vaporilor sai, intrece, racer cu o cantitate infinitezimala, presiunea
dela suprafata. Asa ca o vidul * (vacuum, cum se zice in practica),

are aeelas efect ca si vaporii supraincalziTi. Ar urma ca intre tensiunea
de vapori si presiunea dela suprafaIa sa fie o rela-tie continua ; de fapt
scoborirea punctului de fierbere nu este in raport constant cu micsorarea
presiunii. Punctul de fierbere scade mult mai repede: and tensiunile
tind spre zero.
Fig. 74.
Curba de distilare a heptanului n In funetie de presiune
KRAFFT a gash pentru heptadecanul normal (C17H36) urmatoarele

puncte de fierbere, corespunzAtoare presiunilor:
TemperaturA de fierbere
Presiune
760 mm
3030
100
50
30
20
10
223
2010,5
187,5
177
*
*
D
vid catodic (106 dinteo atmosfera)
> 80
161
810 >80
Se vede de aci eh 660 mm. de vid (760-100) aduc o scAdere de 80

ea si scoborirea de 10 mm. de Mnga vidul catodic. Deci cei 10 mm. de
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
243
langa acest vid au un efect de 66 de ori mai mare. Daca reprezentarn,

(fig. urm.) temperaturile in abscise 9i tensiunile de vapori corespunzatoare in ordonate, vom obine, pentru lichide diferite, curbe foarte diferite, dar care vor avea toate un caracter comun: vor fi convexe &litre
ordonatele pozitive. Aceasta arata ca la presiuni mici cre9terea tensiunii
de vapori este foarte mica and ternperatura cre9te i reciproc, scoborirea

temperaturii de fierbere, pentru aceea9
scadere de presiune, va fi
mult mai
mare catre presiunile mici:

Curbele tensiunilor de vapori a diferitelor lichide nu se pot cuprinde
inteo lege comuna, ele fiind foarte
diferite.
daca
Dar
comparam
corpi
puri analogi, cum sunt hidrocarburele,

se poate aplica cu apropiere suficienta
Ii"
formula lui DUHRING:
romp.h..tvr..
icy
Fig. 75.
t' ata
eblb
Aci t'a i ta precum i tb' gi tb sunt punctele de fierbere a doua lichide

foarte vecine sub doll& presiuni p i p, k fiind o constanta.
RAMSEY i YOUNG au arkat c daca se iau temperaturile absolute,
legea lui DUHRING se poate scrie:
T'aTa
Ta
T' bTb
Tb
Cu aceasta formula se poate calcula temperatura de fierbere a unei

hidrocarbure la o presiune oarecare, daca se cunoa9te curba unei hidrocarbure vecine curat. Aa YOUNG a dat curba tensiunilor octanului
normal:
Tensiunea
ScoborArea
de vapori
Temperature
punctului de fierbere
760 mm.
125,1
00,62
75,2
100
50
30
20
10
*
*
*
*
65,6
50,2
390,3
31,5
7,1
www.dacoromanica.ro
86,5
96,5
106,7
118.1
16
244
Apliand formula lui RAMSEY-YOUNG s' ealculam cu ajutorul acestor
date temperatura de fierbere pentru diversele presiuni a nonodecanului

normal. La presiunea de 760 mm. este de 330 sau in grade absolute
330 + 273 = 603.
Pentru octanul normal, la presiunea de 760 mni. temperatura de

fierbere este de 125,8 sau in grade absolute 125,8 + 273 -= 398,6. Raportul :
Ta
Tb
S introducem in formula
603
398,6
Ta- Ta
T' b-T b
- 1'5
- 1,5 diferitele valori:
1) 100 mm. Pentru presiunea de 100 mm. la octan corespunde o sadere de temperaturA de 60,2 deci:
T' a-T
60,2
- 1,5 sau T' a-T = 60,2 X 1,5 = 90,3.
Adia and presiunea scade dela 760 la 100 mm., punctul de fierbere
al nonanului scade de 90,3. Deci o scoborire de temperatur de 330 90,3 = 239,7 sau 240. Prin urmare la 100 mm. corespunde 240.
2) 50 mm. Deasemeni la presiunea de 50 mm. la octan corespunde
o sadere de 75,2, deci:
T' a-T
75,2
- 1,5 sau T' a-T = 75,2 x 1,5 = 112,5.
Scoborirea temperaturii dela 330 la 112,8 este cle 218.

3) 30 mm. La octan corespunde o scadere de temperatur de 86,5 deci:
T' a-T
- 1,5 sau
86,5
a-T = 86,5 X 1,5 = 129,75.
Dela 330 pand la 129,7 sunt 200.

4) 20 mm. La octan corespunde o sadere de temperatura de 96,5.deci
T' -T
96,5
- 1,5 sau T' a-T = 96,5 x 1,5 =- 144,75.
Diferenca intre 330 si 144,75 este 185,25.
5) 10 mm. La octan
T' a-T
106,5
106,5 adica :
a -1'5 sau T' a-T = 106,5 X 1,5 = 159,75.

www.dacoromanica.ro
245
Deci 3300 - 159,75 = 171,25.

Aa ca putem scrie In rezumat:
NONAN NORMAL
Presiunea
Temperatura calculatS
Temperatura real
240
228
200
185
171,25
330
248
226
212
200
170
760 mm.
100
50
30
20
10
8
8
s
s
s
Rezultatele calculului sunt destul de vecine cu cele gasite experimental.

Cu ajutorul formulei RAmsEY-YouNG se pot calcula cu aproximatie
temperatura de fierbere a diverselor uleiuri minerale la diversele grade de
vid. Urmatorul tablou arat c gra-tie unui vid suficient, se poate scobori
temperatura in mod considerabil, mai ales pentru lichidele ce fierb sus :
Scoborirea temp. de fierbere
pentru presiunile
100 mm. mercur

50
30
20
10
5
Temperatura de fierbere sub

presiunea atmosferica
200
71
89,1
102,5
112
126,4
139,9
250
300
78,9
86,4
91,6 108
113,4 124,2
123,9 135,7
139,8 153,2
154,8 169,6
350
400
450
500
93,9
127.3
135
147,5
166,6
184,4
101,4
128,5
143,8
159,3
110
199,2
108,9
135,7
156,6
171,1
193,4
214
116,4
144,4
167,4
'182,9
206,8
228,8
Distilarea in vid tar ajutorul vaporilor supraincalziti, nu este introdusg in technica industriala a petrolului. Este foarte greu de a mentine
un vid inaintat in caldari de capacitate mare, comunicnd cu deflagmatoare i refringerente. Aa ea vidul slab ce se realizeaz, nu (15 rezultatele
prevazute de teorie. Pe de altd parte trebuie evitat contactul uleiului cu
peretii fierbiati, ceeace nu este posibil cu vidul simplu, fard vapori de ap5.
Din cauza frecArii interne a particelelor de uleiu, mai ales a celor cu pond
molecular ridicat, vaporii tree greu din caldare in recipiente, afard de

aceasta, aceti vapori sunt ri conducatori de caldura 0 se i condenseazg greu, ceeace necesit5 m5rirea suprafetelor de r5cire.
Distilatie ca vid i ca vapori
In industrie, in special in distilarea uleiurilor de uns, se intrebuinteazd
metoda combinat5, cu vid i cu vapori supraincalziti.
Fie T, temperatura maxima la care vaporii de uleiu nu se descompun.
Fie P, tensiunea de vapori a uleiului la temperatura T 0 fie M pondul

www.dacoromanica.ro
246
molecular al uleiului. Vaporii de apa au un pond molecular 18 si sunt

la presiunea atmosferica 760 mm. Compozilia ideala a amestecului, uleiu
cu apa, care distila va fi:

P) 18 (apa).
P.M(uleiu) + (760
Aceasta pentru P.M, parci de ulei ; dar pentru o parte de uleiu care
distila, se va intrebuirga de p.M ori mai pu/ina apa:
(760
p) 18
apa.
p.M
i daca, in loc de a lucra la presiunea de 760, se lucreaza in caldare

la o presiune redusa P1, compozilia amestecului uleiu-apa va fi:
p.M (uleiu) + (P1p) 18 (apa)

iar pentru o parte de uleiu distilat, se va intrebuinta numai :
(PiP). 18
,.
apa.
Consumarea vaporilor de apa scade la:

18 (760
PO
p) 18
(Pi P) 18
P.
M
p. M
P. M
Deci se va reduce consumarea vaporilor de apa in cazul vidului la:
(760
18 (760
p)
P. M
a pa.
Urmeaza ca consumarea vaporilor de apa este cu atat mai redusa

cu cat vidul este mai inaintat, deci cu cat temperatura de distilare este
mai joasa, caci, in acest caz tensiunea p a vaporilor de uleiu va fi mai
mica.
Cu metoda aceasta combinata rezultatele sunt din punct de yedere industrial dintre cele mai bune, caci se poate usor realiza un vid
de 30-50 mm. de mercur, iar rascolirea energica a uleiului prin vapori
de apa, irnpiedeca descompunerea pirogenat.
Pentru a men-One vidul constant este nevoie sa se faca o racire energica
a vaporilor ce se degajeaza din caldare.

Daca consideram ca tensiunea vaporilor de apa este de
12,7 mm. de mercur la 15
17,4
23,5
31,5
20
25
30
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI/I
Pl?ELUCRAREA PETROLULU1
247
tensiunea vaporilor de apa este aceea in tot aparatul, caci aceia a vaporilor
de uleiu cu punct de fierbere ridicat este neglijabila la temperatura rece ;
iar deck* temperatura distilatului in refrigerent este cu 100-200 mai mare
deck a apei de racire, ne dam socoteala ca trebuie sa facem sa cada tensiunea vaporilor de apa care 15, adica catre o tensiune de 12,7 mm. de
mercur, pentru a men/ine in caldare o depresiune sensibila. Deci va trebui
sa intrebuinfam in rficitor apfi rece.
Distilarea combinata este foarte intrebuinlata la fracTiunile superioare
unde se face un vid slab, o presiune de 700-740 mm. de mercur. Acest
vid slab nu are alt efect deck de a accelera iticeala de trecere a vaporilor
de uleiu.
S'ar ob/ine aceleai rezultate intrebuinVand o cantitate de apa suplimentara de 5-10%.
Distilarea fractionat
Din cele ce am vazut pang aici, urmeaza ca separarea termenilor

unitari din complexul supus la distilare, este imposibil. Apropierea intre
punctele de fierbere a omologilor 0 izomerilor, face aceasta opera* extrem
de grea.
Din punct de vedere technic insa lucrurile se simplifica. Clasa hidrocarburelor fiind singura care intereseaza, se vor separa acizii prin haze, iar
aceste prin acizi i se va face din hidrocarbure adevarate frac/iuni technice.
In aceste fracliuni va fi totdeauna posibil sa se ingramadeasca anumiti
termeni, anumite por/iuni bogate in compui unitari.
Pentru a efectua o distilare, inainte de orice, trebuie s se aleaga,

trebuie sa se gaseasca limitele de temperatura cele mai potrivite pentru
diversele fraqiuni. Pentru a gasi aceste limite, se frac/ioncaza din 100
in 10 sau din 5 in 5, observandu-se in ce interval trece cantitatea cea mai
mare de distilat ii apoi, asupra acesteia se va repeta distilarea frac/ionata.
Procedeul grafic a lui SMEY-YOUNG tqureaza aceasta operalie si
nu lasa s'a se treaca cu vederea nici chiar corpii ce exista in cantit5.0 foarte
mici.
YOUNG construete curbele de distilare, fixand pe axa ordonatelor

limitele de temperatura a fraqiunilor succesive, iar pe axa absicelor raportul intre greutatea A v a acestor fraqiuni 0 intre intervalul A t al temperaturilor corespunzgtoare.
Daca o fraqiune trece intre 30-35 adica At --,--- 5 i daca proper/ia
de distilat este de 2/0 adica A p =-- 2, atunci:
zip
Zit
0,4
www.dacoromanica.ro
248
CAPITOLUL VIII - P.RELUCRAREA PETROL ULUI
Cu cat separaIia este mai aprofundata, limitele de temperatura mai

restranse, cu atit se observa mai mult tendinIa unor Orli de curba de a
deveni paralele, avem deaface cu corpi purl sau cu amestecuri ce fierb la
punct fix, fiindca trece o parte din distilat fara ca temperatura sa varieze.
YOUNG a facut studiul unei esente americane care trece intre 27 i
41. A efectuat o serie de frac-ponari asupra aceluia produs 0 a raportat
pe diagrama 5 fracIionari: I, IV, VII, X 0 XIII.
Curba Nr. 1. da impresia ca substanla fierbe pe la 33, caci aici curba
ia o inflexiune catre axa de x. Restul corpilor ar fi ImpuritaIi, care fierb
la temperaturi mai
olT
'Mahe
MIMI.
36
it
II
..
,.
Yi
41MOMMffil
MIIIIIIAMINWIliAMIVM
20
41
tendinIa sa devie
orizontale catre 35
As
e.a
es
Fig. 76.
mai
IV, VII si X au
Wirdaj moan%111111111
7:11=1/41141111111
.=v4iNIMWAIMIIMMIMINIMINI
wripsioriommusolimum
sau
joase. Dar dupa 3

fraclionari curbele
yo
Auj
ceeace acentueaza
i mai mult curba
XII.
Peste 35 ternperatura famine
aproape stalionara. Aceasta trecere aproape brusca peste 35 la 36,3
da indica/ii ca am av ea de a face cu pentanul. Un punct de temperatura fixa nu este o proba' ca corpul este pur ; un amestec de
doi corpi deosebi/i, fierband la aceea temperatura este un caz care
se intalnete destul de des.
Se mai poate sa avem de a face cu corpi cari au puncte de fierbere
destul de indepartate i sa dea un amestec azeotropic, care fierbe la o
temperatura fixd. Ar trebui supus acest corp la solidificare, pentru a vedea
daca totul se solidifica dintr'odata.
Hexanul i benzenul dau un amestec ce fierbe la o temperatura fixa, dei
hexanul pur fierbe la 68,9 ; iar benzenul la 80,2. Se poate adaoga 100/3
benzen la hexan fara ca punctul de fierbere sa varieze. De altfel benzenul
este chiar antrenat de catre hexan i izomerii sai, care fierb mult mai jos.
Cand se frac/ioneaza eseno de Caucaz sau din America, i c'and nitrarn
diversele fractiuni, fractiunile ce tree intre 60-70 dau cea rnai mare
parte de dinitro-benzen. Deasemenea cea rnai mare parte de dinitrotoluen
este data de fraqiunea ce trece intre 90-100, dei toluenul fierbe la

110,6.
GOLODETZ adauga hidrocarburelor anumite lichide care dau, cu una din
hidrocarbure, un amestec ce fierbe la un punct fix 0. mai jos. Aa un

amestec de 60,45 04 benzen i 39,55% alcool metilic fierbe la 58,35.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL ViII - PRELUCRAREA PETROLULUI
249
Principiul distilarii fractionate

In distilarea fractionata se urmarete sa se reduca pe cat posibil eterogenitatea fiecarui produs i sa nu se retie in amestec deck compui a caror
proprietali chimice nu difera prea mult.

In benzine, de exeinplu, unde este nevoie ca totul sa se vaporizeze la
o anumita temperaturk trebuesc indepartate hidrocarburele ce fierb sus.
In lampant trebuie evitata benzina i uleiurile vascoase. In uleiurile de
uns omogenitatea are o influenta de capetenie asupra formei curbei vascozitatii In functiune de temperaturi i deci asupra valorii de uns.
Din punct de vedere comercial este iara foarte important sa se
separe uleiurile de cilindru scumpe i cu punct de inflarnatie ridicat, de
uleiurile de maina, mai ieftine.
Scopul oricarei instalatiuni este de a separa distilatele in fractiuni cat
de ingust posibil.
Fie un amestec de doi componenti

A i B. A (heptanul 98,3), fierbe mai
sus cleat B (hexanul 690).
SA presupunem ca acest amestec
este in cantitate foarte mica, intr'un

recipient foarte mare. Totul se va
rallUMMEMEM
e 40 immisemomm
tf
00
mommincama
evapora inainte ea distilatia sa inceapa.

In acest caz vapoarea format& va
avea aceea compozitie ca i amestecul
s NE11111 MMMMM
initial ; numai ea temperatura s'a mai

ridicat, caci catre slarit faza lichida
Fig. 77
co
69
OMMEMEMOMM
e 00 00 bo 10 10
1. Is 1.
ID
s'a imbogatit in compui mai putini volatili. Daca consideram pe ordonata
temperaturile, iar pe abscise volumele curba ACB va reprezenta faza

lichida a amestecului A B. Daca din cantitatea de lichid fixa se desprinde
o portiune de vapori la temperatura t, vaporii degajati nu vor mai avea
accea compozitie ca faza lichida. Vor fi mai multi vapori de B decdt de A.
Amestecul va fi
A x C unde C > 1.
C este aproape raportul intre tensiunile de vapori a celor doi componenti,
la temperaturile considerate.
In ce privete temperatura vaporilor, aceasta este ceva mai joasa deck
a arnestecului lichid ; in practica insa se considera egala i se confunda.
Aa ea pq, dreapta care unete punctul lichid cu punctul de vapori va fi
o linie paralela cu axa de X.
www.dacoromanica.ro
250
In general putem fixa, pentru o cantitate oarecare de amestec

p --=
pentru faza lichidii,
B
q
AC
*
*
de vapori.
Vom putea determina astfel pe q q2, q3 in echilibru cu oricare din

fazele lichide A B i vom construi curba A D B numit curba de vapori.
Punctele de intersectiune a celor doua curbe AD BOA CB cu o paralela
la axa de X, reprezinta un cuplu de faze gazoase i lichide in echilibru
pentru o temperatura egala cu ordonata comuna. Considerfind sistemul
A B in stare de vapori (heptan-hexan) ,i scobornd temperatura dela

98 care 900, o parte din heptan, Aq se va condensa, fara ca s se schimbe
situa-cia hexanului (69). La 90 ramn numai 80V0 heptan i tot hexanul.
Cu scoborArea temperaturii, treptat se va
A
condensa mereu heptanul, iar la 69 va
t
incepe a se lichefia i hexanul. Deci, prin
ridicarea temperaturii dela t la t , poriiunea
L'
lichida m p, corespunzAtoare la t, ajunge la
starea gazoash nq de aceea compozicie. i
A
invers, scobornd temperatura dela ft' la t, se
condenseaza cantitatea de vapori nq, trecnd
Fig. 78.
in stare lichida nip, de aceea compozitie.
De fapt, o vapoare inainte de a se condensa complect pastreaza
Inca o cantitate infinit de mica q' de vapori, a carui cornpozi-cie nu mai
corespunde lui q. Ceeace ramne este mai bogat in B decat in A.
In orice caz, condensarea s'a efectuat dinteodata, fixAndu-se proportia
lui B la q.
Condensarea se mai poate face i treptat, racind din etapa in etapa
i evacuand cantitalile lichefiate.
Compozitia fazei vapori este reprezentata scobornd ramura qB. La
fiecare racire noua cantitatea lui B crete in compoziOa amestecului AB,
pe cand condensarea facuta dinteodata fixeaza propor/ia lui B la q.
Dupa cum in distilarea treptata putem separa in stare aproape pura

corpul care fierbe mai sus, in condensarea treptata, din contra se poate
separa aproape pur corpul care fierbe mai jos.
Dar sub forma separata ambele operatiuni sunt putin productive, nu
clau decfit cantitali mici din ambii constituenli. Pentru a ob%ine rezultate
apreciabile ar trebui sa se repete de un mare numar de ori ambele operaIii,
combinndu-le impreuna. Continuitatea distilarii i a condensfirii se realizeaza cu aparatele de rectilicare.
www.dacoromanica.ro
251
Aparatele de rectificare
Principiul acestor aparate consta in a trimite mai intAiu vaporii inteo

i in urma la racitor.
Pe masura ce vaporii se ridica in coloana, se condenseala partial depu-
coloanfi cu < talere
nAnd pe talere produsele condensate care, cAnd au ajuns la un anumit nivel,
intorc in caldare prin tuburi de preaplin. Vaporii

cari continua a veni dela caldare nu gasesc trecerea
se
libera in coloanfi i sunt obligati sa traverseze fiecare

taler, strabatAnd produsele condensate pe ele. Strabaterea
lichidului prin vapori are de efect de a incalzi lichidul
luAndu-i o portiune volatila, corespunzatoare temperaturii cu care trec i, invers, lasAndu-i o parte din
Sawa
produsele mai putin volatile, condensabile la tempeFig. 79.

ratura lichidului de pe talere, (figurile 79 i 80).
Modul de actiune al unei coloane se poate reprezenta prin metoda
grafica.
Diagramele nu dau numai compozitia celor

doua faze, dar i proportia relativa in fiecare
moment al distilarii sau condensarii.
SA presupunem ca la un moment dat
intr'o coloana de distilat se gasete un
amestec de 2 constituenti A i B in faze lichida
r
.,`
A.
p gazoasa.
Utstein.
Fig. 80.
Fie M masa totala a celor doi constituenti i

fie rn masa fazei lichide i n masa fazei gazoase:
M = m + n.
Avem :
(1)
Sa reprezentam prin P compozitia amestecului, daca 1-am considera

inteo singura faza. Fie p compozitia fazei lichide 9i q a celei gazoase.
(2)
P = p+ 4.
Din (1) i (2) avem:

MP
= mp + nq
sau
(rn + n) P = mp + nq sau mP + nP
Impartind totul prin n:
mp
n
rn
(P
p)
mp + nq.
p + q sau
m
=-
P sau n
www.dacoromanica.ro
(3)
252
CAPITOLUL VIII - PRELUCRAREA PETROLULU)
Formula (3) poate fi pusa. 0 sub alt forma, raportndu-ne la diagrama.

Intr'adevar, raportul intre messele fazelor lichide i gazoase, sunt date in
fiecare moment prin parametrii ce depind i de natura amestecului i de
temperaturfi. Din figura alAturat se
vede ca :
qP=aqi Pp=ap.
Deci (3) devine
m
aq
ap
a q este cantitatea relativii a fazei de

vapori, iar a p a fazei lichide.
Suma lor este p q. Raportnd
.....
aceste cantit4i la suma comuna p q
Fig. 81
avem:
aq
pq
pa
P9
(4) Pentru lichid

i
(5) Pentru vapori.
Teoria deflegmatorului
St presupunem c vaporii amestecului binar A B parasesc caldarea la
o temperatur t cu o compozitie q, definit prin punctul q.
Sa mai presupunem c coloana are 10 talere i c scaderea de temperatufa' este aceea0 dela un taler la altul.
In acest caz, liniile paralele. p q, pi q
. .
. pi q sunt
equidin-
stante (fig. 82).

Pentru ca aceast coloan s fie apt de a distila lichidul B, trebuie ca
partea superioard a coloanei, adic ultimul taler, sa aiba o temperatura pulin
mai ridicat decAt punctul de fierbere a constituentului B in stare purd. Fie
tio temperatura acestui ultim taler care corespunde cu linia Pio q10. Temperaturile celorlalte compartimente vor fi cuprinse intre t, temperatura cu care
parase0e amestecul ealdarea 0 t10 temperatura ultimului compartiment.

Aceasta diferen0 t 40 de temperatur o putem distribui prin felul
in care izolm peretele coloanei.
Din masele mi, m2, m2... mu) de lichid se desprind cantita/i de vapori :
q nz q, m3, q, m2... q,
m10
iar din vapori se condenseaza cantitaTile:

ps n, p2 flj, p3 n2... pio n2, aceste, de pe taler pe taler se reintorc la
caldare.
www.dacoromanica.ro
253
PRELUCRAREA PETROLULU I
CAPITOLUL VIII
Mersul distilaTiei este deci reprezentat prin dreptele q m1, q,
q9 mio care reprezint in fiecare moment cantitAlile de vapori, care se

'idled din caldare spre coloanfi.
In acela timp dreptele p, az, p2 n1... pro n9, reprezintfi cantitatea de
lichid, care se condenseaza in diferitele compartimente i care cad in cele
din urrn in c'aldare. In coloana de distilare avern prin urinare un curent
ascendent: vaporii i un curent
descendent : li-
Cildare
chidul condensat
in diferitele cornpartimente.
Punctele m i
n reprezint nu
ty-
i -;:--! ,;',-;
.
Ira,-
ai
L' 'r
1-1'14M
lative de vapori
i de lichid, dar
determing, in
mod grafic, chiar
poqiunile acestora pe fiecare
taler, intocmai ca
f
,
,,--;
tr1
1-
..-
1,--
r
1
I
I
numai massele re-
--4"--4"--1"--I---1-----;---I'--i---1--1------1--I
.
.
IT
4- -I-- 1- -I
II
" -I-
:1-
-:--;
.8
i in raportarile
.Def7elmato
4 i. 5.
Fig. 82.
Fie M massa
de vapori ce vine
in acest compartiment pe primul taler.

Cantitatea totala de vapori pe talerul Pt q, va fi:
h mr,
iar cantitatea de lichid M
m1 41
Pr 41
Pt 41
Vapoarea din primul compartiment trece in al doilea unde din cauza

temperaturii sczute o parte se condenseaza. .4a c'd din q, vom avea in
al doilea compartiment:
41
\I
92
P2
Compozitia vaporilor pe talerul P2 q, va fi:

q1 X
41
P1 in1
M p1q1
P2 m2
ins5.
P2 42
deciq2=MPi 41
.
P1 7711
www.dacoromanica.ro
P2 rn2
42 P2
254
CAPITOLUL VIII
Compozi/ia lichidului din a celas compartiment va fi:

M2 q2
Pi
mi q,
cum ins'a pi = M
P2 42
vom avea :
P2 41
P2 -----
.,
M1 41
1V1
n22 42
P2 42
P2 41
Urmdrind la fel compozipa vaporilor si a lichidului Odd in ultimul

compartiment vom vedea a in ultimul compartiment compozilia vaporilor
va fi q,0 si nu va con/ine cleat constituentul B pur. Cettimea M' a mesei
relative a vaporilor rectificali In coloara va fi:
Air -..
Pi mi
Pi 41
p2 ms
P2 q2
Pio mio
1310 q10
Acestia sunt ultimii vapori cari merg la refrigerent condensfindu-se, pe
and lichidele care se condenseazd pe talerile intermediare, printr'un joc
de sifonare, cad in aldare de unde au plecat.

In aceastd adere lichidul se inalzeste de atre
vaporii cari circuld in sens invers, asa ea.
lichidul pio cdand in compartimentul p9 q9
formeaza vapori q9 si lichidul p9; iar acesta din

urmfi fierbe in compartimentul p9
q9 formnd
vapori q9 si asa mai departe.
In acest chip se rectified un amestec binar

cu o coloana de rectificare. Se oblin vapori
Fig.. 83.
0 lichide secundare, care fac acelas drum si se

comport la fel in mersul lor ascendent. Cdnd exarnindm formulele fi
diagramele, se vale ufor cd meirimea M, care meisoard massa relativd a
Papoarei rectificate En coloana, confine factori a cdror valoare descrefte dela
primul la ultimul fi afa mai departe, mai ales ceztre sfdrfit.
Aceasta inseamnd a produclia de vapori si deci randamentul coloanei este slab. Daa vom distribui intervalele de temperatura mai mari
la inceput si mai mici la urma, cantitatea de vapori rectificali va fi data
prin:
II 7n,
M'
= rP
p' io rd io
p' io q' io
P 10
pI in"
q 10
unde intervalele , sunt din ce in ce mai mici si deci raporturile
etc., din ce In ce mai mari ; rezult a produsul M' este mai mare deat
M. Cu alte cuvinte randamentul unei coloane de rectificare creste and
www.dacoromanica.ro
255
diferentele de temperatura intre talerile superioare sunt pe cat posibil

mai mici.
Acest lucru se poate realiza distribuind temperaturile inteun chip

potrivit intre talere, izoland bine coloana din punct de vedere calorific.
Aceleai consideratiuni explica functionarea unui dellegmator. Separarea corpului B in stare pura, cu ajutorul unei singure coloane, ar
cere ingramadirea unui mare numar de talere in partea superioara a
coloanei, iar distanta lor reciproca va trebui sfi fie cu atat mai mica,
cu cat ne vom apropia mai mult de constituentul B. Deaceea nu se face
rectificarea o pe loc # cleat a benzinelor. Pentru rest se intrebuinteaza
condensarea continua printr'un condensator, adica un racitor cu temperatura constanta i aceasta temperatura este foarte vecina de temperatura
de fierbere a corpului pur B. Cu cat aceasta temperatura este mai

apropiata de B, ramanand constanta, cu atat produsul final va fi mai pur.
Am vazut ca o adevarata rectificare se caracterizeaza prin fierberea
repetata a lichidelor condensate, s'ar putea zice ca este cu atat mai complecta aceasta rectificare cu cat distilatul ramane mai mult timp in coloana, i, cum distilatele revin mereu in caldare, rdmdn ca (Wit mai mutt
in cdldare. Aci am da peste inconvenientul pirogenarii. Deaceea se re-
nunta la adevarata rectificare a altor produse deck a benzinelor.

Deflegmatorii condenseaza treptat i progresiv, separand produsele
intr'un numar de fractiuni. Dar aceste produse condensate nu se intorc
nici la caldare, nici la o coloana i nici nu intalnesc o vapoare noua. Ele
se amesteca intre ele cu produsele condensate ale altor caldari vecine
0 nu dau cleat produse care vor fi rafinate pe cale chimica. Aa se produce lampant care este compus din fraciiuni cuprinse intre 0,790 i
0,850, iar el ramfine cu o densitate de 0,820.
Distilarea prim ari

(Crud Still)
In practica industriala aceasta operatiune este despailita in mai

multe faze succesive:
a) Uscarea .1 decantarea titeiului brut;
b) Distilarea primara;
c) Rectificarea i rafinarea produselor;
d) Prepararea uleiurilor;
e) Concentrarea 9i rafinarea lor.
a) Uscarea i decantarea titeiului brut

Tileiul brut, aa cum iese din pamfint, este amestecat cu namol, nisip
i apa saran. Propoilia i felul acestora variaza cu zacamintele i cu

www.dacoromanica.ro
256
CAPITOLUL VIII
- PRELUCRAREA PETROLULUI
condiiiunile de extragere, ajungAnd uneori pink' la 300/o. Nmolul 9i

nisipul se depun prin repaos In bazinele de depozitare. In ce privete
apa, pe ling& ca prezint o cheltuiala inutila de caldurd, dar provoaca

i o fierbere neregulata, care poate da loc la revrsri i incendii ; pe lane'
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
257
acestea, se depune o patura de sare, rau conducatoare de caldura, pe

pereVi metalici, ceeace poate aduce, ruperea acestora.
In practica se lash' apa sa se depunfi in rezervoare, in acelaq timp

cu namolul 0 nisipul, iar apa ce mai ramfine, se eliniineaza prin incillzirea progresivfi in preincalzitori.
Preinalzitoril
Preincalzitoarele sunt recipiente cilindrice verticale sau orizontale,

prevazute cu Tevi prin care circula poqiunile trecute deja la distilare
0 care lasa caldura lor produselor brute, inainte ca acestea sa intre in
cazanele de distilare.
Dimensiunile acestora variaza dela un vagon la 30 de vagoane 0 se
socoteste la fiecare tona de Iii,eiu, cam
1/2 m3 de suprafaca de incalzire.
Preincalzitoarele sunt, deci, recupera-
toare de caldura ; pe langa ca fac o economie considerabil de combustibil, curacii

produsele de ap, evith contactul dezastros
al caldarii fierbinci cu lichidul rece i in
acelac timp inlecnecte degajarea produselor
ucoare, care incep a distila chiar in preinealzitoare, aca ca ramane in urma un produs
mult mai omogen, usor de distilat 0 din

care se pot olycine fracliuni cu proprieta%i
fizice anumite.
Preincalzitorii tipici sunt cei verticali
i orizontali pe care-i vom vedea la distilarea continua. Un preincalzitor care joaca
mai mult un rol de deshidratant, este a lui
Fig. 85.
FLACHS, (fig. 85) construit de catre firma A. Wilke et Co. in Braunschweig.
Cu aceste aparate se pot separa de apa Iiteiurile sau produsele greu

de deshidratat. In R se aduce tii,eiul sau produsul de deshidratat, iar
prin t se aduc vaporii de apa la o distanta potrivita de fundul concav,
pentru ca acesta sfi ramana rece ; vaporii de petrol 0 vaporii de apa,
ajung in condensorul e, de unde cad condensa/i pe talerele a, iar de aici
sunt conduci la fundul rece al caldarii, prin tuburile dd, unde se depune
apa ; deaici este scoasa din timp in timp prin S. Vaporii de benzina tree
prin F, iar in / este un ventil de siguranO.
Cazanele
Aparatele cele mai simple pentru distilarea litciului sunt cazanele
obicnuite, analoage cu cazanele cu aburi, cu singura deosebire ca au
www.dacoromanica.ro
17
258
CAPITOLIM VIII
PRELUORAREA PETROLULUI
unu sau doua tuburi pentru incalzire interna.

de cele mai multe ori
In afara de aceasta, Incaperea lor este mult mai mare, variaza dela 1-25
sau chiar 30 de vagoane. Cele mai obinuite sunt de 3 vagoane, pentru
distilarea continua. Este avantajos de a ilitrebuinIa cazane mari ; pentru un cazan de un vagon, Intre doua distilari discontinue consecutive,
tree 14-16 ore, pentru un cazan de doua vagoane, tree numai 22-24
de ore ; deci pentru o cantitate dubla, timpul crete numai cu 750/o.
CAZANUL DE DISTILARE
9:1
I.
AAJ
.4r
Lrv-\/Thl
I
e serick
k
e
6
.5"
ff
petttect fcri.t Cid

ccrac pt. cunat du( eau-mull...I
ciefeeTnalcz'
cenducte c(e agur direct
...Ucfq c4e Hwer
cniductit de 111e,
ipra 4 ltur5cre
'CI t.c;utui
Fig. 86.
Materialul din care se fac aceste cazane este olelul Thomas, dar mai cu
seam iftelul topit Simens-Martin, din cauza proprietalilor sale omogene.
Oielul, ca punct de topire i ca duritate, nu este acela pentru rezervoare, pentru partea expusa la foc a cazanului i pentru pere/ii i despariiturile cazanelor. Sunt 3 feluri deosebite de oteluri: pentru rezervoare,
pentru imbracaminte i pentru foc. Pere/ii, serpentinele i tuburile pen-
tru aburi supraincalzili, se fac din WI pentru imbracaminte.

Grosimea tablei de o/el trebuie sa fie intre 10-15 mm. La partea
de sus, pe spinarea cazanului, este un recipient cilindric, numit dom,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJI., VIII - PRELUCRAREA PETROLULUI
259
asemAnAtor domului dela cazanul cu aburi ; acesta st in legatura, printr'un robinet, cu rAcitorul in care se condenseaza produsele
volatile.
Deflegmatoril
Deflegmatorul este un cilindru de ()lel, care are de scop de a restitui
cazanului pdrtile antrenate i care nu ar trebui s treacA ca distilat.

Acest scop este realizat cu ajutorul unor icane, dupA cum le arat figura Nr. 95. Gazurile sunt olligate sA facA o serie de cotituri printre
talere de aram perforate i pline, aa cA tree la condensator nurnai produsele volatile pentru o temperaturfi anumitA, iar par/ile mai grele,
cele antrenate, se intorc la cazan. Deflegmatorul uniformizeazA distilarea pentru acela cazan.
Ricitoarele
RAcitoarele sunt constituite dintr'o serie de tuburi de iftel sau de
plumb, dispuse in spiralA sau paralel, scufundate in cAzi de lemn sau de
metal. Aici, apa intrA pe jos i iese pe sus. Gazurile necondensate ies
printr'o ramurA deschisA a tubului racitor i sunt conduse la colectoarele
gazului de ars.
Diametrul tubului rAcitor poate varia intre 100-150 mm., totul

depinde de temperatura de facire, de cantitatea de distilat i de cantitatea de vapori supraincAlzili ce intrA in cazan.
Se ia ca norma ea' la fiecare fus patrat (305 mm2) sA corespunda 0,5
0,7 Puzi (1 pud = 16,38 kg.) pe orA.
Deci, la fiecare 90-112 kg. de produs distilat pe ora sa corespunda
o suprafa/A de rAcire de 1 m2.
Mersul operatiunii discontinuu
Tileiul brut curii/it i deshidratat, ar putea fi pompat deadreptul

in cazanul de distilat, cum se face in America, unde combustibilul este
ieftin. In genere ins, se trece mai intAiu prin recuperatoare de cAldurA,
prin preincAlzitoare.
In cazan se introduce c4eiu cam pAna la 750/0 din incAperea lui,

inalime fixat printr'un robinet de scurgere.
Se inclzqte treptat ; produsele volatile, benzinele i lampantul stint
primite in recipiente corespunzAtoare.
CAnd s'a ispravit trecerea produselor volatile, se introduc in cazan
vapori supraincal4, prin tuburi gAurite de 1" 174" (1" = 1 zol =25,4 mm.).
www.dacoromanica.ro
17*
260
Vaporii se introduc cu precatqiune, incet 0 mai intAiu in dom, apoi

la fundul cazanului, de unde aburii pgtrund in uleiu sub formg de raze
subliri. Acestea, strfibfitfind toatfi massa de petrol, ii mgrete suprafaIa
de yaporizare i grabete distilarea, far% a-i ridica temperatura. Temperatura vaporilor uscali trebuie sg fie intre 220-230. La inceput cantitatea de vapori ce intrg, poate fi mai mica, 4 6I0 din cantitatea distilatului, cgtre sfrit insg, la motoring, trebuie sa ajungg la 25-40/o.
In medie proporlia este de 15-20/o din distilat.
Se mai poate conduce distilarea 0 frg vapori, cu condiIia ca operaIia sa fie condusfi incet. Cu ajutorul vaporilor insg, produclia este
mai ridicata i produsele mai albe.
Dupg ce s'a isprgvit distilarea, dupa solar 451 (gaz 61 sau motoring)
se oprete distilarea, micorndu-se flacfira, apoi se stinge de tot, lsand
c
RP
I I I
Fig. 87.
C = aildare.
D = dom.
Df = geflegmator.
R = rcitor.
= separator de apd.
Rp = casa de receplie.
sg treacg numai vaporii supraincalzici. Vaporii de motoring' continua

sg treacd in priturd sublire i cand uleiul nu se mai sepal% de ap, se
oprete i curentul de vapori, lsAnd sa se raceasca cazanul. Se deart
cazanul prin tubul dela fundul sgu, conducndu-se rezidul in preincglzitoare sau la depozitare. In urm, cazanul este spglat cu vaporii de apg
urnezi, care-1 rAcesc complect i-1 curgI de impuritalile rgmase i de
coks. Tot acum se curgIg 0 rcitorul i se indeparteaza in acela timp
i vaporii de benzing din toate par%ile aparatelor, aa c la deschiderea
cazanului in aer, nu este rise de explozie sau de incendiu.
Tratarea discontinua, prin incfircari periodice inteo singurg caldare,
este aproape exclusiv intrebuinIat in America, din cauza respectului
www.dacoromanica.ro
261
repaosului duminical i a unui pretins randament superior in benzinfi.

In ce privete pierderile de combustibil, acestea sunt intrucfitva micorate, prin marirea capacitaIii cazanelor, care ajung Oral la 20-30 de
vagoane.
In Europa se intrebuimeaza aproape exclusiv distilarea continua,

facind sa curga titeiul printr'o serie succesiva de cazane, a caror temperatura merge crescfind.
Se reduce astfel mina de lucru, se reguleaza fierberea, evitfindu-se

incendiile, se cruIa cazanele ferindu-le sa vie mereu in contact cu lichidul
rece, se evita depunerea coksului i in fine prin culegerea in acelaq timp
a esenIii upare, grele O. a lampantului se face o organizare ra/ionala a

lucrului. La o Steaua Romfina * la Cimpina, se face uneori aceasta
distilare continua cuprinzand i uleiurile de uns.
-""
_
.irl
it
rit
ff
A
'
\
V,
10,
-.
tWA
II
; "7-
"
;_
Fig. 88.
Bateria continua. In stanga cazanele zidite, deasupra deflegmatoarele.

In dreapia preincalzitoarele orizontale. A. Conducta prin care vine titeiul.
Distilarea continua a titeiului

Distilarea titeiului se face in cazane tubulare sisternul Cornwall (fig. 86)
cu unul sau doua focare interioare pentru flacara de injector. Tubul interior, bulerul, are o suprafata de incalzire de aproape 300 m2. Cazanele
au o capacitate de lucru dela 3-5 vagoane i sunt dispuse in cascada

cu o diferenp de nivel de 20 cm., aa ca titeiul sa poat trece uor din
unul in altul. Fiecarui cazan ii corespunde un preincalzitor, avfind o capacitate de 2-4 vagoane, dispuse i acestea aa fel, that ieiu1 sa poatfi
trece din unul in altul.
www.dacoromanica.ro
262
CAPITOLUL VIII
Incfilzirea cazanelor se face cu ajutorul pacurii, sau, uneori, a gazelor

din sonde, sau a gazurilor olninute din distilarea gudroanelor. In general,
insa, se incalzesc cu pacura injectata.

Pentru a da foc injectorului, se aprinde un mosoiog imbibat cu 'Acur si se apropie de deschiderea injectorului, se da drumul vaporilor
supraincalziO lasand sa arda mosoiogul, apoi, incetul cu incetul, se da
drumul la 'Acura, evitand sa iasa o cantitate prea mare, care isbindu-se
in pereIii bulerului, ar iesi afara aprinsa, arzand pe cei din jurul
cazanului.
Tileiul este adus
coCeienctex
4,nfccirea gett.teui.
e ei-kecc
M Aida de ruref
6 tcacect a&IACuLto. c(i rect
F
6' 'Tam k 9oficea. cazonueu,
9{ cczect,,, ercei cr&untec
in cazan printr'o
conducta ce merge
pima in fundul cazanului. El prime-
ste, pe de o parte,
caldura radiata de
buler, iar pe de alta
parte, pe cea a aburului supraincalzit
ce vine, fie prin
conducta care inconjoara
bulerul,
fie prin serpentini

Fig. 89.
gauri%i cari yin la
fundul cazanelor.
Aburii yin cu presiune de 3 4 atmosfere, masurate inainte
de intrare in cazane i avand o temperatura de aproape 2700. Ei au de
scop sa impiedece depunerea substan%elor pamantoase din petrol, precum
si depunerea coksului. Acesta s'ar forma prin descompunerea Iiceiului
in contact cu tubul de combustie i cu mantia cazanului, care vine in

atingere cu gazurile fierbinci de combustie, gazuri care inconjoara cazanul inainte de a iesi pe CO.
Afara de aceasta, vaporii a mesteca massa ieiului i antreneaza vaporii degaja/i, dupa cum am vazut la teoria distilarii cu vapori supraPunerea bateriel In mers
Se incarca cazanele asa fel hick Iiceiul s ajunga la 2/3 din spaIiul
dintre buler i partea superioara. Dupa ce s'au incarcat toate cazanele,
s'au inchis ventilele i s'au luat toate precauciunile de control, se deschid
Nola.
Conducta F vine In aceea lithe cu E.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
263
PRELUC !UREA PET ROLULLI
PreincAlzitorul vertical
Sechane loryihtdinahi
a- bte, inccilvt
WADI
NEM
MOM
pecura ,fierinde t cazanel
ficurd perbinle in supenhr.
bicura rautdh
raf
irce
vissimparnimag1111
.amez
-z-
dew
5ecpuns in
perbin/e
pc1C44
c5carri :
Fig. 90.
www.dacoromanica.ro
/00
264
CAP1TOLUL VIII - PRELUCRAREA PETROLULUI
sertarele canalurilor de fum i se incepe punerea focului, incepand cu

cazanul din urma. (Numarul cazanelor poate fi de 9-12 i chiar 20).
Focul se pune din trei in trei ore.
Cand pregatim o distilare continua, incarcarea cazanelor se face prin
preincalzitorul vertical; deci Iiteiul, inainte de a intra in cazane, este
preincalzit.
Petrolul din rezervoare este pompat printr'o conducta de 10 Ion 1)

(1 tol = 0,0254 mm.) la preincalzitorul vertical Nr. 1, a carui incapere
este de 30 de vagoane. Intrarea petrolului aice se face pela partea de
jos, iar debitul de petrol se reguleaza dupa cantitatea pe care vroim s'o
lucram zilnic i care se socoteoe dupa numarul de batai pe minut
al pompei de ali-
mentare. Pentru
o producire ;Aril
-
la 50 de vagoane
in 24 de ore, sunt
necesare 12 batai
pe minut. Parka
la 60-65 de vamillk
goane, corespund
14 batai, 16 cores-
pund la 80-85,
18 la 100, 30-32
la 160-170 de
vagoane in 24 ore.
Figura 90 arata
segiunea preinFig. 91.
Preincalzitorul vertical partea de sus).
calzitorului vertical.
In preincalzitorul I, /i/eiul este incalzit de pacura ce vine din ultimul
cazan in II, iar de acolo in I. In II pacura ajunge cu o temperatura de

2600-2700, iar in I cu o temperatura de 150, aa ca aici /i/eiul este incalzit la aproape 70-80. Produsele cele mai volatile distila chiar de aici
i trec la racitor ,i apoi la casa de receplie (Fig. 112).

Din I titeiul merge la II, apoi la primul preincalzitor orizontal,
adica la cel mai de sus.
Prin diferen/a de nivel strabate toate preincalzitoarele orizontale i
intra, apoi, cu o temperatura de 260-270, In primul cazan, adica la
cel mai de sus, aa ca treptat, apropiindu-se catre ultimul, ii ridica ternpera tura peste 300.
1) 26 de cm.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJI., VIII
265
Ian temperaturile corespunzAtoare preincalzitoarelor:

800-100
Iesire din vertical Nr. I
250-300
*
#
vertical a II
orizontal
2
3
120
130
145
155
4
5
6
170-190
*
190-225
a
#
Temperatura verticalului II este si temperatura de intrare in pri*
mul cazan 1).
Iar la cazane:
Ieirea din cazanul Nr.
I.
a 12
......
360
370
385
490-500.
VEDEREA UNUI PREINCALZITOR ORIZONTAL
Un derlesmarod'
'neia defies-ma rel.
Dm pr. vert. 1\1'
e o
0000
000
pre pr arrz urmitor
0,0
II
Rerriseru
ReFrig-erent
Casa de recul42
Casa de receptre
Apa clrn IiIefu
Fig. 92.
1) In unele rafinArii ticeiul trace intAiu prin Nr. I, apoi prin preinclziloarele
orizontale, ravine apoi la Nr. II i de aici la primul cazan.
www.dacoromanica.ro
266
CAPITOLUL VIII
Cu temperatura aceasta intra in serpentinul preincalzitorului vertical II.

In tot timpul mersului, produsele volatile se indreapta spre clomuri,
de unde tree la deflegmatoare.
Dellegmatoarele. Sunt cutii cilindrice de 2,90 m. Inlim6 i de 1 m.
diametru. Ele sunt din placi de fier nituite i izolate cu un strat de asbest
si mortar de ciment fixat pe o pfinza metalica. In interiorul deflegmato-
rului se afla o serie de diafragme asezate la 12-15 cm. si alternand o

diafragma plina cu alta gaurita de 5 mm
Rostul deflegmatorului este de a regula distilarea, uniformizand
treptat fracliunile ; deflegmatorul lass sa treaca fractiunile ce pot
fi antrenate de va7:747
z
pori, iar celelalte,
sub forma de picaturi, cad de pe taler

pe taler din nou in
cazan.
Din deflegmatoa-
rele cazanelor tree

mai departe in prein-
calzitoarele orizontale, niimai acele

produse volatile care
corespund tempera-
T,TErnor
turilor respective.
Cele mai pu/in vola-
-amm
fiV
\ \:._.1%
,
Fig. 93.
Bateria continua. A. Deflegmatorii ; B. Tuburile

de culegere a produselor ; C. Preincalzitoarele orizontale ;
D. Racitoarele ; E. Tubul prin care vine titeiul dela
preincalritorul vertical.
tile sunt readuse in

cazan. Dealtfel mai
that& benzina trece
deadreptul din preincalzitoarele orizontale, inainte ca
/iceiul s
cazan.
intre in
Preinceilzitorul orizontal (Fig. 92 si 93), are un sistem de 4 levi

prin care distilatul trece de doua on i dupa fiecare trecere se
culeg distilatele la doua coturi (cotul I i cotul 2, Fig. 94) care duc la
doua felinare.
Figura 95 arata cum sunt legate cazanele cu deflegmatoarele .1
cu preincalzitorul orizontal, iar Fig. 97 arata schema unei distilari, a9a
cum se face la Campina i la Teleajen.
www.dacoromanica.ro
267
Rezumand mersul opera%iunii, observarn:
a) Benzinfi pela partea superioara i este condusa la racitor i camera de recemie ;

1. Din Pr. V tree :
b) Tieiu incalzit la 700-80 9i este condus la
primul Pr. or.
a) Benzina prin domuri i este condusa la ea"citor i apoi la camera de receytie ;

b) Lampant i uleiuri prin serpii 9i sunt con2. Din Pr. Or. tree :
duse la racitor i apoi la recep%ie ;
c) Ti/eiul preincalzit care trece din Or. in Or.
pana la prirnul cazan.
Sectiunea
a) Lampant i uleiuri din do

murile cazanelor la de-
longitudinali
flegmatoare i apoi la
serpii orizontalelor ;
Din cazane tree :
b) Uleiuri din ce in ce mai

sarace in produse volatile prin Ieava de comunica-cie pada la ultimul
cazan i apoi la preincalzitorul V2.
Produsele volatile,
ate doua de fiecare
ca-
sosesc prin conducte separate la cutiile de

recemie, numite felinare, din cauza formelor lor.
Inainte insa de a ajunge la felinare, ele tree
prin separatoarele de apa intercalate intre racitoare i
zan
Fig. 94.
felinare (Fig. 96 i 112). Separatoarele sunt a9ezate chiar
in camera de recemie. 0 mare parte a apei insa care a antrenat produsele

volatile, s'a condensat in orizontali i este scoasa din timp in timp, dar
o parte trece mai departe prin domurile acestora cu distilatul i este

oprit in separator.
Cum prin antrenare se iau cu apa i hidrocarbure, apa nu este dusa
la canal, ci la un batal construit din ciment sau din fier, acoperit uncle
lichidele se sepal% dupa densitali.
Felinarele sunt nite prisme triunghiulare, cu
fe%e
laterale de
Pe la partea de sus se pot lua probe i tot pe acolo,

printr'o /eava cu o absorbOune moderata, se aspira gazurile ne-
sticlfi.
condensabile care sunt arse In injectoare. De fiecare cazan sunt ate

www.dacoromanica.ro
268
CAPITOLUL VIII
PRELUCRAREA PETROLULU1
doua felinare i apoi inca doua, corespunzatoare la cele doted preincalzitoare vertica le.
La 12 cazane corespund deci 26 felinare, dar aceste 26 de fraqiuni

sunt adunate in 6 rezervoare, aa ca fiecare rezervor are ate 4 sau 5
conducte cu fraqiuni vecine.
Cand voim sa preparam un anumit produs, putem suprima sau adauga
o fracciune limita grupului. Cu cat vom avea intre limite stramte de
temperatura mai multe fraqiuni, cu atat vom putea prepara mai
multe varieaci de produse.
Este drept insa Ca diversitatea frac-ciunilor se obline i prin conducerea focului, a aburilor i chiar a numarului de rotaIiuni la pompe. Ri-
ec Itune
it
Elam i
Berle gmaL or ei Preinoalzitor Orisontal
Fig. 95.
dicarea focului i debitul mai mare de aburi, ne produc fracOuni mai

grele la acela felinar, i invers.
Toate aceste manipulari se fa c in urma analizelor care se executa
din 2 in 2 ore.
Prin felinarul mare tree produse mai grele, fiindca acesta corespunde
cotului al doilea al serpentinului preincalzitorului orizontal ; derivatele
acestea fierband mai greu se i condenseaza mai uor, aqa ca iese imediat, nu au putinfd sa circule mai departe.
Produsele ce se condenseaza imediat se scurg prin F (felinarul
mare); cele volatile, care fierb uor, tree inainte spre felinarul f (felin arul mic).
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL VIII
269
In regula generala se fac urmatoarele amestecuri comerciale:
1. Benzina urara 'Ana la d

2.
0,790
0,790-0,825
0,825-0,850
grea
3. Petrol distilat (lampant)
flam. p. 25
4. Distilat greu
5. Motorina uoara
6. Motorina grea
0,850-0,875
0,875-0,890
0,890-0,905
0,875-0,960
Pacura
eVc1C Cid Ma
9cNzetor
.1111.
Spre rezervcare
014-5/11d
Fig. 96.
Camera de reeeptie. Felinarele k;i

separatoarele de apfi.
Prin urmare:
2 feluri de benzina,
2 feluri de lampant,
2 feluri de rnotorina.
Benzinele i lampanturile sunt semifabricate. Distilatul poate fi redistilat, sau servete ca amestec pentru produsele vecine. Motorinele
sunt arse sau crakate.
www.dacoromanica.ro
270
CAPITOLUL VIII
PRELUCRAREA PETROLULU1
J..
4
11
a
..-.-.-,
Q
t
,0
'TJ
CO
--I
6
si
6
t
ot
1.
0
0
Co
,
www.dacoromanica.ro
271
Bateria Indiana
In aceasta instalalie se prelucreaza cileiul neparafinos (asfaltos) 1).

Bateria se compune dintr'un numar variabil de cazane, in cazul de
fata 6, de ate 5 vagoane.
Tileiul este adus de catre o pompa din rezervoare mari si irnpins

catre preincalzitoare. Pentru un anumit numar de vagoane de liteiu care
va fi prelucrat in 24 ore se va Ore seama de densitate 0 de numarul batailor de piston dela pompa. Acest numar corespunde cu o anumita seadere de centimetri in rezervor.
Rezervoarele (numerotate dela 1-7) pot fi de ate 600 vagoane,

sau de 500 vagoane al 7-lea.
Sunt chiar unele de 1300 vagoane.
Asa ca pentru 24 ore se va pompa pentru o anumita densitate atAta
titeiu pAna ce se va Aline o scadere de nivel anumita, dupa cum se vede
din tablou:
Densitate
Rezervor de 600 vag.
850
860
870
880
890
900
910
88,8 cm.
87,6
86,7
85,8
84,9
83,7
82,8
102
100
99
98
97
96
95
*
*
*
*
*
46,2
45,1
45,1
44,7
44,1
43,6
43,1
Pentru fiecare 5 vagoane in plus se adauga 11 cm. la rezervorul 1-6,

ate 13 cm. la rezervorul 7 (500 vag.) i ate 6 cm. la rezervorul de 1300
vagoane.
Tileiul este condus prin pompa p la 6 preincalzitoare americane P.
(Fig. 98), deaici in doug preinealzitoare orizontale 01 i 011 (incalzite cu
pacura) i apoi la preincalzitorul vertical V/.
Din preinealzitorul vertical V/ /iIeiul merge la 6 deflegmatoare preincalzitoare C (ciuperci), apoi la preincalzitorul vertical V11. Deaici
trece la primul cazan, B din care, prin panta naturala trece din unul in
altul, pAna ce, sub forma de pacura strabate serpii preincalzitoarelor
verticale V1 i V11 i acei ai preincalzitoarelor orizontale 0/ si 01/ pentru
a merge la rezervorul de pacura R.
La iesirea din cazane pacura are aproximativ o temperatura de 300.
dup ce a trecut prin preincalzitorul vertical VII 210, dupa V/ 180, iar
dupa cele doll& preincalzitoare orizontale O i 0// 100 .
9 La Udregti hingri Ceptura
8/0
asfalt.
www.dacoromanica.ro
272
Preinceilzitoarele americane P. A. au o lungirne total de 7 metri

un diametru de 1. metru (Fig. 99). Sunt niste adeVarate tuburi Impartite
)77777777771=7S7rLIGENDA:
I-
-I
PRODUSE USOARE
,.
EIMIE
6RELE
TITEI
MAE PActmA
NW,
Fig. 98.
in 3 poqiuni ; la capete 2 porliuni goale de cte 0,40 m. iar cea dela mijloc
de 6 rn. Poriiunea dela capat pe unde intr si iese Iiteiul este impar/itfi
prin peretele orizontal in dou compartimente.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
PRELUCRAREA PETROLEILUI
273
Portiunea dela mijloc cuprinde tevile de 2". Prin tevi inta si iese
titeiul iar printre tevi circula produsele distilate din cazan si condensate
in ciuperci.
Aceste preincalzitoare nu sunt izolate.
Deflegmatoarele preinceilzitoare D. P. (ciuperci) (Fig. 100).
In afara de preincalzitoarele descrise mai sus, mai functioneaza la
aceasta baterie niste preincalzitoare in forma de ciuperck care joaca

si rol de deflegmator. La partea de sus este un dom A de 45 cm. diametru si de 50 cm. inaltime prevazut cu site de tabla gaurita, care
joaca rolul de deflegmator pentru produsele volatile din titeiul preincalzit.
Domul este asezat pe un rezervor B in care intra titeiul preincalzit

dupa ce a trecut prin tuburile coloanei C care sustine rezervorul si
domul.
In rezervor produsele usoare se pot volatiliza si dilata inainte de a

trece in dom.
Coloana C constitue defleg-
matorul propriu zis care este

si preincalzitor. El are o forma
cilindrica de 3 m. inaltime si
un diametru de 1,20 m. Con-
line o serie de tevi de 1,5".
Lungimea tevilor fiind mai

mica cleat cilindrul, ramane
un spatiu gol in care intra

titeiul rece.
Produsele volatile dela ca-
Legends&
......K. Ala&
- ~at mama dela, wiped
Fig. 99.
zane intra pe la partea de

coloanei printre tevi, apoi pe la partea de jos trec la
racitor. Tot la partea inferioara a coloanei se gaseste conducta
de iesire a condensatului care-I duce la preincalzitorul american,
sus
(fig. 99) si dupa cum se vede in figura 101.

Coloana C se termina la partea de jos cu tin cilindru mai mic D in
care se aduna impuritatile din titeiu si apa, si care sunt apoi indepartate printr'o conducta de scurgere. Intreg aparatul este bine izolat pentru a nu pierde caldura prin radiare.
In rezumat, produsele distilate, venind dela cazane, circula printre
tevi iar prin tevi titeiul in mers spre cazane.
Produsele volatile din titeiu distil& chiar din preincalzitor, asa ca
ramane un produs din ce in ce mai ornogen. In afara de aceasta, gratie
acestor preincalzitoare, se recupereaza pada la 50/0 din caldura cons umata.
www.dacoromanica.ro
18
274
CAPITOLUL VIII
DEFLEGMATORT .7kEiNCALZITOR
ClUPERCA-
220
11
..
.11.
.11.
120
tIOE Produse volade
Produse condensate
ICTiletu.
M=IN Apa l enpu11011 din !Oki.
Fig. 100.
www.dacoromanica.ro
PRODUSE VOLATILE
Prriu
PRODUSE CONDENSATE
APA
www.dacoromanica.ro
cu sae
Rw- Rondo, vertical
D.
PACURA
2'
PROD. YOLAT/IE
PA
CONDENSATE PROD.
Fig. 101.
PRODUSE CONDENSATE
351,==s0
OP
PROD. CONDENSATE
PjrVJ
A PA
DzPROD. 1/0lA TUE
10"
Peci
DP. Deflegrnalor-PreincdInfor.
Cr
OMSK INJECTOR cu PACURA
I111
iselne ABURI SUPRAINCALZITI
ware
aumuil PACURA
11117:17
LECENDA.
CAPITOLUL VIII
276
Funetionarea Bateriei
Mersul Neiului. Dela pompa este impins in cele 6 preincalzitoare

arnericane P. A., apoi in dot& preincfilzitoare orizontale OI i 0/1 incal-
zite cu 'Acura i situate langa cele verticale. Deaici la preinclzitorul

vertical 1,1, apoi in cele 6 deflegmatoare preincalzitoare C (ciuperci).
Infine, deaici, prin preincalzitorul vertical V/I trece la cazane.
Mersul distilatelor. Temperatura ieiului la ie0rea din al 9aselea pre-
incalzitor american este de 45, cu aceasta temperatura trece in cele

doua preincalzitoare orizontale auxiliare 0 i 0/1, incalzite cu pacura
ce vine dela preinealzitoarele verticale, apoi in primul preincalzitor vertical V1 unde cedeaza prima portiune de benzing care se condenseaza
intr'un deflegmator G sistem a Goldstein* (Fig. 102). Acest deflegmator
este compus dintr'un deflegmator cu talere deasupra caruia se afla un
racitor vertical cu apa, totul formand un singur corp.

0 parte din produsele volatile se condenseaza aici, cad pe la fund
0 tree intr'un racitor cu apa RI 0 in urrna la receptie. Partea necondensata trece inainte printr'un racitor mai mare RID tot cu apa i apoi la
receptie.
Titeiul astfel desbenzinat in parte trece la deflegmatoarele preincalzitoare intrand pe jos printr'o conducta de 8" iar din ultima ciuperca
in preincalzitorul VII In tot acest timp ieiul pierde produsele mai volatile care tree prin domul cu site a ciupercilor apoi printr'un deflegmator
D11 in care o parte din produse se condenseaza i se intorc inapoi in domul
ciupercii. Restul necondensat trece mai departe printr'o conducta de

10" intr'un racitor cu apa R1 V1 i apoi la receptie.
Din ultima ciuperca liteiul trece in al doilea preincfilzitor vertical

V/I peste erpii fierbinti in care circula pacura dela cazane. Produsele
volatile care se degajeaza din titeiu sunt condensate ca i cele dela VI, numai
ed aici cele cloud fractiuni se unesc inteo singura conducta. Din VII G-
vita trece in primul cazan, cel mai de sus, iar produsele volatile din
domuri trec prin tuburile deflegmatorului preincalzitor C unde incalzesc titeiul care se ridica in tuburi. Aceste produse volatile racite
prin titeiul brut se condenseaza i cad intre tevile preincalzitorului american respectiv. Aici condensatul cedeaza caldura titeiului care urmeaza
un drum Myers. Dupa racire, condensatul din ciuperca trece la receptie.
Partile necondensate tree mai departe la un racitor cu apa R11 V11 i apoi
la receptie.
In anii din urma s'au adus cateva perfectionari serioase sistemului
de distilare primal% continua. Aceste perfectionari au fost adoptate

imediat de cfitre principalele noastre rafinarii. Aa la Steaua RomAnd
functioneaza din 1929 sistenaul
<(
Allan * i sistemul (c Stratford *.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Apeit.
Emma Pdcura
Produse volatile.
Preineolzilor vertical.
4,
ir
jamacto
'
,,
Vr
tJ
P11ELUCRARE-1 PETROLULU1
Fig. 102.
D 6 Deflegmalor GOLDSTEIN"
Rill &Wave at aper
VI
crmXib Produs la receptie.

EOM.
condense!
71701
er
ono
oos Mete
LEGENDA:
-4-4111,
DG
LA RECEPTIE_ BATERIA NOUA
MERSUL PRODUSELOR VOLATILE DE LA PREINCALZITOARELE VERTICALE
CAPITOLUL VIII
278
CAPITOLIIL VIII - PRELUCRAREA PET.ROLULUI
Sistemul # Allan )) este foarte util pentru distilarea VIeiurilor parafinoase, deci pentru a prepara materialul necesar fabricgrii parafinei. In
acest sistem gra-0e unor deflegmatoare sistem <1 Allan * se ob/ine o
benzing gata rectificatfi din prima distilare.
Sistemul <( Stratford # insa este acela care are tendinIa s inlocuiascg
complect vechea distilare continua cu 6, 12 sau 20 de cazane.
In acest sistem, bazat pe principiul recircularei, /ipiul este readus
in cazane prin ajutorul unor pompe cu o iifi,ealg de 15 ori mai mare deck
vine 1iIeiul brut. Nu este nevoie aici nici de aburi supraincfilzici, materialul prim este in continua micare in interiorul cazanelor.
Acestea sunt in numgr de trei i pot prelucra zilnic 120-150 de vagoane de /icei, adicfi de 2 ori mai mult decgt o baterie de 12-20 de
cazane obinuite.
Produsele date de cgtre aceastfi baterie sunt foarte pure din punct
de vedere comercial i sunt: Benzina uparg 17-180/o, Benzina grea
2/0, White-Spirit 7-8A, Petrol upr 6-7%, Petrol greu 5-6/0 Motoring 19-20A.
Acest sistem fiind extrem de interesant se va trata in toate amgnun/imele lui.
www.dacoromanica.ro
DISTILATIA DE TITEI SISTEM STRATFORD

(ING. gEFAN DOBRESCIJ, Cimpina)
Nevoia de ra/ionalizare a operwciunii de distilare a IiOiului, a racut

ca dupd cum vechile distilqiuni discontinui, au evoluat spre instala.
Iiunile ce func/ioneaza continuu, tot a9a acestea, la rndul lor, s-0
mreascfi capacitatea de lucru, prin mArirea suprafe-cii de incrfizire a
cazanelor.
Un progres a fost introducerea tuburilor focare la cazane, rngrindu-se

astfel cu cca. 1.20/0 suprafao de incfilzire a acestora 0 reductind ternperatura de ie9ire a gazelor spre co9, de unde rezulta o economie de
combustibil.
Mai departe, unele instala/iuni au adoptat in locul tuburilor focare,

ovi de 6", in numr de 30-40 bucali de cazan, mrind astfel suprafaia de incalzire cu cca. 200% 0 obcinnd o absorblie de caldurA cu
400/0 mai mare.
STRATFORD a venit apoi la ideia recirculqiunii forote a /ioiului

in cazan insag, pe de o parte 9i la adaptarea turnurilor rectificatoare
pe de alt parte.
Pentru a ne da seama de importanO adaptarii recirculqiunii in
cazan (vom vedea mai jos ce se inolege prin aceasta) voiu da cAteva
date 1).
Cu un singur cazan, far% tuburi focare diam. 2660 mm. 0 lung 13,720
mm., suprafala de incAlzire 79 m2, s'a ajuns la o prelucrare de 1.500.000
litri pe zi la o evaporare de 450/a, ceeace corespunde la 8544 litri pe zi
evaporaIi de m2 suprafaO de incalzire ; pe and un cazan ce lucreaza

discontinuu, ajunge la maximum 1520 litri pe zi; iar unul ce lucreaer
continuu la 3410 litri pe zi evaporaci de m2 suprafao de incalzire. Adaptarea turnurilor rectificatoare (bubble towers), vechilor instalqiuni
reduce instalaIia de rectificare a benzinei brute 9i reduce cheltuelile de
combustibil, rcire 0 pompare a acesteia.
Calitatea petrolului 0 a motorinei este avantajat, frac/ionarea lor

ffind inbunkaIit.
1)
Bell. American Petroleum Relining.
www.dacoromanica.ro
280
Este vorba aci de o distilatie continua de i%ei, ce poate scoate produsele distilabile: benzina upara, benzina grea si White-Spirit, petrol
usor, petrol greu i motorina, direct rectificate i compuse din fractiuni
cu distilatie mai restrnsa deceit a produselor vechilor sisterne de distilare.
Rezidul de distilare reprezinta 35-40/a asupra

Degi rectificarea nu este ideala, fiindca distila%iile produselor, cum
vom vedea mai jos, se suprapun, totu randamentul bateriei este foarte
.r;
101
t 3 mow i;',E1/4 ; "
3
'
'1=1.
ImIJ
II
Z.1-nuladia
/silo
-
'ft1.14M
MI1,1
Fig. 103. Vederea Rectificatoarelor.
satisfacator, in cornparaiie cu vechile i chiar noile instalatiuni cunoscute

de noi pada acum.
Bateria o Stratford * este adaptata cerintei timpului, de a ocupa cat
mai putin loc si de a prelucra cat mai mult, avand posibilitatea sa varieze,
fara intarziere i dupa nevoie, procentul i calitatea produselor extrase
din titei prin distilare.
Economia de combustibil vine, mai intaiu, ca o urmare a schimbului
de caldura intre distilate i rezidu pe de o parte i lei pe de alta parte.
Preincalzirea se face in schimbatoare de caldura, de provenien0

americana i ajunge sa evaporeze cca. 100/0 din
zina upara.
www.dacoromanica.ro
lei sub forma de ben-
281
Specific unei instalaiiuni de distilare sistem o Stratford *, este felul

de incalzire al /iIeiului, in cazanele de distilare.
Anume: pentru a-1 incalzi cat mai intens, cat mai repede, .-ticeiul
supus distilarii este fficut sa villa in atingere cat mai intima cu tabla,
necaptusita cu caramizi refractare, a tuburilor focare, incalzita de gazele
de combustie.
Schimbul de caldura intens se face o recirculand * Iii,eiul in cazanele
de distilare, cu o viteza de 10-15 ori mai mare decat viteza de alimentare.
Prin o recirculare * se in/elege: a trage ciceiul de pe fundul cazanului
cu o pompfi centrifugala si a-1 repompa sub presiune in cazan, in jurul
tuburilor focare prin cat mai multe stropitoare (fr.-jet, germ.-diise, engl.tips) perpendiculare pe acestea.
Recircularea, odata cu economia de combustibil, inlesneste si evaporarea, astfel ea, antrenarea cu vapori de apa, nu mai este necesara.
Pe de alta parte prin recirculare, /i/eiul incalzindu-se omogen, supraincalzirea parliala este exclusa, crakarea nu poate avea loc ; iar formarea
de coks pe tuburile focare, nu s'ar putea ivi cleat in mod accidental,

prin infundarea unora dintre stropitoare.
Pentru o prelucrare cat mai rationala, supravegherea bateriei este,
dupa cum vom vedea, destul de mult autornatizata, cu ajutorul aparatelor speciale de control al temperaturilor, de nivel, de trecere a lichidelor si cu contoare pentru lichide si inregistratoare de temperaturi si
presiuni.
Consumul de aburi este redus la cca. 1/5 din consumul vechilor insta-
laIiuni, aburul fiind intrebuimat la antrenarea vaporilor, in doll& din

turnurile rectificatoare si pentru punerea in miscare a unei turbine ce
ac/ioneaza o pompa centrifugala.
In schimb consumul de curent electric pentru pompe este destul de
mare, cca. 6000 Kw. pentru 120 vag. prelucrare zilnica.
Coroziunea datorita acidului clorhidric, de provenien%a minerala sau
organica si hidrogenului sulfurat, ce se desvolta la distilare, este local--
zata in racitoarele de benzina grea, adica acolo unde vaporii de apa,

intrebuinla/i la rectificare, incep sa se condenseze. Combaterea coroziunii se face prin injectare de amoniac sau lesie in acele locuri.
Instala(iunea se compune din:
a) Grupul rezervoarelor de depozitare a 14eiului ;
b) Grupul cazanelor de distilare ;
c) Turnurile rectificatoare ;
d) Sistemul schimbatoarelor de caldura (preincalzitoare si racitoare) ;
e) Casa de recep/ie ;
0 Aparate de control.
www.dacoromanica.ro
282
LEGENDA :
T.C.
F.C.
L.C.
B.U.
B.G.
Regulator de temperaturd.
Flow-Controller.
Regulator de nivel.
Benzind upard.
Benzind grea.
Rectificator benzind upard.
Rectificator benzind grea.
G.III. Rectificator rezidu.
G.IV. Rectilicator White-Spirit.
G.I.
G.II.
Cz.
Cazan.
Pornpd recirculard.
P.R.
P.B.TJ. Pomp% benzind ward'.
P.B.G. Pornpli benzind grea.

S.
Separator de apd.
HE.
Preinedlzitor.
Rlicitor.
R.
F.
T.t.
Rz.
W.S.
P.U.
P.G.
M.
C.
Filtru.
Tiki.
Rezidu.
White-Spirit.
Petrol wor.
Petrol greu.
Motorind.
Contor.
Fig. 104.
a) Grupul rezervoarelor de depozitare a titeiului

Ti/eiul trebuete depozitat in rezervoare de capacitate cat mai mare
i cu posibilitate de incalzire ci decantare a apei 0 impuritaIilor cat
mai perfectfi.
Un IiIeiu bine decantat i omogen inlesnecte mult prelucrarea, marecte randamentul 0 scutete de multe neajunsuri.
Este de preferat a avea trei rezervoare: unul se incarca, unul se aceaza
i unul alimenteaza bateria, timp de cel pulin 24 ore.
www.dacoromanica.ro
283
b) Grupul cazanelor de distilare

Cuprinde cazanele propriu zise, impreuna cu instalatia i aparatele
ataate lor. Fiecare baterie e compusa in principiu din dou& cazane:
unul distilator de benzin& upara, iar celalalt distilator de benzin& grea.
Pentru a nu supraincarca cel de al doilea cazan, se pot intrebuinca dou&
cazane, care s& indeplineasc& rolul de distilatoare de benzin& grea, lucrind paralel i in aceleai condiOuni.
Constructia 9i amenajarea ambelor cazane este identic.
Cazanul de distilare o Cornwall * 9000/3400 diam., cu dou& tuburi
-
-.
...
31C 1
'."
''..
1:q.1111
lilt 00
-Qv If ' ,....,
.,:l
N..4
-1
0'
rit", '
',"V.
Till'
,....
0'411111111111101111
IVI9111
-.
.1111
!"-
Fig. 105.
I.:Amara
Vederea in fat a cazanelor.
focare i cu capacitate normal- de umplere 37.000 litri (2000 mm. inalVine), este prev&zut cu o supdpa de sigurant& pentru vid i presiune.
La spatele cazanului, acolo unde de obiceiu se afl& Ieava de golire,
este fixata o pomp& centrifugal& cu motor electric i al cfirei burlan de
tragere (15") este nituit direct de cazan. Dela pomp& pornesc doted Ievi
de impingere de cite 8". Fiecare leava se intoarce in cazan i se ramific&
in ate dou& inele de 5", ce inconjoar& tuburile focare.
Fiecare din aceste inele, este prevazut cu cite 20 de Ievi de 11/2".

Fiecare Ieava la rfindul ei este prevazut& cu &ate 12 injectoare, stropitoare. Inelele din fat& au cite 20 # tips * de 5 mm. diam. iar cele din spate
www.dacoromanica.ro
284
CAPITOLUL VIII- PRELUCRAREA PETROLULUI
ate 10 <4 tips * de 3 mm. diam. indrept ate perpendicular pe tabla tubului focar.
In fiecare cazan sunt in total ate 900-950 <4 tips *, din care 3/4 sunt
de 5 mm. diam. i acopere partea dinspre focuri ; iar restul sunt de 3
mm. diam. 0 acopere partea urmatoare ; ceva mai puIin de jurnatate

din lungimea tuburilor focare ramne neingeadit cu stropitoare.
Pompa de recirculare trage
iiIeiul din cazan i il impinge
cu o presiune de 15,2 atm. i cu
o
viteza
de 68 vag.
pe or5
= 680.000 litri pe ora prin stropitoare, in jurul tuburilor focare.

In plus pompa inlesnete ieirea
rezidului din cazan, impingandu-1 mai departe printr'o Ieava
Fig. 106.
Sectiune longitudinalfi in cazan.
lateralk
Incalzirea cazanelor se face cu gaze de sond sau cu pacura, arse
in injectoare speciale, cari s dea
(
o flaar at mai scurt si at

mai puternia.
Pentru a preintampina arderea
tuburilor in timpul and, intfimplator s'ar opri curentul si nu se

mai face recircularea Iiteiului in
cazan, s'au instalat in conductele
de combustibil, ventile de siguranI cari sunt Iinute deschise prin
presiunea de peste o atmosfera

din conductele de recirculare. Se
oprqte curentul, se oprete pompa,
presiunea in conductele de recirculare scade i ventilul de sigu-
ranIa nemai fiind Iinut deschis

de presiunea de recirculare, se inchide, stingand focul.
Un aparat automat cu ventil
Fig. 107.
Sectiune transversalEi in cazan.
cu membrank menIine constant

presiunea gazelor in conducta de alimentat focurile.
Temperatura i presiunea in conducta de recirculare a fiecdrui cazan,
sunt inregisttate cu un aparat special. In conducta de recirculare se afla
i o ramura pentru golirea cazanului, in caz de pericol, sau la scoaterea
lui din funcIiune.
www.dacoromanica.ro
285
C) Turnurile rectificatoare
In total bateria are patru turnuri rectificatoare de rnrirni diferite,
unul pentru benzin& usoar, unul pentru benzind grea, unul pentru White-
Spirit si unul pentru celelalte produse mai grele (Fig. 103).

Turnurile sunt construite dupa sistemul Heckman, au clopocei de 2"
deschidere, iar Ieava de scurgere din plach in plach este de 8".
Clopuceii sunt turna-ci din
fonth si mobili. Etansarea lor
se face cu garnitur de Klingerit grafitat. Trebuie /inut
seamd eh to/i clopoIeii sh fie
etansi, altfel, rectificarea lash
de dorit. Clopo%eii si /evile de
prea plin, lin pe plAci un nivel
de 80 mm. (Fig. 108).
Fiecare compartiment este
Fig. 108.
desphrIit in cloud de o plach
de fier verticald (Fig. 109).
Scurgerile plhcilor se face alternativ, de o parte si de alta a plAcei
desphrIitoare, pentru a da timp condensatului, venit de pe placa superioarh sh se adapteze condiIiunilor Iichidului de pe plach, inainte de a
chdea mai jos.
Fiecare compartiment, intre cloud plci, are
IP
si ate o gaur de orn

(germ.=Mannloch, engl.
=manholle) (Fig. 110).
G I. Turnul rectilicator de benzind lwarei,
inalt 7500 mm. diam.

1800 mm. are 10 plAci
de rectificare, fiecare cu
ate 81 clopoIei.
Deasupra placii Nr.
Fig. 109.
7, intr.& IiIeiul printr'o
teava de 8", titeiul iese
din turn pe la baza acestuia printr'o /eava de 6".
I.
1..
r....1_
Fig. 110.
Vaporii dela cazan intra tot in ultimul compartiment al turnului

printr'o -eava" de 12" si ies pe la partea de sus tot printr'o teavh
de 12".
Deasupra plhcii Nr. 1 vine o Ieav de 2", pe care se pompeaza benzind pentru deflegrnare (reflux).
www.dacoromanica.ro
286
G II. Turnul rectilicator de benzina grea, inalt 6700 mm. diam. 2400
mm., are 9 placi, cu ate 156 clopo/ei fiecare. Prime9te vaporii dela cazan
sub placa Nr. 19 printr'o /eava de 16", iar pe cei din turnul de WhiteSpirit 9i rezidu, printr'o leava de 10" deasupra placii Nr. 16. Vaporii
de benzina grea ies pe la partea superioara a turnului printr'o /eava
de 16".
Condensatul din turnul G II se scurge printr'un sifon de 4" in turnul
G 1.11.
O Teava de 3" serve9te pentru reflux in placa Nr. 11.

G. III. Turnul de rezidu serve9te la antrenarea cu vapori a restului
de pagi upare din acesta 9ii la extragerea produselor: motorina, petrol
greu, petrol u9or 9i White-Spirit brut.
Inal/imea 12.410, diam. 1800 mm. are 17 placi cu ate 81 clopo/ei.
Intrarea rezidului se face deasupra placii 33 printr'o leava de 4".
Deasupra placilor Nr. 25 9i 29, intra prin Ievi de 3", refluxul dela turnul
G. II. Placile 20-21 sunt prevazute cu Ievi de golire de 3" pentru
White-Spirit brut ; 22-25 la fel pentru petrol u9or ; 26-28 pentru
petrol greu 9i 31-32 pentru motorina. Rezidul este tras dela baza
turnului printr'o /eava de 6". Tot aci printr'o leava de 3" se poate da
abur direct in turn.
Deasupra placii 20, printr'o /eava de 2", se poate da reflux, iar

printr'o leava de 10" ies vaporii necondensali spre turnul G II.
G IV. Turnul rectificator de White-Spirit, Inalt 8550, diam. 900 mm.,
serve9te la scoatarea par/ilor upare din White-Spirit brut, parli care

ar strica inflamabilitatea produsului gata.
Turnul are 12 placi cu ate 17 clopo/ei fiecare.
White-Spiritul brut intra printr'o leava de 6" deasupra placii Nr. 7.
Vaporii de benzina grea ies printr'o /eava de 6", iar White-Spiritul
gata este tras prin una de 2" dela baza turnului unde, printr'o /eava
tot de 2" se poate da abur direct in turn. Se poate da reflux printr'o
/eava de 2" deasupra placii Nr. 1.
d) Sistemul schimbatoarelor de efildurg,

(preincAlzitoare i rAcitoare)
Preincalzirea /i/eiului se face pe de o parte cu caldura vaporilor de

benzinfi upara 9i grea iar pe de alta parte cu caldura rezidului. Aparatele de preincalzire sunt tubulare 9i de provenien0 americana. (Vezi
Fig. 111).
Cele pentru benzina au levile, prin cari trece -/i/eiul, facute dintr'un
bronz special (( Admiral metall )> necorodabil, iar cele de rezidu au /evile
de o/el.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
287
Pentru racirea diferitelor condensate se intrebuinteaza racitoare, la

fel cu preincalzitoarele de mai sus, sau racitoare obi9nuite, cu /evi sau
elemente de rficire sistem 4 Sterling*.
Sa se lint sea mfi, ca este

absolut necesar ca totdeauna
la punerea in func/iune a unui
preincillzitor, sa' se treacrt prin

el mai intaiu mediul rcitor i
apoi cel Incalzitor.
Aceasta pentru a evita incAlzirea brusca, a aparatelor,
ce ar produce tensiuni Vidamfitoare in materialele componente.
Legenda,
-ft-e. titan
Profuse wawa" Ie 61 ayorfa
Fig. 111.
Fig. 112. Casa de reeeptie (felinarele).
La preinealzitoare -ti/eiul i la rficitoare apa, se trece totdeauna prin

/evi, iar mediul incalzitor prin exteriorul %evilor.
e) Casa de reeeptie
Fiecare produs este indreptat intr'o lantern inchisa cu geamuri (Fig.
112) de unde produsul este repartizat la rezervorul de receptie res-
www.dacoromanica.ro
288
CAPITOLUL VIII - PREL(JCRAREA PETROLULUI
pectiv. Lanternele de benzin opera si grea comunick printr'o Ieava

de degajare a gazelor, cu sistemul de absorblie.
f) Aparatele de control
Pentru bunul mers al operaliunii, este nevoie ca alimentarea bateriei
sa fie invariabila si extragerea condensatelor de pe plcile turnului G. III
sa fie pentru acela Iii,ei i aceleasi condiiiuni de lucru, constanta.
Acestea pot fi aranjate in mod automat de:
43
iti.*
tb
,
_
Fig. 113.
Aparatele de control.
1. Regulatoare de trecere (engl. = Flowcontroller)

Este vorba aci de un <I Flowcontroller * marca # Foxboro #. In %eava,
in care dorim sa mAsuram un lichid ce trece, asezain intre doll& gulere
(germ. Flanschen), o plaa de fier gauritfi (eng1.-orifice plate). Diametrul
Ourii este in funcliune de cantitatea de lichid, dar totdeauna este mai
mic deck diainetrul Ievii.
Deoparte i de alta a gulerelor, sunt sudate eke o /eava de 1/2" prevAzut cu ventil (Fig. 115).
Ca urmare a strangularii diametrului /evii, in dreptul orificiului,

rezult o vitez6 mai mare, prin orificiu deck in /eava, pentru lichidul
ce trece prin el.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
289
Aceast cretere a iu/elii provoacd o scadere de presiune in u orifice plate *. Diferen%a aceasta de presiune, de o parte i de alta a orif
ciului, este intr'o relaciune precisa cu cantitatea de lichid ce trece, rela-
/iune din care aceasta poate fi dedusA.

INSTALATIA LINUI
FLOW-CONTROLLER
100,1
Act dela
mar
ii
Fig. 115.
Fig. 114.
Lichidul din cele dou ievi de 1/2" sub presiunea ce exist- de o parte
si
de alta a placii gdurite, comunica cu un aparat in felul celui artat
in fig. 116.
Brat mobil b
Dela orifice plate
Brat mobil
Presiune maul
Bram] mobil
a
IT
WIN. VA% Of
/num
Inchide vePlilul
cu membrana
Aer dela compresor
Fig. 116.
Fig. 117.
Difereno de presiune, micd nivelul de mercur din vasele comunicante i cu el plutitorul care la rndul sgu conduce o penicas ce scrie
pe o diagrarnfi, diferenta de presiune, care este dup cum am spus, intr'o
rela%iune precisd cu cantitatea de lichid trecut prin orificiu; aceasta
www.dacoromanica.ro
19
290
CAPITOLUL VIII
poate fi notata pe diagrama direct in ltr/min. sau printr'un numar care,

cu un coeficient, sa dea ltr/min.
Rana aci aparatul a fost numai inregistrator de cantitate (Flowmeter), acum intervine actiunea de control (Flowcontroller) adica de
aranjare automata, in cantitate dorita, a lichidului ce trece prin orificiu.
Se adapteaza la plutitor, un brat mobil a (fig. 117). Un ventil P, legat
la aerul dela compresor, lasa sa treaca aerul spre un ventil cu membranfi,
din conducta in cauza i spre un brat mobil b, prevazut cu un orificiu C.
Bratului mobil b, i se da dela inceput o directiune corespunzatoare
pe diagrama, la cantitatea dorit si care ar trebui sa treaca pe minut

prin (( orifice plate *. Daca cantitatea ce trece este mai mare, brat,ul mobil
a, actionat de plutitor, inchide orificiul C, prin care de obiceiu iese aer.

Presiunea in teava a, creste i acestea apasfi asupra diafragmei, care deschide ventilul P. Aerul comprimat trece
spre un ventil cu membrana de cauciuc
ei II inchide micsorand astfel cantitatea
de lichid, care trece prin placa gaurita.
Cand cantitatea ajunge la cea fixata

(fig. 118) bralul mobil a, deschide orificiul
Se deschide ventilul
cu membrana
Fig. 118.
Fig. 119.
bralului b, aerul iese afara, diafragma se destinde, inchide ventilul P,

deschide ventilul A si golind conducta de aer respectiva, deschide ventilul cu membrana.
2. Replatoare de temperatur
Pentru a ob-tine produse cu anumite proprietati analitice, este nevoie
de a line anumite temperaturi constante in anume locuri ale instalatiunii, de ex.: la iesirea vaporilor din turnurile rectificatoare.
Aceste temperaturi sunt mentinute astfel automat de aparate regulatoare, adaptate la aparatul inregistrator de temperatura. Regulatorul
de temperatura, functioneaza la fel ca i un t Flowcontroller *, insa in
mod invers, adica: Temperatura prea mare face ca bratul mobil a, sa
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
291
deschida orificiul braIului mobil b, i deschizand ventilul cu membrana,

lash' sa treaca lichid rece, care sa faa sa scada temperatura la cea dorita.
Fig. 119 ne arata schematic, aranjamentul aparatului de control al

temperaturii i ventilul corespunzator din conducta de reflux.
Este de remarcat aci, c pentru a avea o rectificare cat mai uniforma
a turnului, trebuie ca diferenIele de temperatura ce se produc la pornparea 9i la oprirea refluxului spre turn, sa fie cat de mici, de dorit egale
cu zero, adica temperatura sa ramna absolut constanta. Pentru aceasta
este bine a se aranja aa fel ventilul din o by pass # inat 80
90010 din intreaga cantitate de reflux necesara sa treaca continuu prin
0 by pass s i numai restul sa treaca prin ventilul cu membrana.
Aer dela venillul ea membrana
Aer sore venlilui cu membrani
.40
Kind normal sau mai mle
er dela compresor
Plutilor
Nivel prea Mica,
Fig. 120.
Fig. 121.
3. Regulatoare de nivel
In timpul operaIiunei nivelul in cazane trebuie sa ramAna constant.
Pentru aceasta cazanul este prevazut cu un indicator de nivel, prevazut
cu un plutitor in forma de bula. Daca nivelul crete, plutitorul se ridica
0 deschide un ventil ce lasa sa iasa aerul din Ieava de aer, care -tine,
inchis un ventil cu membrana situat intr'o ramura a uneia din conductele
de 8" de recirculare, astfel ca surplusul de IiIeu din cazanul Nr. 1, sa
poata trece in cazanul Nr. 2.
Fig. 120 arata automatul and nivelul in cazan este normal sau
subnormal, iar fig. 121, il arata and este prea ridicat i and aerul
dela membrana iese afara.
Regulatoare de nivel de acest gen, mai sunt la baza turnului G III
0 la pompele de White-Spirit, petrol greu i motorina.
Mersul operatiunii
Acum, dupa ce am vazut 'Agile eseMiale ale bateriei, sa urmarirn
mersul operqiunii 0 sa vedem totodata i modul cum aceste par/i
sunt legate unele de a ltele.
Vom incepe prin a urmari mersul /i/eiului:
www.dacoromanica.ro
19*
292
0 pomp& centrifugal& cu motor electric, cu un debit adecuat, trage

titeiul dela rezervor i-1 impinge cu o presiune de 10-12 atm. in baterie, trecfindu-1 mai intfiiu printr'un filtru si apoi printr'un contor. Un
aparat o Flowcontroller ce are ventilul cu membrana i (( orifice plate *
in conducta cu 0%6, aranjeaza alimentarea bateriei constant si dupa
voinca.
Ventilul de 3" din

conducta de inconjur
Ay pass) este deschis,
astfel incfit sa treaca
11.111.
..
prin el 80-90% din

cantitatea de alimentare, restul prin ventilul cu rnembrana,
care este asezat intre
ventile, pentru ea sa
poata fi inlocuit in
caz de nevoie.
4:14
o
4.
Titeiul infra in-
tr'un preincalzitor
ra
9,
usoara. Tileiul trece
.1
""):
/,
((Heat exchanger cu
va pori de benzina
prin cele 764 de Tevi

de 5/8" 16 mm. diam.
9i lungi de 3670 mm.,
suprafata de incalzire
= 143 m2, si se in-
calzeste cu vaporii de
benzina usoara, ce tree
rin
I
j
Fig. 122.
prin afara tevilor ,i

cari vin dela tumid
rectificator de benzing usoara.
lese incalzit
la
50-55 i trece apoi

prin doua preincalzitoare cu vapori de benzina grea i vapori de apii,
ce yin dela turnul rectificator G II.
Aceste preincalzitoare au fiecare ate 712 tuburi de bronz, diam.
16 mm., lungimea = 3290 si au pentru /i/ei ate 4 drumuri, spre deosebire de cel cu vapori de benzin& usoara, care are numai cloud
drumuri. Suprafa/a de incalzire = 117 m2 fiecare. Titeiul incalzit la
www.dacoromanica.ro
293
120-125 trece mai departe la trei preincalzitoare cu rezidu, cu Cate

doua drumuri.
Preincfilzitoarele acestea au Cate 236 Ievi de oIel 3/4" diam. i lungi
de 3650 mm., suprafaIa de incalzire = 43,0 m2. Iese deaci cu 170-185
i intra in turnul rectificator de benzina upara deasupra placii Nr. 7.

Pentru a impiedeca evaporarea apei i benzinei din /i-cei in timpul
preincalzirei, cu ajutorul unui ventil aflator in Ieava de 0%6 inainte de
intrarea in turnul rectificator, se rnen/ine presiunea in sistemul de preincalzire intre 4 pana la 8 atm., presiune ce ar contrabalansa tensiunea
vaporilor suszii la temperaturile existente.
Aci siSeiul se destinde i pagile mai ware de benzina upara se evapora,
se ridica in sus, trece prin clopo-cei i prin lichidul de pe placi (80 mm.) se
rectifica i iese pe Ieava de vapori de 12", dela partea de sus a turnului.

Ceeace nu s'a evaporat din iei se scurge din placa in placa, pana
la baza turnului, de unde printr'o Ieava de 6" se scurge in cazanul Nr. 1,
distilator de benzina upara, teava intrand 30 cm. sub nivelul lichidului,
in partea din faia a cazanului.

Tileiul ce vine din turnul de benzina upara, este incalzit aci pana
la 210-220, ffira a se da abur in cazan. Distilatele din cazan,
tree printr'o Ieava de 12" in turnul G I, unde parTile grele se condenseaza
i cad inapoi in cazan, iar parOle necondensate, se unesc cu cele upare
evaporate din li%eu, la intrarea acestuia in turn i ies pe Ieava de 12",
trec prin preincalzitorul de -Olen, prin racitoare cu apa la separatorul

de apa i gaze, de unde benzina este trash' in parte cu o pompa centrifugala i pornpata sub forma de ploaie (reflux), la partea superioara a
turnului G I, unde un regulator de temperatura (T. C. 1) line o anumita
temperatura (cca. 100) pentru ca benzina uoarfi sa indeplineascfi condiIiunile cerute.
Surplusul de benzina upara din separator curge mai departe la laterna
de recemie, de unde benzina este repartizata la rezervorul corespunzator.
Condensatul de pe placa Nr. 10 a turnului G I, se scurge in cazanul

Nr. 1.
Regulatorul de nivel (L. C. 1) -One constant nivelul in cazanul Nr. 1,
manipuland automat ventilul cu membrana din conducta ce duce spre

cazanul Nr. 2.
In cazanul Nr. 2 Ii/eiul este incalzit la 310-320, tot fra a da vapori
de apa in cazan.
Vaporii din cazan, tree printr'o .Veava de 16" in turnul rectificator
de benzina grea, sub placa Nr. 19.
Vaporii de benzing grea ce ies pe la partea de sus a turnului, cu 135-140,
racindu-se, preincalzesc Ii/eiul din schimbatoarele de caldura respective

i fae apoi, mai departe, un drum identic aceluia al benzinei ware.
www.dacoromanica.ro
294
Propriet4ile benzinei grele sunt regulate i aci automat de cfitre

T. C. 2, cu reflux de benzinfi grea.
Condensatul din turnul II cu 230-2400 temperaturk trece printr'un sifon de 4" in turnul G III, fie deasupra plcii Nr. 25, fie deasupra
placii Nr. 29, insa totdeauna mai jos de placa de pe care se scoate petrolul, condensatul fiind de obiceiu colorat, galbui, nu trebuie sa strice
culoarea petrolului.
Rezidul din cazan este impins automat de regulatorul de nivel L.

C. 2, in turnul G III deasupra plcii Nr. 33. La baza turnului se & abur
supraincfilzit, care antreneazA restul produselor upare, din rezidu. 8i
anume motorina cu produs mai greu, va condensa pe placa Nr. 32-31,
de unde va putea fi
scoas.
Mai sus de pe una din plcile 26 'Ana' la 28 se poate scoate petrolul

lampant greu, dela placile Nr. 22-25 se scoate petrol uor, iar din condensatul de pe placa 20 sau 21. se scoate White-Spirit brut.
White-Spirit-ul brut, al crui final este controlat T. C. 3, la cca.
130-136, cu reflux de benzinA grea, deasupra placii Nr. 20, se scurge
mai intfiiu prin F.C. 2, care aranjeazfi debitul, apoi printr'un preinchlzitor
II. E. 2 cu motorina se incalzete la 1450-1500 i curge apoi deasupra
plficii Nr. 7, in turnul G IV. In urma preinclzirii cu motorink pfir/ile
ware sunt antrenate cu vapori de ap daIi la baza turnului. Pentru

o i mai eficace frac%ionare, condensatul dela baza turnului este recir-
culat printr'un preinclzitor cu motorin H. E. 1.

Cantitatea de motorinfi ce trebuie s treac prin preincalzitoarele
de White-Spirit, este condilionata de temperatura White-Spirit-ului preincalzit. Dacrt temperatura acestuia a trecut peste cea necesark o parte
din motorin este indrumatfi, mai departe de aparatele de control

al temperaturilor T. C. 5 i T. C. 6, printr'o Ieava de inconjur t by pass *,
in care este aezat un ventil cu membranfi, conexat aparatului.
Turnul G IV este i el prevzut cu reflux de benzinfi grea, pentru

cazul cfind White-Spirit-ul este prea greu i are inflamabilitatea suficient
de mare.
Dela baza turnului G IV, White-Spirit-ul curge in rezervorul de tragere al unei pompe centrifugale. Surplusul ce trece peste un nivel anumit,
din pompa aceasta de circulare (recircula White-Spirit-ul prin preincfilzitorul Nr. 1) este impins prin fficitor in spre laternfi. Pentru pastrarea
nivelului de lichid in pompfi, s'a aezat dup racitor, un ventil cu mem-
brana, acIionat de regulatorul de nivel L. C. 6, aezat in rezervorul de

tragere al pompei de White-Spirit.
Petrolul wor cu 145-155 temperatura, se scoate dela placa respectivk aranjAnd debitul, fie cu ajutorul unui t Flowcontroller *, fie cu
ajutorul unui ventil i rnfisuratoare la rezervorul de recep-cie. Petrolul
www.dacoromanica.ro
SCHEMA INSTALATIEI STRATFORD

Pez. de Tite
I nconjur
Pegulalor de trecere
Nr
'Nei 2"
____
Fillru
21
Contor
Pompa de Mei
BU
If
LEGENDA:
Pp
Cz,
1
Cazanele
Ct
6,
G,
, G,,
BG
Rectificaloarele
G.,
11E
11E,
Preincaleitoarele
11
AI
11E, I
12
13
Tt
Tileiu
BU
Benzin:, usoara
BG
Benzit0 grea
Pp
La receptie
14
15
Pp
1 16
17
118
1
is
Aprl
Peg. de nivel Nr. 4
Perervor..:
IE.
Eiltru
R47.7i-tor Nr. 8
Tt
www.dacoromanica.ro
ontor
retervor
295
usor merge prin adere intr'un rAcitor i deacolo in casa de receplie la

laterra.
Petrolul greu se scoate dela placa respectivA cu temperatura de
180-190, regulAnd automat F. C. 3 (fig. 104). Cantitatea extras,
curge intr'o pompA centrifugala (fig. 122) care-I pompeazA apoi prin
rAcitor, la casa de receptie.
Motorina, cu 220-2300 temperaturA, se scoate la fel, dar este impinsA mai intAiu prin preincalzitoarele Nr. I i Nr. 2 de White-Spirit
si apoi prin rAcitor, la casa de receplie (vezi schema alaturatA).
Rezidul cu 285-295, este tras dela baza turnului cu o pompA centrifugala, acIionath de o turbinA cu aburi (fig. 122) si trecut prin preIncAlzitoarele de liTeiu, de unde apoi prin rficitor este trimis la rezervorul respectiv.
Pentru ca pompa sA funclioneze bine, este necesar ca sa fie in orice
moment nivel de lichid in turn. Regulatorul de nivel L. C. 5, cu ventil
cu membran, in conducta de rezidu, la iesirea din rAcitor, aranjaza
iesirea rezidului din turn, meacinAnd un anumit nivel.
Randamentul
RafinAria
Steaua RomAn5 e din CAmpina, posedfi douA baterii de
acest gen, fiecare cu o capacitate de lucru de 115-120 vag. zilnic.

Instalatiunile acestea au insA ate 3 cazane fiecare, dintre care, cazanele Nr. 2 si Nr. 3, lucreaza paralel si in aceleasi conditiuni.
Pentru judecarea instala%iunii, voiu da mai jos, cAteva randamente
oblinute la aceste instalaIiuni:
Titei
D 15
.'`:
E ra
Temperaturi C
..
C.) -
..
eg
C.3 ci
T.C. T.C. T.C.

1
Prelim
vg
gr- al.
Randamentul
obtinut 0/0
Br. gel I It: Pg: rig
Robed Ruidt
0,8290
182 205 310 103 141 134
0,8290
182 208 310 104 140 134
114,1 18,58
2,02 7,27 6,66 6,05 18,14 40,05
0,8280
183 210 310 104 142 134
115,5 18,79
1,90 7,71 4,85 6,49 18,70 40,09
0,8300 179 210 310 102 140 135

0,8313 178 210 310 103 140 134
118,1 18,37
117,7 17,84
115,5 18,18
2,51 7,36 6,58 5,63 17,14 41,30
0,8290 180 210 310 103 141 134

0,8315 180 210 310 103 140 133
116,9 18,13
3,22 7,28 6,18 5,93 18,63 39,12

2,55 7,22 6,72 5,69 18,69 40,02
3,05 5,00 7,03 5,22 19,37 39,87
111,9 18,77
2,23 7,51 5,36 5,00 18,32 41,56
0,8354
0,8354
179 210 310 100 140 131

175 210 310 100 140 131
116,0 17,95
116,8 17,91
1,50 7,63 6,81 6,03 19,13 39,66

1,84 8,10 6,72 5,91 18,96 39,27
0,8415
177 210 310 100 140 131
112,9 18,27
0,8422
0,8 350
173 208 310 100 142 131
113,6 17,10
177 209 310 102 141 132
118,3 18,04
1,22 8,87 6,60 5,23 20,97 37,57

2,25 6,81 4,51 9,08 20,72 36,88
2,59 6,51 4,71 6,94 16,92 43,01
www.dacoromanica.ro
296
CAPITOLUL VIII
De remarcat este ca : /inand se am a de cerimele momentane ale pielei, s'a

cautat sa se reduca cat mai mult
benzina grea, lasand-o in benzina uoar i in White-Spirit.
Petrolul uor a fost cerut

cu un procent destul de mare,
distilabil la 200, in detrimentul White-Spirit-ului. Randa-
300
mentul de petrol greu a fost

menlinut mai scazut, in fa-
t
2
voarea motorinei.
Dam alaturat i o diagrama
79 . Petrol utor
Nr. 1, cu distiIaia diferitelor
D 15 , S"
produse.
Se vede aci ca distilaia

7.66'
150
1.61
'93111/ Spirit
eienzinb inea
acestora
D 15 ., 0.7g5
D15 *.
0. iS_
ail
100
1 .
nu este dupa cum
am mai spus, ideala, intrucat

fracTiunile se suprapun, insa
acest neajuns corespunde in
majoritatea cazurilor cu cerinTele de multe ori ridicole, ale
pie/6.
Dam apoi diagrama Nr. 2,
ce reprezinfa o comparalie intre

analizele produselor oblinute in
Diagrama Nr. 1.
fabrica-cie i a acelora obIinute
din acela ieiu distilat in laborator cu un aparat special, care
rectifica produsele astfel ca 200
40"
vol.
1.
25
so
73
100
temperaturile de fierbere a a-
cestora sa nu se suprapuna.
"*.........
150
Critica distilrii actuale

Instalalule mari pentru preucrarea reiului presupun investiri de capitaluri considerabile, aa incat technica distilarii
primare din cauza amortizgrii

acestor capitaluri este astazi
tot astfel cum era acum 50 de ani.
71Ite SON
be
OZifia VC
..
3
100
II
- .....-
wilts&
LW&
..--...
--.
in laboralor
in Iatincalle
40
so
7i
100 /
Diagrama Nr. 2.
In cazane de 5-10 vagoane se incalzesc zile intregi cantiati enorine

de lichid, amestecul de vapori forma ti printr'o trecere progresiva i
www.dacoromanica.ro
297
nesirr4ita dela uleiuri upare la cele grele, este condus la racitoare speciale i apoi condensat.
In aceasta operaIiune se produc o serie de produse intermediare cu
punct de fierbere destul de apropiat, care in urma trebuesc iara prelucrate.
In cazane ram'an uleiuri din ce in ce mai grele i mai eau conducatoare
de cfildura, asa ca totul este supraincalzit i descompus cu depozit de

coks. Coksul se fixeaza pe pereIii cazanului i impiedeca conductibilitatea
caidurii, asa ca suprafe/ele de incfilzire se inroesc, cauzand o crakare

mai inaintata. Deci, pe de o parte randamentul produselor se micureaza,
pe de alta, calitatea technica a lor nu este cea ateptata. Se schimba
viscozitatea i se marete i preIul de cost al rafinarii. Ca produs final edmane o mare cantitate de asfalt, care trebuete scoasa inainte de a se
solidifica. Ieind fierbinte din cazan, iese in acela timp o mare cantitate
de gazuri cari pot da loe la incendii.
Pentru a inconjura toate aceste neajunsuri, ar trebui, in primul rand,
sa se /ie socoteala de faptul ca randamentul distilatelor depinde de puterea
de evaporare pe metru patrat.
Va trebui, deci, sa se oblie o iwceala de evaporare egala in fiecare

seqiune a aparatului.
Fie un petrol brut cu 20)/o benzing, 30% lampant i 15% motorin,
distilat dupa sistemul actual, pe o baterie de 6 cazane cu un rezidu de
30-35%.
Primele dou5 cazane alimentate printr'o conducta comung dau
cele 200/s benzina ; restul trece in cele 3 cazane iar de aici totul in
al aselea.
Sa presupunem ca fiecare cazan are dimensiunile 6 x 2,30.

Sa mai presupunem ca suprafaca de evaporare este egala cu produsul
diametrului prin lungime. Fiecare cazan are o suprafaVa de evaporare
de 6 x 2,30 = 13,8 m2. Deci primele doua cazane (cele ce dau benzing)
au o suprafata de 27,2 m2, pentru o evaporare 200/ din petrolul brut.
Cele 3 urmatoare au o suprafaIa totala de 13,8 X 3 = 41,4 in2 i vor
evapora 300/o; in fine ultimul va evapora 150/a pe o suprafaIa de 13,8 m2.
Comparnd suprafeIele cu cantitalile de distilat, avem raporturile urmatoare:
I-a fracliune
II-a
III-a
27,2
20
41,4
30
1.3.3
1.5
.=
1,3
1,3
= 0,88
www.dacoromanica.ro
298
Se vede prin urmare ca cele doua cazane dau tot ataIia vapori ca i
cele trei urmfitoare, iar ultimul da mai mult deck fiecare dintre ele
separate.
0
0
0
6'
4.
a'
1
Fig. 123.
Cazanele avand ace1ea0 dimensii, suprafao de incalzire ramane

aceea9, dar cantitaIile de clistilat merg descrescand dela primul la ultimul.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII - PREUICRAREA PETROLULUI
299
Caldura crete dela caldare la caldare, dar cum petrolul nu este un

lichid cu un punct de fierbere definit, se produce un fenomen special
in cazul benzinei. S'ar parea ca poqiunile ware, cari distila cele intaiu,
au nevoie pentru a distila de mai puline calorii. Dar caldura specifica a acestor Orli este superioara uleiurilor de uns. Diferen/a este
mica ; este de ordinul celei de a 3-a zecimala, dar totu este mai mica deck
a benzinei. Aceasta inseamna ca daca poqiunile uware fierb i tree

mai inainte la distilare, este din cauza ca au o tensiune de vapori mai
mica deck porciunile superioare. Deci din faptul ca trebuesc mai multe
calorii pentru benzina, adica la inceputul operapunii, urmeaza Ca temperatura primului cazan va fi mai ridicata deck a celui din urma. Din
punct de vedere practic insa, caldura ramne aceea in fiecare cazan
dei aceste primesc cantit4i de uleiu din ce in ce mai mici. Ramne deci
o cantitate de uleiu expusa, fara de folos la aceea temperatura dela al
doilea cazan la ultimul.
Sistemul ideal ar fi acela in care o atime de uleiu ar sta la o ternperatura anumita numai timpul necesar pentru a se preface in vapori.
Pentru aceasta prima condilie ar fi ca dimensiunile cazanelor sa scada
proporlional cu cantitalile de produs ce yin din cazanul precedent. Dimensiunile 1, 2, 3, 4, 5, 6, ar trebui sa fie inlocuite cu 1', 2', 3', 4', 5', 6'.
(Fig. 123).
Pentru a stabili o astfel de instalaIie, trebuie sa se cunoasca:

1. Volumul petrolului brut de distilat. Fie de 20 de vagoane.
2. Procentul de rezidiu
4,5
3. Numarul cazanelor
6 cazane.
4. Marimea lor. Raportul cel mai potrivit, pare a fi 3/1. Nivelul lichidului in caldare, in timpul mersului distilarii trebuie sa fie 2/3 din
diametru. Acest lucru servete de baza pentru a se calcula suprafata
de evaporare.
Volumul distilatului pentru fiecare caldare in timp de 24 de ore.
poate fi calculat prin urmatoarea formula gasita in mod empiric:

N
100
rezidu
incfircare
N este numarul cazanelor.

6
45.000
Deci: 100
Log A = log 100 + 1/6 log
45.000
200.000
www.dacoromanica.ro
300
sau log
45.000
200.000
Log
45.000
log 45.000
log 200.000
1 653213
2.301030
Log 200.000 .
1.352183
45.000
1/6 log
200.000
1.892030 = 0,7799
iar A = 77,99 = 78.
Factorul efiutat este: 100-78

sau
220/0
Adicg procentul de distilat pe care trebuie s-1 ob-cinem din fiecare

cazan este 22/, din incArcarea lui.
Presupunnd cfi in primul cazan introducem 200.000 de litri, ca pro-
dus de distilare pentru primul cazan se obtine:

200.000 x 22
44.000 litri.
100
Diferema, adica 200.000
44.000 = 156.000 trece in cazanul al doilea
care va da:
156.000 X 22
100
Restul, adicfi 156.000
34.320 litri de distilat.
34.320 =-- 121.680 litri trec in cazanul al doi-
lea, care va da:

1.21.680 x 22
26.769,6 litri
100
In felul acesta gsim ceeace da cazanul IV, V i VI.

Dela al VI-lea cazan ramn 45.000 litri (4,5 vagoane), adica ceeace
ne-am propus.
Dimensinnile cazanelor
Cu datele de mai sus putem calcula dirnensiunile cazanelor. SA presupunem ca evaporarea este de 71,15 litri pe metru patrat/ora 9i cd in51-timea ieiului in cazan in timpul distilArii este de 2/3 din diarnetru.
Cazanul lucreaz. . .
Produse distilate/orS.
24 de ore
71,15 litri
1707,6 litri in 24 de ore.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
301
Primul cazan distiland 44.000 de litri in 24 de ore, va trebui sa aiba

o suprafaIa de evaporare:
44.000
1707,6
25,2 m2
Aceasta suprafaIa nu corespunde deck la 94% din ceeace ar trebui

daca cazanul ar fi pEn ; adica clack' in loc de 2/3 din diarnetru, am lua
diametrul intreg pentru calcul suprafelei.
Calculul diametrului:
25,2 X 100
26,8 = 3D 2
94
sau D2
26,8
3
8,93
sau D = I/ 8,93 = 9 metri.

Deci diametrul, grosirnea cazanului, trebuie sa fie de 3 m., iar lullgimea ar trebui sa fie de trei ori cat diarnetrul, adica 9 rn.
Prin urmare primul cazan care va distila 44.000 de litri in 24 de ore,
va trebui sa aiba dimensiunile 9 X 3.
Tot astfel se vor calcula dimensiunile celorlalte cazane, cunoscandu-se cantitatea de produs evaporat pe ora.
Distilarea tubular a petrolului

In afara de problemele discutate in capitolul precedent si care privesc
dimensiunile cazanelor, mai sunt de pus la punct cele privitoare la calitatea
distilatelor, la andura perdutd prin gazuri precum i cele ce privesc natura
resturilor aslaltoase.
Calitatea dislilatelor este partea cea mai importanta a problemei, caci
de ea depinde toata economia rafinarei. In al doilea rand actualul sistem
de distilare continua nu tine socoteala nici de factorul timp, nici de randa-
mentul industrial al distilatelor.

Distilarea tubulard pe lnga ca ingadue o preparare mai potrivita a
fracIiunilor comerciale, dar realizeaza i o reducere simIitoare a cheltuelilor
de fabricalie. Aceasta reducere se datoreste economiei de combustibil,

de vapori de ap, precum i rnnei de lucru. In acelasi timp se realizeaza 0 i o reducere de 75/0 din perderile suferite in sistemul vechi.
www.dacoromanica.ro
302
In sistemul Burmann petrolul brut este incalzit in fascicole subtiri

intr'un sistem de tuburi in care se gasesc, in mod neintrerupt 100-200
de litri de produse.
Nici o particica de ulei nu este incalzit cleat cateva minute
apoi, &and atinge temperatura ceruta, este condus Intr'o coloana
de distilare unde, sub acTiunea unui curent de apa, vapori suprainctlzifi ce yin in sens contrar, distileaza i tree la temperatura coresi
punzatoare.
Aici curenIii de vapori supraincalziTi dupa cum am vazut la teoria
distiIrii scoboara tensiunea de vapori a uleiurilor, iar acestea distileaza,
ca si cum operaIia s'ar face in vid. Cu toate acestea s'ar putea efectua
distilarea i cu vid. Dar distilarea cu vapori dureaza si ea putine minute,
dureaza tocmai atat cat trebuie pentru a separa o anumit fracliune,
cat uleiul strabate coloana de distilat.
Produsul final, asfaltul, in tocmai ca celelalte produse, sunt mereu
conduse din coloane i racite. In acest fel se impiedeca mice supraincalzire,
mice descompunere. Caci, dupa cum am mai spus, descompunerea nu

depinde atat de marimea temperaturii, pe cat de durata ei. Rezulta de
aici ca i coloarea produselor va fi mai deschisa, deci i rafinarea mai
usoara.
In fig. 124 se reprezinta sistemul Bormann reprezentat in Europa

prin Societatea germana <(Damplkessel- und Gasorneter-Fabrik A.-G.,
Brunswick)).
In aceasta instalaIie se pot prelucra zilnic 60 de tone de 1iIei brut.

Distilatele se Alin in 15 fracliuni care dupa racire curg, una langa alta
in rezervoarele lor. Incalzirea 14eiului brut se face in 2 etape dintre care
prima este realizata prin gazele dela etapa a doua (incalzirea principala)
fara nici o cheltuiala. Dupa prima etapa de incalzire, produsele usoare:
benzina, lampantul i motorina distileaza, pe arid restul dela aceste pro-
duse este incalzit in cea de a doua etapa fara perdere de calorii
si
distiland 'Ana la asfalt. Se obcin uleiuri de uns cu punct de fierbere ridicat.
Instalqia din figura se compune din doua grupe de aparate: Distilarea

de produse usoare cuprinde coloanele: A, B, C, D, E, condensatorul K1
i aparatele accesorii.
Al doilea grup (distilarea produselor grele) cu coloanele: F, G, H, I,
condensatorul Kll Ji cu accesoriile lor.
In afara de aceste, instalaIia generala are un furnal de incMzire: U
cuprinzand incalzitoarele de ulei, /, // precum i supraincalzitorul de abur
///, apoi pompele P1, P11, P111, cu rezervoarele intermediare 111, B11.
InstalaIia este complectata cu rezervoarele de iei brut si mai multe instala/ii pentru distilate, apoi un rezervor de apa i staliunea de asfalt care
nu sunt infaIisate in figura.
www.dacoromanica.ro
O ilsiatt
ew de tilindYi
ULEIURt UORRE
1
o
0 U Ulu pentru fusuyi
0
litoto.6&
/7"--
oO
,74
1
() Uleiu cia cuthfat

C) Motorina gL
Lampant I
..
O Benzimi yea.
Nesjlocio
.0
"
ULEIURi GREL E
U3 oara
Fig. 124.
www.dacoromanica.ro
PETROLULUI PRELUCRAREA
Uei& Eta masini
VIII CAPITOLUL
DISTILARE TUI3ULARA. SISTEMUL aBORMANNs
C.J.)
304
Plana cuprinde numai instala/ia de distilare propriu zisa. Mersul

prelucrarii este urmfitorul: Tileiul brut, merge prin a din rezervorul
sfiu la rezervorul intermediar R1 din care prin pompa P1 este
transportat in sistemul de incalzire / din furnalul U. Ticeiul din
serpentinul / este incalzit, deci, de catre gazurile furnalului V la o
temperatura ap de inalta, incfit la intrarea in evaporatorul A produsele upare i apa cuprinsa in /i/ei se evaporeaza. 0 separare de
apa anterioara este deci inutil. Dispozitivele speciale interioare ale
coloanei A evita formarea spumei, deaceea nu are loc vreo revarsare
sau murdarie a conductelor i rezervoarelor. Vaporii ies din A aproape
sub capac i strabat una dupa alta coloanele de rectificare i racitorul
din urmfi K.r.
Cu ajutorul racitoarelor cu reflux aezate deasupra coloanelor se face
o deflegmare a produselor upare de uleiurile greu volatile, care cad inapoi
inspre sistemele de incalzire.
In timp ce apa antrenata este separata in mod automat de ulei i se

scurge continuu prin conductele de scurgere W, /i/eiul neevaporat din
A, care a fost liberat de par/ile ware, parasete separatorul de apa prin
conducta d i ajunge la rezervorul intermediar RH, de aici cu ajutorul
pornpei P111 este condus la sistemul de incalzire // al furnalului U 9i
apoi la coloana de distilare F in care intra prin e. In coloana de distilare
F sunt introdui prin d' vapori de apa supraincalzi/i ; acetia se pot regula
dupa voie, iar ei antreneaza din uleiul ferbinte, anumite porciuni grele,
aa ea nu mai rarnane deck asfaltul care curge prin sifonul S la 1, catre
sta-/ia de asfalt.
Reguland cantitatea de aburi printr'un terrnostat se poate determina,
dupa voie, taria asfaltului in limite destul de mari (pana la un punct de
topire 120 de exemplu).
Din vaporii de uleiu din F se separa in partea de sus a acestei coloane,
uleiul de cilindru care curge continuu prin 2.
Vaporii ramai trec apoi prin coloanele de rectificare G, H, I i prin
racitorul final /CH separandu-se pe aceasta cale prin condensare fraccionata, frac/iunile de ulei (3 'Jana la 9) [3, 4, 5, 6, 7, 8, 9].
Coloanele dela A pana la / sunt prevazute cu racitoare ; prin regularea
racirei se pot modifica limitele de fierbere ale fiecarei frac/iuni intr'o masurd' destul de larga. Chiar i stabilizarea punctului de inflamabilitate
se poate face in timpul funclionarii. Toate distilatele, precurn i uleiurile
grele, se ob/in complect deshidratate gra/ie dispozi/iei speciale ale culegatoarelor.
Prin acliunea de cura/ire a coloanelor, prin curen/i contrari, se ob/ine
frac/ionarea uleiurilor in limite atat de precise incfit produsele interme-
diare impure nu tree. 0 redistilare devine asdel inutila.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
305
Fracciunile unice care se oblin cu instalaIia descrisa mai sus stint urmatoarele :
1. Asfalt.
2. Uleiu de cilindru.
3. Ulei de masina
4.
I
II
5. Ulei de fuse
6.
II
7. Motorina
8.
II
II I
IV
9.
10.
11. Petrol (Lampant)

12.
II
13. Benzina grea

14.
15.
.
C
mijlocie
usoara.
Vaporii de apa intrebuinIa0 la distilare sunt condensali in Ku si prin

separatorul de apa N11 apa condensata este separata complect de fracTiunea de ulei 9. La instalaIiile mari, care intrebuinteaza mai mult de
1000 kg. de abur pe orfi, se poate ca acest abur sa fie aspirat printr'o
metoda speciala si ingrijita inainte de a intra in K11 i transportat apoi
la o noua incalzire in mers Iiichis prin supraincalzitorul de abur ///.
La instala%ii mai mici aceasta recuperare nu renteaza, dupa cunt
s'a observat din practica.
Pompa P11 serveste ea rezerva pentru P1 sau P111 i este astfel
construita ca sa poata lua imediat local uneia din ele. Incalzirea furnalului
U se poate face cu ajutorul coksului, a gazului de generator sa u cu 'Acura.
Pentru mersul continu al distilarii, trebuie ca focul sa fie menOnut cat

se poate de uniform. Sistemele de incalzire stint construite aa fel incat
funclionand normal sa nu se poata produce o supraincalzire a curentului
de uleiu care trece in mici porciuni, i deci sa nu se poata forma depozite de
coks in tuburi. In afar% de aceasta, tuburile sunt usor de curait pe dinafara
si pe dinfiuntru si se pot repede inlocui. Incalzitorul luereaza luni intregi
neintrerupt zi i noapte lara ca sa fie nevoie de curatire. 0 primejdie de
foc este exclusa, chiar and s'ar putea aprinde tuburile de incalzit, aceste
pericole sunt rani si nu pot sa arda deck ckiva litri de ulei. De altfel
primejdia se poate prevedea usor i inlatura. Intr'o instal4e care se
gasea de 4 ani in funcliune s'a stabilit prin masurtori ca intrebuirrcarea de
combustibil pentru distilacie pada la asfalt tare, pentru fiecare tona de

14ei brut prelucrat, este de 120 kg. brichete de lignit de 5000 calorii.
www.dacoromanica.ro
20
306
Aceasta pentru a oh-One gazul de generator necesar furnalului de inealzire.

Intrebuinlarea aburilor este numai de 26% din greutatea /i/eiului brut ;
din aceasta cauza consumul apei este foarte mic. Aceasta reduce
cheltuiala la aproape 1/3. Cheltuelile de instalaIie sunt mici pentruca
la producIie mare ii corespund aparate mici, cu c1diri mici, i mai
upr de supraveghiat. Intre/inerea cazanelor, a zidriei precum i perderile
prin radiaIie i cheltuelile de reparaiie nu mai exist. Intrebuinorea este
foarte simpla, 0 se rezum6 la supravegherea focului, la admiterea Iileiului
0 a apei
la controlul cAtorva termometre care sunt prevazute cu

aparate inregistratoare. Pentru deservirea celor mai mari instala/ii sunt
i
suficiergi 2 oameni i produgia nu mai depinde numai de experiema

destilatorului, aa incfit se pot forma chiar lucrAtori ffirg coalfi.
Avantajele acestui sistem de distilare se pot rezuma astfel:

1. Randament practic de uleiu sut la sut fal de cel vechi.
2. Punctul de congelare al distilatelor mai scazut.
3. Coloare deschis a. a uleiurilor i obIinerea distilatelor ffir ap.
4. Rafinare mai upar a uleiurilor, 9i deci 9i mai ieftina".
5. Nici un produs mediu, ci distilate perfect diferenliate.
6. Nici o primejdie de foc caci nu se incfilze9te cleat o mica cantitate
de ulei dintr'odata.
7. Separarea apei nu cere instaIaii deosebite ci se leaga cu distila/ia
uleiului uor, care, la rfindul ei, este in concordan0 cu distilarea uleiului
greu.
8. Instala/ia odat'a potrivith, merge singurfi 0 nu necesit deat

paza ei.
9. Consumul de caldura i apa de rficire se reduc la a treia parte.
10. Instalaiia i costul de operaIii este cu mult redus.
11. Intrebuimeaza un spaIiu cu mult mai mic.
12. Imprejurimile nu sunt incarcate cu vapori 9i nici nu sunt murdArite
cu ape de scurgere, ceeace face concesionare mai upara.
Aceste avantaje au o importan0 covAr0toare pentru alegerea unui

sistem de distilare modern, pentru prelucrarea uleiurilor i altor produse
cu punct de fierbere ridicat. Au fost construite un mare numAr de instala/ii
dupa acelea0 principii pentru distilarea gudronului, a uleiului de Ost,
a gudronului de lignit precum 0 a acizilor gra0. InstalaiiIe sunt construite
in 4 marimi diferite pentru 600, 1200, 2000 i 3000 kg. debit pe orfi
lucrnd OM la asfalt tare. Dac se distileaz6 numai uleiuri upare ca :
benzin, petrol, gazolina, atunci prelucrarea Ii-ceiului brut pe or crete
'Ana la 30.000 kg./ora. La producIii mai mari se apaza mai multe aparate
in serie. La o fabrica pe Rihn s'a prelucrat unI4ei mexican cu 500/0 asfalt,
deci un ulei care in cazane nu ar fi putut da produse utilizabile.
www.dacoromanica.ro
307
Din 3000 de tone s'a ob%inutt

Benzina
2 0/0
Lampant
Motorina
I.
12
6
10
II.
I.
5
3
Ulei de fuse
Ulei de maina
0
Ulei de cilindru
*
Asfalt
Perderi
II.
Pd. Ilprd.
83
158
180
220
260
305
0,750
0,803
0,870
0,910
0,920
0,935
0,950
0,960
4
3,5
9
3,6
6,0
20
50
50
100
100
17
16
15
13,5
49,5
0,5
1000/0
Uleiurile au fost rafinate cu perderi mai puline ca prin alte sisteme

dei aveau coloarea mai deschisa cleat cele mai bine rafinate a mericane.
Aceste rezultate favorabile legate cu economiile de exploatare, a facut sa
se construiasca in 1923 instalaIii cu produc-tie tripla care a intrecut
ateptarile in toate privinlele.
Sistemul tubular Forster

In acest sistem se profita de caldura radianta a cuptorului, ceeace
aduce o economie de combustibil de 200/ asupra sistemului Bormann. In
afara de aceasta Iiceiul trece prin elementele de incalzire cu o iuleala

maxima, percurgand un drum foarte scurt, ceeace evita cu desavfirire
orice supraincalziri. Originalitatea acestui sistem este Ca are un singur
turn de expansiune.
Materia preinclzita trece prin elementele de inclzire, unde temperatura este indestulAtoare pentru a vaporiza porliunea cea mai grea. Amestecul
complect i complex trece in turnul unic al instalaiei, care funclioneaz

at:At ca o camera de vaporizare cat i ca o coloari de frac-tionare. Distilatul
cel mai upr trece pe la partea de sus, apoi cele grele prin tuburi situate
din ce in ce mai jos ; rezidul curge pe la fund.
In anumite puncte ale coloanei tree mici cantitaIi de vapori supraincalziIi. Temperatura vaporilor din vArful turnului este aceea care determina punctul final de fierbere al distilatului uor, iar temperatura de intrare in turn poate fi controlata din 5 in 5. Aceste doua temperaturi raman
aproape constante. In acela timp supape speciale reguleaza intrarea

vaporilor la nivele anumite, aa ca controlul distilatelor dupa ieirea lor
din racitoare, ne dovedete ca produsele sunt aproape acelea6 pentru
aceeai inalIime de coloana. Se pare ca acest tip va fi cel preferat in viitor.
Ambele aceste sisteme sunt aplicate la toate rafinfiriile noastre, la

0 Steaua Romfina 0, * Anglo-Americana 0 6 la 0 Astra Romana *, 0 RomanoAfricana 0 etc.
www.dacoromanica.ro
20*
CAPITOLUL IX
PRELUCRAREA DISTILATELOR
Rectifiearea benzinei
Fraqiunile rezultate din distilarea primal% sunt 4 sernifabricate * si
trebuese transformate in produse comerciale, prin rectificare si rafinare.
La noi se cer anume produse comerciale-tip, pentru consumaIia
interna.
Am v5zut ca distilatele primare se reunesc in 6 fraqiuni comerciale:
ds
ds
I. [1-2] Dou feluri de benzina: usoar (0,790) si grea (0,790-0,825).

de
II. [3-4] Dou5 feluri de lampant: usor
si
greu: 0,825-0,850 ;
ds
0,850-0,875.
ds
ds
I I I. [5-6] Doufi feluri de motorina (gazed) 0,875-0,890; 0,890-0,905.
Cele cloufi fraqiuni [1-2] vor servi pentru a se scoate urmatoarele

produse, definite prin noul caet de sarcine:
Produsul
1. Benzina de
avialie
Densitatca
la 15
0,715.0,735
Coef. de
dilatatie
p1-0
0,00090
Distilatia
fractionati
Proba de
rafinare
Yana la 100m.m.
984, Ora la 140
complect.
2. Benzina de
extractie
0,720-0,730
0,00090
De la 80-150m.m.
95%, pilna la 120
complect.
3. Benzina de
0,730-0,750
0,00085
0,740-0,785
0,00085
automobile
4. Benzina de
motoare
Para la 100m.m.
25%, p5na la 190
m.m. 950,
Para la 150
50%, pAn la 200
m.m. 90%
www.dacoromanica.ro
va fi dena-
turati.
PLANA
RECTIFICAREA BENZINEI SI DESBENZINARE
Motortna IncArcata,
cu gazele benzinoase
Motorina desbenzlnatA
.e
C.
Intrarea
benzine
brute
.19.intiP110"
,_ _:-.2
..........
a I
.,.......___
,.
........--
......
n .i
--..!..--
_
-,
Ben
A.
a rectiff
po I
sle_apA ll
,:a9li/MIEFIciallninri==1
litt:BOAta9_1H0.4.54,
.--:.-
'---.9.....
apon I
--.":"--
II
-"1"--
--"1""--
Ii
-str
'Th.'
Vedere in plan
LEGENDA
mersul beneinet
gazuri necondensate
h( 0 DIPRIMERIA WATIONALA
www.dacoromanica.ro
Import de apli
Rchstandul
Benzina rectircatA
vapon de apA
CAPITOLUL IX - PRELUCRAREA D1STILATELOR
309
Rectificarea benzinei pe o baterie continua

Benzina bruta este lfisat mai mult timp in rezervoarele de depozitare
pentru a depune apa ; apoi este pompat in rezervoarele de lfinga baterie
(in Vorlagare). Prin conducta a Plansa I se pompeaz in bazinurile prisma-
tice P situate in punctul cel mai superior al cl6direi. De aici benzina,

printr'o conductfi comuna este dusa la cele 8 preincalzitoare D (in fabrici
acestor preincalzitoare li se zice deflegmatoare) corespunzatoare celor 8
cazane. Benzina se ridica in fiecare preincalzitor de jos in sus prin tuburi
incAlzite de efitre produsele volatile ce yin intre ele dela cazanele de rectificare.
Benzina astfel inchlzit la 700 se ridicfi si iese pe la partea superioard

a deflegmatorilor, trecnd intr'o conduct- comun b, care o duce la cele
8 cazane asezate in pant.
Cazanele acestea sunt tip Heckmann * avfind capacitatea de 3 vagoalie (1 vagon = 10.000 kg.), incAlzirea aicea se face cu vapori supraincAlzi-ti cari circul prin serpentine inchise in numar de 3 si avnd un
diametru de 2" cu o suprafa0 de incalzire foarte intinsa, aproximativ de
60 m2.
Pe spinarea cazanului este asezat coloana de rectificare Gr, inalta de

7 metri, asa incat vaporii de benzina, cari se produc in cazan, sunt siliti,
in drumul lor, s inving o serie de rezisteme, pereii metalici si straturi
de lichid, care le schimb direcIia si-i condenseazfi.
Fracliunile en temperaturi de fierbere mai ridica LA se condenseazd
strabAtnd coloana de sus in jos, revenind prin g la cazan, iar cele usoare,
trec pe la partea superioard in preincalzitor, sau deflegmator, uncle cedeaza
cldura benzinei brute.
Mai departe, produsele usoare trec in rAcitoarele A, de o construcIie
identica cu deflegmatorii, iar de aici, printr'un separator de apa S, merg

prin felinare la camera de receplie a benzinei rectificate.
Gazurile din preincalzitoare si eficitoare, care nu se mai pot condensa,
sunt aspirate cdtre doted condensatoare respective Cg, unde lasa ultimele
porciuni de benzind, iar restul este intrebuiricat la ardere.
In Plansa I. vedere in plan, s'a insemnat cu ros mersul benzinei, cu
verde gazurile necondensate si cu albastru mersul vaporilor de apa.
Cu ajutorul unui cazan Heckmann, cu o capacitate de 3 vag. se pot
rectifica in 24 de ore 3,3 vag. de benzin bruta, con%infind cam 250/0 famAsiVA si avnd densitatea aproximativ de D15 = 0,750.
Se pune intrebarea 1): legand intre ele 8 cazane care, izolate ar da 3,3 X
8 = 27 de vagoane aproximativ, nu s'ar putea dubla capacitatea de distilare, fra vreo marire a instalaliei?
1) De d-1 Dr. G. SAVA.
www.dacoromanica.ro
310
CAPITOLUL IX - PRELUCRAREA DISTILATELOR
CAnd cazanele lucreaza izolat, deflegmatoarele sunt racite cu apa.

Era limpede ca caldura transmisa apei de racire in deflegmator, pierduta
fara de nici un folos, A* poata fi utilizata cu profit, dacA in acest aparat

s'ar fi intrebuin/at ca mediu racitor benzina bruta in loc de apa. Se impunea deci Ca, legAnd cele 8 rectificatoare amintite, intre ele, sa se introduca
in primul benzina brut& incalzitfi in prealabil prin trecerea ei ca mediu
racitor prin cele 8 deflegmatoare corespunzatoare.

Doud sisteme sunt posibile:
a) Se leagfi deflegmatoarele intre ele, aezAndu-le la inal/imi deosebite,
astfel ca benzina bruta sa treaca din unul in altul, mergAnd dela deflegmatorul Nr. 1 inspre deflegmatorul Nr. 8 ;
b) Se alimenteaza fiecare deflegmator, direct dintr'o conducta comuna
pentru toate, ceeace permite regularea dupd voie a temperaturei in fiecare
deflegmator i deci ob/inerea, din fiecare cazan de distilare, a fracliunei
dorite, frac/iune a carei densitate i limite de distilare pot fi modificate
dupa necesitate, bine in/eles inlauntru unor anumite margini. Se in/elege
Nr. 2 vor fi meminute la
dela sine, ca deflegmatoarele cazanelor Nr. 1
temperaturi mai mici, vor fi deci alimentate cu o cantitate de benzin&

bruta mai mare deck acele ale cazanelor Nr. 5 Nr. 8. In aceste din urma
deflegmatoare benzina bruta se incalzete aa de mult, trick incepe sa
distileze, vaporii caH se formeaza sunt culei printr'o leava comuna i
condu0 catre un racitor ; in drumul lor i aceti vapori tree printr'un separator care ii condenseaza par/ial, partea condensata scurgandu-se in conducta de alimentare a cazanelor cu benzina bruta. Aceasta conducta de
alimentare culege benzina bruta incalzita in prealabil, dupa trecerea ei
prin cele 8 deflegmatoare, culege i condensatul despre care tocmai am
vorbit i conduce aceste lichide in primul cazan de distilare. In urma benzina
bruta trece din cazan in cazan, pierzAnd In fiecare cazan eke o fraqiune
i anurne eke una avAnd densitatea din ce in ce mai mare i limitele de
fierbere din ce in ce mai ridicate. Pentru aceea materie prima cAta
vreme urmarim olninerea unor produse de rectificare neschimbate
fiecare cazan da mereu aceea fracciune. Din ultimul cazan iese in mod con-
tinuu o ramai/a care urmeaza a fi intrebuincata pentru alte scopuri,

este lasata sa se scurga
dupa trecerea ei printr'un racitor cu apa
intr'un recipient.
Rezultatul acestei transformari intr'o baterie continua de cazane, a celor
8 rectificatoare Heckmann, cari lucrau independent unul de altul este :
1. Marirea capacitalii de lucru a instalaVei dela 27 la circa 54 vag.
in 24 ore ;
2. Reducerea consumului de combustibil (sub forma de aburi supraincalzi/i) cu circa 20/o, socotit asupra benzinei brute supuse rectificarii
(dela 6/0 la circa 4/a) ;
care
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX
311
PRELUCRAREA DISTILATELOR
3. Simplificarea operaIiunilor manuale 9i a supravegherii funclionfirii

cazanelor.
Apfi pentru rficire se intrebuinleaza cam 150-160 vag. zilnic, adicfi

285-290%.
Iatfi cam care sunt fragiunile cari se obcin cu cele 8 cazane despre care
am vorbit, dintr'o benzin brut extrasfi din ./i/eiuri romfine9ti 9i avnd

D15 = circa 0,750:
Cazane
Nr. 2
Nr. 1
Nr. 3
Nr. 4
Nr. 6
Nr. 5
Nr. 7
Nr. 8
0,676/78 0,700/02 0,718/20 0,728/30 0,746/48 0,754/55 0,765/67 0,774/76
D/15
DiatilA In
balonul
Engler
35-90 45-1000 55-115 65-130 80-140 95-155 105-170 120-1800
tntre temp.
Din conducta de distilat cornunfi celor 8 deflegmatoare, se o4ine o

benzinA avand D/15 = circa 0,700-0,710 9i limitele de distilare tn balonul
Engler 40 {
115
125.
In mod curent combinarea fraqiunilor se face astfel incfit se prind

in acela recipient fracliunile cazanelor Nr. 1-6, formfind benzina uparfi
0,730, iar limitele de distilaTie
de tip obinuit cu D/15 = 0,725
35
100:
135/40
65
70%.
complect.
Cazanele Nr. 7-8 dau o benzina grea avand D/15 = 0,768

i
0,770
limitele de distilaIie in balonul Engler:
150-160:
180
90-92%
complect.
Reimeifica care pfirfise9te cazanul Nr. 8 are In genere D/15 = 0,795

32 C.
0,805, dupfi natura 5i5eiului, si Infl. = 28
Randarnentele oblinute sunt cam urmfitoarele:
Benzinfi war-
s
48,0 0/0
26,0 o/o
grea
24,50/0
Rfirnfii/fi
Perderi
1,5 O/0
Total
100,0
II. Rfimfiica de benzinfi are urmfitoarea curba de distilaIie:
www.dacoromanica.ro
312
CAPITOLUL IX -- PRELUCRAREA MSTILATELOR
Reziduri de benzini
Benzine brute = 0,750; Rezidul = 0,797; Infl. = 31.

9 0/0
140-150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
250
29 0/0
50 0/0
64 0/0
74 0/0
82 0/0
87 cio
90 0/0
93 0/1)
95 0/o
97 0/0
98,5%
Rezidu
Perderi
1,00/0
0,5/0
Ea poate fi Intrebuinota cu succes pentru prepararea produsului

denurnit in comer; White-Spirit, care se utilizeaza la fabricarea lacurilor
ea solvent si are urmatoarele curbe de distilatie, dupa calitatea lui:
White-Spirit cal. II.

D/15 = 0,785 0,790.
White-Spirit cal. I.
DI15 = 0,780
135-140
0,785
150
2 0/0
22 0/0
--160
49 0/0
170
180
190
200
203
Rezidu
Perderi
Infl.: 27-28.
72 0/0
86 0/0
94 0/0
98 0/0
98,50/0
1
oho
0,50/0
137-140
150
-160
170
180
-190
200
210
215
Rezidu
Perderi
135 0/0
20,0 0/0
47,0 %
68,0 0/0
81,0 0/0
90,0 0/0
94,0 0/0
97-98 0/0
98,5 0/0
1,0 %
.
.
0,5 0/0
Infl.: 28-30.
Pentru aceasta este nevoie de o noua rectificare in care se face uz de
Incalzirea rarnasi/ei de benzina in cazane cu foc direct, introducandu-se
in cazane si o mica cantitate de abur direct, supraincalzit la 280-300 C.
Aceste cazane sunt prevazute cu o coloana de rectificare.
www.dacoromanica.ro
313
In ace1a9 timp cu White- Spiritul se obtine 9i benzina grea, avand densitatea de circa D/15 -.= 0,763, precum 9i rgma9iIa de White-Spirit, un produs
cu urmatoarele proprietati :
Reziduri de White-Spirit:
D/15 .= 0,825 ; Infl. 65 M. P.
190-200
225
250
270
280
300
Rezidu
Perderi
22 0/0
68 0/0
88 %
95 0/0
96,5/0
98,5/0
1,00/0
0,50/0
care deci formeazg, dupei ralinare, un lampant de cea mai bung calitate.
Cazanele pentru distilat White- Spirit se construesc dupfi sistemul intermitent 9i se alimenteaza cu ramg9ila de benzing impinsa cu o pornpa
ce o absoarbe dintr'un rezervor de depozit, in care se golesc recipienTii
arnintili mai sus, legate cu rectificarea de benzin& (vezi pagina 325).
Se pune atunci intrebarea de ce sa se raceasa cu apa rezidul de benzina care iese din ultimul cazan al bateriei pentru rectificat benzina cu
circa 160-165 temp. pang la 34-40, pentru a fi pe urma inelzit din

nou in instalaIia pentru distilat White-Spirit?
Plecand dela aceasta idee, s'au legat Impreuna cele doua instalqiuni
printr'o conducta izolata bine 9i o pompg capabila de a pompa reziduri
fierbinli, a9a cg rama9i/a de benzina intrand in pompg cu 160 temperatura,
era impinsa in primul preincglzitor al instalatiei pentru distilat WhiteSpirit, in care cazanele prevazute fiecare cu ate un preincalzitor au
fost legate intre ele printr'o conductg de circulaIie comun, a9ezatg inclinat
dela cz. Nr. 1 catre cz. Nr. 4. Deasupra coloanelor de rectificare s'a asezat
ate un deflegmator cu aer, menit a condensa o parte din vaporii ce-1

strabat, intorandu-i indart 9i alimentand astfel coloana cu lichidul necesar unei bune rectificari. Din ultimul cazan iese ram6i1a de WhiteSpirit, care este, inainte de a merge la racitor, trecutg printr'un preschimbgtor de cgldurg, unde se ace9te in parte, transmiland o parte din caldura
ce con%ine rama9ilele de benzina in drumul lor catre preincalzitorul cu
distilate Nr. 1 al bateriei in care ele intra cu o temperatua de 150

155 C.
Fracliunile Cali distileaza se repartizeaza in chipul aratat mai jos

pe cele patru cazane :
www.dacoromanica.ro
314
Cazane
Preinciilzitoarele
Nr. 1
0,761-62
0,764/66
Distil in balonul
Engler intre temp.
Inflam. . . . .
--
Temperat. in caz.
a lichidului. . .
150
127
0,761-62
0,762/64
D/15 Cal. I
D/15 Cal. II
Distil In balonul
Engler intre temp.
Inflam.
Temp. in cazane a
lichidului . . . .
150
Nr. 2
Nr. 3
0,784/86
0,777/79
Nr. 4
0,793/95
126-200 :97,5% 132-200 :97,5% 150-200:95,0/a

18
26
1 32
155
0,777/79
0,789/91
350
170
0,802/04
126-200 :98,5% 142-200:95,5% 162-200:91,0%
127
180
300
45
132
160
180
Prin aceasta transformare s'a u realizat urmatoarele foloase:

a) S'a facut posibila prelucra rea in 24 ore a unei cantitaci de 15 vag.
ramasi-ca de benzina, pe cand mai inainte nu se putea prelucra mai mult
de 7,5 vag. ;
b) Combustibil se utiliza alta data, sub forma* de pacura arsa tub

cazane 4,1 resp. 3,25/0 pentru calita/ile II, resp. I, iar sub forma de aburi
utilizaIi la intrelinerea focurilor si introdusi direct in cazane pentru a inlesni distilarea: 1,5/a.
In noul sistem aceste cantitegi s'au redus la: 3,250/o, resp. 2,40010 pentru
calitaIile II, resp. I, iar sub forma de aburi 0,800/o. Avem deci o diferenta
in minus, in total de: (4,1 + 1,5)
(3,25 + 0,80) = 1,550/a, resp. (3,25 +
1,50)
(2,40 + 0,80) = 1,55/0 pentru ambele calitaIi ;
c) Lucrul normal este mult redus si supravegherea instalaVei simplificata ;
d) Uzarea cazanelor si cuptoarelor mai mica cleat in sistemul intermitent, de vreme ce ele sunt menIinute mereu la aceeas temperatura tot
timpul cat dureaza perioada de lucru. Cantitatea de apa intrebuinIata
la racitoare este de circa 35-40 vag. zilnio sau 2750/o.
Randamentele obtinute la aceasta operaIiune sunt, in mijlociu, urmatoarele:
Calitatea I
BenzinA grea cu D/15 = 0,752-0,764

White-Spirit cu D/15 = 0,780-0,790
RimAiitA de White-Spirit cu D/15 = 0,818-0,825
12
Perderi
Total
www.dacoromanica.ro
Calitatea II
9,0
63,0
73,0
24,5
17,5
0,5
0,5
100,-
100,-
315
III. Pentru a mari randamentul fifriului in White-Spirit calitatea I-a,

un produs care se vinde cu pret favorabil in export, uneori mai bun deck
cel al benzinei grele, s'a preconizat solulia de a impaqi benzina grea, care
rezulta din rectificarea benzinei brute, in 2 fraqiuni, adica de a culege
separat distilatele celor 2 cazane ale instalaliei de rectificare, Nr. VII i
Nr. VIII. In acest chip se obcine o benzinfi grea comerciala avand D/16 =
circa 0,766 i o benzina calit. D/15 = 0,775 i cu urmatoarele limite de
distilare a balonului Engler:
120-150: 65/c,
160: 83/a
180: 97%
185: complect.
Aceasta este supusa unei redistilari pe bateria de rectificat benzina
bruta, tot in mod continuu. La redistilare, distilatele la scurgere se repartizeazfi astfel:
Cazane
Nr. 1
Nr. 2
Nr. 3
Nr. 4
Nr. 5
Nr. 6
Nr. 7
0,730/32 0,740/42 0,745/47 0,750/52 0,754/56 0,760/62 0,764/66
D/15
Nr. 8
0,769/71
70-1200 75-130 78-135 80-140 85-148 95-158 105-66 115-160

96,54
100/0
145 tot
165 tot
Se reunesc cazanele Nr. 1 Nr. 4 care formeaza o benzina wadi

avand D/15 = 0,745 0,748 i trecand in balonul Engler 73-100: 300/0
i
145 complect, care poate fi utilizata in consum intern ca benzin&
tip 0,735 0,740, amestecata cu o anumita cantitate de benzin& de tipul
0,725
0,730. Cazanele Nr. VIVIII dau o benzina grea, avand D/15 =
0,766
0,768 i distilnd in balonul Engler, intre limitele: 98
1600:
97/a i complect
165 C.
Randamentul este cam urmatorul:

Benzin& upara cu D/15 = 0,745
grea
D/15
Wh.-spirit ca ramaiVa calitatea I-a Cu D/15
0,766
= 0,783
0,748: 18,5/a.
0,758: 22,0/a.
0,785: 58,5/s. Infl. 27-28.
Perderi
1,00/0
Total
. . .
100,0
In acest chip am marit randamentul V/eiului i in benzina upara,

ceeace are incontestabil o mare importanta.
www.dacoromanica.ro
316
Reetificarea benzinei prin sistemul Zeppelin
In multe rafinarii, benzina se rectified printr'un sistem care poate

funetiona i in mod discontinuu i care, totodatd, este i mai simplu
ca instala/ie, sistemul numit <( Zeppelin * din cauza formei efildrii
principale. Benzina brut este pompata din rezervoarele de depozitare spre preincalzitorul A, unde circula, prin erpi inclzii cu abur mort,
care a lucrat in pompa i care acum trece prin acest preincalzitor, inainte
de a merge la condensator. Benzina este incalzita aici la 700 (160F) i cu
aceasta temperatura cade peste o coloana cu prundi B, strabatuta de jos
in sus, de catre vaporii de benzina deja forma/i in Zeppelin * adica in
-
)1.
F
,
ki,,
t-
'
IN-:.
'"r-"'
!,IP4
IC
r,
.
OIL
Ofigi../..r.;t
Fig. 125.
caldarea C cu trei compartimente. Vaporii de benzin& brut& in contact intim i indelungat in massa de prundi, se volatilizeaza i sufar o distilare
fracOonat (fig. 126).
Poniunile ware trec prin cloud /evi in coloana lui Heckmann D pe

la partea de jos. Coloana lui Heckmann este formata din talere perforate
cu mici gturi ridicate i acoperite cu capacele cufundate in lichide deja
condensate. Gazurile trebuie deci sa strabata stratul de lichid i sa invinga rezistenca aderemei capacelelor la lichid, aa ca numai acele gazuri
vor iei din coloana Heckmann, a caror forth' elastica maxima, va invinge
rezistenlele ce se opun. Restul se va condensa i va reveni la coloana cu
prundi prin b.
www.dacoromanica.ro
317
CAPITOLUL IX -PRELUCRAREA DISTILATELOR
Produsele volatile tree din D prin dot& Ievi diametral opuse la rcitorul
-o>
hi
4r
1
Fig. 126.
cu apa E, de unde produsele condensate sunt readuse in D, iar cele volatile
www.dacoromanica.ro
318
CAPITOLIJL IX - PRELUCRAREA DIST1LATELOR
trec prin doug evi spre condensatorul F, racit cu apa rece si in care cele
doua Ievi se unificfi spre a intra in separatorul de gaze G, adica intr'un vas
gol in care lichidul cade la fund, iar gazele tree pe la partea de sus, prin g
la casa de receptie, unde se gaseste separatorul de apa I si felinarul K.

Tot aici yin gazurile iesite din separatorul H prin h.
In casa de recep/ie se controleaza din ora in ora densita/ile procluselor,
iar la anumite intervale se face in laborator analiza technica cu balonul

Engler.
E' este un separator de apa care eura/a de apa benzina ce se intoarce

din E prin e la deflegmatorul D.
Cazanul de distilare (a Zeppelinul *), are o capacitate de 25-30 de
vagoane si are in interior doi pereli in forma de segment de cerc cu poqiunea
lipsa inspre partea de sus, aceste doua diafragme impart cazanul in trei
com partimente.
Benzina lichida din B cade in primal compartiment. In fiecare compar-
timent se cufunda cfite o pereche de /evi perforate, prin care vine abur
mort i abur viu. Se incepe cu aburul mort si se terrnina distilarea cu abur
viu.
Admiterea aburului viu se face in legatura cu Onsitatea produsului

ce se cere.
Lichidul care vine in primul compartiment se depune dupa ordinea
densita/ei, ridicand la partea superioara produsele usoare.
Acestea, dupa trecerea nivelului peste diafragmfi, cad in al doilea

compartiment, unde se face aceeas stratificare, se trec in al treilea compartirnent numai por/iunile foarte bogate in benzina. Asa ca apa rarnne
aproape toata in prirnul compartiment, pe and benzina usoara trece

in al III-lea. Se vede pe figura ea in coloana B nu yin decat vapori din cele
doua domuri ale Zeppelinului. Zeppelinul rnai are la partea de jos o conducta prin care se scurge, din vreme in vreme, apa spre bataL
Se deschide robinetul 2 si apa curge alba spumoask printr'un jghiab
spre bataL Cand apa devine fara luciu, asta inseanina ca are benzina si
robinetul trebueste inchis.
Se mai cunoaste perderea benzinei, daca punem mana udata cu apa
in fa/a robinetului. Daca lichidul se intinde pe than pahna, este apa

curata, daca se formeaza picaturi sferice izolate, asta inseamna ea avem
benzina.
Mirosul nu ne poate 1a indicalii, fiindca apa mirosa si ea a benzina

din cauza micilor por/iuni de benzina antrenate.
Benzina brut& ce curge prin coloana cu pietris in Zeppelin cedeaza,
din cauza caldurii vaporilor ce se ridica, unele pari usoare, iar cele grele
cad in primul compartiment al caldarii. Benzina ajunsa aici, este, din

punct de vedere al densitalilor, mai olnogenk asa ca parcile usoare ce se
www.dacoromanica.ro
319
separk nu vor.mai antrena portiuni grele, conform cu principiul distilfirii

fractionate. Din cauza diferentei de densitali, nici benzinele usoare nu
vor fi retinute in cldare, asa ca, in cele din urma se va ingriimAdi aici un
rezidu de benzina, numita bottoms, care se va eliminh prin a'.
Benzine le romineti
Din analizele fcute la Institutul Geologic si in laboratorul 8coalei
Politechnice rezulta ca media proportiilor de benzin usoarfi si grea in
diversele petroluri romnesti, poate fi reprezintat prin urmAtoarele cifre:
Benzin
grea
BenzinA
usoara
Gura Ocnitei
Bustenari Bordeni
5,8/0
5,2/0
26,8/s
25,5/0
21,8/0
20,4/0
Mislisoara
Grausor
Runcu
Cmpeni
Tctcani (Bac Au)
Solont
Moreni Bana
7,00/0
7,0/0
9,2/0
Total
32,6A,
30,7%
28,8%
27,4/0
21,0/s
19,4/s
9,2%
19,5%
19,7%
5,0%
29,2%
30,2%
26,1%
24,5%
16,3A
36,0/s
20,30/0
6,7/0
In general fractiunile de benzinA usoar distileaza pana la 150, pe

and benzinele grele pAn'a la 1700 .
Mita' o tabela care ne da rezultatul unei distilAri fracIionate a unei
benzine usoare de Moreni 1).
Vol. distilat
Separ.
104
104
104
1004
1004
1004
104
104
Total
104
20%
30%
404
504
60%
70%
800 0
100/0
00%
Rezid.
1000/0
Temperaturile
de separare
Temperaturile
de separare
D/15
48- 75
75- 82
82- 88
88- 94
0,6760
35
0,6950
75 - 84
0,6960
0,7083
84 - 90,5
0,7114
0,7220
0,7240
94-100
0,7330
90,5- 96
96 -101,5
100--105
0,7412
0,7486
105-110
110-118
118-132
0,7542
0,7621
75
0,679
0,7330
101,5-107
0,7395
107 -114
114 -121
121 -135
0,7458
0,7765
1) Institutul Geologic.
www.dacoromanica.ro
0,7528
0,7590
0,7728
320
Compozitia chimiel a benzinelor romneti

In ce priveste cornpozifia chimicei a benzinelor rominesti, putem spune
cfi mai toate sunt foarte putin bogate in hidrocarbure nesaturate. Proportia
acestora variazA intre 0,00/0 si 1,007o .
Hidrocarbure aromatice. In limita preciziunei metodelor intrebuinIate
pentru determinarea hidrocarburelor aromatice, rezult c valoarea medie
a acestora variazA intre 8,5 ( 0,2) si 10,1 ( 0,2). Este evident ca proportia acestor hidrocarbure variaz cu regiunea.
1Valtene. Din cauza lipsei unor metode precise, proportia acestora nu
se poate cunoaste nici mficar cu aproximatie. Este insd sigur c acestea
exist si in petrolurile romnesti. In unele benzine de Moreni, se presupune
c proportia acestora ar fi de 26-33%.

Paratine. Marea majoritate a hidrocarburelor 50-700/0 in benzinele
romnesti, sunt parafine.
Benzine comerciale 1)
La prepararea benzinelor, asa dup.& cum am vzut, dup distilarea

primark din fracciunile alese se fabric& diferitele categorii de benzin,
pentru export si pentru intrebuin/area internfi. La export se pun anumite
condifii, dup iari. Consumarea intern& ins& este condiIionata de anumitele
cerinli ale a utorit4ilor publice, condi%ii admise si de industriile particulare.
Antidetonanfi. Randamentul slab al motoarelor de automobile se datoreste in mare parte slabei comprirnAri a amestecului gazos in camera de
explozie. Dacd s'ar putea maxi aceastfi comprimare, motorul ar cAstiga
in putinla de lucru, fArd ca consumul sa se ridice. Acest rezultat este atins
1) Benzina pentru avioane. Desi in striliniltate se acordt in aviatie i benzint
crakatt, la noi, pentru moment, aceasta este exclust. Aga Ca benzina pentru motoarele
de avion trebuie ea' provie prin distilafi4 normal&
Ea trebuie st fie libert de apt si de orice materii strtine in suspensiune sau disolvate
trebuie st fie absolut incolort.

Densitatea va fi intre 0,715-0,735 la 15, admilindu-se un coeficient de corec/iune
de temperaturt de 0,0009.
Inceputul distiltrii trebuie st fie la + 550 cu o toleran/t in plus sau in minus de

3, iar finalul sec and va trece cel putin 984 sa fie la + 140. (Cu limita de
toleran/ii + 1380 + 143). Volumul distilat se va nota din 50 in 5.
Graficele curbelor de distila/ie i curba fractiunilor st nu prezinte mai mult de
clout maxime, care st nu fie indepartate una de alta, duptcum se vede in curba tip
altturatt (fig. 127).
Conlinutul in sulf nu va deptsi 0,008%.
In ce priveste hidrocarburele aromatice, benzina va trebui st con/int cel putin
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PRELUCRAREA DIST1LATELOR
;
321
'
IIENEWVAIINIMM111111
__,M1
:111P11111111111111UM
fi-
:5
Fig. 127.
1 mgso
morarmz2ravrarrarieskiiintimprij
' maim , milewirwm
1manimaiiummimummisma
DIMMIIE Airrad: NENEMIllaldliPmalIMPNIMIIIMOUrangallE. IIP - DEEMMIltiOWNIMPORMINEEPIAIIMIUN

s...m.irenismairagrarais.arm II
ormommtimmaiatigarikmommumomiguma
NamuungoosaggwompwwwwlimrimignoTn
WIIIIIIIIIIMENIMIll VAMIIII/Allialilliiilliiin=PMPIIMPW.7141711
EMMEMENIIMANW1101111111VIMEIMMEEINISEMIIIIMME
Ilk'MPFIHMEMEMELOITAZIMMIIMMIENIMINIMINE111111111
116111111111MI
MIME
WALE ..11MEMORMAMEME
ItiMiniM
WAIIIV.A.ffMMINNIMMINEMINI
MI
Kweamiuniamideimmirimutaniommmou
rms
N. imm.......WANWITAMILIFEgiii=
tilliGEMMIIIIIIIPM
IIIIVIIII111
E
WHAMEEfam--M- Ell
ffIll'Nftialji-MINII
, I.
741
_L_
MEM= -
!MI'
MlipPJTMIVRIPWIRIIMPMENNEVIIIIAIIAIIIIEW1111111.111:1111
Mill11111111111111110111Nd
2751;0971friVrAMIMMEIEWINNUMIAM
17111CalligighZralLielialli
MIIIIIIIIIIIIMMI11.3
KM21111111111iiiiiiiiiiffillillelillEWIMINiM1111111111,111MNIIMI'P
1111911P11111111MINIIIIMW/2111/M
: ME,n.'127.
ii
MUM
nt17-427Z2r4WWZMMIIIIIIVAIIIIIVIIIEUIPMP
IIIPIHIMPigiMIMMINISIONEMEIMAMEWMINNIWAMMIN ToZwr
ME
____
NEMER
11111111WM111511A111111.1M
M1111111111WIMPRINWPAIlli
MIIIIIINAMENNINIIIMIIIIrirn=IMIMI,4111111111MEN
MINIM
NrElliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiIlidialialiiiilliallMIEWANIAW/IIIMME
4'
MiliMiZ_ MM. MaAWMINEFAMA _W4

,-armwoolimirprAmmmilinwawfiswAMEN:
id, -1 '
'
'
1111111111M1111
MEM=
iiiurnErinzafflummumEnggriENNE
Min=
apouL.,tawamosigaggalrirmr.
'
- -
mwormairmuumgEr r srgiiirsiousou
MIMI
;mon
Pr amommuminim
pkillin
ENEE022'.12
KEW / MINIM
blienlIIVEMINIIMMII11111INIEEMENIMMINIP1
.111111M
I MEI MI
nom
MI
li 91
, unolmismemimmi
simmimmulumparifirmmumgmusmimil
Nammolism
CAPITOLUL IX
322
in bun parte, adaugand esen/ei un corp numit antidetonant, care de fapt

intarzie aprinderea.
Motorul unui automobil nu transforma nici jumatate din numarul de
calorii cuprinse in esenta care arde. Restul se pierde prin eapament sau
in aer prin radiator. Si se tie ca randamentul termic al unui motor, adica
raportul intre caloriile utilizate i caloriile cheltuite este cu atat mai mare
cu cat compresiunea este mai puternica.
Daca, de exemplu, volumul interior maxim al unui cilindru este de
1 litru, &and pistonul ajunge la sfar0tul cursei sale, iar volumul minimum
este de 200 cm3 (0,20 litri) comprimarea volumetrica este 100: 20 = 5.
Daca comprimarea ar fi numai 4 ; din 100 de calorii s'ar transforma
in lucru mecanic 42, care ar lucra asupra pistonului. Adaugand perderile prin frecarea pistonului, prin radiare, randamentul va fi i mai mic.
Daca comprimarea ar fi dela 1 litru la 125 cm3, coeficientul de comprimare ar fi 8. In acest caz se vor transforma 56 de calorii in efect mecanic,
in loc de 42. Si aceasta far-a ca carburatorul sa fi consumat o picatura de
esenla mai mult Va fi mi ca0ig de 14 calorii, ca i cum un bidon de esen/a
de 1.0 litri ar deveni la un moment dat de 111/2.
Dar acest lucru nu se poate realiza, caci gazul carburat, format dintr'un
amestec de esenla 0 de aer, nu poate suporta o comprimare superioara
lui 4, sau 4,5, maximum 5. La compresiuni superioare motorul incepe a
ciocni (cogner). Acest ciocnit a fost mult timp atribuit unei autoaprinderi.
Cfici daca se comprima brusc un gaz chiar aer Intr'un spa/iu impermeabil pentru caldura (comprimare adiabateca) el se infierbanta 'Ana ce
poate aprinde o bucalica de iasca. In cazul amestecului acestuia cu aer,
trebuie ca comprimarea sa aiba o valoare numerica egala cu cel pulin 9.
Acesta este coeficientul din motorul Diesel. Ciocnirea se produce ins& la o
comprimare mai mica deck 5. Deci nu autoaprinderea produce ciocnirea.
DUMANOIS (Inginer Sef al Marinei) explica ciocnirea in modul urmator:
Cand amestecul se aprinde graVe scanteiei electrice, in jurul arderii se

produce o dilatare termica, o unda de presiune, adica o unda egala cu o
coniprimare adiabatic& puternica. Aceasta supracompresiune spore0e
temperatura, iar deflagra/ia urmatoare se face mai uor, mai violent.

Se produce astfel un fOC oscilant o lovitura oscilanta. Aa se explica
ciocnirea motorului. Aa s'ar explica dezordinea produsa.
Pentru a se intarzia faza de aprindere, pentru a se prelungi unda de

compresiune se pot adauga la amestecul esenta ii aer, anumii corpi cari
impiedeca explozia prea timpurie. Ace0i corpi se numesc antidetonanti.
Cel mai important a fost la inceput plumbul tetraetilic (C2 H5) 4 P.

(tetralina este C10 1/12). InsuOrile antidetonante ale plurnbului tetraetilic
au fost semnalate in Statele-Unite de catre inginerul THOMAS MIDGELEY,
ar in Fran/a de cfitre DUMANOIS.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX - PRELUCRAI?EA DISTILATELOR
323
Plumbul tetraetil numai in propogie de 1/1,300 in esen0, infraneaza

detona/iunea i impinge compresiunea volumetricfi in apropiere de autoaprindere (9).
Dar nu este indestulator sa se produca presiunea, trebuie sfi i se

menlie. Etanseitatea pistonului ar fi un mijloc, dar In aceeai proporie
crwe i frecarea pe pereii cilindrului ; aa Ca pentru automobile nu se
poate imagina o presiune mai mare deck, 8. In afar de aceasta plumbul
tetraetil este i extrem de toxic, aa ea s'a renunIat definitiv la el.
Antidetonantii in aviatie. Cu cat motorul se ridica mai sus, cu atat pre-
simiea in interiorul cilindrului scade. Un aer din ce in ce mai rarefiat

intra in carburator, aa cfi putinIa de lucru a motorului scade, iar avionul,
la un moment dat, nu se mai poate ridica, atinge plafondul su #.
<(
Constructorii pentru a ridica plafondul, au stabilit pe pamant

comprimarea la limitele extreme. Pentru a evita # ciocnirea * in cilindre,
motorul este alimentat cu benzol, a carui vapori suporta comprimari
mari, fara ca sa dea loc la ciocniri. Cand ajunge la inal/imi mari, aviatorul
intrerupe alimentarea cu benzol i trimite in motor esenIa. Ar trebui deci
doua rezervoare ceeace ar necesita o manipula/ie delicata. Se impune prin
urmare i in aviacie un antidetonant. Un amestec de 150/0 alcool absolut,
500/0 esen/a i 350/0 benzol este un amestec detonant foarte potrivit pentru
avioanele de vnftoare. Cu un asemenea amestec s'au efectuat ascensiuni
la 9000 de metri in 23 de minute.

MOUREAU 9i DUF'RAISSE au intreprins cereethri pentru a gasi explicatia
chimica a antidetonan/ilor. Aceti autori considera explozia unui gaz carburat, comprimat intr'un cilindru, ca un fenomen obinuit de autooxidare.
Conform teoriei acestor doi savanIi, ei au cautat sa adauge aa anumi/i
antioxigeni, corpi ei insa foarte oxidabili. A9a acroleina, foarte oxidabila
este stabilizatfi prin fenoli. Deci intre carburant, corpul oxidabil, i oxigenul
din aer se pune un corp mai oxidabil, un antidetonant ca fosforul sau

sesqui sulfura de fosfor, aceasta din urma fiind mult mai puIin toxica.
Intre aceti trei corpi: oxigen, carburant i antidetonant se produce o
serie de reagiuni foarte complexe, dfind loc la combinaIii nestabile, o
scrie intreaga de reaqiuni, care reguleaza caderea poterttialului chimic
total intre starea iniiaIi i cea final.
Antidetonamii stint pentru MOUREAU i DUFRAISSE adev5r4
catalizori, care ar da loc cnd la o funcIie de accelerare (cataliza pozitiva)
and la o func-tiune de infranare (cataliza negativ5). Fenomenul total ar
fi o compensare reciproca a potemialelor de semn contrar, conform legii
de echilibru a lui LE CHATELIER.
Daca s'ar gasi o explicalie chimica exacta a antidetonamilor, s'ar

putea indica substanIe potrivite pentru orice caz. SubstanIe practice,
netoxice, ieftine i cu un randament optimum.
www.dacoromanica.ro
21*
324
Industria gazurilor lichefiate

Gazolina extras din gazurile de sondfi, formeaza isvorul principal al
hidrocarburelor usoare, care pot fi lichefiate sub presiuni destul de mici.
In distilarea primard se perdeau iarsi cantit4i mari de produse
volatile. Astrtzi, introducndu-se coloane moderne de rectificare, aceste
perderi sunt mult mai mici.
Din sonde ing se fixeazA gazurile prin lichefiare sub presiune ; in cornpoziia acestor gaze, intrnd propanul i butanul, corpi intermediari intre
gazele permanente i cele condensabile la temperatura i presiunea ordinark cum este pentanul. Lichefiarea acestui amestec este foarte usor de
facut.
440, iar valoarea
Temperatura de evaporare a propanului lichid este
lui calorifica de 6-7000 de calorii pe m3. Dup cum se vede, cu mijloace
industriale obisnuite se poate face din gazurile de sondA un isvor principal de hidrocarbure usoare.
Inceputul acestei industrii are la baza lichefiarea prin presiune a gazurilor provenite prin crakare, care dkleau asa numitul < Blaugas *.
Gazurile de sond sunt comprimate i lichefiate in bombe sau chiar
in cisterne i transportate la domiciliu, unde, printr'un ventil potrivit
sunt lasate in canalizarea locuinlei. Aice, servind in stare de gaz, sunt
Intrebuinlate la ars sau luminat ca atare.
Dar gazurile lichefiate se mai intrebuirrceaza in amestec cu gazul sarac,
pentru a-i mari puterea calorifica. Propanul, din cauza caldurei lui de
evaporare, este intrebuinIat pe o scar intins in instalaOunile frigorifere.
In metalurgie, industria sticldriei si a ceramicei, pretutindeni unde lipsesc
combustibilii naturali i ieftini, gazurile lichefiate au gasit un loc de f avoare.
Dupa' cum vedern aceastA industrie constituie o industrie nou a industriei petrolifere.
Iii anul 1929 s'au oblinut in America de Nord 37.817.000 de litri de

lichid, provenind din gazurile de sonda. Aceasta producIie reprezinth o
crestere de 1200/0 fai,6 de acea a anului precedent. Dar in cifrele anilor din
urmd, intr si lichefiarea gazurilor din crakare.

Iat cAteva cifre incepand cu anul 1922.
In 1922 s'au lichefiat 846.035 litri
1925
1928
1929
>
1.533.965
17.187.016
37.817.650
In acelas timp i numrul consumatorilor de gaz lichefiat a crescut

dela 20.000 in 1928 la 50.000 in 1929.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX - PRELGCRAREA DISTILATELOR
325
Produse ce provin dela rectificarea benzinei

Rezidul ce ramne dela rectificarea benzinei, aa numitul bottoms,
dupa cum am vazut, la prepararea de White-Spirit, iar
servete,
restul se da la lampant.
White-Spirit sau # essence de secrete)), Fest benzin Hack benzin,
este un produs cu o densitate de 0,788-0,790 i cu un punct de aprin-
dere de 25-32. Proporlia de White-Spirit este in rezidu cam de

50-600/o i este de calitate buna and 100 cm3 distileaza complect
intre 135-2000. Se admite o toleranla de 2/0 peste 200.
Fig. 128.
0 micA baterie de White-Spirit.
Dupa cum vom vedea mai departe White-Spirit-ul se prepara

intr'o baterie separata cu mers discontinuu, sau continu.
White-spirit se arde ca un lampant superior in lampi speciale, dar
in special se mai intrebuinteaza la prepararea culorilor, la fa4ificarea
terebentinei.
Petrolul francez este tot un lampant preparat din rezidul de benzina, dar un produs care nu se prepara de cat dupa comanda. Are o
densitate mai mica i. un punct de aprindere mai ridicat de cat
al lampantului ordinar.
Din distilarea primara a /iIeiului parafinos de Policiori se ob/ine un
lampant cu o densitate cuprinsa !Titre 0,785-0,835, de aici se prepara un
amestec cu o densitate de 0,815 i un punct de aprindere intre 30-32.
www.dacoromanica.ro
326
Da ea se separa insa fracciunile 0,800-0,822 si se redistileaza, se

obine larnpantul francez cu o densitate 0,810 si un f. p. 40-45.
Tot asemenea lampantul usor sau benzina grea 0,795-0,798 si f. p.
15-200 rectificata, se ohcine o benzin& usoara, iar rezidul este lampantul francez 0,810 si f. p. 35-40.
White-Spirit
pupa ce benzina a fost rectificata in bateria de 8 cazane, ramne
un rest cu o densitate medie de 0,800 la 15 c. si cu un punct de inflamabilitate cuprins intre 28 31. Acest rest, cam 250/0 din produsul supus
rectificarii serveste la prepararea a doua calita%i de white-spirit:

I.
D/15 = 0,780
D/15 = 0,785
0,785
0,790
Acest rezidu ramne in ultimul cazan (al 8-lea la # Steaua-Romana *)

dela rectificarea benzinei si este condus direct in primul preincalzitor
(fig. 129) al bateriei de white-spirit. Cazanele acestea (la 4Steaua-Romna#), in numar de 4, au o capacitate de 3,7 vagoane si nu au bulere.
Ele sunt zidite pe bol%i si se incfilzesc cu foc direct ; distilarea insa se
face cu abur supraincalzit (300). Cazanele I si 11 au un preincalzitor
comun, intrebuinlnd mai mult abur si mai pulin combustibil, pe
cfind cazanele III si IV au fiecare ca. te un preincalzitor, care intrebuin;eaza mai mult combustibil si mai prucin abur. Drept combustibil
serveste gazul de sonda, dar sunt si injectoare de pacura, in caz cnd
gazul ar lipsi.
Punerea bateriei in fungiune. Se umple cazanele in maximul lor
de admitere. Materia prima intra prin conducta C2 in preincalzitorul Pr,
in care vine in sens invers prin conducta C1 rezidul dela whitespirit, dela ultimul cazan. Trece apoi prin C, in primul preincalzitor orizontal Po1, in care yin conductele de distilare C, si C5 (de 7") dela cazanele I si II. Aceste conducte intra in Pol sub forma de serpentine. Aici
materia prima ia o parte din caldura produsului rectificat, ceeace provoaca un inceput de distilare chiar in preincalzitor, acest distilat benzing grea
iese prin domurile D1 i D2 trecnd la racitorul Rf15. Celelalte
doua preincalzitoare Po, i Po,, corespunzatoare cazanelor III si IV, au

numai ate un singur dom D, i D4, din care pleaca o conduct& Cg care
le leaga cu domurile prirnului preincalzitor.
FracIiunile care tree din cazan prin serpentinul preincalzitorului Po1,
sunt vapori de white-spirit, care se condenseaza, o parte in aceste serpentine, iar restul prin racitoarele verticale 16,1 i .11v2, unde se mai produce o rcire a condensatelor, iar de aici prin conducta C8 C7 tree la camera de receplie,
www.dacoromanica.ro
327
CAPITOLUL IX - PRELUCRAREA LISTILATELOR
Din preinchlzitorul Po1, materia prima trece din cauza diferenlei

de nivel fn preincalzitorul Po2 unde ia caldura vaporilor de whiteCondirt-4-...76.0/61
IV
1-1-1
///
I/
Kr,
K2
11.4
2 ....
.. ..S.:4..are ....
....
.
.
:c.
tr
I
I
I
I
4-7t
41'
I
I
i &aerie. cle White ...5firii:
7.
nvnrrtry
''H..........'''
i --- - - 1.-4-1-1.-a4-1
'
I
I
:C,,
-camera de raccpfie
MI111111111111111
Fig. 129.
spirit din cazanul III. Partea de benzina grea care disti1 5 din acest preincglzitor, prin domul D, i conducta C, este dusd la rdcitorul RV5, iar
white-spiritul, dup.& ce a stfabAtut serpentinele din Po2, trece prin conwww.dacoromanica.ro
328
CAP1TOLUL IX - PRELUCRAREA DISTILATELOR
ducta C1 la racitorul Rps, iar de aici prin C9 la camera de recep/ie. Mai

departe, materia prima trece din Po, in Po,, unde se petrec acelea0 fe-
nomene, white-spiritul trecand prin C, la RP, si de aici la camera de

recepcie prin conducta de 4". 8i de aici benzina grea, prin domul D, 9i
conducta Cg de 6" trece la racitorul Rv5, pe and materia prima paraseste preincalzitorul Pot, 0 se duce prin conducta Cu la primul cazan I,
unde temperatura de rectificare se menIine Intre 145
147.
Deci
dupa ce materialul a patruns prin cele trei preincalzitoare
orizontale Po1, Po2, Po3, trece
cu caldura absorbita aici dela serpii ce
conlin distilatele din cele 4 cazane, in primul cazan pentru distilare.

Vaporii de white-spirit, cari Incep a distila din primul cazan, tree in coloana de rectificare Kr, de 7 m. identica ca construcIie interioara cu
coloanele Heckmann dela rectificarea benzinei. Vaporii din coloana tree
prin deflegmatorul cu aer Da, de unde, prin conducta Cg de 7" intra in
primul preincalzitor orizontal Po,.
Materia prima trece din cazanul I In II, unde se menIine temperatura
de 153-155, de unde vaporii de white-spirit prin Kr2 si Da2 sunt con-
dusi prin C5 In serpentinul lui Po2. Infine in III si IV acelasi mers al

materiei prime si al destilatelor la temperaturile de 170 9i 180 pada
la camera de receplie.
Rezidul ultimului cazan trece prin conducta C'1 la racitorul de rezidu
1)2, care produce prima preincalzire a materiei prime.
Insufirile White-Spiritului. Dupa cum am spus sunt cloud calit-ci de
white-spirit:
calitatea I-a D/15 = 0,780
0 calitatea II-a D/15 = 0,785
0,785
0,790.
In afara de aceste produse, se mai ob/ine o benzina grea de 0,763

la 15 C. Rezidul ramas, dupa rafinare, da un lampant superior cu
D/15, 0,825 9i un punct de aprindere = 65. In ce priveste distilarea
avem:
190
190
190
190
1.90
1.90
Rezidu
Perderi
200
225
250
270
280
300
= 22 /o
= 68 0/0
= 88 /o
= 95 0/0
= 96,5%
= 98,5%
1,00/0
0,54
Produsele oblinute la rectificarea white-spiritului

sunt:
spus
www.dacoromanica.ro
dupa cum am
CAPITOLUL IX - PRELUCRAREA D1STILATELOR
Benzin& grea
White-spirit
*
D/15 = 0,762
I D/15 = 0,780
II D/15 = 0,785
Rezidu-(lampant)
329
0,764
0,785
0,790
0,825
--- 0,818
S'a cautat a se mari randamentul IiIeiului In white-spirit care este

un produs foarte cerut la export. Asa ca benzina grea, rezultata din rectificarea benzinei se ia din cazanele 7 0 8 0 se Imparte In 2 frac/iuni.
Cea dela cazanul 7, a-valid o densitate de 0,766, iar cea dela cazanul 8
cu 0,775 sunt supuse la o noua rectificare 0 se aline:

Cazanele I
*
VI
o benzina usoara 0,745
VIII
grea
0,766
Din benzina grea se scoate iara white-spirit 22%.

Caet de sarcine:
Culoarea: 200% Stammer.

D/15 C
0,785
DistilaIie: final
Inflam. A. P.
Apa imp.
0,805
210 C
25 C
lipsa.
www.dacoromanica.ro
0,748
0,768.
CAPITOLUL X
GAZE
I GAZOLINA
DE
ING. T. DOBRESCU
Origina gazului, provenienta gazolinei, relatiuni intre

produetia de gaze i titei
Gazul se gasete in stratele subterane in zacaminte separate, sau
impreuna cu %ieiul, dizolvat, in total sau in parte, la presiuni mari.
El pare sa fi luat natere odata cu formarea i%eiului. Oricare ar fi
teoria originii /iIeiului, organic& sau neorganica, fie ca ea a avut la baza
natura cosmica sau vulcanica, hidrocarburele s'au format toate impreuna,
unele poate mai rapid deck altele. Prin orice transformare ele ar fi trecut,
este cert c au fost prezente la aceste procese, atat hidrocarburele uoare
cat i cele grele.
Gazul, in virtutea gravitatii, trebuie sa fie in partea superioara a
stratului, sau la un strat inclinat, in partea cea mai inalta, daca el nu
se afla sub o presiune suficienta spre a se dizolva complect in Ii%ei.
Cand, dup.& sau in timpul forma-ciei %i%eiului, stratele nu erau conso-
lidate, gazul ca i %ileiul, in virtutea presiunii, au migrat prin rupturile

terenului, sau prin forma%iunile poroase, ramanind acolo unde drumul
ar fi fost inchis, prin impermeabilitatea stra.telor vecine.
In stratul petrolifer cu cat presiunea este mai mare, cu atat cantitatea
libera de gaze este mai mica. Hidrocarburele constituente ale gazului
se pot considera ca dizolvandu-se in ordinea crescnda a tensiunii vaporilor lor. Metanul ar fi ultima hidrocarbura care se dizolva in titei.
Cercetari au arkat Ca la presiunea de 17 atm. un metru cub de titei absoarbe 44 m3 de gaze.
La 40 atm. titeiul se satureaza cu atata gaz, incat viscozitatea lui
devine numai 450/0 din viscozitatea ce o are la presiunea atmosferica.
TieiuI dizolvand cu precadere hidrocarburele cu puncte de fierbere
mai ridicate, urmeaza c un gaz este cu atat mai sarac in gazolina, cu
www.dacoromanica.ro
331
CAPITOLUL X - GAZE $.1 GAZOLINA
cat presiunea cu care este scos la suprafa/a si separat de titei, este

mai mare.
Aducand insa /i/eiul la presiunea atmosferica, hidrocarburele usoare

sunt din nou antrenate. El va fi cu atat mai bogat in gazolin, cu cat la
forma/iunea Ii/eiului s'au produs mai niulte hidrocarbure usoare lichide,
cu tensiunea de vapori ridicata. Deci conlinutul in gazolina variaza dupa
calitatea Ii/eiului din zacarnantul petrolifer.
Prezeno gazelor in straw] de petrol este necesara extracliei titeiului.
Presiunea lor ridica nivelul lichidului in coloana sondei i Il antreneaza
catre suprafa/a. Deci, cu cat se pierde la extraqie mai mult gaz din zacamant, cu atat scade posibilitatea de a extrage o cantitate mai mare
de /i/ei. Din acest motiv, la sondele cu erupliune naturala se cauta a se
regula raportul intre gaze si /i/eiul extras, variind orificiul de eruplie.
Experien/ele facute in AmeRaportul intre productaa de gazs si Titei a unei sondt
rica de catre COLEMAN, WILDE
din Daaanul Moreni
zs
i MOORE, au aratat ca scoland,
26
din strat, gaze in raportul de

volum 85 : 1 titei, se poate extrage din nisipul petrolifer 500/0
MUMMMIMMIMMIMMEM
MIME MEIMMEMOMEM
; 22
SIM MM MIME=
223,18
Rill 1611111111
24
din totalitatea /i/eiului, la un I=616

raport 200 : I se ob/ine numai >14 M
200/0, iar la propor/ia 4000 : 1 se g 12 Mk
3
scoate din nisip numai 30/0.
Cantitatea in care gazul acorn-
=MEM=
I
- MEM MMMMM MN
momminammil
10
F. g
64
paniaza -0/Rini la produc/ie este 2 11

mm
mmummommil
variata. Pentru Statele-Unite se 0 m. I
It
le
apreciaza dela 35-3500 m3 gaze
Fig. 130.
pentru fiecare metru cub de titei
extras. Cateodata chiar, acest raport este foarte mare.
Autorul acestui capitol, unnarind produc/iunea de /i/ei si gaze a unei
ED
GO
3'
11
13
14
15 Cr1r11
sonde din Dacianul-Moreni, exploatata prin pistonare, a putut sa masoare si stabileasca varia/iunile, in cantitfi/ile respective, pe o perioada
de timp mai indelungata. Rezultatele ob/inute sunt inregistrate in graficul Fig. 130.
Sonda a fost studiata timp de 15 luni. In grafic sunt inregistrate cantita/ile de gaze in m3/minuta, captate i masurate pe conducta, precum
si producciunea de /46, in vagoane pe 24 ore.

Raportul intre volurnul gazului i 7ileinlni pe unitatea de timp, incepe cu valoarea 57 la punerea in produc/iune a sondei, ca pentru un
interval de cca. 10 luni sa se mert/ina aproape constant la 60. Productia
de titei scade apoi brusc, insa aceia de gaze se men/ine la acelas nivel.
Acolo unde ambele curbe se intretaie, raportul devine 122, ca in luna
www.dacoromanica.ro
332
CAPITOLUL X - GAZE .51 GAZOLINA
15-a sa atinga cifra de 160. El ajunge infinit atunci and produqiunea

de tilei inceteaza.
Sonde le parasite pentru exploatarea %ieiuIui, nu inceteaza BA produca gaze.
Fficand diverse masuratori la sondele din dacian, exploatate cu piston
sau lingurfi, s'a ajuns la o medie care reprezinta un raport, intre gaze si
titei, de 1 m3 gaze pe minuta pentru 1.1 m3 016 la 24 ore, sau 130 : 1.
Raportul acesta variaza insa cu poziOunea sondei faIa de anticlinal.
Catre coama, sau vfirful acestuia, raportul se marete.
Stratul meotic se afla sub o presiune cu mult mai mare deck dacianul.
Cantitatea de gaze masurate aci reprezinta un raport considerabil marit,
fala de cel indicat pentru dacian.

Mfisuratorile facute la 3 sonde eruptive, diferite, din meoticul Moreni, ne arata urmatoarea producIie de gaze:
1. Sonda incepe produc/ia cu 9 vag. -01ei la 24 ore, cu raportul gaz/Iilei 300, ca sa ajunga dupa 8 luni cu o produc-cie de 15 vag. zilnic la un
raport 732.
2. Sonda produce la punerea in funcOune 17 vag., cu un raport de

300, ca a patra lung raportul sa devie 1.532 pentru o productie de 10
vagoane.
3. Incepe cu 8 vagoane la un raport de 300, ca dupa 8 luni, la o producIiune de 6 vag. zilnic, sa produca 2.260 volume gaze pentru unul de
titei.
Se observa, urmarind de aproape producciunea acestor sonde, ca dupa
o perioada de timp, cantitatea de il,ei creste la acela raport gaze/146,
ca apoi sa scada aproape brusc, raportul devenind mult mai mare. Cu

alte cuvinte, la o produc-ciune de gaz crescanda crete si aceia de I4ei,
ca apoi cantitatea de /ilei sa scada si producliunea de gaze sa rarrifiri
aproape constanta.
Cat de mult poate fi variat raportul gazehilei, depinde de situa/iunea
sondei si felul cum aceasta a fost exploatata. Interesul producatorului,
atunci &and el nu urmareste o producliune momentana mare, este de a
menline acest raport cat de scazut Ii permite rentabilitatea, situaliunea
sondei, sau regulamentele de exploatare, ca, economisind gazul, sa poata
extrage din zacamant cat mai mult 14ei.
Diverse le straturi petrolifere Conlin /4eiuri de calitate diferita. Da-
cianul ne da un 14ei cu baza asfaltoask cu densitate mare in stratele

superioare si mai mica in cele inferioare. Meoticul are un titei parafinos
cu punct de congelare ridicat i o densitate scazuta. In dacian, plead
are un punct initial de fierbere mai mic ca /4eiul parafinos din meotic.
In legatura cu calitatea acestuia sta si gazul din zacamantul petrolifer.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X - GAZE ,$I GAZOLINA
333
Autorul acestui capitol studiind caracterele fizice ale gazului din

multe din sondele din Moreni, a putut stabili o relaliune, cel pulin pentru
aceasta regiune, intre gazele 0 /i.ceiul din zacarnant 1).
La cele 3 strate din dacian s'a observat ca acidul carbonic participa
in cantitali importante, densitatea gazului este mare, iar cominutul de

gazolina mult mai accentuat deck in gazele meoticului.
Caracteristicele gazului din dacian s'ar rezuma in: conIinut de acid
carbonic intre 9 0 25/0 in volum i densitatea peste 0,8500.
Stratul meotic se caracterizeaza printr'un gaz aproape lipsit de acid
carbonic (sub 3/0 in volum) i o densitate sub 0,8500.
Efectul caloric al ambelor gaze variaza intre 10.000 i 13.000 cal/rn3.
Neaparat ea' aceste caracteristice sunt variabile, in lirnitele de mai

sus, cu raportul gazhilei. Cu cat o sonda produce I4ei pierzfind mai pircin
gaz, cu atat densitatea acestuia este mai mare, aa ca la cele 3 sonde

amintite mai sus, densitatea gazului la un raport 200-300 a intrecut
chiar limita de 0,850 ajungand pada la 0,880.
Cantitatea de gazolina conlinut in gazele dacianului este cu 500/o
mai mare deck in ale meoticului, la aceea densitate a gazului ; iar densitatea gazolinei recuperatfi din primele gaze este mai mica deck aceia
din ultimele.
Compozitia i analiza gazului
Gazul de sonde se compune, in marea lui majoritate, din hidrocarbure

parafinice, intovaraite de gaze de origina anorganica.
Constituentul cel mai de capetenie al gazului este metanul, acornparliat de etan i de vaporii de hidrocarbure, cari, in conditiuni normale,
sunt lichide. Etanul este corpul organic care urmeaza deobiceiu, in ordinea propor/iei, dupa metan, in cornpozilia gazului natural.
Propanul, butanul, pentanul, hexanul i. cateodata, homologele superioare, sunt alaturi de cei doi constituemi principali.
Dintre corpii anorganici, bioxidul de carbon este acela a carui prezenta este aproape intotdeauna determinata in gaze.
Azotul se gasete in cantitki variabile, incepand dela urine liana

la 90%.
Oxigenul aproape a nu poate fi determinat in gazele de sonde.
Hidrogenul sulfurat intra in compozilia gazelor sondelor al caror
Ii/ei conIine sulf, in cantitki importante. El reprezinta chiar 1-2%
din volumul gazelor.
Heliumul a fost constatat in multe gaze, participand in cantitaIi mici

(urme) 'Ana la 2/0. Un singur gaz in Statele-Unite conline 7,8% helium.
1) Conferinta la Congresul international de petrol, Bucureti 1925.
www.dacoromanica.ro
334
CAPITOLUL X - GAZE .$1 GAZOL1NA
ConstitOunea gazelor din stratele petrolifere din Romania nu a

fost cercetata in toata anna'nunlimea si cu toat exactitatea. Cateva date
se refera mai mult la constantele fizice cari interesau deaproape industria
gazelor, in momentul de fa/a 0 ele se rezuma la determinarea densitaIii,
efectului caloric, conIinutului de acid carbonic i gazolin'a.
Cateva analize ale gazelor de origina americana, ne pot da o ideie
mai precisa asupra compoziliunii gazelor naturale.
Dupa <4 Bureau of Mines *, diver0 constituenli participa la cornpozicia
gazului in urmatoarele propor/ii:
Provenienta gazului
Pensylvania
Metanul
0/0 volum
Ohio
California
Oklahoma
84,7
79,8
77,5
92,4
19,5
.16,0
3,1
6,5
1,4
3,1
Etanul 0 homologele supe-
rioare
CO2
Azot
13,7
1,6
0,7
Proporlia in care diversele hidrocarbure sunt cominute in gaze, este

data in tabloul de mai jos, in care sunt aratate analizele catorva gaze
americane:
Metan
0/0 volurn
Etan
Propan
Butan
Pentan
85,8
6,5
3,6
1 ,2
0,5
Hexan
Heptan
urme
CO2
))
Nedeterm.
0,3
2,1
65,8
10,5
7,6
3,6
1,6
1,0
41,4
24,4
16,7
6,8
4,9
1,2
urme
04
0,7
9,1
0,7
3,8
Compozitia gazului este foarte variabil. Ea depinde de stratul petrolifer din care este gazul extras. Cu cat /iIeiul comine mai multe benzine
cu puncte de fierbere joase, cu atat gazul va fi mai bogat in homologii
metanului, i cu cat punctul de fierbere ini/ial al benzinelor, cominute
in ii lei, este mai ridicat, cu atat prezeno hidrocarburelor superioare me-
tanului este mai redusa.

Cantitatea in care acestea sunt coMinute in gaze, nu depinde atat
de mult de producciunea sondei in tilei, cat de componeniii upri ai acestuia. Gaze le unei sonde din dacianul din Romania vor fi cu mult mai
bogate in hidrocarbure lichide deck un gaz din stratul meotic, pentruca
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
335
GAZE $1 GAZOLINA
i punctul ini/ial de fierbere al /iIeiului din primul strat este mai scazut
cleat ultirnul. Cantitatea de gaze ce acompaniaza un /i%ei in extragerea
acestuia, fie ca exploatarea se face prin lacarit sau erup/ie, nu influenIeaza atat de mult conlinutul in corpi superiori metanului, pe cat II poate
influenta natura Iiteiului.
Gazul unei sonde este cu atat rnai bogat in homologi
ai metanului, cu cat presiunea la care a fost separat de
li lei este mai mica. La o sonda eruptiva, la care separarea gazului se face la presiuni mari, coniinutul in gazoling
scade.
Vidul facut pe coloana unei sonde imbogaIete gazul

in hidrocarbure lichide.
Daca o sonda inceteaza de a fi productiva, homologii
metanului se gasesc in gaze in cantitali mai reduse.
Gazul din stratele de gaze, ca Ariceti i Transilvania,
con/in aproape 99% metan.
Analiza obinuita a unui gaz se compune din determinarea densitalii, cominutului in acid carbonic i puterea
calorica.
Densitatea gazului se stabilete, in mod curent, prin

metoda efuziunii, In aparatul BUNSEN sau SCHILLING.
Densitatile a dou gaze stau in raport indirect cu

vitezele de scurgere ale acestora, prin acela orificiu i la
presiuni egale. Cu alte cuvinte, daca se compara timpul
de scurgere pe care o cantitate anumita de gaze il nece-
sin' pentru a trece printr'un
orificiu dat, in aceleai
Fig. 131.
condi/iuni, cu timpul necesitat de acela volum de aer, raportul ambelor durate de timp, ridicat la patrat, indica densitatea gazului faca
de aer.
Daca densitatea aerului = 1

0
o
gazului = D
Timpul de pompare al gazului = G
o
0
o
o aerului = A
Densitatea gazului D =
G2
A2
In aparatul din Fig. 131 se umple vasul mare cu apa. Cilindrul gradat
se introduce in interiorul sail, cu ventilul inchis, aa fel ca cilindrul sa
ramana plin cu aer. Se deschide incet ventilul, pentru ca aerul sa poata
fi evacuat prin orificiul unei piaci de platina aflata deasupra robinetului,
'Ana cand nivelul in cilindru atinge grada/iunea inferioara. Se cronome-
www.dacoromanica.ro
336
CAPITOLUL X - GAZE $ I GAZOLINA
treaza timpul necesar pentru ca apa sa ajunga pana la gradalia superioara,

eliminand aerul prin acelas orificiu. Timpul se citeste in secunde.
Se elimina aerul din aparat, introducandu-se gaz, prin acelas robinet
si se opereaza intocmai ca mai sus.

Facandu-se raportul intre patratul timpului necesar gazului si patratul timpului necesar aceluias volum de aer, de a trece acelas prin orificiu, la aceias temperatura si condiTiuni de presiune, se ()Mine densitatea gazului.
Pentru ca rezultatele oblinute sa prezinte o exactitate cat mai mare,
este necesar ca volumul de gaze sa fie egal cu al aerului, ca temperatura
determinarilor sa fie neschimbata si ca la ambele experiente sa se fi intrebuinIat aceeas cantitate de apfi. Orificiul in placa de platin g. trebuie
sa fie liber de umiditate si perfect curat.
Dam aci greutatile specifice (aer = 1) ale componentilor curenti ai
gazului natural:
Metanul
Etanul
Bioxidul de carbon
Azotul
0,5545
1,0494
1,5291
0,9674
Densitatea gazelor conlinute in zacamintele petrolifere din Romania

variaza, dupa provenienta, intre 0,680 si 1,250.
Determinarea acidului carbonic se executa prin absorb-Pe, intr'o solutiune de hidrat de sodiu in aparatele obisnuite, din cari cel mai utilizat este aparatul ORSAT.
Operaciunea este prea cunoscuta ca sa mai fie descrisa aci.
Gaze le romanesti corgin intre urme si 250/0 acid carbonic.
Puterea caloricd este determinata prin calorimetru. Aparatul JUNKERS
este mult utilizat pentru aceasta.

Gazul, al carui efect caloric este cautat, se introduce printr'un regulator de presiune si un contor de gaze, catre becul calorimetrului.
Acesta este astfel construit, ca intreaga cantitate de caldura, degajata
la combustie, sa fie absorbita de apa care circula in aparat.
Se masoara exact temperatura apei la intrarea si iesirea din aparat,
temperatura gazelor la intrare si iesire, cantitatea de apa rezultata la
combustia gazelor si din toate aceste observatiuni rezulta, prin calcul,
efectul caloric al gazului.
Detaliile aparatului si manipularilor diverse in timpul determinarii
se gfisesc in manualele de fizica si este inutil a insista aci asupra bor.
Puterea caloric& a gazelor romanesti este cuprinsa intre 8000-13.000
cal/m3 de gaz.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
337
GAZE .51 GAZOLINA
Separarea constituentilor dive* ai gazului natural se executa, obinuit,

prin doua metode: de combustie fraccionata 9i fraclionare la temperatura
joasa.
Prima metoda permite cunowerea cantitaIii de metan 9i a tuturor

celorlalte hidrocarbure in comun, exprimate ca etan. Aparatul folosit
pentru aceste determinari este aratat in Fig. 132.
El este compus dintr'o buretta de 100 cm3, gradata.in zecimi de cm.,
In care se prinde gazul, sub mercur. Un tub de compensa/ie f, comunicnd cu un manometru de mercur g, este in legatura cu buretta. Ambele
se afla Intr'un vas cu apa. La buretta sunt ata9ate, prin tub capilar,
4 pipete:
a conIine hidrat de potasiu ;
b
o soluciune alcalina de pyrogalol
sau fosfor ;
c este pipeta de combustie, plina cu mercur ;

iar d coacine o soluOune alcalina de pyrogalol
0 este umpluta cu azot, necesar pentru evacuarea aerului din tuburile capilare.
Determinarea se executa in felul urmator:

Dupa ce tuburile capilare ale aparatului au
fost umplute cu azot, ob/inut in pipeta d, se
introduce In buretta o cantitate de gaze. Se mascara volumul lor i apoi se trece gazul, pe rand,
prin pipeta a, pentru re/inerea acidului carbonic
9i b pentru absorhcia oxigenului.
Se introduce in pipeta de combustie c,
Fg. 132.
aproape 100 cm3 de oxigen pentru cca. 35 cm3 gaz (cantitaIile variaza
dupa natura gazului).
Trecand un curent electric prin firul de platina din pipeta c, acesta
se inroqte. Amestecul de gaze i oxigen din buretta este apoi introdus
in pipeta de combustie incet (10 cm3 pe minuta) 9i o combustie lenta
are loc.
Dupa ce pipeta c s'a racit, se mascara din nou volumul amestecului,
stabilindu-se contracciunea de volum.
Gazul se introduce in pipeta a i pierde acidul carbonic produs la
combustie.
Se stabilwe in acest fel:

1. Contracciunea totala de volum, masurata dupa combustie ;
2. Volumul de acid carbonic produs la combustie, stabilit prin absorbtie in hidrat de potasiu, din pipeta a.
Stiindu-se ea oxidarea metanului 9i etanului, decurg dup formulele
urmfitoare:
Emil Severin: PetroluI
www.dacoromanica.ro
22
338
CAPITOLUL X - GAZE $1 GAZOLINA
+ 2 02 = CO2 + 2H20
CH4
i C2116 + 3.5 02 = 2CO2
+ 3H20
i insemnnd cu X = metan i Y = etan, din ecuatiile urmatoare, calculam procentele in cari participfi ambii corpi, in gaze:
2X
X
2.5 Y = contractia total: vezi 1)

2.0 Y = volumul de CO2 produs: vezi 2).
Aparatul de Castro-Ubelohde. Determinarea hidrogenului, metanului i
a homologilor superiori, se face prin ardere de oxid de cupru. Intre bu-
retta de gaz i pipetele de

absorbtie, se AA intercalat
un tub de quartz cu oxid de
cupru. Inainte de fiecare operatiune, oxidul de cupru trebuete regenerat pe un curent
de oxigen.
Prima parte a analizei,
determinarea oxigenulu
bioxidului de carbune, hidrocarburelor nesaturate i a
oxidului de carbune, se poate
Fig. 133.
face intr'un aparat aparte

sau se amenajeaza aparatul
pentru operatiunea cornplecta. Restul de gaz pentru
combustie se diluiaza cu azot
i are loc o prima ardere la 270C, pentru hidrogen pana la volum constant. Contractia de volum indica direct procentul de hidrogen.
Arderea metanului i a homologilor sai se face la rou, deasemenea pAna
la volum constant. Crqterea de volum se multiplied cu 2 pentru determinarea hidrocarburelor superioare calculate ca C21-18. Prin determinarea
CO2 rezultat minus volumul calculat ca etan, rezulta volumul metanului.
Fraelionarea la temperaturd joasd ne da posibilitatea de a determina

si ceilelti componenti, cari prin metodele descrise znai sus erau inglobati
sub forma de etan.

Lichefiind Intreg gazul, separarea diverilor corpi este posibila din
cauza diferentei punctelor lor de fierbere.
La 760 mm. mercur fierb metanul la
160C ; etanul
89.3C ;
propanul
44.1C ; butanul normal la
30C ; izobutanul la
100C.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X - GAZE .51 GAZOLLNA
339
Aparatul preconizat de BURRELL, SEIBERT i ROBERTSON, este
aratat in Fig. 134.

Se foloseste aci lichefierea cu aer lichid in aparatul C si producerea
de vid prin pompa i.
Operatiunea este complicata, necesita distilari, condensarea distilatului si refraclionare. Pentru edificarea noastr asupra diverselor operaIiuni, dam in Fig. 135 o schema a etajelor multiple in cari are loc sepa-
rarea constituemilor gazului, la temperatura joasa.

Metanul separat conIine
urme de etan.
Butanul si izo-butanul
sunt, deasemenea, aproape
imposibil
de
determinat,
separat, pe aceast cale.

Analizarea prin aceasta
metoda necesit timp indelungat si este dificil de
operat.
Captarea gazului
Instalatiunile
pentru
captare au evoluat impreUna cu sistemele de extragere a IiTeiului si necesitatea utihzarii gazului.

In timpuri nu prea indepartate, gazul era privit
ca un produs far% importarrta economica si era lasat
sa se imprastie in aer,
F*g. 134.
constituind un pericol permanent al exploatarii. Atmosfera plina de gaze dadea prilej la numeroase
incendii, santeile produse prin manipularea instrumentelor rudirnentare
de extracciune fiind aproape de neevitat.
Folosirea parciala a energiei disponibile din gaze, a inceput odata

cu existenta motoarelor cu explozie in santierele petrolifere.
Ele se alimentau direct din coloana sondei, din care motorul respectiv
aspira, pe o conducta, cantitatea de care avea nevoie, ramnnd ca plusul
de gaze sa iasa liber in atmosfera prin gura sondei.
Sistemul de captare era deci foarte simplu. Capatul coloanei ce iesia
deasupra pamntului era perforat aproape de nivelul pamfintului, sau,
www.dacoromanica.ro
22*
340
GAZE $1 GAZOLINA
CAPITOLUL X
eitcodatii, chiar mai jos. La aceasta gaurA se ataa o conducta, prin care
Gazul initial
distilat
fractional la
- 185C
rezidiu
fractional la - I 85"C
pres. 2 mm
I
4,
Nit
distilal
'If
rezidiu tract. la - 185C
rezidiu distilat
5i 2 mm. presiune
Metan
azot
distilat
Rezidiu la - 140" C
pres. 3 rum
1
Distilat
Rezidiu
fractionat la - 150C
presume 3 mm.
Distilat
Rezidiu
kl,
tract. la - 138C
5i 6 mm. presiune
1
Distilat
Rezidiu
tract. la - 115 C
51
I mm.
fractional la
- 155C 5i 4 mm.
I
1
1
Distilat
frac! la - 140" C
51 4 mm.
Rezidiu
tract. la - 130" - 110"
I 30"C 51 0.1 mm.

4.
Distilat
Distilat
frac!. la -
Rezichu
Rezidiu
disMat
rezi.,
disti-
4,
din
tat
rezidm
Elan
tractional
la - 135C 5i
0 I mm.
Distilat
Propan
Rezidiu
Butan
Fig. 135.
motorist sondei aspira direct cantitatea de gaze necesar functionarii sale.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X - GAZE $l GAZOLINA
341
Intre sondfi 0 motor, pentru a evita aprinderi ocazionate de explozii

false, se montau, pe conducta aspiratoare, vase de fier, hermetic inchise,
umplute cu pietre sau coks, avand partea superioar construitii din tabla
sublire, pentru ca flacara i presiunea exercitata de explozia falsa a motorului sa nu se propage pana la sonda, ci distrugand membrana sublire
a vasului, sa-i faca drum catre atmosfera. Mai t arziu au fost montate
pe aceste conducte clape de relinere, impreunfi cu vasele de siguran/a
descrise mai sus.
Cu cat utilizarea gazului cretea

in importanca, cu atat mijloacele de
captare trebuiau perfecIionate.
Deosebim la captare, ca qi la exploa-
tarea IiIeiului, 2 mari grupe :

A) Grupa cuprinzand dispozitivele
necesare sondelor exploatate intermitent, prin lacarit cu lingura, piston 0
pompe canadiene ;
B) Grupa cuprinzand pe cele adaptate sondelor eruptive.

Grupa A). Gazul, in sondele exploatate deschis i intermitent, nefiind sub
presiune, trebuie aspirat cu un exhaustor
sau compresor, ca apoi sa fie impins
pe o serie de conducte catre diversele

puncte de consum.
Deobiceiu, intr'un punct central al
antierului petrolifer, se instaleaza o
staIiune cuprinzand mainile, care prin-
tr'un vas de vid 0 o serie de branamente de conducte aspira, din sonde,

gazul pe care acestea il pot furniza.
Sistemul de captare fiind deschis,
exista riscul de a introduce prin gura

sondei o cantitate considerabila de aer,
in conductele de gaz i, deci, de a mic-
Fig. 136.
ora capacitatea pentru transportul gazului, &and in acela timp posibilitatea

unui amestec explozibil, cu urmari destul de grave, la punctele de consum.
TendinIa este deci de a dispune de o aparatura, care sa inchida cat

mai bine gura sondei, pentru a nu permite aerului sa fie aspirat odata
cu gazul in conductele staIiunii de captare.
a) La sondele exploatate cu lingura se monteaza, deobiceiu, un dispozitiv dupa cum este infaIiat in Fig. 136.
www.dacoromanica.ro
342
Acesta se sprijina pe capatul coloanei sondei i se compune dintr'un

cazan cilindric A, care la partea superioara, central, pe axa coloanei,
se termina cu un tub F cu diametrul mai mare deck al coloanei. Capatul
tubului este astupat tot timpul cat lingura se afla in sonda, printr'un
capac, deobiceiu de lemn, cOptuOt pe faIa inferioara cu un material moale
prins de el cu nituri de arama. Capacul este gaurit pentru ca sa poata

permit& trecerea capatului conducator al lingurei. InalIimea cazanului A,
inclusiv tubul, este aleasa mai mare deck lungimea lingurei.

Capatul coloanei, din interiorul cazanului, este prevazut cu un capac
mobil B, care poate fi acTionat din baraca lucratorului, prin intermediul
unei serii de parghii.
Gaze le sunt aspirate prin conducta C, care este legata prin conducta
E i de coloana sondei.
Titeiul se scurge din cazanul A prin conducta D, care se terminfi in
recipientul de captare al Iileiului, sub nivelul acestuia, ap fel Ca sa f ormeze o inchidere hidraulica a parIii inferioare a dispozitivului.
Cand lingura se OM in coloana sondei, dispozitivul de captare este
inchis, prin capacul superior *i nivelul de lichid la capatul conductei de
scurgere D, iar capacul B este deschis. Gaze le emanate tot timpul cat
lingura se afla in sonda, sunt aspirate prin gura coloanei in Ieava E.
Cand aceasta este scoasa afara, se inchide gura sondei prin ma nipularea parghiilor capacului B i lingura se mencine in interiorul cazanului,
de aa fel ca sa nu se deschida capacul coloanei F. Lingura se las, apoi,
sa se sprijine pe fundul vasului A, sau capacul B, 1iIeiul se scurge in vasele de receplie, iar gazul adus odata cu IiIeiul este aspirat prin conducta C.
b) La sondele exploatate cu piston s'au adoptat, in ultimul timp, o
serie de dispozitive, din caH cele mai uzitate sunt aratate in Fig. 137, 138
i 139.
Pistonul antreneaza o cantitate mare de Iiiei, cu o viteza considerabilk aducand totdeodata, afara de gazul suspendat mecanic in Iitei i
tot gazul aflat in coloana sondei, in fa%a pistonului.
A fara de acesta, ulterior ieOrii pistonului din gura sondei, unneaza
o cantitate mare de gaze. In timpul insa, cand acesta scoboara care

stratul de ;46, nu pfitrunde in dispozitivul de captare deck o cantitate
de gaze relativ mica i anume aceia care scapa prin ventilele pistonului.
Neputand varia vidul pe conducta de aspiraIie, iar varialiunea cantitalii de gaze fiind considerabila intre micarea ascendenta ,i. descendenta
a pistonului, inchiderea vasului de captare trebuie sa fie cat mai perfecta.
Cantitatea de 1i lei extrasa fiind deasemenea apreciabila i. micarea
acesteia mare, aparatele de captare trebuesc sa acIioneze ca bune separatoare.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
GAZE V GAZOLINA
Dispozitivul dela Fig. 137
se compune dintr'un cilin-
dru de fier A de 18" 0,

fixat pe capatul coloanei
sondei si prevzut, in interior, cu un tub perforat
care permite pleiului antrenat de piston sa se scurg5 prin partea inferioar si
deschiderea de 10" 0, cfitre
vasele de captare deliIei.

0 conducta, cu inchidere
hidraulica,
face
legaturg
intre vasul de captare si

rezervoarele sondei.
Partea superioar a corpului A este cilindrul B de
diametru mai mare, cuprinzand :
1. 0 lentilfi C, de fontfi,
amortizAnd miscarea IiTeiu-
lui antrenat de piston ;

2. Un amortizator pentru socurile pistonului asvfirlit de presiunea gazelor
din sond, constituind inchiderea hermetica a dispozitivului ;
3. Un parapet din tabla

de fier E, care impiedeca
#ceiul de a fi antrenat de
gazele care sunt aspirate
prin orificiul F, &are releaua de conducte.
In Fig. 138, dispozitivul
este compus din vasul cilin-
dric A, montat pe coloana

sondei.
Prin tubul B, 1,4eiul se

scurge catre vasele de recemie si se inchide hidraulic aparatul.
www.dacoromanica.ro
343
344
CAPITOLUL X
GAZE V GAZOLINA
Partea superioara a dispozitivului se compune din %eava C, continuata prin leava perforata D. Un dop de bronz, perforat, pentru a permite trecerea cablului pistonului, inchide dispozitivul.
Teava D este imbracata cu o manta de fier F, de asa fel ca
gazele antrenate 'Ana acolo sa pont-a fi captate.
4
r.
Fig. 138.
Intreg dispozitivul se inchide cu un disc perforat. Aspirapa gazelor

se face prin orificiul G, iar un perete desparcitor H, in forma' de umbrelfi,
impiedeca piaturile de i.ei asviirlite la iesirea pistonului, de a ptrunde
in conductele de gaze.
Fig. 139 reprezint6 dispozitivul lag. DOM1ESCU. El se compune
din:
www.dacoromanica.ro
345
I. Rezervor A, destinat sa capteze /i/eiul 9i gazele, de o capacitate

suficienta pentru a inmagazina cantitatea adusa de o singura curs& a
pistonului. El este prevazut, la partea inferioara, cu o conduct& B, permiifind scurgerea Iii,eiului in recipientele sondei, iar la partea superioara,
cu o deschizatura C, pentru aspirarea gazelor in conductele respective.
Aceasta descbidere (C) este protejata de un perete H construit din tabla de
fier 9i aezat oblic, impiedecand ti4eiul de a fi antrenat in conductele de gaze.
2. Dispozitivul de inchidere hermetica
a rezervorului montat pe tubul D, care

este aezat pe capacul rezervorului A.
Acest tub are 0 rolul de a capta /iteiul
antrenat de piston 0 a-1 rasa A se scurga
in rezervorul A, prin cele 4 gauri ovale i
ce se anti pe capacul rezervorului, intre
acesta 0 tubul D. Inchiderea hermetic&
se face printr'un dop de bronz, in greu-
tate de cca. 70 kgr., gaurit in lungimea

axei, ca sa permit& trecerea cablului pis-
tonului. Dopul g rezida pe un scaun de

bronz b de ap fel, ca o etameitate perfecta sa fie asigurata intre cele 2 suprafete de contact. Totul este montat pe o
placa e, care asigura deasemenea inchiderea hermetica a tubului.
3. Dispozitivul pentru ghidajul pistonului, format dintr'un tub conductor
E, de un diametru egal celui al coloanei
sondei, pe aceia0 axa 0 fixat pe acoperiqul rezervorului. Acest tub este prevaFig. 139.
zut cu manpane de bronz.
Dopul poate fi scos prin partea superioara a dispozitivului, care este
acoperitti cu o placa de fier sau lemn captuOta cu un material moale.
Piesele compunand inchiderea hermetica nu pot fi deplasate nici de
piston 0 nici de presiunea gazelor sau chiar de o mica erupTie.
c) La sondele exploatate prin pompe canadiene, intermitenta este
data de pulsaliile pompei. In acest caz, captarea gazului se face direct
din coloana, ea fiind inchisa prin presse-toupe la capatul tijei pompei,
la ie0rea acesteia din coloana sondei.
Captarea se face printr'un sistem inchis 0 riscul amestecului cu aerul
13.
este neexistent.
Grupa B), col-gine toate dispozitivele utilizate la sondele in eruplie
0 cele exploatate prin aer comprimat.

www.dacoromanica.ro
346
La prima categorie de sonde, gazul se afla sub presiune mare (aceia

a stratului) si antreneaza -ci%eiul din stratul petrolifer catre suprafaIa,
prin miscarea produsa de depresiunea provocata la gura sondei. Capete
de eruplie rezistente, prevazute cu orificii de erumie, sunt montate pe
coloana. Detenta la iesirea gazului i /4eiu1ui din orificiul de eruplie
este mare, ca si cantitaIile de gaze si 14ei extrase.
In mod normal, vasele de separare si captare de gaze sunt construite
pentru o presiune de regim de maximum 2 atmosfere, urmand ca separarea intre gaze si 0%6
sa se faca la aceasta presiune.
Fig. 140 reprezinta un dispozitiv tipic american, SMITH, care se compune dinteun vas cilindric A, vertical, instalat langa sonda. Prin conducta B primeste
si gazele iesite prin orificiul de erumie. Conducta C evacuiaza gazele
pe la varful dispozitivului, dupa ce ele au fost

separate de 14ei, prin peretele separator D.
Iesirea lichidului se efectuiaza prin orificiul E
prevazut cu un dispozitiv de evacuare la nivel

constant. Un ventil de siguranIa i sticle de
nivel complecteaza armatura dispozitivului.
Un aparat pentru captarea gazelor la sondele eruptive din Romania este aratat de Fig. 141.
Cum actualmente majoritatea sondelor eruptive produc lei parafinos cu un punct de
congelare foarte ridicat, toate dispozitivele sunt
prevazute cu serpentina pentru incfilzire indi-
recta cu vapori de apa, avand duble intrari

pentru 4ei i gaze.
Separator Smith .
Fi g. 140.
Dispozitivul se compune dintr'un cilindru

vertical a di n fier, construit pentru o presiune
de proba de cca. 8 atm., si care se termina conic

la partea inferioara, prevazuta cu un orificiu de dimensiune mare, spre
a putea elimina cu usurinfa nisipul depus in timpul cur%irii. Serpentina
b permite incalzirea VIeiului, in jurul orificiului pentru evacuare c, a
carui conducta porneste chiar din mijlocul serpentinei. Orificiile d, diametral opuse, servesc la intrarea ieiului, in vasul de captare. Pereii
de proteclie e servesc ca o prima piedeca la antrenarea liteinlui prin gaze
catre partea superioara a dispozitivului. 0 serie de sicane f au aceeas
func/iune ca i palnia gaurita g.
La partea superioara a cilindrului principal, este montata o mica
coloana h de diametru mare, drept acumulator de gaze, de unde eva-
www.dacoromanica.ro
347
cuarea lor se face prin orificiul i. Doted
coturi din font& k permit montarea

ventilelor de siguran/. Nivelul lichidului in vas trebuete -Omit la limita
superioara a orificiului de ie0re, 0 este
controlat prin sticlele de nivel 1.
Vitezele de scurgere a gazului prin
asemenea dispozitive sunt considerabile
i antrenari de titei 0 chiar nisip pe-
I
i
-ri
1
Fig. 142.
trolifer patrund la distante mari pe conductele de gaze. Pentru a curaca gazul
de corpi licbizi 0 solizi cu mai mult

eficacitate, atat pe conductele de gaze
ale sondelor exploatate intermitent,
cat i a celor eruptive, se monteaza
deobiceiu dispozitivelor de captare In-
ca un separator,' care, cu mici variaiiuni, are forma aratata in Fig. 142.

Aceste aparate sunt simple vase
cilindrice, verticale, cari permit gazelor sa intre prin conducta a aproape
www.dacoromanica.ro
Fig. 141.
348
de fund 0 sa ias din vas dup ce au trecut prin sitele de fier c i prin
orificiul b. Scurgerea ieiu1ui, separat aci, se face prin orificiul d.
In mod normal, presiunea de 2 atm., meircinuta in vasul de captare
la sondele eruptive, se reduce, la ie0rea din aceste separatoare la cca
1 atm., i este suficienta pentru transportul gazelor la punctele de consum din apropiere.
In cazul in care gazul, fie ca trebuie transportat la distanIe mai mari,
sau este utilizat pentru extracTia liteiului din alte sonde dupa principiul extracOei cu aer comprimat este necesar ca vasele de captare
sa fie amenajate pentru presiuni considerabile.
Un sistem de captare pentru acest scop este aratat in Fig. 143.
Fig. 143.
El este intrebuinIat dupa G. I. M. AULD pentru sonde cu un raport

gaz/litei foarte mare 0 luereaza la o presiune de cca. 7 atm. Pozilia orizontala permite a se oferi separarii o suprafat mai mare ca in dispozitivele verticale.
Cilindrul A este impfircit in 4 parci prin bridele B i C, C, din cari:
B este plina iar C, C sunt gaurite la partea inferioara.
Ti/eiul patrunde prin Ieava D, in primul compartiment, ca sa fie
evacuat prin orificiul E. Aci se face separarea intre gaze 0 marea masa
de liei. Gazele, antrenfind licbid, tree prin Teava G, in celelalte compartimente unde, in urma miccarii incete din separator, depun IiIeiul pe
fundul acestuia, iar ele parasesc dispozitivul prin colectorul 11.
Tileiul separat in cele 3 compartimente, circuld prin gaurile bridelor
desparIitoare 0 se scurge catre rezervor prin -ceava F.
Aparatul intrebuin/at in America ar da rezultate satisfacatoare.
La sondele exploatate cu aer comprimat (sau gaz), extraqiunea efectuata printr'o erumie artificia1, prin faptul inlocuirii presiunii gazului
din stratul petrolifer, prin gaze sau aer pompat, se folosesc deobiceiu
aceleaci dispozitive de captare i separare, ca 0 la sondele eruptive, cu
singura deosebire ca presiunea menlinuta in ele este mult mai mica 0,
deci, aparatele sunt construite mai pulin rezistente.
Captarea gazului ffind de o importanca capitala pentru buna funclionare a conductelor de aspiralie i distribuire, cat 0 a IntrebuinVarii
gazului, ea trebuie executattt cu cea mai mare grija spre a evita un conlinut prea mare de aer, a perderilor de gaze, sau a obstruarii conductelor
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X - GAZE V GAZOLINA
349
cu lichid. Mijloacele technice pentru a putea preintfimpina acestea, depind,
in afar de cele spuse aci, de situaliunea local a fiecfirei instalatiuni

in parte.
Masurarea gazului
Pentruca voluinul unui gaz este in funqiune de temperatur si presiunea sub care se aflfi, in rnsurtorile de gaze, se uziteazfi reducerea
volumului la un etalon, reprezentat printr'un gaz sub presiunea de 760
mm i 0C temperaturfi.
Oricare ar fi procedeul de masurare, este uzitat ca volumul art fie
exprimat, prin transformare, in unitatea afatat aci. Calculul reducerii
unui volum de gaze este indicat in capitolul asupra inicrii gazului in
conducte.
Msurarea cantita;ii de gaze, scursd liber, in atmosfer, dintr'o sondfi,

sau la un capfit al unei conducte, se face printr'un aparat simplu, compus
dintr'o Teav de 2" care, la capkt,
se termin cu un disc, calibrat, fixat
pe dispozitiv cu ajutorul unei piese
CEi)
de legAtura. Tubul poseda o ramificaIiune, de care se ataseaza un manoFig. 144 .
metru cu ap, sau mercur. Discurile
sunt perforate 0 un asemenea dispozitiv este inzestrat cu o serie de placi
cu orificii de diferite dimensiuni, pentru determinari de diverse debite.
Din presiunea cetitfi la manometru i dupfi diametrul orificiului, din
tabelele de calcul (vezi WESCOTT Handbook of Casinghead Gas) se
deduce, direct, cantitatea de gaze. Greutatea specifica a gazului trebuie
cunoscuffi pentru aceste determin'firi.
Instrumentul descris se foloseste pentru gaze in cantitfiIi si la presiuni mici.
Anemometrul se intrebuinceazfi, deasemenea, pentru acelas scop. El
este un aparat compus dintr'o elice cu o transmisiune cu ro%i dinlate

la un cadran, pe care, dup tura/file elicei, se ceteste direct viteza gazului,
prin orificiul sondei sau conductei.
Din viteza cetit pe cadran i segiunea orificiului de iesire al gazului,
se determin cantitatea de gaze.

Mdsurarea in conducte inchise. Un gaz circulfind intr'o conductfi,
exercit pe pere/ii ei o presiune, care se numeste presiunea staticfi, iar
in miscare are o presiune care este egala cu aceia statick plus o cantitate
reprezentnd viteza miscarii.
Mfisurnd diferenIa acestor dou presiuni, oblinem viteza cu care
gazul circula prin conduct. Din formula :
V2 = 2 g. h
www.dacoromanica.ro
350
i in care:
V = viteza
Ii = diferenla de presiune.
Aparatul PITOT-OL1PHANT, Fig. 145 (dupa WESCOTT) se compune
dintr'un tub indoit in unghi drept,

aezat cu deschiderea in direclia cu-
rentului de gaze, la junaatatea diarnetrului conductei i fixat prin-
tr'un dispozitiv, pe conducta. Un

orificiu separat, sau adaptat chiar
acestui tub, permite determinarea
presiunii statice.
Atfit tublul indoit, cat i orificiul
al doilea, sunt racordate fiecare la o ramura a manometrului cu ap sau
mercur, dupa cum este aratat in Fig. 146.
Diferema nivelului, intre ambele coloane
de lichid, arat direct valoarea lui h.
Pentru msurAtori in puncte fixe pe conducta, autorul acestui capitol, a imaginat, dup
Fig. 145.
principiul PITOT, urmatorul dispozitiv (Fig. 147).
Fig. 146.
Fig. 147.
In conducta de gaze, perfornd-o, se monteazfi doufi Ievi, prima a,

prin care se ma'soarA presiunea static& 0 a doua b, indoita, pentru determinarea presiunii dinamice. Cum viteza gazului scade dela centrul conductei, atre periferie, orificiul Ievii b, este plasat la 1/3 din diametrul
conductei de gaze, acolo unde valoarea vitezei este mijlocie. Pentru calcul
se folose0e formula urmgtoare:
Q
= K. F. V2g. Vv
= 36 = constant, pentru insurarea vitezei
in care:
la ./s din
diametru
F = suprafaIa seqiunii conductei, exprimat in m2
v = densitatea gazului, aer = 1

h = diferema manometric-, in mm. coloana de ap
Q = m3 de gaze pe minut
www.dacoromanica.ro
351
sau, prescurtat:
Q = 159,46 x F x frx h.
Fiecare capt al conductelor, pentru mdsurat, este racordat la mano-
metru cu apa, cetindu-se direct, ca mai sus, valoarea lui h.

Masurarea prin discuri cu
Principiul este aratat in Fig. 148.
0 placa de fier, avAnd un orificiu calibrat este asezat pe conduct, deobiceiu intre dou bride.
Dacg gazul nu ar circula in conductd, ambele manornetre racordate
la orificiile conductei, ar arta aceeas presiune, iar la cel din mijloc, iichidul ar fi, in ambele branse, la acelas nivel. In miscare, diferema de
presiune statica intre punctul din

fa-p i cel din spatele discului, indic
pentru un orificiu dat, cantitatea de

gaze scursa din acel punct. Presiunea inaintea discului este mai mare
ca aceia dupa disc.
In mod curent, aceastfi diferen0
este exprimatk direct, in volum,
pe un disc inregistrator.
Fiecare disc poseda un coeficient,
dup diametrul gurii, cu care se

conteazA in calculul cantitaIii de
Fig. 148.
gaze scurse. Se intrebuinleazfi pen-
tru aflarea vitezei, formula fundamental a scurgerii prin orificii:
V = Cv
V2g.H
in care:
V = viteza in m/sec.
Cv = coeficientul orificiului
H = diferenla de presiune prin disc.

Aceste aparate se construesc azi pentru conducte de mice diametru,
presiune i pentru mice cantitaIi de gaze. Ele lucreaz cu exactitate suficientfi si sunt foarte mult uzitate in industria petroliferfi.
Literatura de specialitate (Id tabele de calcul pentru aparatele descrise aci.
Contoare uscate fi umede. Pentru gaze sub presiuni relativ mici, se
uziteaz contoare uscate, care sunt construite pe principiul anemometrului, cu palete turnate i transmise, prin roti dinIate, la ecran totalizator.
Contoarele umede sunt identice cu cele uzitate la instalaliunile casnice de gaz aerian si sunt intrebuimate pentru presiuni i cantitaIi mici.
www.dacoromanica.ro
352
Micarea gazului In condacte tii capacitatea acestora
Pentru calculul cantit/ii de gaze scurse pe o conducta, sau dirnensionarea conductelor in cazul unor conditiuni determinate, folosim formulele pentru presiuni inalte, sau joase.
I. Pentru primul caz, una din cele mai utilizate formule a lui WEYMOUTH, este:
Q = 502
[(13i2
L
1322) d311;-
G. T. L.
in care:
Q = cantitatea scursa pe conductS, in rn3 pe 24 ore, la 760

mm Hg *i + 15C
PI = presiunea initial in atmosfere absolut
final&
*
*
*
P2 =
d = diametrul conductei exprimat in cm.
502 = constanta formulei
G = greutatea specific& a gazului, aer = 1
L = lungimea conductei in kilometri
T = temperatura absoluta a gazului in grade C.
A
Fig. 149 (dup& WILKOX et BUCKNER), in unitati americane & posibilitatea determinrii grafice a cantitatii de gaz scursA in 24 ore pe o
conduct& data.
Formula Ledoux ia in considerare i coeficientul de frigiune al gazelor, in raport cu diametrul conductei. Cantitatea de gaze, scursA pe
conducte este exprimat& de:
d2 (pa2
Q=c
sXl
11
d ..-- 5
pe2)
Q2 X S X 1
1/ C2 (pa2
pe2)
i in care:
Q = cantitatea de gaze in m3/secunda
d = diametrul interior al conductei In metri
pa = presiunea iniIialA a gazului in atm. absolut
pe =
final&
s = greutatea specifica a gazului aer = 1

1 = lungimea conductei in metri
C = constanta formulei
c este variabil 0 in func-cie de temperaturA, presiune qi
coeficientul de fricIiune ).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
Mi5carea gazului in conducte
0 ... 0.
t
0.
SOO
K..,
0.
r23
to
29
(3
4,
-- ---
-n ,
,...
asa
4,6
250
..
SOO
-26
' t1
Soo
733
-23.
no
-25
zs _
20-
25
22
1.30
F. .
20
90
-,.
-20
20-
910
-23
23 -,
id oodus.Oin
I.
,.-
punstul 240 Gape. aka 1 se Srage

o lime la Mk dupa ana 2 care Lae oval
Vasa din acest pupa la reut oh
.6.
fa aka 6 Lae aka 7 la 16.40 SI 0 linie de la
400 'a
-20
20-
mast Fund la temperatura de sf f

061.
i-5..7
cr
.-
0:
la o5.dupi ana 4 Lae ana

Late
00
-I
-9
-
...
g
o
16
....
..,,,, .0
....,
11J
.
o53
IV
is
2 iieo
m pa,
16
:5
9.:
-6
8,-;
-7
1
7 -S
i
,
-6
6J
.=-'5
5A
".
_,0
ts
f:
,.._
k
9
.....q
03
7000
O '''
le
MI
Fa
......)
CO...
,._
30 T.
B.*
-, E
::: co
a., E
t
olo--,
S' 08
..-o
10.J.
SOO
eo
o..
ra .2,
;- 03
- 1000 S
,..
13 4
. 42
.s
.-- Oa
-J
- cu.c. ,6,
is -
..3
roo ,0
me aro
11
3-
.62
AV
.1
..
E
._
H.
6.
soma
r0
...3 ,o,
..:5 >
OL
eo
ol
0"
10
a.
TIT
3oe
.9.., i
4.3
3
--,
-0
2-
......
o-
r.'
,_
n o
1. 0
..94:
3.3
-61
500
..,,,,,, .rti
L:
crc-
600
ea
,
,5
-23S-
oo
R et
n -,
,,,,,
..
m..
tr'
7
300
000
\ \,
.,p5
-a
-.,
c
0
sa
..,
-., J
,. .
30
_a
;' I"I
35
Is
"-0.
ak
.2
'
21-
-0
acest pullet 0 iinie mengand

5 la osse.Apo. o
-o
ro
-3.
- 2s
tate in ordinca in care

?" ??. Se rOlOseSC -
so
43-
-16
cutoce pa el.
- '3 not...i dole cunt numero-
t.2I
"
*a
de 26.100 000 picloare
'
22,
....
t.
__
,6 a)amplycl .to'dat
: g toaa ; li 4o a
; GEks i 1. orF ;
eo molt
....
67
i. li
TTemperatura absplula a vial..

1.
24
-22
14
We (rasa la 80 mile pe
oo ana 10 Lae ana II la
so es Ion si scurgerea in
4.3 mania acestea este
Oreutatea Specs tc6nzigazuluo AerI
L. Langone., conduct-Co in mile
no
1 . diametral ciditalctp i
--04
,o
raesamea moLoata obsdute on punt. pe Id
P.
22
3-
" Is.n .din acest Gard
Q, .stto.,401-61),..d1
Q. Cant tales de gate scursa pe El in lace
la 61IF 5o pr owner. atm soo.o en.abs)
1c,
_.
dupa ana S Lae ana 9 la
M c batal'pe formola 1.Wo4.O00064

Gre'lea
-- to
3Il
gazului "as conductc
s'
-re
353
GAZE .$1 GAZOLINA
i a
Dupa. E H Wilma R.V. Buckner
000
ow
Malan
hows
c-
c cp .1
.9 . .4449
sa3
.
9o o
100
o
L
4.
....,..
o
6
BUtUregi 27I.931
Fig. 149.
www.dacoromanica.ro
23
354
CAPITOLUL X - GAZE .$1 GAZOLINA
Valoarea lui c la o temperatura medie anuala t = 12C este de:

c = 0,7874
To
X
A
Po
in care:
To = 273
po = 760 mm Hg.
Pentru calculul normal al cantitalii de gaze reduse la 0C i 760 mm

Hg presiune:
c =208
-,
VA
Coeficientul de fricOune 2, dup5. WEYMOUTH, se aline din formula:
2=
0,0084
I'Yd
In tabela urmtitoare sunt inregistrate valorile lui c i 2 pentru volumul de gaze redus la 0C, presiunea de 760 mm Hg., i diverse diametre:
Diametrul conductei
in rum:
.
50
60
70
75
80
90
100
125
150
175
200
225
250
275 .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
300
.
325
. .
.
350
375
400
425
.
.
450 . . . .
475 . . . .
500 . . . .
600 . . . .
a
0,02293
0,02158
0,02050
0,02003
0,01960
0,01885
0,01820
0,01689
0,01590
0,01510
0,01444
0,01389
0,01341
0,01299
0,01262
0,01229
0,01199
0,01171
0,01146
0,01124
0,01102
0,01083
0,01064
0,01002
c.
1374,3
1416,7
1420,4
1470,3
1486,2
1515,7
1542,1
1601,0
1649,7
1693,4
1730,7
1765,8
1796,5
1825,9
1852,5
1877,4
1900,7
1922,7
1942,4
1963,3
1982,0
2000,0
2015,8
2079,4
II. Pentru presiunea joasei, formula Ledoux este exprimath de:
Q=a
ds X h
st x
www.dacoromanica.ro
355
sau
Q2 x st x /
a2 x h
d =--
i in care:
Q .-_.-
cantitatea de gaze in m8/secunda
d = diametrul interior al conductei, in metri

1
= lungimea conductei in metri
st = densitatea gazului aer = 1. la temperatura conductei
h = diferenla de presiune la capetele conductei, in mm coloana de apa
a = constanta formulei:
3,058
V,
iar valorile pentru A se oblin din tabela dela pagina anterioara.

Formula Pole, pentru mi9carea gazelor la presiune joas, este reprezentata de:
Q=K
Xh
sXl
in care:
Q = cantitatea de gaze in m3/ora

d = diametrul interior al conductei in cm.
= lungimea conductei in m.
h = diferenla de pres. la capet. cond. in mm coloana de NA
1
=-- densitatea gazului aer = 1
K = constanta = 0.707
Formula LEDOUX pentru presiune joasa, din cauza descreqterii valorilor lui 1, pentru diametre crescande, & rezultate mai mari, la diametre mari, deck formula POLE.
Ambele formule sunt, practic corecte, cu atat mai mult cu cat in

calculul diametrelor conductelor, cantitkile scurse sunt luate cu oarecare aproximalie.
Calculul reducerii volumului de gaze la 0C qi 760 mm Hg. Pentru

a exprima un volum de gaze in unitate de masura constanta, se transforma volumul de gaze inteun volum etalon pentru temperatura de
0C i presiunea de 760 mm Hg.
8i atunci avem pentru reducerea volumului la 0C
V = Vo (I + at)
si in care:
273
0,00367
www.dacoromanica.ro
23.
356
CAPITOLUL X - GAZE ql GAZOLINA
V = volumul la temperatura tC
Vo = volumul la temperatura 0 C
t = temperatura gazului in C.
Atunci
Vo
/ + at
Aplicfind corectura barometrica, pentru o presiune normal de 760

mm Hg, avem:
V = Vo
/ + at
760
in care II este presiunea la care se afl gazul, exprimat in mm. Hg.

In formulele pentru
reducerea volumului de
gaz, la temperatur
presiune constant, nu se
sine seama de umiditatea
gazului, deoarece in calculele pentru miscarea
gazelor in conduct, diferenlele oblinute sunt
neglijabile.
Determinarea conina-
tului de gazolini
Dizolvare in ulei, dup
BURRELL 0 JONES se
determina in aparatul Fig.
150.
In vasul sferic b se
introduc 35 ems de ulei,

Fig. 150.
necesari determinarii. Pipeta a se umple cu mercur sau apa pentru complectarea volumului.
plin la robinetul c.
Din proba de gaze e se introduc, in buretta d, 100 cm3 de gaz. Se leag
apoi buretta cu vasul de absorblie a, prin intermediul tubului capilar g

si se introduce gazul, exact mfisurat, in contact cu uleiul. Se agit pipeta a 3 minute si apoi se ceteste in d volumul gazului rarnas dup6 absorMie.
Metoda aceasta nu da rezultate satisfacfitoare.

Un alt absorbitor, Fig. 151, construit de BURRELL 0 BIDDISON, ne dl
o metodd, similar absorbliei in instalaciunile mari, permilAnd oblinerea

de rezultate precise.
www.dacoromanica.ro
357
Aparatul este construit din cloud bucali de ;eavA de 4" a i b, legate

intre ele printr'una de 1/2" i printr'o serpentinA f de 1/4" Captul inferior
al Tevii de 1/2" se terminA in alta de 1. 1/4", prevazut cu Ufl rnic robinet.
Gazul intrA in partea inferioarA a Tevii a printr'o conductA ingustfi,
perforat. De comun se monteazA cel pulin 2 absorbitoare in serie.

Se umple aparatul cu cca. 1700 cm3 de ulei mineral, se face legAtura
intre Ieava superioar de 1/2" cu un contor de gaze i intre conducta care
conline gazul de analizat, cu intrarea de gaze din aparat.
DupA ce s'a stabilit i in acesta presiunea
conductei de alimentare, gazul este trecut prin
absorbitor. El ratrunde prin tubul a, serpentina
f i se spal in cele din urmA prin coloana b.
Tubul de 2" din interior servete pentru circulatia uleiului, iar serpentina pentru producerea
unui contact mai intim intre gaze i ulei.
Pentru determinarea exacta a cominutului
de gazolina din gaze, se repela operaIiunea,

variind temperatura uleiului i viteza de trecere a gazului, stabilindu-se totodat i condiiunile optime pentru absorbj,ia industrialA.
0 probA de cca. 400 cm3 din uleiul incArcat
cu gazolina, se inalzete intr'un balon ENGLER.
Distilatul each cu apA cu ghia (metoda A. S. T.
M.) se colecteazA intr'un cilindru gradat i distilaiiunea se continua* pAnA cAnd distilalia de
gazolinA a incetat.
Din cantitatea de gaze, temperatura i presiunea lor, i cantitatea de ulei introdusa in

absorbitor, se calculeal concinutul in gazolina.
Absorbitorul DYKEMA se compune clinteo
Fig 151.
leavA de 6" impArtit in 5 compartimente
separate a. Fiecare din aceste compartimente este prevAzut cu o intrare
de gaze de 3/4" b .1 cAte o ieire de 2" c, cari patrund pAn aproape de
fundul compartimentului a. La partea superioara a fiecArui departament
se aflA cAte o serpentind s, confecIionat din %my-a de 3/8", In care are
loc majoritatea procesului de absorblie.
Aparatul se incarcA cu ate 2700 cm3 de ulei mineral pentru fiecare
compartiment.
Calitatea uleiului este:
Greutatea specificg .
0,845
Punct initial de fierbere . .
230C
Viscozit ate
cca
www.dacoromanica.ro
1 5E
358
Lichidul de spalare trebuie sa fie in cantitate suficienta pentru ca

nivelul sau sa treaca in tubul c, cca. 50 mm peste marginea superioara a
vasului a.
Absorbitoarele se pot intrebuinla in serie, ate 3, sau toate 5 impreuna. Aparatul se complecteaza cu un contor de gaze.
Se leaga aparatul la conducta de gaze si se permite intrarea acestuia
On& la stabilirea echilibrului de presiune intre conduct& i dispozitivul
de analiza.
Fig. 152.
Se trece apoi un curent de gaze prin ulei.

Gaze le intrnd in aparat ridica nivelul uleiului
in coloana c i umple serpentina s. Ele sunt

constrnse a circula prin aceasta i prin partea superioara a coloanei, in care timp sunt
eliberate de gazolina.
Dupa terminarea absorbOei se scot pogiuni
egale din fiecare compartiment, din care,
Fig. 153.
dup.& amestec, o prob.& de cca. 400 cm3 este
supusa distilaliunii ENGLER, dupa cum am vazut mai sus.
Calculul gazolinei conIinute in gaze se face ca i la absorbitorul
BURRELL.
Absorbitorul NEWTON este un aparat, dupa cum arata Fig. 153 si este
compus dintr'o leava de fier (ca absorbitor) cu sifon, sticla de nivel gradata si un orificiu pentru patrunderea gazului.
Acesta este astfel construit ca, la presiunea de 200 mm. coloana de
apfi, sa permit& trecerea unei anumite cantitaIi de gaze. El se calibrea za
pentru fiecare aparat i constituie un contor pentru gazele introduse, clack'
se cronometreaza durata absorMiei.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
359
GAZE .$1 GAZOLINA
Pentru controlul presiunei de gaze, dispozitivul este prevazut cu un

manometru de apa.
Se introduc in aparat 125 cm3 de ulei mineral i se cetete nivelul
uleiului.
Dupa ce absorbIia este terminat, din diferema de volum a lichidului.
indicata de sticla de nivel, raportata la cantitatea de gaze introdusa in

aparat, se deduce conIinutul de gazolina.
Determinarea prin compresiune necesit o instalatiune mecanica mai
complicata. Deobicei, un agregat compus dintr'un motor
cu explozie, un compresor, un racitor i un acumulator,
este montat pe o platform& 11110bil. Apa necesara racirii este
corrtinuta intr'un vas, din care

circula prin racitorul tubular cu
ajutorul unei mici pompe centrifugale, antrenate de motorul agre-
II
LLT4-
fgatului.
Aparatele sunt construite pen-
tru o presiune de lucru de cca

30-35 atmosfere.
Fig. 154.
Agregatul fiind transportat la

sursa de gaze, care urmeaza a fi
cercetate, motorul este pus in
Fig. 155.
funcOune. Aclionfind asupra compresorului, acesta aspira gazul, ii masoara printr'un contor uscat i il comprirna in serpentina racitorului.
Gazul este separat de gazolina intr'un vas acumulator, la sfar0tul

sistemului. Un ventil reglabil, montat pe acest vas, permite evacuarea
gazelor sarace, precum i variaciunile presiunii de lucru.
Se lucreaza cu acest agregat, modificnd presiunea, pan& se ob%ine o
gazolina cu densitatea de 0,633-0,639.
Pentru stabilirea condiliunilor de lucru, intr'o uzink de desbenzinare
prin compresiune, se variaza presiunea dupa cum vom vedea la capitolul
respectiv i se determin& factorii optimi ai rentabilitafii.
Deterrninarea prin carbune activ este cel mai comod mijloc pentru stabilirea conlinutului de gazolina.
Aparatul imaginat pentru acest scop (Fig. 154, 155, 156) de G. G. OBERFELL consist& dintr'un dispozitiv, prin care un gaz (cu volumul masurat)
este trecut prin tuburi de metal care conlin carbune activ. Dup& ce carbunele din tuburi s'a incarcat cu gazolinfi, este pus intr'un aparat de distilaIie obinuit i incfilzit in contact cu glicerinfi. Gazolina distil i se recupereaza.
Aparatul de absorbcie cu contorul de gaze este aratat in Fig. 154.
www.dacoromanica.ro
360
CAPITOLUL X
GAZE s5I GAZOLINA
Tubul (Fig. 155) este confecIionat din metal i col-gine aproximativ

300 cm3 carbune activ, putandu-se incarca cu gazolina intre 10-120/0
din greutatea sa. Se intrebuinIeaza, de obicei, eke 2 tuburi in serie.
Curentul de gaz se introduce cu o viteza de maximum 10 litri pe minut.
Cantitatea de gaz ca i viteza de absorb-cie depind de calitatea gazului.

In aparatul de distilalie din Fig. 156, atat racitorul cat i cilindrul gradat
sunt racite cu apa cu gbia-p. Un tub de absorlqie este legat cu vasul de
recemie al gazolinei, pentru a recupera vaporii, cari eventual nu s'au condensat.
Circa 85% din carbunele imbogaIit se introduce in balon, iar
150/0 in tubul de absorbIie. Distilarea se

face cu 200 cm3 de glicerina. Mid ea este
terminatfi se adauga
carbunele din tub in

balon 9i se reia distila-
liunea pang and ultiFig. 156
ma gazolina a fost extrasa.
Greutatea specificii a gazului este un indicator prePos al conlinutului de

gazolina. Cu cat un gaz este mai bogat, cu atat densitatea lui este mai mare.
Neaparat ca numai cunoaterea greutaIii specifice a gazului nu este

suficienta pentru deterrninarea exacta a gazolinei din gaz. Cunoscand insa
relaIiunea ce exist& intre densitate i gazolina, aprecierea cantitaIii de

gaze i vitezei necesare la determinarile descrise mai sus, se poate face cu
suficienta exactitate.
Dam la pag. 361 un tablou conlinand datele, controlate, pentru
gazele din meoticul i dacianul din Romania.
Cum gazele din dacian conlin mult acid carbonic, se calculeaza densitatea gazului fara CO2 9i apoi se cetete pe tabela conIinutul in gazolina.
Pentru gazele din meocian, reducerea aceasta nu mai este necesara.
Tabela este prelucrata pentru gazele romne9ti dui-A H. P. WESCOTT,
Densitatea gazului la dacian este aceea rezultata din calcul, dupa

deducerea acidului carbonic.
Recuperarea gazolinei din gazele de sonde

Gazolina este conIinuta in gaze, in virtutea presiunei parVale a vaporilor s'ai, exercitate in amestecul de bidrocarbure gazoase, la presiunea
atmosferica.
www.dacoromanica.ro
361.
CONTINUTUL DE GAZOLINA. AL GAZELOR ROMANE$TI

Greutatea
ems gazolinh la 1 nis

gaze
specific&
aer = 1
Meotic
Greutatea
ems gazolin& la 1 ins

gaze
specific&
Dacian
aer = 1
Meotic
Dacian
0,70
86
129
0,84
203
304
0,71
94
141
0,85
212
318
0,72
103
155
0,86
220
330
0,73
111
166
0,87
228
342
0,74
120
180
0,88
235
352
0,75
128
192
0,89
244
366
0,76
135
202
0,90
380
0,77
143
214
0,95
442
0,78
152
228
506
0,79
160
240
1,00
1,05
0,80
169
254
1,10
635
0,81
179
268
1,15
696
0,82
188
2ea
1,20
764
0,83
195
292
1,25
826
570
Conlinutul de gazolina variaza, dela gaz la gaz, el ffind oarecum acela

pentru un strat petrolifer bine determinat.
Cum vaporii conlinuti in gaze constituiau un produs valoros, s'a cautat
ob%inerea lor in stare lichida. Prime le rnijloace intrebuin-cate au fost corn-
presiunea i rficirea, elementele ce stateau, logic, la indernana, pentru

lichefiere. Trebuiau atinse presiunile 0 temperaturile critice ale constituemilor lichizi.
Industria desbenzinarii gazelor s'a desvoltat, dup.& aceea, prin adaugirea spalarii cu ulei 0 a filtrarii prin absorban0 solizi.
Dupg metoda intrebuinlata, sistemele de desbenzinare se impart in 3
grupe distincte:
1. Compresiune ;
2. AbsorbIie
spalarea cu lichide ;
3. Adsorblie filtrare prin corpi solizi.
Fiecare din aceste procedee sunt de sine statatoare. Ele pot fi utilizate
0 in combinaliune intre ele.

Alegerea sistemului celui mai nimerit pentru recuperarea gazolinei
depinde, in primul rand, dupa cum vom vedea, de calitatea 0 utilizarea
gazului.
www.dacoromanica.ro
362
Importania la care aceasta industrie a ajuns, se poate vedea din faptul

ca in State le-Unite ale Americei, in anul 1930, s'au produs peste 500.000
vag. gazolina din gazele naturale.
ProducTiunea de gazolina a Romaniei a fost:
in 1927 de 18.370 tone sau 0,41% din produclia mondiala
* 1928 * 31.460 *
* 0,604
*
*
*
* 1929 * 52.360 *
*
* 0,81/0 *
* 1930 * 90.019 *
Statistica de mai jos (duprt Bureau of Mines) ne arata locul pe care

gazolina 11 ocupa in produclia totala de benzina in S. U.
Benzini de
Craking
Benzin. din
Iitel
1925
26,44
66 0/0
1926
31,3%
59,5/a
7,6%
9,2%
1927
30,7/0
59,6/0
9,7o/a
1928
32,6%
33,2%
35,9%
58"
9,4%
56,5%
10,10/0
52,781/0
11,4%
An u
1929
1930
Gaza lint
In Romania, dupa situa-ciunea de azi, raportul intre diversele benzine

se apreciaza din totalul benzinelor obIinute:
79% din li-cei ; 13/0 din Craking 9i 8/, din gaze.
Compresiune
Cel mai vechi mijloc pentru oblinerea gazolinei din gaze de sonde,
a fost compresiunea. Ea este 9i azi, in Statele-Unite ale Americei, foarte
mult uzitata pe 9antierele petrolifere, mai ales acolo uncle, gazul, sub presiune, serve9te 9i la extragerea titeiului prin eruplie artificiala (Air-lift).
Acest procedeu reprezinta peste 500/0 din totalul instalaIiunilor de desbenzinare americane.
In Romania, prima instalaIiune pentru recuperarea gazolinei din gaze
de sonde, a fost prin compresiune. NecesitaIile 9antiere1or noastre 9i lipsa
nevoei de a transporta gazul la distaho mari, transport care necesita

presiuni considerabile, au contribuit la abandonarea acestui sistem.
Pe de aka parte, disparicia aproape complecta a producIiunei de Iilei
din formapunea Daciana, 9i concentrarea exploatarii in Meocian, cu multe
gaze sarace, au conlucrat in mare masura la aceasta.
Gazul din Dacian, bogat in gazolina era un excelent material prim
pentru desbenzinarea prin compresiune, caci, cu cat un gaz con;ine mai
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X - GAZE .5.1 G.4ZOLINA
363
multi componenti usor lichefiabili, cu atfit conditiunile de separare ale

acestora sunt mai usoare.
Stim cd vaporii fiecarui corp au presiunea si temperatura lor critica
si Ca ei exercith intr'un amestec o presiune partial& egala cu tensiunea
vaporilor sai la temperatura data. Daca prin urmare comprimam un amestec
de vapori si gaze la o presiune anumit, presiunea unuia din componenti
corespunde cu cantitatea procentuala cu care el participa la acel amestec.
Cu alte cuvinte, daca am avea un amestec de gaze si vapori, in care,

spre ex., vaporii de pentan participa cu 15% in volum 0-1 comprimam
la 50 Atm., la temperatura de 90C, presiunea exercitata asupra pentanului
15 X 50
este de
100
= 7 atmosfere. La aceasta presiune si temperatura, el
se condenseaza.
Rezulta de aci ca pentru ca presiunea utilizata in desbenzinare sa fie

mai mica, trebuie ca gazul sa fie cat mai bogat in hidrocarbure lichide,
in stare normala.
Exista relatiune stransa intre temperatura si presiunea critica a vaporilor. Cum insa temperatura nu poate fi mult variata, presiunea este de
obiceiu elementul care joaca rolul precumpanitor in economia desbenzinarii gazelor.
Se face exceptie la aceasta numai in cazul and desbenzinarea gazului
este considerata ca o anexa a unei pompari la presiuni considerabile,

ceruta de necesitatea unei operatiuni pe santier.
Un gaz sarac, cu un continut mai mic de gazolina necesita o fort& de
compresiune mult mai mare cleat unul bogat, de aceea orice diluare a
unui aceluias gaz, prin aer, provoaca, afar& de alte inconveniente, la presiune constanta, un randament de gazolina foarte scazut.
Din faptul ea presiunea la care un gaz poate fi lichefiat este cu atat
mai mica, cu cat temperatura, in timpul compresiunei, este mai joasa,
a rezultat intrebuintarea la instalatiuni de compresiune, a racirei artificiale, de preferinta prin amoniac.
Complexul mare de hidrocarbure volatile continute in gaze si necunoasterea lor precisa in cantitatile in care participa la amestec, fac imposibil
calculul exact al presiunei si temperaturei necesare recuperarei gazolinei.
Pentru fiecare caz in parte, urmeaza a se stabili conditiunile prielnice si

economia sistemului preconizat.
0 serie de incercari, facute de autorul acestui capitol, asupra gazelor

din Moreni, vor elucida in parte conditiunile nimerite desbenzinarei gazelor
bogate romanesti.
Cautahd, in prim rand, a stabili influenta presiunei asupra recuperarei
gazolinei, s'a mentinut temperatura constant& (cat mai joasa) si s'a variat
presiunea.
www.dacoromanica.ro
364
CAPITOLUL X
GAZE .5I GAZOLINA
Gazul ales a fost relativ skrac, avfind compoziOunea urinktoare:

Densitatea (aer = 1) 0,75
100/0
Acid carbonic
Efect caloric
8800 cal/rn3
Acesta era gazul unei sonde a carei producOune de 1i Iei incetase.
Rezultatele incerckrilor fficute, cu un compresor transportabil, sunt
inregistrate in graficul din fig. 157.
Productia de gazolini in functliune, de presiune
TI-1
26
Tempera Gura constara+6C

Bensitatea gazului.0.73 (aer 1)
25
24
23
22
a.)
g 21
2 20
.o
ro
19
r_
cE 18
? 17
:fr 16
15
14
13
12
Ir.
11
10
LitRi pe
100 m.c.de gaz bogat,

Fig. 157.
Din aceast grafic rezult ca la temperatura de rkcire de + 6C, cantitatea de gazolink extrasfi cre9te simlitor intre 17 i 22 atm., iar de aci
inainte ea nu mai este in aceea9i proporcie fa-V de creterea presiunei utilizate.
La un gaz mai bogat cu caracteristicile:

Densitatea (aer = 1) 1,05
Acid carbonic
Efect caloric
15%
12.000 cal/m3
produs de o sondk din dacian, in plink producIie, s'a variat temperatura

/infindu-se constantk presiunea .1 rezultatele sunt fixate in graficul
din fig. 158.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
GAZE ,SI GAZOLINA
365
Se observa ca scaderea temperaturei dela 25 la 20C, nu influergeaza

asupra randamentului atat de mult ca Intre 15 0 10C 0 ca, in acest interval, augumentarea cantitaIei lichefiate se face in masura mai mare deck
scaderea temperaturei.
Spre a arata influeno bogaIiei gazului la condensarea gazolinei prin
compresiune, dam rezultatele oblinute la aceea9 presiune i temperatura,
la 3 gaze de caractere diferite:
Gazolina
Gazul
Densitatea
/0C1
1,05
0,80
0,73
15
9,6
10
Cu cat gazul a fost mai
Lt1160 ma gaz
46,0
25,7
8,7
D 15
0,6145
0,6549
0,6800
Producto de gazoling in Functdune de temperaGur5._
bogat, cu atat presiunea uti-
lizata a fost capabila a lichefia, la aceea temperatura, o cantitate mai mare

de gazolina i a cuprinde
corpi mai uori, densitatea lichidului ajungand pai
*C
25
Pres.constanti 26kgATAah
limit gazului.tos (Aer.1)

20
n& la 0,6145.
Neaparat
ca produse
Is
atat de upare, fiind foarte

volatile, transportul i de-
Ii
-i-
--+
pozitarea lor facndu-se cu
I
perderi mari, nu sunt dorite
40
42
43
44
39
45
46
47
43
49
iit,ri pe loore.e de qaz b9at
in industrie. Caracteristicile
Fig. 158.
marfei finale 0 condiPunile
de lucru studiate pentru fiecare gaz in parte, dau conditiunile de lucru
necesare instalqiunei proiectate 0 economia sistemului.
In linii generale, o uzina de desbenzinare prin compresiune este aratata
de schema din Fig. 159.
Un compresor C, cu doua etape, aspira gazul din qantier, sau il pri-.
mete dela staliunea de exhaustoare, prin filtrul de gaze K.
Cilindrul de joasa presiune 1 il comprima 0 il impinge in racitorul Rj.
Dupa racire, cu apa, gazul antrenand gazolina grea lichefiata la presiunea
joasa a acestei etape qi la temperatura apei de racire, intra in separatorul
10
41
Sj. Gazolina, in urma mirarii Incete din acest vas, cade la fund i este
pompata prin presiunea gazelor 0 mijlocirea pulsometrului P In rezervorul intermediar D2.
www.dacoromanica.ro
366
CAPITOLUL X
GAZE $1 GAZOLINA
Gaze le parasesc separatorul Si pe la varful acestuia 9i sunt aspirate

de cilindrul de presiune Malta, 2, al compresorului C. Comprimat aci, la
presiunea finala, 9i racit cu apfi, depune gazolina lichefiata in separatorul
Si, de unde ea este pompata prin pulsometrul P in rezervorul intermediar DI.
Gaze le, sub presiune Malta, parfisesc separatorul pe la viirf 9i sunt

reduse, printr'o valvii, la o presiune mai mica, sau sunt utilizate, sub
presiunea compresorului, pentru transport la distanO, etc.
Gazolina din DI 9i D2, unita, trece in rezervoarele mari de depozit.
Compresoarele utilizate in aceste instalqiuni, sunt: sau cu doua etape,
sau se intrebuinceaza compresoare independente pentru fiecare presiune
in parte. De obicei, primele, nu au un racitor separat pentru etapa joasa,
ci sunt inzestrate cu un racitor intermediar, asernanator celui uzitat la
compresoarele pentru aer.
Gat
I
S'
r---1ic
Di
Ri
--%
02
depozitare
Gat
Schema desbenzinrei min compremne
Fig. 159.
Gazolina ob-cinuta aci este pompata de un pulsometru direct la rezervor.
Un ventil de siguranIa este totdeauna montat intre cele doua etaje.

Compresorul trebuie sfi fie inzestrat cu dispozitive pentru inlaturarea
perderilor de gaze, din presse-toupe-ele tijei pistonului.
Foga utilizata de aceste ma9ini, raportata la gazolina recuperata,

indica intreaga economie a instalqiunei proiectate.
Reicitoarele sunt de construcIiune obi9nuita, in genere cu stropire de
apa. Materialul intrebuimat pentru confecIionarea lor trebuie sa fie rezistent, avfind in vedere presiunile mari la care se lucreaza.
Viteza in racitoare se men/ine, in mod curent, la cca. 18 m/sec., calculata pentru volumul gazului redus la 0C 9i 760 mm.
SuprafaIa de racire se calculeaza din temperatura compresiunei 9i

cantitatea de gaze 9i de gazolina recuperata ; caldura latent& a acesteia
fiind de 56 calorii/kgr.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
367
GAZE $l GAZOLINA
Separatoarele de gazoliai se construesc dup cum sunt aratate In Fig. 160.
Ele sunt simple vase de fier cilindrice, verticale, construite pentru

presiunea de lucru a compresoarelor.
Gazolina se sedimenteaa numai in virtutea vitezei reduse din aceste
vase, care, in mod normal, nu trebuie s depaeasca, pentru o bungt separare, 0,5 m/sec.
In cazul -and cantitfilile de gaze stint mari, pentru a nu fi nevoiti s
construim vase de mare diametru, care fatal vor trebui s fie confecIionate
==1:#
Pulsometru pentru Gazolini
Fig. 161.
din tabl de fier prea groasa, se monteazil

mai multe separatoare, in paralel, pentru
kpa
acela compresor.
Vase le posed- 4 orificii, din care prin cel
peparator
dela bazg se eliminfi apa condensaffi din

Fig. 160.
umiditatea gazului. Imediat deasupra este
ieirea gazolinei catre pulsometru. La partea superioarfi, se OA intrarea
gazelor reci, pe and cele desbenzinate paffisesc separatorul pe la vfirf.
Fiecare aparat posedfi, la ieirea gazelor sarace, un ventil de sigu-
ran0.
0 valvfi de reducere se afla pe conducta cornunA de gaze desbenzinate.
Pulsometrele din Fig. 161, sunt mici vase, in interiorul efirora se aflfi o
cupa oscilantfi In jurul unei pfirghii.
Pe conducta A patrunde gazolina In aparat i umple treptat cupa.
Aceasta, fiind plink oscileaza In jurul pfirghiei, deschide ventilul, iar
presiunea la care se lucreaz5 impinge gazolina care orificiul de ieire.
Cupa golindu-se, revine In poziiie normala i Inchide ventilul.
www.dacoromanica.ro
368
CAP1TOLUL X
GAZE $1 GAZOLINA
Aceste dispozitive sunt similare separatoarelor de apfi de condensa;ie,

dela conductele de aburi. Ele lucreazfi automat.
91
4-1
11/10
0
Akcs.
11111
111
11
rtaE3n n
,=Asx,
r='
II
0 instalafiune de cornpresiune construitfi in Romfinia este indicatfi

de Fig. 162 i 163.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
369
GAZE .F.I GAZOLINA
Trei compresoare i trei motoare electrice sunt montate in casa niainilor, in care un perete le sepal* pentru a evita o atmosfera incarcata cu
gaze in compartimentul motoarelor.
Gazele pompate din antiere, de exhaustoarele care le capteaza, sunt
aspirate de compresoare, dintr'un colector montat in faIa cladirii ma9inilor.
Compresoarele au un racitor intermediar celor doted etape i gazolina

recuperata aci este pompata direct de rezervorul de depozit.
=
061
wiE11171
i!
t;
Fig. 164.
de presiune inalta ale celor 3 compresoare pompeaza

conducta comund de colectare, din care este imparIit
in patru racitoare. Acestea sunt construite dintr'o serpentinfi stropita
Cilindrele
gazul intr'o
cu apa.
Apa de racire colectata in basenul de sub racitoare este pompata, de o
pompa speciala, la turnul de racire de ap.
Gazele racite con/inand gazolina lichefiata, sunt introduse in cele 4
separatoare, de unde gazolina este pompata la rezervor, prin pulsometrele
respective.
Gazul sarac ieit din separatoare i colectat pe o conducta, este condus
la punctele de consum.
Rezervorul de gazolina este construit ca montejus, pomparea gazolinei
fficandu-se prin presiunea gazelor sarace.
Instalqiunea comprima gazele dacianului din Moreni. Cfiteva din

rezultatele ob/inute sunt cuprinse In tabela de mai jos:
www.dacoromanica.ro
24
370
Ga
Densitatea
0,9850
0,9850
0,9880
zul
0/0 Aer
%CCP
11,5
13,0
12,5
12,0
12,5
Lt. gazolinii in 100 m3 gaze
2
6
10
13,5
44,1
41,5
39,1
34,0
26,0
Tabela confine rezultatele desbenzinfirei unui gaz de aceeas prove-
Fig. 165.
nien1,5, la temperatura aproape constant de 4- 13C si presiunea absolut
de 19 atm. Se observfi de aci influenla puternica a conlinutului de aer

asupra randamentului compresiunei.
Fotografiile din Fig. 164 si 165 inffi/iseaza interiorul casei de masini si
de separatoare din a doua staciune de compresiune construit in Romfinia.
Pentruca energia electric& nu era produs& in santier, compresoarele
erau cuplate prin intermediul unei transmisiuni principale, la motoare cu
gaze.
Uzina a fost construitfi pentru prelucrarea gazelor dacianului Moreni.
Absorbtia
Procesul de absorblie consist& in spalarea gazelor de send& prin lichid.
Se aduc gazele in contact intim cu mediul absorbant, in care timp acesta
se Mean& cu gazolina. Cand el este saturat, este incAlzit, gazolina distil&
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X - GAZE .5.1 GAZOLINA
371.
din amestec, este condensata i racit, iar uleiul reintra in ciclu dupa ce
in prealabil a fost racit.
Pentru alegerea lichidului absorbant, se are in vedere urrnatoarele
consider4uni:
a) Volatilitatea (punctul de fierbere) ;
b) Viteza de absorl4ie (timpul de contact) ;
c) Puterea de incarcare (capacitatea de absorb/ie) ;
d) Puterea de emulsionare ;
e) Viscozitatea ;
f) Punctul de congelare ;
g) Pre/ul.
In adevar, cu cat punctul de fierbere al absorbantului este mai apropiat
de al substanIei absorbite, cu atat perderile de absorbant sunt mai mari
la recuperarea acesteia prin distilaliune 0 separarea gazolinei de absorbant
mai dificila.
Daca absorbantul nu este capabil a se incarca in timp s curt, viteza
lui de absorb-0e hind prea mica i trebuind deci a sta in contact cu gazele
vreme mai indelungata, aparatele de absorb%ie capata dirnensiuni mari, vi-
teza de trecere a gazului prin ele trebuind sa fie mica, iar suprafeIele de
contact intre gaze i lichid devin foarte mari.
Cand insa timpul de absorb%ie este scurt, apara tele sunt mai putin
numeroase i de dimensiuni mult mai mici.
Puterea de incarcare sau capacitatea de absorblie a mediului absorbant,
determina deasernenea dimensionarea aparatelor de spalare, caci ea fiind
mare, cantitatea de lichid este proportional mai redusa i suprafa/a de

contact devine mai mica, iar la recuperarea gazolinei consumul de energie
este mai redus, trebuind sa se incalzeasca o cantitate de lichid mai mica,
pentru ace1a9 scop.
Absorblia este determinata de tensiunea de vapori. Ea are kc pana

cand se stabilete un echilibru intre presiunea parIiala a gazolinei aflatoare in soluTia mediului absorbant 0 presiunea parliala a ei in spaliul
de vapori. Daca presiunea parciala in starea lichida este mai mica deck
acea in stare de vapori, absorlycia continua, 'Ana cand echilibrul s'a stabilit.
Emulsiunile reduc puterea de absorblie a lichidului i daca acesta

inclina a se emulsiona uor, intrebuin/area devine anevoioasa, lichidul
fiind in contact cu apa, atat in timpul distilaciunii cat 0 la spalarea gazului
(umiditatea acestuia). CondiOunile prielnice emulsionarei sunt intotdeauna
prezente.
Valoarea de procurare a absorbantului joaca un rol important, caci

prin antrenare mecanica cu gazul 9i prin distila/iunea gazolinei, perderile
de lichid sunt apreciabile i, la un pre% ridicat, inlocuirea lui marete
costul de revenire al gazolinei recuperate.
www.dacoromanica.ro
24*
372
CAPITOLUL X
GAZE I GAZOLI NA
Procesul de absorb/iune este continuu, i ideal in momentul cnd

posed6m un lichid absorbant cu putere mare de incarcare. Pk& azi nu
s'au intrebuiff/at cu succes, ca absorbanli, decfit motorina (Mineral SealOil) i tetrahidronaftalina (Bregeat).
Modul de funqionare al instala/iunilor cu aceste lichide este foarte
asemntor i le vom descrie mai jos.
Absorblia in ulei este intrebuinlatA foarte frequent in S.-U., iar in
Romania nu exist decat cloud instalqiuni de acest fel, la Cfimpina i
Gura-Ocni/ei.
Lichidul intrebuin/at pentru asemenea opera/iuni, in Statele-Unite

ale Americei, este numit Mineral Seal-Oil, o motorind upar, oblinut
din partea finala a petrolului i motorin, avfind urmtoarele caracteristice :
ant
Cr.
dna
Ra
Rd.
41Re
Schemi pl.o injtalalie deo aborbtle prin
Fig. 166.
Densitatea
Viscozitatea
0,820
1,4
0,840
1,5E/35C
120C
Punctul de inflamabilitate . .
360C.
2600
Distila/iunea intre
Frac/iunea aceasta, de obiceiu, se rafineazA cu acid sulfuric i hidrat
de sodiu, inainte de intrebuimare. Determinarea puterei de emulsionare
este o condiliune principal la intrebuinlarea uleiului.
Procesele de absorbtie .1 recuperarea gazolinei au loc, in linii generale,
intr'un dispozitiv dup Fig. 166. Construc/ia aparatelor variazA adesea.

Gazul, pompat dela antier, intr pe o conducta la baza turnului de
absorb/ie Co i se ridica in aceasta coloank ca s o praseasca, desbenzinat,
pe la vArful ei. Uleiul intr.- in Co la partea superioar5 i curge ctre baza
coloanei, pe o serie de icane, spalnd in contra-curent gazul bogat.
Numrul de coloane i aranjarea lor in serie, sau paralel, depinde de

cantitatea i calitatea gazului.
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL X - GAZE I GAZOLINA
373
Viteza gazului, insa, este men/inuta aproape intotdeauna la cca. 0,4

in/sec., calculata la sec/iunea fiber% a coloanei.
Uleiul incarcat cu gazolina paraseste coloana de absorb/ie Co, pe la

fundul ei, si este pompat automat, prin presiunea gazului, de catre pulsometrul P in rezervorul intermediar Re.
Vaporii de gazolina degaja/i aci sunt condusi, prin ventilul de sigurania
montat pe rezervor, catre compresorul K, unde sunt comprima/i i reciti.
0 frac/iune de gazolina usoara este recuperata in acest sistem de compresiune, fiind depozitata in rezervorul D.
Uleiul irnbogalit prin gazolina extrasil in coloana i depozitat in rezervorul Re, este pompat pe varful coloanei aparatului de redistilare Rd.
El este, in prealabil, preincalzit in schimbatorul de caldura Sc, prin uleiul
cald, care a pierdut gazolina in aparatul de distila/iune.
Gazolina rectificata prin coloana aparatului, este condensata prin

condensatorul Cu, separata de apa provenit din condensarea vaporilor
de apa direc/i, introdusi in aparatul de rectificare, printr'un vas florentin,
este racita in racitorul Ra i depozitata, impreuna cu gazolina provenita
din compresor, in rezervorul de depozit D.
Opera/iunea aceasta este cornplectata prin: filtre pentru gazele bogate
si sarace, pentru a impiedeca intrarea in aparat a /i/eiului i nisipului
antrenat de &are gaze si pentru separarea uleiului antrenat de gazele
sarace care pargsesc absorbitorul, de separatoare de gaze in conductele
de gazolina, de aparate pentru automatizarea circulaiei lichidului absorbant, pulsometre, termometre, contoare, etc.
0 asemenea instalalie con/ine, cu alte cuvinte, toate dispozitivele
auxiliare necesare unei perfecte automatizari a sisternului de circula/ie
continua.
Absorbfia. Temperatura in coloana este men/inuta cat mai scazuta,

puterea de absorb/ie a uleiului fiind mai mare la temperatura joasa.
20C. Neapfirat c temperatura depinde
de felul instala/iei (suprafa/a de racire a racitorului de ulei) i apa disponibila. Sunt unele instalqiuni care se servesc de rficire artificiala prin
arnoniac sau bioxid de sulf.
Gradul de satura/ie al uleiului in gazolin i cantitatea de ulei necesara
depind si de presiunea la care se lucreaza.
Normal, absorly/ia are loc la 15
Cu cat presiunea de lucru este mai mare, en atat saturalia este mai
ridicata i, deci, i cantitatea de lichid intrebuin/at in instala/iune, mai
mica.
DYKEMA arata in tabloul de mai jos cateva date ob/inute in aceast

privinO, in instala/iunile similare in S.-U.:
www.dacoromanica.ro
374
CAPITOLUL X
Presiune Atm.
GAZE .5.1 GAZOLINA
Saturatia
Cantitate de ulei
In litri pentru 1 m3 gaz 1.4 volum
1,7
1,7
1,7
0,34
20 cm3
2,55
5,35
6,30
6,60
2,50
2,10
4,00
6,50
5,00
0,80
0,50
0,66
0,35
2,77
2,40
0,67
0,67
9,35
12
12
12,6
10
Gazolina continua' la
1 ma gaze
27
37
23
67
50
26
43
470
Curbs de absorbtie a uleiului pentru gazohna
1111111111MMMIIIIMMIMI
1111111111111
11111MIIIN
0111MIN111111111111
11111111
11111111IIMII
111
111111111
11111111111
011MMI11111111111111
1111111111MMIIIIIIMMEMINIIIIIMMUMM
MIIIMMIMMIIMIIIM11111111111MMIIIIIMMIN
IIIIMINIMMIIIMIMMI1111111111
011111111MMEMIMMIIIMIMIIIN
IIIUIMMMMMMIII1lM
1111.111111111.1111111.11.M.
IIIMOMMg%1111
IMMIIMEMEN1111MMENNE
INI10.111111111
MIIIIIMMIIIMOMIIMOIMMIII:51
1111111111621111
11111111MMIIIIIMMM1011111111MMEMEMMI
111021111om
25
50
75
100
% recuperate din tobalul 9azolinei

dup5: Burrell
._
Fig. 167.
La presiunea atmosferica capacitatea de absorblie a uleiului este foarte

redusa i este exprimat de BURRELL in graficul de mai sus.
Rezulta de aci ca pentru a extrage 900/0 din gazolina conIinuta intr'un
gaz, gradul de saturwcie al uleiului nu corespunde nici la o zecime de pro-
cent din volumul sau.

Puterea de incarcare a uleiului depinde insa i de calitatea gazolinei
extrase. Cu cat aceasta are o densitate mai mica, deci cu atat tensiunea
vaporilor sal este mai mare, cu atat putinca de absorblie a lichidului este
www.dacoromanica.ro
375
CAPITOLUL X - GAZE .51 GAZOLLVA
mai redus a. Un ulei nu se poate incarca folosind maximul sau de capacitate

de absorb /ie, deck cu o gazolina de densitate relativ mare.
Pentru fiecare instalaliune in parte, dupa

calitatea gazelor disponibile si condi/iunile lo-
G'l
cale, trebuesc stabilite, pe baza de incercari :

cantitatea de ulei necesara, presiunea de lucru ;
in rezumat, modul cum instalgiunea va trebui
construita.
Coloanele sunt, de obiceiu, construite din
fier in forma de cilindri verticali, a caror inal-
/ime depinde de timpul necesar contactului

intre gaze si absorbant. Pentru a mari suprafaTa de contact, se introduc in aceste aparate
Fuzz parte-it:,
Gat
Rbsorbitor orizontal
Fig. 170.
3at.
diverse sicane, avand si scopul unei repargii

cat mai uniforrne a rnassei lichidului de spalare.
Se intrebuigeaza, in acest scop, inele Raschig, confec/ionate din Ieava de fier sau terracotta. Spirele multiple Bregeat, sunt de asemenea utilizate. Aceste sicane sunt montate
de obiceiu in grupuri asezate pe placi gaurite
AbsorbiLor.
Fig. 168.
dupa cum se arata in Fig. 168.
Diverse instalgiuni, in loc de material

rnarunt, intrebuirrteaza placile Foster sau placi
simple de lemn.
Sicanele Foster sunt construite dintr'o
serie de foi de gel, rasucite in jurul unui

centru comun si separate intre ele printr'o
icane din lemn.
Fig. 169.
foaie plana de gel.

Placa este strapunsa in la/ime de doua bare de fier asezate in unghi
de 900 pentru a-i da o rigiditate mai mare si usuriga la manipulare,
in timpul montarei.
Placile de lemn se compun din sipci cu seciiunea triunghiulara.
www.dacoromanica.ro
376
CAPITOLUL X
GAZE .$ I GAZOLINA
Ele sunt aezate, de obiceiu, unele faVa de altele cu ipcile in unghi de

aproximativ 30, pentru a devia pe cat posibil curentul de gaz.
Coloane orizontale sunt intrebuinote mai rar pentru absorblie. Figura
170 indica schematic un asemenea aparat.
Numarul coloanelor i dispoziia lor, in serie sau paralel, depinde,

dupa cum am aratat mai inainte, de cantitatea i calitatea gazului.
Lichidul se introduce pe la partea superioara a aparatului, avandu-se
grije ca distribuirea lui deasupra icanelor sa se faca cat mai uniform.
Distribuitoarele de lichid sunt de obiceiu formate dintr'un colac de oava
perforata, cu gaurile in zig-zag, deasupra icanelor.
Diametrul distribuitorului este, in mod obinuit, jumatate din acela
al coloanei.
Absorbantul este in
Vaporo
parte antrenat din co!calla prin gazul sarac

ce o parasete pe la varful ei i perderile totale
de lichid se cifreaza, la o
111
astfel de instalacie, la
1-2/a din cantitatea in
Ulu
li
Rbur Indored
111......7
PITIMM111Iifil
pamil111171
II
II
1!
Ilbur durect
wii
circulatie.
Temperatura in timpul absorbliei este men-
/inuta intre 15-20C i

pentru acest scop, daca
temperatura gazului bogat este ridicata, se intercaleaza pe conducta
respectiva, inaintea absorbitorului, un racitor
de gaze.
Aparatele de distilatie
Dispozitiv de distilays
Fig. 171.
au sarcina de a elimina
gazolina
regenerand uleiul. Vaporii de apa direci
prin caldura,
indireqi sunt agen/ii termici
De obiceiu aceste aparate sunt caldari cilindrice orizontale in care

uleiul imboga/it, intrand prin partea superioara, se impr4tie pe o serie
de tavi, care sunt incalzite cu aburi introdui intr'o serpentina. Uleiul,
pe masura ce curge din tava in tava, pierde din gazolina acumulata, iar
ultimele resturi ii sunt degajate prin vaporii de apd direci ce sunt introdui, printr'o Ieava perforat, la fundul vasului.
www.dacoromanica.ro
377
CAPITOLUL X - GAZE $l GAZOLINA
0 coloana, incfircat cu bucrqi de
Vapor.'
lea.* inele Raschig, sau un material asemanfitor,re/ine uleiul antrenat de vaporii

de gazolin i ii lasa numai pe acetia
s praseasca dispozitivul de distilqie,

pentru a trece prin condensatoarele i
facitoarele respective.
Ca aparate de distila/ie se intrebuin/caza i coloane cilindrice verticale, urn-
plute cu un material mrtrunt, ca i coloane de absorb-lie.
Fig. 172 reprezina un dispozitiv de

acest gen.
Uleiul bogat este introdus printr'un
colac de /eavd perforath la jumal atea
Distribuitor de abur si u lei
inal/irnei
turnului. Acesta
primete pe la fund vapori

de ap direc/i, de asemenea
pe 0 Ieava perforata.
Uleiul, curgfind peste 0canele din coloank este incalzit de vaporii de apa direcii ; gazolina care este degajatk ridicndu-se in stare
de vapori in coloan, se sepa11 de uleiul antrenat, prin mijlocirea icanelor cominute in
Distilatior verbical
partea superioar a coloanci.

Fig. 172.
www.dacoromanica.ro
378
CAPITOLUL X - GAZE .5I GAZOLINA
Cantitatea de caldura necesara distilatiunii gazolinei depinde de gradul

de satura/ie al uleiului si variaza cu felul instalaIiunii. Ea se poate calcula
cu usurinla stiind ca:

gazolina are cfildura specific& de
*
o
*
*
uleiul
iar cfildura latent& a gazolinei este de
0,58 Cal.
.
0,50
56
*
*
Cu cat uleiul a fost mai putin saturat, cu atat cantitatea de caldura

necesara distila%iunii, raportata la gazolina, este mai mare.
In uzinele in care se intrebuinTeaza pompe cu aburi pentru manipularile interne diverse, se folosesc pentru distilarea gazolinei vaporii de apa
venind din acestea, diva' ce au fost, eventual, supra-incalziIi.
Fig. 173.
Vaporii de apa sunt procura/i de caldari care alimenteazfi in acelas

timp si pompele instalaIiunii.
Schimbtitoare de ceildura sunt montate, pentru economia de combustibil,
intre uleiul cald degajat de gazolina si care paraseste aparatul de distila-cie si uleiul bogat care a parasit turnul de absorb/ie. Ele sunt construite
in mod obisnuit, ca racitoare multitubulare.
Reicitoarele instalatiunei servesc racirei uleiului desbenzinat si gazolinei
recuperate. Construe Oa lor este normal.
Instala-ciunile de desbenzinare prin ulei sunt foarte raspandite in

State le-Unite. Se folosesc fie singure, extragand gazolina direct din gaze,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
379
GAZE $1 GAZOLINA
sau in combinaIiune cu uzine prin compresiune, dupa cum se va vedea

mai departe.
Sunt introduse, cu predilecIie, in rafinerii, pentru recuperarea vaporilor de benzina degajali la distilaIiunea ii/eiului, la Craking sau in timpul
depozitarei produselor ware.
In fotografia Fig. 173 se poate vedea o asemenea instalaIiune, aflata in
funcOune intr'o insemnata rafinerie din California.
Instalaliunea strange
Rbsorbtie de gazolina in tetralin5
vaporii, aspirandu-i cu un
exhaustor, i comprimaIi la
2,5 At. sunt spalqi cu motoring'. In loc de ulei se intre-
moo
buin/eaza, pentru absorbPe, o benzina grea a carei

densitate scade in urma
spalarei amestecului de gaze i aer, aa fel ca o redistilare nu mai este necesara.
Benzina rezultata se
utilizeaza direct pentru
combustie in motoare.
Procedeul Brigeat. Ca i
procedeul de absorlytie cu
ulei mineral, rezida in spa-
larea gazului prin lichide.

Lichidul intrebuinIat de
Bregeat a fost la inceput
Kresol-ul produs al distilarii carbunelui de piatra
iar in urma Tetralina.
900
E100
700
OP:
*4 600
a,
sea
a)
A111111
cD
KO
AIPP"
2. 4.
10
12
14
is
tit To
24 26 2g ga
Incarcarea rnaximA in procente greutatie
IntrebuinVand Kresol-ul
dupe Veissenberger st Schuster.
la spalarea alcoolului, eteFig. 174.
rului i hidrocarburelor alifatice, WEISSENBERGER i SCHUSTER a putut face observa/iunea ea' ac-
Iiunea de spalare pentru primul grup este mai eficace deck pentru cel din
urma.
Corpi cu caracterul fenolilor au o mai mare afinitate pentru alcoli,

eter, cetone, etc., (formand cu ei legfituri moleculare, uor de desfacut.
prin caldura), deck pentru vaporii hidrocarburelor de ordinul benzinelor.
Kresol-ul a fost, in consecini,a, Orbit pentru recuperarea gazolinei i

inlocuit cu Tetralina. (Tetrahidronaftalina).
www.dacoromanica.ro
380
Materialul de care se serveste la instalaiiile de desbenzinare are caracteristicile urmatoare:

Densitatea
0,975
Punct de fierbere
2000-2100
(4/, inainte de 205
* 207)
90%
a
Caldura specifica
Punct de congelare
Viscozitatea
0,55
32
1
Na..poe
,Schema dispozitivulu;Bregeat'
Fig. 175.
Atat tensiunea de vapori, cat si viscozitatea, constitue un avantaj

fala de uleiul mineral.
Puterea de absorblie a Tetralinei pentru gazolina, este redata de

WEISSENI3ERGER 1 SCHUSTER prin graficul Fig. 174.
De ad nu rezulta insa, ca, practic, saturalia indicata se poate menIine

pentru recuperarea a 100/0 benzina In amestec cu aer sau gaze indiferente.
Aparatul intrebuinIat pentru desbenzinarea gazelor este aratat in

Fig. 175.
El se compune din 3 par-0: absorb-Oa, distila/ia i rectificarea.
Spalarea gazului se face in 3 grupe de turnuri de absorblie, fiecare

grup compunandu-se din mai multe elemente, numarul lor variind cu
dimensiunile instalatiunii.
Turnurile sunt construite din fier, de obiceiu in dimensiunile 0,6 m. 0

si 9 m. tnSl%ime, fiind imparIite prin rosturi de lemn in 9 etaje. Fiecare
etaj este umplut cu spire, tip Bregeat, pentru marirea suprafetei de con-
www.dacoromanica.ro
381
tact intre gaze si tetralina. Spire le sunt confectionate din sarma de fier
sau aluminium, rasucita in forma de spirale multiple.
Gazul primit dela santier este impins printr'o serie de separatoare A,
pentru a fi separat de impuriati (i%ei i nisip) apoi este trecut printr'o
conducta centrala in prima grupa de absorbitoare E.
Spalarea se face intr'un curent contrar de tetralina, trecand tretalina
cea mai bogata in gazolina, in contact cu gazul proaspat.
Gazul bogat trece succesiv prin grupele de turnuri 1, 2 si 3, iar tetralina
este pompata Inc epfind din turnurile 3, 2 si apoi I. Pomparea tetralinei

se face cu ajutorul pompelor centrifugale G.
Viteza gazului se mentine in timpul operatiunei sub 0,5 m/secunda,
perderea de presiune fiind pentru un grup de turnuri, la aceasta viteza,
cca. 800 mm. coloana de apa.
Gazul desbenzinat trece apoi printr'un separator I uscat sau umed,
in care pierde tetralina antrenata din turnuri.
Absorbtia se face la temperatura joasa (cca. 20C), iar incarcarea tetralinei pentru o buna absorbtie nu trece de 30/0 in volum.
Absorbantul incarcat cu gazolina este pompat printr'un schimbator

de caldura A multitubular, la presiunea de 2 Atm. Aci el este incalzit in
contra-curent cu tetralina calda, care a parasit aparatul de distilat.
Tetralina incarcata cu gazolina se incalzeste in acest aparat pana la
120C sub presiunea pomparei (2 Atm.).
Tetralina desbenzinata paraseste schimbatorul de caldura cu 30C,

urmand ca apoi sa fie facia pana la temperatura absorbtiei (20C) prin
racitorul K.
Tetralina bogata intra apoi in evaporatorul C format din diverse tavi,
pe cari aceasta curge succesiv incepand dela cea mai inalta. Fiecare tava
confine o serpentina pentru incalzirea indirecta a lichidului, pana la
160C.
In timpul distilaiei, vaporii de gazolina antreneaza i lichid, care

este separat, in parte, in coloana D. Vaporii tree prin deflegmatorul E,
sunt rcii in racitorul F, i gazolina bruta trece prin vasul florentin G 9.1
laterna H catre rezervorul I.
Produsul astfel obtinut confine Inca 5-10% tetralina. Pentru a fi

curatata complect, este supusa unei fractionari in aparatul N 0, construit ca o obisnuita coloana de rectificare.
Aci gazolina pierde ultimele resturi de tetralin
i capata forma comer-
ciabila.
Acest procedeu este putin introdus in industria gazolinei naturale,

intrebuintarea lui fiind mai mult raspandita la recuperarea vaporilor de
benzina, din amestecurile cu aer, in industria ce se serveste de benzin& Ca
solvant.
www.dacoromanica.ro
382
CAPITOLUL X - GA2E .$1 GAZOLINA
Adsorbtie
Prin adsorblie se in/elege, spre diferen/iere de absorb0e, relinerea
vaporilor de catre un corp, prin ac/iunea suprafe/ei porilor sai.
Carbunele activ (sau activat) i gelul de silice, corpi prin excelenta
cu porozitate mare, dispun de o suprafa/a imensa a porilor capilari i sunt
capabili, prin aqiunea acesteia, sa relinfi dintr'un amestec de vapori i
gaze, o cantitate importanta de vapori cari, in stare normala, sunt lichizi.
Actiunea suprafe/ei capilare nu este bine cunoscut, insa se presupune
ca are loc, in timpul adsorbliei, dou fenomene distincte:
1. Forma/iunea unei pelicule de gaz pe suprafa/a porilor ;
2. Adsorb/ia datorita atrac/iunii capilarita/ii, in care timp are loc i
condensarea vaporilor in capilara.
Adsorb/ia inainteaza pang and se stabilete un echilibru al lichidului
in capilara, care are loc atunci and tensiunea vaporilor lichidului condensat, in aceasta, este egala cu presiunea parciala exercitata de vapori
in amestecul gazos.
Cum gama de hidrocarbure, cominute in gaze, este foarte mare, incepand cu metanul, este dela sine inceles Ca porositatea mediului adsorbant
va lucra, in urma celor spuse mai sus, adsorbind, la inceput, to/i componen/ii gazului, ca apoi alegand din ei, rand pe rand, variind dupa tensiunea
vaporilor lor,sa aibe tendino ca, Oita la sfarit, &and capilarele sunt pline de
lichid, sa ramna incarcat cu corpul cel mai greu, ales din amestecul gazos.
In felul acesta putem spune ca un mediu adsorbant lucreaza selectiv

ca depinde de durata adsorbliei, calitatea produsului recuperat.
Deasemenea, puterea practica de incarcare a adsorbantului este Irariabila i depinde de seleccionarea ce el a facut In gazele bogate cu care a
fost in contact.
Daca timpul de contact a fost scurt, el s'a incarcat cu un amestec de
hidrocarbure grele, upare i gaze, iar daca durata adsorb/iei a fost mai
lung* el selegionand corpii grei in dauna celor uori (eliminact din porii
sal), se va obline, la regenerarea lui, un produs cu densitate mai mare.
el
Este indiferent daca gazul cu care a fost in contact este bogat sau
sarac in vapori, puterea lui de adsorb/ie i selec/ionarea ce o face, este
intotdeauna aceeai.
Din aceste motive, desbenzinarea gazelor prin adsorblie este foarte

comoda i legata de cheltu. eli de exploatare mai midi, in raport cu produsul
recuperat, deck la celelalte procedee.
Corpii solizi, intrebuin/a/i azi in adsorb/ie, sunt: carbunele activ

gelul de silice.
Carbunele activ este aproape singurul reprezentat al mediilor adsorbante, in industria gazolinei.
www.dacoromanica.ro
383
GAZE $1 GAZOLINA
CAP1TOLUL X
Proprietatile sale adsorbante au fost descoperite de catre FONTANA

si
verificate in 1812 de catre LAUSURE.

HUNTER Ii determinA, in 1863, puterea de adsorbtie, iar in 1881 JOULIN
studiaza condensatiunea gazelor, prin carbune activ.

DEWAR in 1904 producea aproape vid absolut, la temperatura aerului
lichid, prin carbune, in tuburile ce-i poarta numele.
In timpul rasboiului mondial, a fost intrebuintat la apararea contra

gazelor asfixiante, data la care a inceput a fi industrializat.
Carbunele activ se poate fabrica din lemn (de preferintO tei, cedru),
coji de nuca de cocos, seminte de fructe, turba, celuloza, etc.
Fabricatiunea consista
Curba adsorbtAei penbru Hexan la Gemp.as C.
intr'o carbonizare cat mai

perfecta a acestor materiale
i o oxidare selectiva a produselor de carbonizare, in-
tr'un curent de gaze sau

vapori de apa.
Carbonizarea trebuie irn-
pinsa 'Yana la un continut
in Ca'rbune Bayer
400
350
.T2
-.
ID
mommelliMIIII
IWREN111111
MIMS1111
ENINNUMEOMM
soo
NMI
c_
.1111111
250
U.
0)
200
de carbon pur, de cca. 900/a.
Porozitatea mare se ob-
r.
tine, fie prin tratarea carbunelui cu vapori de apa la
O iso
Co
1000C, sau prin impregnare

cu o solutie apoasa de clorura
100
..e
so
de zinc sau acid fosforic i
RLsosams
ISmmum...
incalzire la 500C.
Porozitatea obtinuta ast-
50
100
150
200
250
300
300
. Concentrat unea de Heiken in aer expran in grame nexan/mc aen
Fig. 176.
fel, la carbuncle activ, reprezinta pentru un cm3 de carbune cca. 600 m2 de suprafata a capilarei.
Cu cat aceasta suprafata este mai mare, cu atat puterea de adsorb-tie a
carbunelui este mai ridicata.
Densitatea aparenta a carbunelui variaza, dupa materialul prim, in-
tre 0,4-0,6.
Incfircarea practic6 a cfirbunelui activ in uzinele de gazolina, la carbuncle
proaspat, nu trece de 120/, in greutate. In medie ea este mult mai redusa.

Dam aci, cu titlul de informatiune, in Fig. 176, puterea de adsorbtie a
carbunelui Bayer, numit A. K. T. pentru vaporii de hexan, la diverse con-
centratii de hexan in aer.

Neaparat ca asemenea capacitati de adsorbtie nu pot fi atinse in uzinele
de desbenzinare, caci ele nu indeplinesc conditiunile de laborator in care
a fost determinata aceasta curba.
www.dacoromanica.ro
384
GAZE $1 GAZOLINA
CAPITOLUL X
Pentru a ilustra influeno temperaturii asupra puterii de adsorblie,

dAm, dup BURRELL, diagrama din Fig. 177 reprezentnd curba de ad-
sorbtie a carbunelui de nueg de cocos, determinata la un gaz continnd

cca. 35 gr. gazolina la 1 in3.
La 20C cfirbunele retine 75% din gazolina aflat in gaze i nu inceteaza a absorbi nici la 200C, and Inca rnai este capabil a recupera 200/0
din aceasta.
Gelul de silice este foarte pulin intrebuintat pentru desbenzinarea
gazelor.
A fost oblinut in 1861 de CRAHAM tratnd silicat de sodiu cu acid

Influenta temperaturei asupra adsorbtiei.
Cirbune de Cocos
m A OMmmliMMEMMEMMEREMMOIMMEMMEM M. EMEMEMMMIMM
MEMIIMMOMEMINIMMEMMIIMMMOMMEMMEMEMEMOMMEMOMOMMOMMMMEMOMMEMEMO
MOOMmOMMOMMOMMEMIMOOMMOMMUMMUMMEMMEMEMMEMMEMM
OMEMOMMEMMOMEMMEWOMMEMMEMMOMMUMMIIMMUMMEMEMIMMEMOMMEMI
o
submg.
MOMMI1.24111111111WOMMIIMMEMOMMIIMMIMEMMENIIMMIlm MIMMOMMIMMEMEMO
MIMMEMMONOREMMEMEMMIIMMOMEMMMMEMEMIMEMSEMMMINM MMENOMMEMMINIAM
MEMMOMMIOPMEMMEMMMEMMEMEMMEMMMMMMMEMMEMMIMMOIMMEMOM
MMEMMEMMOMMMMIKOPMEMMEMEMEMEMMIUMMEMOMMEMEMMEMEMMEMEMMOMMMIIMM
OMOEIZSMMMUMOMEEMNMMEMEEM
no MMEMMEMMINIMMEMMUMOMIZSOMMEMMOOMMEMMOMMIMMMUMMEMMMMEMMMOMM
MMEMMUMMEMMOMMOMMEMMINMal9MMEMMIIMMEMNIMMEMMIIMMEMMEMMEMMEMMOMM
OMMOMMIMMEMMOMMEMMOMMEMEMMIZROIMMIMMEMMOMMOIMMINIMMEMMOMMMEMOMM
MEMMEMMERMIIMMEMMEMMOMMEMMIUMORMEMMMUMMOMMMIIMMOMMEMEMMEMMEMM
MEMEMMENUMMO WINMOMMOMMEMMUMMERmagNMUMMMEMOMMEMEMMIMMEMMEMM
MOMMEMMEMMEE mmlimmummommosmommine.milmommmommemmmommommmul
mmomplimmimg ImpolimmEmmomminimmpabzummommummummimmin
milmommummift.
mmommilmmommumummmiummarimmummommommini
r_
MMIUMOMMINIMMEMMEMMEMOMMIMMIIMEMOMMEMMMEMME:5111111MEMMIUMMEMEM
M MMMMMM mommOMMENEMmilimis MMMMMMMM mommUME MMMMM mmigmmilm MMMMMM
lumgmommimmommommomempommommimmummummemminirommommom
amimmissimmilmommumnimmimmimmommomplommommummammismmus
mummommilimmmomminommummompommommommommemommummilamm
mmimmommommommommummommommommomommummommommummommemmiam
0
10
20
30
40
SO
60
70
80
90
130
nO
120
230
140
ISO 260 170 MO MO 200 20 220 230 240 MO 260 270 260 290 ILO
Temperatura in grade Celsius
Fig. 177.
clorhidric. Massa gelatinoas6 obcinuta, uscat pe acid sulfuric, devine sticloas i poroasa, formind gelul activ.
Puterea lui de incdrcare variaza mult cu concentratiunea vaporilor

recuperabili in amestecul gazos. Are o deosebit preferint pentru vaporii
de ap. Aceste defecte se opun la intrebuinorea lui in recuperarea gazolinei
din gazele de sonde.
Procedeul de adsorblie prin carbune activ, consista in a aduce in contact
gazul cu crbunele activ, in timpul adsorbtiei ; a elimina, prin vapori de
apa, gazolina retinut in porii adsorbantului i a regenera mediul prin

uscare.
Procedeul se imparte distinctiv, deci, in 3 faze:

a) Adsorbtie ;
b) Distilatie ;
c) Regenerare (uscare).
El are loc in vase cilindrice incArcate cu cArbune in straturi mai groase,
sau mai subtiri, dupa sistemul intrebuintat.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
Vase le
GAZE .5I GAZOLINA
385
con-tin, cateodata, serpentine pentru racirea prin apa, sau
incalzirea cu aburi, a rnediului adsorbant, in timpul operatiunii de adsorbtie,
sau regenerare a carbunelui.

Condensarea de vapori de apa, separatoare de apa si rficitoare, cornplecteaza intreaga instalatiune.
In vasul de adsorb-tie se introduce gazul peste carbune. Acesta, incarcandu-se cu gaze si gazolina, se incalzeste.
Caldura de adsorbtie degajat, reprezinta caldura latenta a vaporilor

condensati. Ea este cu atat mai remarcabila, cu cat viteza de adsorbtie
este mai mare. Pentru a o diminua si, deci, a nu provoca o distilatiune a
partilor usoare de gazolina retinute deja de carbune, se mentine o viteza
scazuta a gazelor bogate.
Este dela sine irrteles, Ca la aceeas viteza a gazului, un gaz bogat provoaca o degajare mai mare de cfildura deck unul sarac. In consecinta,
pentru o buna adsorbtie, viteza gazului trebuie mentinuta in strans raport
cu continutul ski in gazolina.
Dupa Ing. T. DOBRESCU 0 N. DRAGO$, aceasth viteza este exprirnata
prin relatiunea :
V
6,25
C
'Ana la V =
7,50
C
depinzand de calitatea carbunelui 0 in functiune de cantitatea de gazolina

con/inut in gaze, in limitele concentratiunilor obisnuite in care:
V = ni/sec. = viteza gazului in aparatul de adsorbatie ;
6,25 si 7,50 = o constanta variabila cu porozitatea carbunelui ;
C = grarne gazolingt cuprinse intr'un m3 de gaze.
Carbunele fiind incalzit prin adsorbtie, nu inseamna ca procesul de
retinere al gazolinei este terminat. Carbunele racindu-se, procesul continua
prin folosirea caldurii, la volatilizarea vaporilor usori si a gazelor din
porii sai. Procesul se opreste acolo unde carbunele s'a saturat cu hidrocarburele cele mai grele, sau unde experirnentele au aratat ea produsul
ohtinut reprezinta marfa cloth& si corespunde rentabilittii instalatiunii.
Carbunele din vasul de adsorbtie fiind incarcat cu gazolina, curentul
de gaze este indreptat dare alt adsorbitor in care se continua operatiunea.
Se introduce, in primul vas, vapori de apa directi si, cateodatfi, se

incalzeste, prin serpentina, massa de adsorbtie indirect, prin vapori de apa.
Dupa catva timp distilatiunea incepe, carbuncle redand gazolina si re-Orland o parte din apa de distilatiune.
Dupg efectuarea operatiunii de distilatie, urmeaza regenerarea carbunelui prin uscare si racire cu aer sau gaze atrace.
Vaporii de apa antrenand gazolina din carbune, sunt eliminati din

vas, in timpul distilatiunii, trectrti printr'un condensator si separati de
Emil Severin: Peirolul
www.dacoromanica.ro
25
386
CAPITOLUL X
GAZE $1 GAZOLINA
o parte din gazolina deja lichida si vaporii de gazolina, intr'un vas sepa-
rator. Acestia din urm4, inclusiv gazolina, sunt raciti, la temperatura

finala, intr'un racitor cu apa, dupa care operatiune, gazolina este condusa
la rezervorul de depozit.
Gazolina contine un amestec de hidrocarbure, din care uncle cu puncte
de fierbere ridicate. Acestea se elimina greu din carbunele activ si, dupa
un timp oarecare, ele acumulAndu-se in pori, vedem ca activitatea mediului adsorbant scade. Indepartarea lor este foarte anevoioasa si necesita
adesea o regenerare mai intensa a carbunelui.
Recuperarea gazolinei din gazele de sonde prin carbune activ, ocupa
in State le-Unite ale Americei ultima treapta a celor trei sisteme de desbenzinare,
ffind cel mai putin uzitat.
In Romania, din totalul capacitatii instalatiunilor din functiune,
acele cu carbune activ repreAburu
tx1.1.771
Apes
zinta peste 98/a.
Cara cterul exploatarilor
6az boat,
noastre petrolifere, calitatea
gazelor si utilizarea lor, contribuie la faptul ca adsorbtiu-
.
Gat
aca
Gin halm:mat
ha
nea, procentual, este znult mai

raspAndita la noi.
Procedeul Urbain foloseste
in desbenzinarea gazelor de
sonde cele 3 etape de fabriFig. 178.
catiune descrise mai sus.

Schema din Fig. 178 infatiseaza dispozitivul Urbain.
Gazul pompat din santier este trecut, inainte de a patrunde in adsorbitor, printr'un filtru F, in care este curatat de nisipul si titeiul ce el a
antrenat din sonda, prin conducte.
Este introdus apoi in aparatul A, circulAnd prin stratul de carbune de
sus In jos. Adsorblia incepe in momentul contactului cu massa adsorbanta
si pe mfisura ce primul strat de carbune se satureaza, puterea lui de selectivitate elimina componentii usori, cari suntretinuti de strateleurmatoare.
Operatiunea continua pana cand gradul practic de saturatie este

atins. Pentru scaderea temperaturei carbunelui in timpul acestei operatiuni, sc introduce un curent de apa rece prin serpentina cu care aparatul
este prevazut.
Gazul desbenzinat este condus prin colectorul principal de gaze sarace,
pe la fundul aparatului, la punctele de consum.
Prima faza a desbenzinarii terminata, se inchid vanele conductelor
de gaze bogate si sarace, deschizandu-se drumul care aparatele de disti-
www.dacoromanica.ro
387
la-ciune si se introduc, prin partea superioara a aparatului, vaporii de apri

diree/i, iar prin serpentina arnintitsa se incalzeste cu aburi, indirect, massa
'or
F11
.:r.sma=szczazowlezts
14111111
----og AAilairti
111111MMII
14 MENNE
1141111
14 EMMEN
14 NUMMI
14 11111111111
MEMNON
IINII
MINIM
0111101
1111
14111111I
14 1111111MIN
11
imam
01111
1111
101111111M
111MIII111
1111IIIMIN
141..111MIN
141
IIRIMM
14
MEM
141
14 111111
14111
1411111111
11IIIIIMMI
111111111M
111
1111
14111111111111
IMIMMIll
MEM=
MMMM w_
141
'=
Fig. 179.
adsorbant. Gaud massa de cArbune atinge temperatura de cca. 130C,

distilqiunea este terminata i aparatul se prepara pentru a treia opera-ciune.
Cantitatea de aburi intrebuinlat pentru recuperarea unui kgr. dc

gazolin6 este de cca. 5 kgr.
www.dacoromanica.ro
25*
388
CAPITOLUL X - GAZE $1 GAZOLMrA
Vaporii de apfi si gazolink' elimina/i din aparatul

de adsorb-lie, sunt condusi
intr'un rcitor cu ap, R.

Condensatul este separat de
ap intr'un vas florentin S,

iar gazolina, in forma finard,
este captat in rezervorul
intermediar D, de unde se
pompeaz spre depozitare.
Pentru ca massa de cArbune s'a fie capabil a reline
din nou gazolina, trebuie re-
generat in a treia faz, a

uscarii si racirii.
Din moment ce distilaliunea este terminat si vaporii
de apg din aparat sunt inlaturati, se introduce aer sau

gaz srac pe aceeas cale pe
care a avut loc adsorbiiunea,
pentru ca restul de vapori

de ap, aci retinuli de massa
crbunelui, sa fie eliminali si
ca, prin ajutorul serpentinei,
prin care circul de astadatil
apa rece, s se raceascA massa
de carbune.
Astfel preparat, ciirbunele
este propriu a suferi o nou'a*

operaIiune de adsorblie.
Toate cele trei faze ale
procesului se succed, trecfind
din aparat in aparat, asa c.a.
pentru intreg ciclul, dela adsorblie la adsorlycie, sunt ne-
cesare 3 rnduri de aparate,

care alternativ, efectueazA
cele 3 opera-ciuni.
In cazul and durata adFig. 180.
sorbliei este mai mare, se pot

efectua celelalte dou'd opera-
www.dacoromanica.ro
389
liuni, in acela interval de timp, aa fel ca, intreg ciclul sa nu utilizeze

decett 2 aparate.
Construciiunea adsorbitorului Urbain este infaIiata de Fig. 179.
Pentru a facilita arzarea tuturor vanelor de gaze sub nivelul Omantului, gazele bogate patrund in aparat pe la partea inferioara, prin conducta
A, 0 sunt aduse in contact cu massa de carbune dupfi ce curentul de gaze
a fost resfrint pe capacul dispozitivului de adsorbtie. Carbunele rezida

intre serpentine, pe sita S.
0 serpenting puternica' i bine distribuita prin massa carbunelui, asigura
operaliunile de incalzire sau racire. Intrarea aburilor se face pe un colector
I, iar ieirea pe colectorul E.
Patru orificii B, permit gazului sarac, distilatului, ca i gazelor de

uscare, sa fie eliminate din aparat i colectate separat.
Fig. 180 arata ansamblul unei instala-ciuni Urbain, cu capacitate de
lucru de 13 tone gazolina zilnic.
Intregul sistem de conducte este subteran, pentru facilitatea manipularii.

Gaze le bogate sunt introduse in aclsorbitoarele A prin conductele Cb
i eliminate prin Cs. Vaporii de apa i distilatul sunt condui prin Ievile
Cd in rezervorul de condensaIie B, apoi in condensatorul tubular C, prin
racitorul D, catre separatorul E. Apa de condensa-cie, dupa ce a trecut
prill laterna F, se elimina pe o conducta catre un bazin de drenaj, iar gazolina trecuta prin laterna F, curge in rezervorul intermediar H.
Gazele de uscare patrund in aparate prin conducta Csu i sunt colectate,
la ieirea din acestea, pe Ieava Cu.
Dispozitivele Urbain se servesc de un carbune propriu, de fabricaliune
franceza.
Procedeul Carbo-Union-Bayer, opereaza desbenzinarea gazelor in trei

faze i aparatele de care se servete, pentru aceasta, se compune din :
a) Filtru pentru epurarea gazului ;

b) Adsorbitoare ;
c) Condensatoare ;
d) Separatoare de apa ;
e) Racitoare ;
f) Suflatoare de aer sau gaze sarace pentru uscare.

Instalaciunei acesteia se mai adauga un agregat pentru post-compresiunea vaporilor necondensa-ci in aparatele de racire ale dispozitivului primar.
In schema din Fig. 181, aparatele A primesc gazele bogate In massa de
carbune pe la fundul aparatului, dupa ce au fost curfilate de impurita/i

prin filtrul F (conIinand carbune activ de calitate inferioara).
Carbuncle este arzat intre serpentinele din vas i se reazema pe o sita
dela fundul aparatului.
www.dacoromanica.ro
390
CAPITOLUL X
GAZE $1 GAZOLINA
Gaze le desbenzinate parasesc vasul A pe la varful acestuia si sunt

colectate pc o conduct& comuna.
Serpentina in interiorul adsorbitoarelor serveste la incalzirea sau eacirea massei de cfirbune.
Adsorb Oa terminata, se introduc vaporii de apa direct, prin partea
superioara a dispozitivului si, indirect, prin serpentina. Aburii si vaporii
de gazolina eliminaIi pe o conduct& dela partea inferioara, conica, a aparatelor, sunt condensali in condensatorul C, racili si apoi separa/i de apa
de condensare prin vasul D.
Vaporii usori, ramasi nelichefiaIi in aceasta opera-ciune, aspiroci de un
compresor, antrenat de obiceiu prin motor electric si comprimqi, urmand
dispozitivului obisnuit. prin compresiune, sunt recuperaIi separat.
Gazolina ob/inuta, in etapa de corn6at sarac
Abur chrect
presiune, este cons-
tituita
de
compo-
nenIi cu puncte de
A
fierbere
<" =
Gat hogat
I...h,
zute, cari au densipt.Uscars
/171
1'1
.
tatea
0,620-0,650,
variind
dup.&
felul
cum a fost condusa

adsorb-cia
-11-1--7-1
si racirea
in dispozitivul car---=r"-
111'
foarte sca-
Cornpresar
bunelui activ.
Vaporii de
apa
introdusi direct prin

Fig. 181.
eliminarea gazolinei
au tempera tura de 127C si presiunea de 2V2 atm. aproximativ, iar consumul de abur, raportat la toate operaciunile fabricii, reprezinta cca. 41/2
kgr. pe kgr. de gazolina recuperat.

Uscarea carbunelui se face prin suflarea unui curent de aer sau gaze
sarace, produs de un suflator S si introdus pe la fundul vasului adsorbitor,
pe acela orificiu de intrare al gazelor bogate.
Operaliunea este discontinua si aparatele sunt supuse succesiv diverselor operaIiuni. Timpul necesar diverselor operapuni principale, se
imparte in doua Orli egale: jumatate necesara adsorbliei si jumatate distila/iunii (inclusiv incalzirea indirecta), uscarii si racirii massei de carbune.
In Fig. 182 este reprezentat ansamblul unei instalmiuni CARBO-UNIONBAYER.
Pentru facilitarea economiei de vapori de apa, Uzinele CARBO-UNION

se folosesc de cconomisorul JOSSE-GENSECKE, care in esen/a este un
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
- GAZE V GAZOLlIcA
391
evaporator de vid. El este montat pe linia de vapori, intre adsorbitor

i condensatorul instalatiunii, aqa fel, ca vaporii treand prin aparat,
s inclzeasc.i ping la cca. 85C apa care circulA in acesta. Un ejector
1.
Fig. 182.
montat pe conducta de aburi directi, destinati distilatiunii, face un vid

in aparat de cca. 0,55 atm. absolut, producand fierberea apei. Aburul
fabricat aci este amestecat, prin acela ejector, cu aburul crud i este
www.dacoromanica.ro
392
CAPITOLtiL X - GAZE .$1 GAZOLINA
introdus peste massa de carbune, in timpul distilatiunii, odata cu

acesta.
Dispozitivul CARBO-UN1ON foloseste carbune de fabricatie proprie
BAYER. Instalatiunea este inzestrat cu termometre de distan/g, contoare de abur i toata aparatura auxiliara bunului niers al fabricailunei.
Majoritatea instalqiunilor de desbenzinare prin carbune activ in
Romania, sunt construite dupa acest sistem.
Rezultatele obIinute stint bune. Carbunele, test, pare sa sufere o
Fig. 183.
uzura mare, consumul de cgrbune reprezentand cca. 200 gr. pentru fiecare tong de gazolina recuperata.
Procedeul Gasoline-Recovery Co., prelucrat de BURELL, OBERFELL
si VORESS.
Trei adsorbitoare sunt folosite in acest procedeu, in care sunt reprezentate toate cele 3 etape ale procesului de adsorbiie prin carbune
activ.
In schica din Fig. 184, in adsorbitoarele A1, A,, .A, gazul bogat este
introdus prin bransamentele conductei Gb. Dupa ce a fost relinuta gazolina, prin massa de cgrbune activ, gazul este colectat, dela varful aparatelor, pe conducta Gs i bransamentele ei.
Vaporii de ap i distilatul stint evacuaii prin conducta D, dare un
condensator C i un separator de gazolina S.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
393
GAZE $1 GAZOLINA
Intrarea vaporilor de apa se face pe la fundul aparatului, pe o conducta perforata D.

A1 comunica cu A2 printr'o conduct& intermediara Gi, plecand dela
Cimum
Gat
Fig. 184.
vfirful primului, ca sa intre la fundul celui de al doilea, prin orificiul rezervat gazului bogat. In acela fel, prin conductele Gi sunt legate A,
CU As 9i A, cu Al.
Schematic, construclia adsorbitorului
este aratata de Fig. 185.

Un vas cilindric, cu capacul i fundul
demonta bile, .conTine, pe site de metal
nealterabil, intreg stratul de carbune. La
fundul adsorbitorului se afla un compartiment liber, In care se introduce conducta perforata, pentru vapori de apa i
pe peretele caruia se and un orificiu pentru intrarea gazelor bogate.
La capacul adsorbitorului sunt 3 conducte, din care cea dela mijloc permite
evacuarea gazului sarac catre conducta
de colectare Gs. Un al doilea orificiu

conduce distilatul la condensator, iar
ultimul face legatura cu baza aparatului

urmfitor, prin conducta G.
Gazul bogat este introdus prin conducta i In adsorbitorul A1 i fiind scos
Fig. 185.
prin Gi, usuca In A2 carbunele, care a fost aci In prealabil distilat

cu vaporii de apfi, ca apoi sa paraseasca acest aparat 9i colectat pe con-
ducta Gs, sa fie racit In racitorul Rs. Depunand apa antrenatrt, la uswww.dacoromanica.ro
394
CAPITOLUL X - GAZE .5! GAZOLINA
carea carbunelui umed din A2, intr'un vas separator Sa, gazul este trimis, pe re/ea, la punctele diverse de consum.
In momentul in care carbunele din A1 este saturat cu gazolina, se
opreste circulalia de gaz bogat si se introduc vapori de apa, la cca. 125C,
prin conducta V si distilatorul dela fundul aparatului /11.

Vaporii ies pe orificiul dela capac i sunt colectali pe conducta D,
ca sa fie condensali in condensatorul C.
Apa de condensare este separata de gazolina in separatorul S. Gazolina se raceste prin racitorul R si se sepal% de apa i vaporii necondensa/i in S,, ca sa mearga direct la rezervorul de depozit. Vaporii, necondensaci aci, sunt aspirali de un compresor care-i comprima la cca. 7 Atm.
si-i raceste intr'un racitor separat.
Gazolina recuperata este deobiceiu amestecata, eventual dupii stabilizare, cu g4zolina ob/inuta mai inainte. Compresorul este automatizat
pe presiunea din separatorul Si, asa fel ca atunci cand presiunea creste,
ventilul de admisie de aburi al compresorului se deschide si acesta incepe aspira/ia vaporilor.
Pe rand, fiecare din adsorbitoare este supus uneia din cele trei opera/iuni. Cand A, sepal% gazolina din gazele bogate, A2 usuca i regenereaza carbunele, dupa o distila/iune prealabila, iar 243 este supus spfilarei
cu vapori de apfi. A, terrninand adsorb/ia intra in distilalie, A2 ffind

regenerat incepe adsorb/ia, iar A3 primeste gazul sarac pentru uscare.
Operatiunile se succed prin rota/ie.
AdsorMia se face la acest procedeu in mediu adsorbant rece.
In State le-Unite, acest procedeu este raspandit ; in Romania, must,
exista o singura instalqiune de acest fel cu o capacitate de lucru de cca
30 tone zilnic.
Procedeul <<Credit Miniers prelucrat de Ing. T. DOBRESCU si N.
DRAGO$, se bazeaza pe suprimarea fazei de regenerare a carbunelui,
in urma distila/iunei. Facand observa/iunea ca massa adsorbanta, carbunele activ la 130-140C, practic, pierde umiditatea i c este capabil
de a absorbi din nou gazolina, s'a imaginat incalzirea acestuia, prin vapori de a pa la temperatura de 140C.
Cum la aceasta temperatura carbunele activ pastreaza inca 550/0

din capacitatea sa de adsorb/ie, el poate fi utilizat cu succes la inceputul
opera/iunii de adsorb/ie. Cu cat, insa, acest proces inainteaza i cu cat
carbunele este mai mult spalat de gazul intrat in aparat, cu atat

massa se raceste mai mult, iar capacitatea de adsorb/ie a carbunelui
creste.
Caldura latenta a gazolinei condensate, eliminfi si ultimele resturi

de apa re/inute de carbune.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
395
GAZE $1 GAZOLINA
El se incarca, in consecintfi, treptat, cu o cantitate mai mare de gazolina, ajungand la sfarsitul operatiunei la temperatura de cca.. 40-60C,
cand se foloseste cca. 85-900/o din puterea sa de adsorb/ie.
De aci nu rezulta, insa, ea utilizarea massei de carbune s'ar face nerational, caci in nici unul din procedeele amintite mai sus, capacitatea
de adsorb-tie a carbunelui nu este folosita integral.
Faptul ca in momentul introducerei gazului bogat, massa de carbune
regenerata este calda, gazele sunt impiedecate a fi retinute de catre carbune, desechilibrul de tensiune de vapori fiind provocat prin temperatura
la care se afla adsorbantul. La aceasta temperatura vaporii folosesc integral proprietatea de adsorbtie a massei.
_L.
E
C,
V.Pdn de *Pe
6.n
Gat airac
P-'
-6-
,
Et
s
A
S2
Fig. 186.
Suprimarea unei operatiuni, in ciclul de adsorbtie, aduce dupa sine

o cretere a timpului de folosinta a carbunelui activ, care este astfel eapabil sa produck in raport eu celelalte sisteme, proportional, o cantitate
mai mare de gazolina in acelas interval de timp. In consecinta, massa
de carbune necesara unei aceleia productiuni de gazolina este mai mica
si aparatele de dimensiuni mai reduse.
Schematic dispozitivul intrebuintat, cuprins in Fig. 186 se compune
dintr'o serie de aparate de adsorbtie A (M.a serpentina inter*, in care
un strat ingust de carbune se reazema pe o sita.

Gazul bogat din santier este curatat prin epuratorul E (umplut cu
mangal regenerat cu vapori de apa supraincalziti sau cu carbune activ
de calitate inferioara), pentru retinerea titeiului si lichidului antrenat
din sonda.
Gazul intrat in aparat intalneste stratul de carbune cald, il strabate

si pierde gazolina pe care i-o retine acesta, parasind vasul A pe la partea
inferioara.
Operatiunea de adsorbtie terminata, se introduc prin partea superioara a adsorbitorului, vaporii de apa supraincalziti pana la 200-220C
si distilatiunea are loc. Stratul de cfirbune fiind subtire, spalarea se face
uor si in timp foarte scurt.
www.dacoromanica.ro
396
CAPITOLUL X - GAZE .F1 GAZOLLIVA
Vaporii de apa i de gazolina sunt evacuati pe la fundul vasului i

condui intr'un condensator C1, unde sunt racili par& la 70C. Un separator de al:a S1 elimina apa de condensare i permite vaporilor de gazolina lichida, la aceasta temperatura, sa se raceasca final in racitorul
C2. Pentru separarea apei, care a fost eventual antrenata in al doilea
racitor, se intercaleaza in drumul condensatorului, &titre rezervor un al
doilea separator de apa de dimensiuni mai mici. Gazolina este pornpath' din acest separator de Care un pulsometru, identic celor adoptate
de instalqiunile de compresiune.
Cantitatea de aburi intrebuin-caIi pentru toate operaIiunile acestui
procedeu este de 31/2-41/2 kgr. pentru fiecare kgr. de gazolina recuperata.
In instalqiune se folosete carbune
de nuca de cocos, iar perderile se

cifreaza la 70-80 gr. de carbune pentru o tona de gazolina recuperata.
Sunt in film-Pune, in Moreni, doua
asernenea uzini cu capacitate de 20
tone gazolina zilnic, fiecare.
Construclia aparatelor de adsorb/ie
se poate vedea in Fig. 187.
Vasul se construete pentru diverse
presiuni de lucru, Iinand seama de

presiunea sub care se and' gazele in
conducta.
Stratul de carbune este aezat pe

sita metalled A, confeclionata din tabla
de fier, gaurit. Deasupra sitei se AA

Fig. 187.
un strat de pietri cu bobul marunt,

descrescand dela sita catre stratul de
carbune.
Gazele bogate sunt introduse prin orificiul B, iar cele sarace evacuate
la partea inferioara, prin C.

Dispozitivul de spalare cu vapori supraincalzi/i D, se compune dintr'un colac de distilaTie, cu gaurile indreptate &are capacul vasului,
astfel ca, prin refracIie, panza de vapori de apa sa fie cat mai uniforma.
Evacuarea distilatului are loc prin orificiul E.
Ansarnblului dispoziliunii aparatelor este cuprins in Fig. 188 i 189.
0 serie de pompe, pentru asigurarea circulaIlunei apei, se afla intr'o
incapere alaturata salii aparatelor, iar pompa pentru transportul gazolinei este plasata langa separatorul de apa al racitorului de gazolina.
Uzina este inzestrat6 cu termornetre de control, cu transrnitere la
distanta, pentru masurarea ternperaturei in stratul de carbune. Poseda
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
397
GAZE $1 GAZOLINA
FT TNI
4-
-A-
11/Z
F-"BahallIMN
Inummullni
www.dacoromanica.ro
398
contoare de aburi, manometre, calorimetru continu

inregistrator pentru cercetarea calit/ii gazului, etc.
In fotografia Fig. 190
este reprezentat sala aparatelor unei instalaTiuni de
o capacitate zilnich de 20
tone gazolina.
Instalatiuni combinate
In general, uzinele de
desbenzinare, fiind instalate
pe antierele petrolifere,
sunt adaptate dup nevoile
exploafarei ii/eiului, in afarg
de considerentele ce
trebuesc s cadg in curnpAn, la alegerea sistemului

pentru recuperarea gazohnei.
-.......0_=, ,1
II
Combinaliuni intre diversele sisteme se fac, pentru satisfacerea cerintelor

antierului, sau Intrehuinrei gazului same i pentru
recuperarea cat mai judicioas a gazolinei cominute

in gaze.
CondiOunile speciale ale
.0
marfei cerute de piard de-
"101f
'M
termin, deasemenea, combina-tiunea ce trebuie aleas

pentru desbenzinare.
Combinaliunile pot fi
variate i se intfilnesc des
in Statele-Unite ale Americei. In Romania Inca nu
1=r17
sunt utilizate, deoarece nici

exploatarea antierelor petrolifere i nici transportul
www.dacoromanica.ro
399
gazului la distante mari, nu au cerut o imbinare a diverselor sisteme de

recuperare.
In cele ce urmeaza, dam doua exemple tipice de instalatiuni cornbinate.
Ca tip al unei instalatiuni combinate, din cele 3 sisteme de desbenzinare, poate servi uzina din Oil-City a lui # United Natural Gas Corporation >>. Intreprinderea aceasta are scopul principal de a comercializa
gazul de sonde, transportfindu-1, pentru vanzare, la distance mari. Nu
poseda o exploatare petrolifera proprie, ci tot materialul prim este achi-
fr
Fig. 190.
zitionat din antierele din apropierea lui Oil-City (Pensylvania, S.-U.).

Gazul este desbenzinat i apoi pompat pe o conducta, prin diverse statiuni intermediare de pompare, pant la capatul conductei, pe distal-11a
de cca. 350 km., in oraul Bufalo.
Gazul este aspirat, de catre un grup de 7 conlpresoare, din sondele
exploatate in acea regiune. Fiecare compresor este cuplat direct cu cite
un motor de gaze cu patru cilindrii, in tandem.
Compresoarele cu un debit fiecare de 10.000 m3 gaze pe zi (cca. 7
m3/minuta fiecare) comprima gazul la 7 atm. i il rficesc apoi intr'un
racitor cu stropire de apa.
La aceasta presiune, fara ca gazolina sa fie separata, se introduc
gazele in statiunea de absorb-tie, cu ulei mineral.
www.dacoromanica.ro
400
CAPITOLUL X
GAZE .5I GAZOLINA
Spalarea are loc in 8 turnuri de diametru mic, in modul cum aceasta

operatiune a fost descrisa in capitolul respectiv. Distilatorul de gazolina
este un vas orizoni al, cu incalzire direct si indirecta prin vapori de apfi.
Instalatiunea este cornplectata cu schimbatoare de caldura, racitoare,
filtre pentru retinerea uleiului, etc.
Se recupereaza cca. 13.000 kgr. gazolina zilnic, cu densitatea 0,6476
fierband intre 15-125C.
Sub presiunea compresoarelor, dupa ce gazul a trecut prin statiunea
de absorbtie, este introdus in instalatiunea cu carbune activ, a carui

este redata de
Fig. 191.
Gazul venit dela absorbtie este introdus prin conschema
ducta 1 in 3 grupe de cate 4

absorbitoare de dimensiuni
mici, iar gazul desbenzinat
de la I
Absorths
este condus, catre punctele de consum, pe con-
ducta C, printr'un separator de carbune si racitor R.

Distilatul intra prin
conductele D in racitorul
K, ca apoi condensatul
sa treaca prin separatorul

L
I
in conducra de gaze
--rt'
S, pulsometrul P, acumuFig. 191 .
latorul A, catre rezervorul
de depozit RI.
Se obtine astfel o gazolina cu densitate 0,6390 si cu limita de fierbere 25-100C.
Vaporii usori, necondensati in racitorul K, sunt aspirati din separator
de catre un compresor si comprimati la 7 atm. In urma racirei se condenseaza
o gazolina cu densitatea 0,6080, care se depoziteaza in rezervorul 112.
Din cele 3 feluri de gazoline se combinfi marfurile cerute de piata.

Reiese clar din descrierea facuta, ca etapa de compresiune serveste
exclusiv pomparei gazului si ca ea este folosita pentru ca absorbtia sa

se faca la un grad de saturatiune ridicat. Aceea ce uleiul nu a fost capabil
sa retina, este separat prin carbunele activ.
Felul cum aceste doua etape de desbenzinare sunt conduse si caracteristicele produselor obtinute, depind de calitatea si putinta ce ele ne
dau pentru efectuarea, prin amestec, a marfurilor cerute la cumpArare.
Un alt exemplu de instalatiuni combinate il reprezinta instalatiunea
lui # Carter Oil Co. 0 din Serninola, S.-U.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
401
GAZE SI GAZOLIAA
Sonde le acestei intreprinderi sunt exploatate prin eruptie artificial,

provocat de gazele pompate in coloana sondei.
Gazul este mentinut in circuit incbis i se aspir din ,antier, de o
serie de 18 compresoare can ii comprim la cca. 3 atm. Gazul, dup rficire, prin rAcitoare multitubulare, este liberat de gazolina grea prin separatoare obinuite, lichefiatO in etapa de compresiune.
De aci, sub presiunea compresoarelor, gazul este trecut in instalatiunea de absorbtie, construit dup tipul BRAUN.
Patru absorbitoare cu ulei mineral spat& gazul. Uleiul incOrcat cu
gazolina se preincalzeste prin schimbOtoare de caldur multitubulare,
-1 r
41
m
; 1.111
!
Fig. 192.
In contra-curent cu uleiul srac cald, care a prOsit aparatul de distilatie. Preincalzirea are loc pAnfi la cca. 150C, cu care temperaturfi uleiul
imbogaIit cu gazo1in6 intr in distilator.

Acesta este construit ca un cilindru vertical, continfind plfici de se-
paratie artnate cu cupe de fractionare. Prin aburi directi
indirecti
gazolina distil. Vaporii ei intfilnesc in vfirful coloanei reflux de gazolinil
i
rece, pentru corijarea punctului final de fierbere.

Doted condensatoare, verticale, condenseazd gazolina, care este rficit apoi cu ap i separata de vaporii necondensati intr'un separator
de gaze.
Rcitoare tubulare, cu apa, racesc definitiv uleiul srac dup ce in

www.dacoromanica.ro
26
402
prealabil a cedat o parte din cfildura sa uleiului bogat i 11 preparfi pentru
a intra din nou in circuit.

Instalatiunea comprim zilnic cca. 700.000 m3 gaz producfind 150.000
kgr. gazolina cu densitatea de cca. 0,653 i cu un punct final de fierbere
intre 138-150C.
Gazolina recuperatfi este depozitatil separat de aceia obtinutar ;in

primul stadiu al compresiunei.
Presiunea final& pentru exploatarea sondelor trebuind Ca fie de 14-15
Atm. o a doua statiune de 12 compresoare primind gazul din sta%iunea
1-6612ia
Ir
dm.
=
1: :fir",
)111
La
Fig. 193.
de absorb* la cca. 1.5 atm. (diferenta pfin la 3 ffind perdutfi prin rezistenta instala/iunii) i il comprima la acea presiune.
Compresoarele posed cilindri de joasa ,i inaltfi presiune cu racire
intermediarfi.
Gazul, inainte de a fi trimis pe conducts la antier, este rficit in rficitoare tubulare cu stropire de apii, depunfind aci gazolina uoarfi, care
nu a putut fi re/inuta in ulei.

Un stabilizator pentru produsul compresiunei inalte complecteaza instalaiiunea.
Din amestecul celor 3 feluri de gazolina se alcatuete marfa cerutfi

de piafd.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
403
GAZE .5.1 GAZOLINA
Stabilizarea gazolinei
Gaze le permanente i componentii cu puncte de fierbere joas, deci
acele elemente care au o volatilitate mare, sunt indizerabili in gazolink
pentru amestecuri cu benzinele obi9nuite i cele produse prin Craking,
la intrebuimarea in motoarele de combustiune.
Perderile man i evaporarea prea timpurie a unei serii de componeMi trebuesc impiedecate.
r
Vas
de inceicire
-CI
31=-,
Gee lIchid
I1
rompi de reflux
Fig. 194.
Ele se inltura prin aa zisa stabilizare, care mai normal ar trebui

sfi fie numit o rectificmie
Aceastfi opermiune permite fabricantului de gazoling de a da, produsului su final, caracteristicele cerute de pialfi, pentru marfa cea mai
de valoare.
0 stabilizare de acest fel trebuie, in consecintg, sa fie foarte elastica,
spre a corespunde varimiunilor caracteristicelor cerute de cumprirfitor.
Instalaliuni de construcIiuni diverse sunt utilizate. Aproape fiecare
casa constructoare de rafinrii are tipul sau de stabilizator.

www.dacoromanica.ro
2G
404
CAPITOLUL X - GAZE $.1 GAZOLINA
Toate se rezuma la o coloana de rectificare, lucrand sub presiune si

obtinand pe de o parte gazolina eliberata de fractiunile usoare, i pe
de alta parte, fractiunile acestea, separat, lichefiate.
Figura 194 reprezinta schema unui asemenea dispozitiv, construit de
casa Southwestern Engineering Corp. din Los Angeles, California.
Aparatul se compune dintr'o coloana cu placi de rectificare, multiple.
Gazolina nestabilizata este pompata printr'un schhnbator de caldura, tubular, in contra curent cu produsul final cald din fundul coloanei
de rectificare. Ea intra pe placile coloanei cu temperatura de cca. 80C.
Condensatul, care se aduna pe ultima placa de rectificare, este introdus, prin cAdere natural, intr'un vas cilindrie orizontal, la temporatura de cca. 125C. El este incalzit aci, prin serpentine de aburi, care
evaporeaza o portiune de gazolina.
Vaporii i gazolina, ramasa lichidk reintr in coloand, sub ultima
placa cu cupe, lichidul cazand la fundul coloanei, iar vaporii trecand
prin cupe si spalandu-se cu gazolina care curge in sens invers din placa
in plack
Ternperatura finala a lichidului, de care depinde calita tea gazolinei
rectificate, este controlata (resp. regulata) de un termostat, care actioneaza asupra admisiunii de vapori de apa, in vasul de incalzire.
Gazolina lichidk dup ce s'a rack partial, prin schimbatorul de caldura amintit la inceput, este definitiv racita intr'un racitor multi-tubular,
ca apoi sa fie transportata sub presiunea instalatiunii la rezervoarele
de depozit.
Un ventil autoniat, cu flotor, reguleaza iesirea de gazolina din racitor, dupa nivelul lichidului dela fundul coloanei.
Vaporii parasind varful coloanei sunt condusi intr'un condensator
tubular (cu apa) i depozitati intr'un vas, din care o pompa Ii ia in parte
trimite pe varful coloanei, ca reflux pentru regularea ternperaturii
finale a condensatului indezirabil. Cantitatea de reflux se reguleaza automatic, ca si in coloanele instalatiunilor moderne pentru distilarea titeiului, de catre un termostat, care actioneaza asupra ventilului de admisie al conductei de reflux. In felul acesta se poate obtine o fractionare
exacta a produselor dorite.
Lichidul rezultat din vaporii coloanei se depoziteaza separat.
Intreaga instalatiune lucreaza sub presiune, variind intre 8-12 atm.
si depinzand de produsele dorite i materialul prim.
Operatiunea este foarte simpla i conducerea ei complect autornatizata.
Pentru a evidentia influenta rectificarii asupra gazolinei obtinute

direct din statiunile de desbenzinare si in special asupra eliminarii cornponentilor cu puncte de fierbere prea joase, dam aci, dupa Southwestern
Eng. Co. rezultatele obtinute intr'o asemenea instalatiune.
www.dacoromanica.ro
405
CAP1TOLUL X - GAZE $1 GAZOLINA
S'a rectificat o gazolin5 cu densitatea 0,656 si s'a obtinut tin prod us

final de densitatea 0,663.
Compozilia ambelor gazoline se prezint in felul urmator:
Gazolina primani
Dupa rectificatie
Metan
0,0800/0
0,000%
Etan
Propan
0,633%
0,000/0
.11,1000/0
0,935%
7,6000/0
25,5000/0
2,630/0
28,650/0
67,785/0
Iso-Butan
Butan normal
Pentan si urmAtorii
55,087/0
Cantitatea de gazolin5 stabilizat reprezint numai 85/0 din materialul prim, ins perderile de distilatiune ale acesteia au fost diminuate
la i4,5/0.
Neapfirat ea' elirninarea partilor ware din gazolina are o limita impush' de rentabilitatea exploatarii gazolinei prime in uzina de desbenzinare, .1 de calitatea produsului rectificat.
Tabela de mai jos redd influenta stabilizrii asupra perderilor de
distilatiune, la o gazolind primara, care la distilatiunea A.S.T.M. arata
o perdere de 25%.
Recupernd 75% prin rectificare, perderile de distila/ie sunt
*
804 *
*
*
*
*
*
*
85o/s
*
*
)1
90%
950 io
00/0
8/0
120/0
)1
15%
240/0
Studiind, pentru fiecare gazolin5 in parte, condiliunile prielnice de

rectificare, facnd echilibrul intre cantitatea recuperat5 si perderile la
manipulare si depozitare, se pot stabili caracteristicele instalmiunii de
care avem sa ne servhn.
Toate aceste consider4uni au loc acolo unde nu exist5 intrebuinlare
rentabild pentru produsul secundar al rectificaliei, ci el este volatilizat
din nou, si introdus in conductele de gaz srac (uscat) si merge direct
la combustie.
In Statele-Unite, ins, utilizarea fraqiunilor usoare, lichefiate, are
loc pe o seal% foarte intins. Transportate in vase inchise, la presiune,
serv pentru alimentarea locuintelor i chiar a centrelor mai putin populate. Ele constituie un combustibil gazos de prima calitate. Efectul caloric al propanului i butanului, continute in amestecurile acestea, este
de doufi ori mai mare deck al oricrui combustibil produs azi.
Pentru scopurile la care se intrebuinleaz5, domestic sau industrial,
acest combustibil este impar/it in dou5 categorii. Frac/ionat din nou,
www.dacoromanica.ro
406
CAPITOLUL X - GAZE I GAZOLINA
portiunea care contine mai mult propan are intrebuinlare pentru scopuri casnice, iar aceia continand in mare majoritate butan, este utilizata in industrie.
Dupa GUSTAV EGLOFF, proprieta/ile ambelor categorii din acest
combustibil sunt cuprinse in tabloul de mai jos :
Intrebuintarea
CasnicA (propan)
Greutate specifica .
0,509
8,2
0,576
2,2
Tensiunea vaporilor la 20C, in atm.

Puncte de fierbere: Inceput final. . -43C
11C
Final . -40C
Volumul gaz. prod. de 1 kgr. lich. in m3
0,536 m3
Electul caloric:
la 1 rn3 de gaze. . . 22.700 Cal.
*
1 kgr. lichid
12.100
IndustrialA (buten)
1C
0,420 m3
28.500 Cal.
12.000 *
Lichidul transportat sub presiune pada la locul de consurn, este gazeificat foarte uor, punctele sale de fierbere fiind extrem de scazute.
Gazul rezultat se amesteca cu aerul, in proporIie aproximativa de 25%
gaz i 750/0 aer, (land loc la un amestec, stabil, cu o putere calorica de
5650 Cal. respectiv 7125 Cal., amestec care se poate utiliza fr nici un
alt dispozitiv special, decat cele utilizate in mod obinuit in instalaTiunile de gaz aerian.
El se arde pentru incalzitul i luminatul locuintelor, transportat in
cilindri de o%el sub presiune. In cazul ahmentarii centrale a unei localitati, transportul se face cu vagoane sau automobile cisterne sub presiune. In parte, sudajul cu acetilena a fost inlocuit prin gaze lichefiate.
cyst produs se utilizeaza deasemenea pentru imbogaiirea gazului
de apa, gazului aerian, etc. and puterea lor calorica este redusa.
Folosirea gazelor lichide, de curand introdusa, s'a desvoltat enorm
de mull- in ultimu) timp in Statele-Unite, a carei productiune a crescut
dela 26.250.000 litri in 1928, la 78.750.000 litri in 1929.
In Romania gazele lichide nu sunt separate din gazolina. Stabilizarea
se face in scarA extrem de restransfi i ea se marginete numai la eliminarea componerrtilor cu puncte de fierbere scazute, din gazolinfi recuperata in post-compresiunea instaIaliunilor de desbenzinare prin carbune activ.
Gazolina
Recuperata din gazele de sonde, constituie un lichid incolor, volatil,
a carui intrebuintare principala este azi in motoarele de combustie.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
GAZE $1 GAZOLINA
407
'WESCOTT descrie calitatile cerute gazolinei astfel:
o 1. Gazolina nu trebuie sA continA un procentaj prea pronunlat de

produse cu pullet de volatilitate mare, care s tind a cauza perderi importante i pericol la manipulare i depozitare, insA trebuie sfi aibe Suficienti constituenIi volatili ca sA permit punerea in mi9care a unui
motor, in condiciuni rezonabil nefavorabile, fArA o incAlzire prealabil.
o 2. Gazolina nu trebuie s conlinA un procentaj considerabil de constituenti grei, sau nevolatili, cari, dup introducerea in cilindrii ma9inii
sfi nu poat fi complect volatilizaci 9i ar9i.
o 3. Gazolina nu trebuie s continA un material care, dupd combustie,
sA dea un rezidu care sh se colecteze in motor.
o 4. Gazolina trebuie sa fie liberA de substance care, in timpul i dui-A
combustie, ataca metalul*.
Gazolinei, la cumpArare, i se
pun condiciuni de densitate, di,-
tiloie (inclusiv perderi de distilacie) 9i de tensiune de vapori.

Densitatea gazolinei recuperate din gazele de sonde, va-
riazA dui:4 provenienia gazului,

felul desbenzinrii 1 i modul cum
instalaciunea a fost condusA.
ZAcAmintele din Dacian produc un gaz a csdrui gazolinfi este
mai u9oarA deck a celor din
Fig. 195.
Meotic, dupa cum am vAzut la capitolul respectiv.

Instalaciunile de compresiune produc, prin suspendarea mecanicA a
gazului, in special, gazolina cu o densitate redusA.
Stabilirea greutficii specifice nu ne d o indicaciune precis& a calitdcli gazolinei. Ea este rAmasA mai mult in obiceiu, deck ca un mijloc
pentru a determina caracteristica mArfii. Acolo, insA, unde gazolina se
vinde, fAcAnd abstraccie de pierderile ei la transport 9.1 manipulare, determinarea densitalii joacA un rol important la dozarea cantitacilor necesare amestecului cu o fractiune de cicei, mai grea.
Metoda pentru stabilirea greutAcii specifice este prea cunoscutA, pentru
a mai fi mencionata aci.

Distilatia ne indica perderile pe care o gazolina le poate avea prin
transport, manipulare qi depozitare, precum i felul cum se va comporta
la volatilizarea necesarA motoarelor de combustiune.
Aparatul folosit pentru aceasta, fig. 195, se compune dintr'un balon
ENGLER, cu capacitatea de 100 cm.3, la care este racordat un tub rAcitor,
www.dacoromanica.ro
408
CAPITOLUL X
GAZE $1 GAZOLINA
asezat intr'o bae cu apa cu gbiaia. Dupa metoda A.S.T.M. temperatura

de racire, la iesirea din rficitor, trebuie sa fie + 4C.
Condensatul se strange intr'un cilindru gradat, care deobiceiu este
asernenea mentinut la temperatura de racire.
Punctele ini/iale si finale de fierbere ale gazolinei, variaza dupa provenierga ei.
Asa, spre ex. o gazolina obi.inuta din gazele Dacianului-Moreni, prin
compresiune, cu Gr. sp. la + 15C = 0,6419, a avut urmatoarea distila/iune:
21
o
*
*
*
o
o
*
*
=
=
=
=
=
=
=
100C =
30C
40C
50C
60C
70C
80C
90C
9,5/0 Volum
25,0%
39,5%
51,00/0
58,0%
64,5%
68,0/s
110C =
122C =
71,0%
72,0%
76,0%
Perderi
24,00/a
Distilatul a avut densitatea de 0,6666.

La o alt gazolina de compresiune cu D15 = 0,656, in aceleasi conAiIiuni, s'a oblinut distilaIiunea urmatoare:
21
*
*
*
*
o
*
*
*
30C
40C
50C
60C
70C
80C
90C
=
=
=
=
=
=
=
100C =
110C =
130C =
Perderi =
7,0% Volum
*
23,0%
39,5/0
48,0%
60,5%
66,5/0
72,0%
78,0%
80,5%
84,55/0
15,50/0
*
*
Distilatul are densitatea = 0,6670.

Dam aci distilatiunea gazolinei oblinute prin post-compresiunea unei
instala/iuni de recuperare prin carbune activ: D15 = 0,6230.
20
*
30C
40C
50C
=
=
=
2,5% Volum
17,0%
*
*
27,5%
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X - GAZE I GAZOLINA
20
*
*
*
*
409
60C =-- 35,0% Volum

70C = 38,0/s
*
80C = 40,5% *
90C = 41,5%
*
95C = 43,0/0
*
Perderi = 57,0A,
*
Greutatea specified a distilatului 0,6520.
0 proba de gazolina oblinuta prin absorblie in carbune activ, din

gazele Meoticului-Moreni, la densitatea de 0,6920, a avut in aparatul
descris, urrnatoarea distilatiune:
33
o
*
*
*
*
*
*
*
*
40C
50C
60C
70C
80C
90C
=
-=--
25,5/0
=--
40,0%
=--
54,8/0
68,0/0
80,0A,
88,0/0
91,8%
93,8%
=
100C =
110C .--120C
130C =-137C =
-----
Rezidu
1,5% Volum
13,0%
*
=--
Perderi =
95,5A,
1,0o/s
3,5o/a
0
*
*
Curbele de distilatiune ale primei benzine de compresiune, a celei

de post-compresiune i ultimei, expuse aci, sunt aratate in Fig. 196.
Se observa din acest grafic, ca perderile sunt strans legate de canti-
tatile de bidrocarbure cu puncte de fierbere joase i cea mai unitara gazolina este aceia obtinuta prin procedeul cu carbune activ.
Distilaliunile arRate aci sunt numai indicative, ele variaza dela produs la produs i sunt in functiune 0 de calitatea titeiului continut in
zacamant, impreuna cu gazul din care gazolina a fost recuperata.
Pentru a se cerceta cat de mare este gama constituentilor gazolinei,
s'a executat o distilatiune fractionata, folosind o puternica coloana.

Gazolina intrebuintata a avut greutatea sp. de 0,6536.
Fre ctiun e a
1.8,5
30
40
50
30C
-- 40C
50C
60C
Vo greutate
D ,5
14,50
12,55
8,00
3,87
0,6284
0,6327
0,6509
0,6669
www.dacoromanica.ro
410
CAPITOLUL X
Frac t iun ea
60
70
80
90
100
GAZE $1 GAZOLINA
V, greutate
6,00
4,60
3,70
5,00
4,00
5,20
70C
80C
90C
100C
110C
Rezidu
0,6886
0,7107
0,7296
0,7441
0,7545
0,7912
Perderi 32,58
Complexitatea componen/ilor gazolinei este evident.
Curbele de distilatie la 3 gazoline diferitle.
SO
0.0
Gazolin5 twin compresione

130
- pods
post compresiune - ossso
oirbune adiv -eon

120
110
100
90
Fig. 197.
8 so
oo
so
ao
so
oo
10
20
30
40
60
60
70
80
90
roo % Volum
Fig. 196.
Fig 198.
Tensiunea vaporilor de gazolind depinde de procentajul hidrocarburelor cu punct de fierbere scazut.

Determinarea se poate face in aparatul din Fig. 197, care consist& din-
teo Ieavfi de fier cu diametrul de 2" si se termin& cu una de 1/4" pe

care se afla montat un manometru. Capacul este inghiventat etans pe
cilindrul de fier. Un termometru este adaptat dispozitivului.
SpalAndu-se tubul cu gazolink se cautfi a se aduce temperatura sa
la aceia a gazolinei. Se umple, apoi, aparatul cu gazolin pAna la 900/0
din capacitate.
www.dacoromanica.ro
411
Introducandu-se tubul cu gazolina in apa calda, se aduce conlinutul

la temperatura dorit i. apoi se cetete presiunea indicata de manometru.
Aparatul REID, Fig. 198, este dispozitivul standard pentru determinarea tensiunii vaporilor.
El se compune dintr'un vas cilindric a, confectionat din Teava obi,ouita de 2", in lungime de 250 mm, terminata, la eapatul inferior, cu un
tub de joncfmne c, compus dintr'o /eava de 3/4" i un dispozitiv de legatura.
0 camera pentru gazolinfi, b, este deasemenea confec/ionata din leava
comuna de 2", lunga de 65 mm. Camera aceasta se terrnina, la partea

superioara, cu un dispozitiv identic ca ,i la cilindrul a, aa fel ca legatura
intre ambele camere sa se faca prin intermediul acestuia. Daca trebuie
analizata o gazolina finuta sub presiune, vasul b este armat la partea
superioara cu un ventil, iar la cea inferioara cu un robinet de scurgere,
pentru umplerea i golirea vasului sub presiune.
Un manornetru este ata9at cilindrului a, pentru cetirea presiunii.
Intreg aparatul, pana la manomeiru. se introduce intr'un vas cu apa,
a carui temperatura poate fi regulata.
Pentru determinare se procedeaza in modul urmator: Camera de
aer a se curfia complect de gazolina, sau vaporii acesteia ramai dela o
determinare anterioara. Pentru acest scop se umple, repetat, cu apa
calda.
Dupil ce vasul b a fost umplut cu gazolina i a fost racordat la a, se

agita aparatul ca sa se permita lichidului a intra in a. Aparatul introdus
in baia de apa, la temperatura de + 38C, este %inut 5 minute, scos
agitat puternic, i din nou introdus in baie. Cand presiunea a ajuns a fi
constanta, indicaliunea manometrului ne da tensiunea vaporilor la ternperatura de + 38C.
Tensiunea vaporilor de gazolina este variabila, fiind cu atat mai ridicata, cu cat componencii cu puncte de fierbere scazute stint reprezentaIi in proporcie mai mare.
0 gazolina obiinuta prin compresiune i cu greutatea specifica, la
-I- 15C, de 0,662, a aratat o cretere a presiunii vaporilor, incepand dela
punctul de fierbere, de 0,049 atm. pentru fiecare grad Celsius.
Cum la punctul iniiial de fierbere (+ 21C) aceasta gazolina arata o
presiune de 0,190 atm. tensiunea vaporilor sai la + 38C, temperatura
la care in mod curent se deterrnina presiunea, era de 1,02 atm.
Gazolina obOnuta prin carbune activ, a carei curba de distilqiune
am vazut-o la pag. 410, are la teniperatura de + 38C tensiunea de 0,97
Atmosfere.
Calitatea comercialet a gazolinei a fost pana la I Ianuarie 1931, determinata de greutatea specifica, punctul final de fierbere i perderile
www.dacoromanica.ro
412
CAPITOLUL X - GAZE $1 GAZOL1NA
de distilaliune. Comercial, gazolina a fost Impartita in urmatoarele 6

calitali:
Marca
Densitatea
Final C max.
Recuperat
0,6700-0,6953
0,6450-0,6700
0,6566-0,6819
0,6331-0,6566
0,6388-0,6700
0,6331-0,6446
190C
190C
190C
190C
190C
176C
90/0 Volum
90%
*
A
B
B
C
850/s
85%
780/c
Gazolina cu valoarea cea mai mare este reprezentatfi de categoria

A i AA, care avand perderi mici la distilaIiune, punctul final de fierbere se mentine totuq scazut.
Cu m aceasta clasificare nu indica, suficient *tiimific, proprietaIile
esenIiale ale gazolinei, in special in ceeace privete efectul ei la combustiunea in motoare, Asociatia producatorilor de gazolina din America a
fixat pentru anul 1931 alte categorii de gazolina.
Criteriile pentru judecarea valorii sunt: tensiunea vaporilor la + 38C
i cantitatea distilata pana la 60C. Cu cat tensiunea va fi mai mica, cu
atat sunt perderile la distilaTiune mai reduse. La presiune de vapori
scazuta, cantitatea distilatfi pana la 60C indica puterea anti-detonanta
a gazolinei.
Cu cat volumul distilat I-Ana la acea temperatura este mai mare, cu

atfit efectul ei la combustiune este mai important.
Categoriile stabilite sunt:
Tensiunea vaporilor
% Volum distilat pan5. la 60C
25-40%
(in libre pe Zoll pAtrat)
40-55%
55-70%
70-85%
Tipurile de gazolina
= 2,36
30 = 2,08
26 = 1,80
22 = 1,53
18 = 1,25
14 = 0,97
lbs. 34
*
*
0
*
Atm. .
.
.
34/35
30/25
26/25
22/25
18/25
14/25
34/40
30/40
26/40
22/40
18/40
14 40
34/55
30/55
26/55
22/55
18/55
14 /55
34/70
30/70
26/70
22/70
18/70
14/70
0 calitate de gazolina este denumita de dou cifre, din care prima

inseamna tensiunea de vapori la temperatura de + 38C, iar a doua
minimum de volum distilat pana la + 60C.
Gazolina de cea mai buna calitate este aceia, care la tensiunea de
vapori de 14 libre (0,97 atm.) distila 70% in volum 'Ana la + 60C.
Din cele 4 tipuri principale de gazolina, numai cele din coloana 25
40/c, sunt obtinute direct din gazele de petrol. Celelalte varietti sunt
fabricate, sau amestecate din diverse fraqiuni.
www.dacoromanica.ro
413
Pentru gazolina recuperata din gaze, cea mai de pre% este de tip ul
14/25.
Tendinta fabricatiunii de gazolina va fi, deci, ca prin stabilizare sa se

dirninueze tensiunea i Ca, prin adaugire la fractiuni usoare, sfi se ma-
reasca cantitatea distilata "Ana la 60C.

Depozitarea i transportul gazolinei
Tensiunea de vapori, apreciabila, a gazolinei i deci tendinta ei de

evaporare rapida in conditiuni normale, ne obliga a lua masuri deosebite pentru depozitarea ei.
Rezervoarele de depozit sunt construite cilindric orizontal cu diametru
mic, rezistnd la o presiune de regim de cca. 2 atm.

Figura 199 reprezinta un asernenea rezervor, care poseda o conducta
Fig. 199. Rezervor pentru gazolinfi.
de umplere prin partea superioarfi, ajungAnd pn aproape de fundul

rezervorului, astfel ca turbuleno prea mare sa 'fie evitatfi in momentul
pomparii.
0 conductfi de desarcare se afla montata pe fundul vasului, permitand descarcarea dela un nivel superior acestuia.
Apa de condensare introdusa in rezervor, odata cu gazolina, este

eliminata printr'o alta conducta fixata chiar pe tabla rezervorului, in
punctul cel mai de jos al acestuia.
Rezervorul este inchis hermetic. Numai un ventil de siguranta permite iesirea vaporilor degajati, la o eventuala crestere de presiune.
0 constructiune mai putin uzitata a rezervoarelor, este de forma
sferica, oferind prin aceasta o suprafata de incalzire minima, fata de
volumul vasului. Confectionarea lor este costisitoare.
Oricare ar fi forma rezervorului, el trebuie aparat de influeno caldurii solare. Se inveleste, pentru izolare, cu un strat de pluta sau pfimiint
www.dacoromanica.ro
414
CAPITOLUL X
GAZE $1 GAZOLINA
infuzoriu, acoperit cu carton asfaltat. Grosimea massei izolatoare depinde

de coeficientul de transmisiune al materialului izolant.
Cateodat rezervoarele aiezate pe un platou de beton, canalizat,

sunt continuu stropite cu ap rece pentru a impiedeca transmiterea caldurii, dare massa de fier.
Transportul gazolinei se efectuiazil, in cantit4i mari, cu cisterne de
cale feratfi, sau prin conducte.
Cisternele speciale sunt de construciie obisnuita, insfi pentru o presiune de proba de cca. 4 atm. armate cu ventile de siguran0 iinchise hermetic.
Incarcarea lor, pentru a evita perderi de evaporare, se efectueaz, in Statele-Unite, prin dispozitive
speciale.
Un tip de asemenea dispozitiv de incarcare este

Fig. 200.
Dispozitivul Chadbrun are avantajul de a impiedeca
gazolina sa vie in contact cu aerul i a o mencine,

in timpul incarcfirii, intr'o atmosferfi saturata cu vapori de gazolina, in care perderile prin evaporare
sunt mult recluse.
Dispozitivul se monteaza in cistern. Prin Ieava
A este pompan gazolina, in vasul interior D, din
care patrunde in corpul cisternei prin orificiul C. Un
flotor E ac-tioneaza, prin nivelul gazolinei, asupra
unui ventil pentru ieirea vaporilor F, prin care ace-
tia sunt mnapoiai in uzin.

Dispozitivul nu produce turbulenla in massfi i la
suprafaTa gazolinei din cisterna, aa cfi perderile la
incfircare, prin evaporare sunt, in conseciffp, simiitor
Fig. 200.
Dispozitiv de indircare Chadbrun.
diminuate.
Cisternele, ca i rezervoarele de gazolina, sunt izolate.
Din cauza greutalii specifice, se intrebuirrteazg,

pentru izolare, pluta, sau, in ultimul timp, foi subliri de aluminium.
Transportul pe conductri se efectueaza ca i pentru celelalte produse
petrolifere. Singura deosebire este cri trebuie cantata o etanpitate mare,
din cauza fluiditii gazolinei. Ea patrunde foarte uor prin porii punctelor de jonqiune ale conductei.
Se intrebuinIeaza pentru montarea conductelor, Tevi de fier confecTionate din material obinuit. Legtura intre ele se face sau prin ma n-
pane separate, sudate dupa inghiventare, sau prin sudajul buchlilor

de /eava intre ele.
Mai sunt utilizate deasemenea, cu bun etanpitate, conductele cu
mamon in capatul Tevii, astfel confeclionate incfit un capat al tubului
www.dacoromanica.ro
415
este manon cu filetul interior, iar celalt constituie un cep cu filetul exterior. Atat manonul cat i cepul sunt strunjite conic, de aa natura ca
ambele, dupfi inghiventare, etaneaza perfect, prin suprafe/ele lor strunjite.
Pentru calculul micarii gazolinei in conducte, se intrebuinIeaza, in

mod curent, formula pentru circulatiunea apei in conducte, exprimata
prin :
W = 0,00243
Q2 X 1
d5
0 in care :
W = rezisterro conductei metri coloana de apa

Q = cantitatea scursa in m3/secunda
lungimea conductei in metri
diametrul conductei in metri.
Rezultatele obtinute sunt mai mari deck fric/iunea reala, deoarece
I=
d=
i viscozitatea cinemetica a gazolinei este numai a 3-a parte din valoarea

viscozitaiii apei.
Formula este suficienta, insa, pentru aprecierile ce sunt la baza proec-
tarii conductelor de acest fel, in care debitele pot varia foarte des i in
calculul carora sunt necesare rezerve apreciabile.
In calculul conductelor se va sine seama, neaparat, de densitatea
gazolinei, la stabilirea presiunii necesare diferenIelor de nivel intre capetele conductei.
Recuperarea gazolinei din amestecuri cu titei

In caz de for0 majora, gazolina se amestecii, in antier, cu .016, spre
a fi transportata la rafinerie. Aceasta operaliune necesitand, pentru recuperarea gazolinei, un consum de energie in plus, din punct de vedere economic este util sa fie evitata.
Amestecul in IiIei nu trebuie executat in proportii atat de mari, ca

tensiunea vaporilor sai sa fie considerabil influemata.
Pentru stabilitatea arnestecului, la transport i posibilitatea recati-
grii gazolinei in rafinerie, prin distilaciunea /ileiului, este necesar ca

amestecul de gazolinaliIei sa nu aibe o tensiune de vapori, la + 40C,
mai mare ca 0,3 atm.
Experimentari cu un /iIei neparafinos, de Moreni, cu densitatea de
0,8713 i o gazolina oblinuta prin compresiune, cu tensiunea la 40C = 1,10
atm. au aratat Ca :
un amestec con-Orland 500/0 gazolina are tensiunea 0,95 atm.
*
34%
6%
3%
www.dacoromanica.ro
0,90
0,35
0,28
*
*
*
416
Cea mai mare stabilitate, in acest caz, o are un amestec cu 30/0 gazolina.
Spre a controla clack' la distilqiunea amestecului perderile se maresc

i daca gazolina are o influen%a asupra produselor obiinute normal din
litei, s'au amestecat:
98A, Ii-tei neparafinos de Moreni cu D15 = 0,8477
2/a gazolina
= 0,6560
provenita dintr'o staIiune de compresiune.
S'a procedat in felul urmator: atat /iIeiul cat i amestecul au fost

distilate Oda la 160C, fraqiunea oblinuta constituind benzina bruta.
Aceasta a fost separat rectificata, determinndu-se procentele de benzina
uoara i grea in ambele cazuri.
Benzine& brut a.
Din tilei
40-160C
Rezidu
Perderi
Din amestec
= 28,8% D15= 0,7360

= 70,3
= 0,9078
= 0,90/0
38-160C
Rezidu
Perderi
= 29,92/0 1315 = 0,7282

6948% * = 0,9076
= 0,90%
=---
Rectificarea benzinei brute. Rectifiand benzina bruta ca mai sus,

obIinem:
Benzina uoara
o
grea
Rezidu
Rezidii
Din titei
Din amestec
3,79% o
7,32/0 *
0,46/0 *
= 0,7195
= 0,7598
= 0,7908
=-.
17,23/0 as/IiIeiului
D15
22,10% Dm = 0,7204
0,00%
7,27/0
0,550/0
= 0,7890
Perderile nu s'au marit prin prezenca gazolinei, nici in distilaliunea

Ii;eiului, nici in rectificalia de benzinfi bruta. Racirea a fost facuta cu apfi,
la 20C.
Creterea de benzina bruta la amestec, pare mai mica deck cantitatea
ce ar fi rezultat din adaugirea gazolinei in ;46, insa i densitatea ei scade
sim/itor. La reetificaliunea benzinei brute, cantitatea de benzina uoara
se mfirete cu cca. 5% pentru aceea densitate, insa benzina grea dispare.
Daca distilaIiunea /iteiului ar fi fost condusa, in cazul amestecului,

mai departe de 160 astfel ca benzina bruta sa ailifi o densitate egala cu
aceea ob/inuta din /iteiul curat, cantitatea ei procentuala s'ar fi mfirit,
insa benzina grea, probabil ea ar fi disparut integral, dupa rectificalie.
Rezulta de aci, ca in cazul amestecurilor, aa cum au fost preconizate,
nu avem a ne teme de perderi la distilaciune, cu premiza ca instalaIiunea
rafinariei noastre sa fie capabila a distila i rad plusul de benzina uoara
obtinut.
Avantajul adaugirii de gazolina in Ii/ei, se manifesta prin deplasari

evidente ale benzinei grele catre cea uoara.
Experimente repetate au confirmat aceasta.
www.dacoromanica.ro
417
GAZE .51 GAZOLINA
CAPITOLUL X
Efeetul extragerei gazolinei asupra puterei ealorice

i volumului gazelor
Gazul de sonde, conlinnd gazolina, are o putere calorica mare, datorita
prezenlei vaporilor de hidrocarbure lichide. Puterea de combustie a diver-
lilor componen/i in starea de vapori creste cu greutatea lor moleculara,

astfel un m3 de gaze sau vapori
ai Metanului au o cfildura de combustie de 8.600 cal.
o Etanului
o
o
o
o
* 15.300 *
*
*
o
*
Propanului
Butanului
Pentanului
Hexanului
*
*
o
* 22.700
cca 31.000
* 38.000
o 46.000
*
*
*
*
ExtragAnd o parte din acesti corpi, prin gazolina recuperata, din gazele
nedesbenzinate, caldura de combustie a gazului rezidual se diminueaza.
Mfisura in care aceasta scfidere se produce, depinde de cantitatea de
lichid oh/inuta la desbenzinare.
Cu cat un gaz este mai bogat in gazolina, cu atat efectul sfiu caloric
scade mai mult dupfi recuperarea vaporilor condensabili.
Necunoscand in amanun/ime compozi/ia gazolinei recuperate, nu se
poate calcula cu preciziune efectul caloric al gazului desbenzinat.
Ne este insa la indemnfi posibilitatea, Ca, din cantitatea de gazolinfi
extrasa, sa se poata aprecia diminuarea puterii calorice.
Daca notam cu C = efectul caloric al gazului nedesbenzinat, cal./m3 :
Ci = efectul caloric al gazului desbenzinat ;
G = cantitatea de gazolina extrasa dintr'un m3 de gaze si exprimata
in kgr. ;
12.000 = caldura de combustie, medie, a unui kgr. de gazolina, si
0,30 = volumul mediu al vaporilor unui kgr. de gazolinfi, ob/inem
valoarea aproximativa a caldurii de combustie a gazului rezidual dupa
formula:
Ci
(G x 12.000)
C
1
(G X 0,3)
Efectul caloric astfel apreciat prin mijlocul empiric expus mai sus, se
raportfi la 1 m3 de gaze desbenzinate.
In formula sunt doll& constante, din aprecierea carora rezulta aproxima/ia cu care rezultatul calculului indica valoarea sa de combustiune.
Se apreciaza, in medie, efectul caloric al unui kgr. de gazolina la

12.000 cal.
www.dacoromanica.ro
27
418
CAP ITOLUL X - GAZE $.1 GAZOLINA
Deasemenea, se apreciaza volumul vaporilor unui kgr. de gazolina la
o medie de 0,3 m3. Determinand acest volum prin evaporare, sau din
greutatea moleculark calculul devine mai precis.
Formula de mai sus se refer& insa la aprecieri care trebuesc facute
efind toate constantele, care intervin in calcul, nu sunt cu preciziune cunoscute.
Sunt calcule care au loc deobiceiu pentru proiectele instalqiunilor de

desbenzinare, atunci &and este cunoscuta analiza gazului bogat, iar determinarile conIinutului de gazolina sunt efectuate.
Volumul gazului inicial se diminueaza odata cu extragerea gazolinei.
Perderea de gaze prin desbenzinare cre9te cu cantitatea de gazolina recuperata. Cu cat un gaz este mai bogat in vapori lichefiabili, cu atat volumul
gazului rezidual este mai mic.
Am vazut mai sus c volumul vaporilor produ0 de 1. kgr. gazolina este
apreciat la o medie de 0,30 m3.
Din formula de mai jos se poate calcula volumul unui gaz rezidual in
funqiune de gazolina recuperata :
Vi = V x 1
(G X 0,3)
V = volumul gazului inicial, in m3,

i in care V = volumul gazului rezidual, in m3
G = conIinutul de gazolina la 1 m3 de gaze bogate, exprimat
in kgr.
0,3 = volumul in m3 al unui kgr. de gazolina vapori.
Mid gazolina reprezinta o producOune totalk exprimata in kgr. ai
se cunoWe cantitatea de gaze bogate introduse in uzina de desbenzinare,
volumul gazului sarac, parasind instalaliunea este redat in formula :
Vi = V P X 0,3
in care P inseamnfi producpunea totala de gazoling.
Asupra exactitalei calculului volumului gazului rezidual se fac rezerve,
din acelea0 motive care au fost expuse la calculul valorei calorice.
Intrebuintarea gazului natural

Gazul, chiar in exploatarea Oceiului, este utilizat ca agent de extraqie.
Erupliunile captate, pe dispozitive inchise, provoaca aducerea ieiului
la suprafaIa solului, prin presiunea gazelor din zacamant. Stratul fiind
perforat, gazele /inute sub presiune mare tind sa expande, din cauza
diferemei de presiune ce exista intre stratul petrolifer i atmosfera. Mi-carea produsa in massa de gaze antreneazd Si>eiuI catre suprafaIa.
Prima folosire a gazelor, dupa ce au parasit sondele, a fost la combustiune. Cazanele de aburi ale antierelor petrolifere erau incalzite cu gaze
captate la exploatarea
www.dacoromanica.ro
419
Intrebuintarea gazelor a trecut, apoi, la motoarele cu explozie, din

antierele petrolifere.
Azi gazul se folosete pe o seal% intinsa i acest combustibil comod
tinde sa tnlocuiasca combustibilii ceilalci in intreaga industrie.
Creterea consumului de gaze este neincetata. In State le-Unite consumul de gaze naturale se mfire*te dela :
21.000 milioane m3 in 1919
ca sa ajunga la
22.500
28.000
32.000
39.500
42.600
50.900
1920
1923
1925
1927
1928
1929
In Romania, deasemenea, creterea a fost importanta. Intrebuincarea

lui s'a facut Inca dela inceputul exploatarilor racionale ale .CICeiului, insa
folosirea in masurfi mai mare a avut loc catre anii 1920-21.
Gazul odata aflat pe conducte, transportul siiu uqor, catre punctele
diverse de consum, a asigurat creterea consumului.
CI statistica exacta a gazului intrebuintat In Romania este anevoios
de intocmit, din cauza ca cifrele, mai ales din trecut, nu corespund unui
gaz curat. Se inregistrau in statistici gaze cu volumul marit prin conci-
nutul de aer provenit dela captare.

0 publicaciune recenta asupra antierului Moreni, ne indica urmatoarele cifre pentru anul 1930:
Gaze captate din sonde
1.171.920.601 m.c.
din cari s'au utilizat
838.447.926 *
sau cca. 726/0
.
.
i s'au lasat a se scurge in aer .
*
*
333.472.675 *
28/0
Din gazele utilizate au fost desbenzinate 662.865.677 m.c., iar din
gazele ielite din instalaciunile de desbenzinare, s'au evacuat in atmosfera,
Fara intrebuincare, 414.159.793 m.c., cari raportaIi la gazul captat reprezinta Inca 35/0
In rezumat se poate spune ca., in antierul Moreni 630/0 din gazele
captate nu au fost utilizate.
Importanla pe care gazul natural o are In Statele-Unite, este aratata
de proportia in care el participa la consumul total faCa de gazele de
diverse provenience.
In 1929 s'au Intrebuincat:

= 100 0/0
In total 80.000 milioane m3

din cari:
50.900
14.500
7.600
7.000
gaze naturale
* fabricate
din distilacia ciceiului
Cra king
www.dacoromanica.ro
....-...
=_._-
63,6/0
18,1/o
=--
9,5%
...-
8,8/0
27.
420
Gaze le naturale, dupg intrebuimarea ce li se dfi, se repartizeazA In

State le-Unite in felul urmator:
Intrebuinore pe antier
Pentru inealzit i luminat
Fabrica/iunea negrului de fum
Industria rafinajului
>>
electric&
Industrii diverse
36,30/0
20,4/0
11,30/o
7,3%
4,7%
20,0%
Din totalul gazului intrebuinot, industriile consumg aproape 80%.

Dintre industriile diverse, industria ceramic& este un consumator important, din cauza uprinIei menlinerei temperaturilor constante.
Industria o/elului i fierului au inlocuit, in mare parte, combustibilul
lor, prin gaze. Facilitatea meminerei unei atmosfere de combustie uniform&
prezint un avantaj al intrebuincdrei gazului.
Industria automobilelor intrebuinIeaza pentru diversele operaIiuni de
inealzire a motoarelor, din totalul combustibilului necesar, 750/0 gaze.
0 cre9tere a consumului de gaze se marcheazfi pentru Incfilzit i luminat,
in industria electric& i, mai ales, in industriile diverse.
Ca sii ne facem o idee asupra extinderei pe care a luat-o transportul

gazului, este suficient a aminti cfi totalul lungimei conductelor din State le-
Unite, necesare transportului i distribuirei gazelor naturale, este de cca

88.000 km. Valoarea acestor conducte reprezint suma de aproape 318
miliarde lei.
Cele mai importante investifmni in industria gazului natural, se fac
in conducte. Numai in anul 1930 s'a inchis in acestea echivalentul sumei
de 42 miliarde lei.
Una din ultimele lucrAri insemnate, este o conduct& de peste 600 km.
lungime, capabil& s& transporte zilnic 7 milioane in gaze. Nici o piedec&
nu sta azi In calea realiz5rei de conducte, dac& este prezent capitalul

necesar.
Fabricarea negrului de turn este una din cele mai vechi industrializri
a gazului natural. In State le-Unite se intrebuinleaza anual cca. 1.500.000
k gr. negru de fum, la industria cernelei de tipar, a discurilor phonografice,
culorilor, a cauciucului, etc.
In special, in urma rapidei desvoltari a automobilismului, fabrica/iunea cauciucului a devenit un consumator important.
AdAugat in cantitli apreciabile, el mfirete rezistenla cauciucului,
dandu-i putinTa de a rula de aproape 4 ori mai mult decfit ffirfi negru de furn.
Fabricaiiunea se face prin arderea parlial a gazelor. Cfirbunele astfel

oblinut este antrenat de gazele de combustie i depus pe suprafe/e reci cu
care vine in contact.
www.dacoromanica.ro
421
Instalaciunile necesare sunt complicate si randamentele ohtinute slabe.
Pentru a se mari rentabilitatea acestei industrii, se cautfi a se folosi

atAt caldura degajata la combustiune, cat si a se recupera hidrogenul
rezultat la arderea incomplect.
Fabricqiunea Helium-ului. Am vfizut c& unele gaze conlin aproape 20/0
helium si ca numai un singur gaz din State le-Unite contine 7,8%.
In special in gazele naturale din Texas se gaseste helium in cantithlile
aratate mai sus.

In puritatea comerciala de 93-43/0 se obcine, din gaze, lichefiind to/i
ceilal%i componenIi la temperatura azotului lichid ( 196 C) si 70 atm.
presiune.
Helium-ul avnd punctul de fierbere 269C, este oblinut la fabricaliune ca singurul gaz rmas din gazul inivial.
Capacitatea de producliune a Americei, in caz de necesitate, se apreciaza la 2.830.000 m3 de helium anual.
Se estimeaza ca un singur santier din Texas comine helium suficient
pentru incarcarea a 100 de aeronave Zeppelin.
Fabricaliunea se face pe o scara intinsa si o fabric& a Statului, construit imediat dupa rasboiul mondial, a produs peste 1.200.000 m3. 0 a
doua fabric& a fost construita la Amarillo in Texas, care a produs intr'o
singura lun& cca. 20.000 m3 de helium.
PreIul de revenire in acea fabric& ar fi de cca. 1200 lei pe m3.
EGLOFF numeste istoria Helium-ului: un roman al industriei moderne.
A fost descoperit in soare in 1868, ca in 1894 s& fie identificat in gaze ca
o raritate si sa constitue, in timpul rasboiului mondial, o curiozitate 9tiin/ifich. Azi a devenit o industrie normald.
Azotul se obtine din gazele cu un procent ridicat (10%), prin lichefiere
fracIionata, la temperaturi scazute si cu ajutorul compresiunei.
Transfornzarile gazului natural se fac cu cloud scopuri:
a) Pentru a !rani cantitatea si puterea de iluminare a gazului fabricat
pentru consumul oraselor si
b) pentru industrializarea lui, prin derivatele ce se obtin.
In primul caz, and un centru oarecare este alimentat cu gaz din surse
diferite, gazul natural se transform& intr'un gaz cu o putere caloric& in
jurul celei a gazului fabricat. Prin transformare, gazul capt o putere
de iluminare considerabil mai mare, prin prezenta hidrogenului in cantit4i
apreciabile.
Efectul caloric, diminuat faI de gazul natural, este compensat printr'un volum mai mare, rezultnd din transformare.
Un curent de gaze, trecut peste suprafa-ca unei materii silicioase inclzit la 600C, produce un volum mai mare de gaze transformate. Rezul-
tatul unei astfel de operaIiuni este redat in tabloul urmfitor:
www.dacoromanica.ro
422
GAZE V GAZOLINA
CAPITOLUL X
Gas natural
Transformat
5.100 Cal.
45,0/s Oxid de carbon

*
1,90/0
67,0% 35,0% Bioxid
29,0%
Oxigen . . .
Etan
Hidrocarbure superioare 1,00/0 2,5% Azot . . . . 1,10/0
14,6%
Gas natural
11.000 Cal.
Transformat
5 100 Cal.
11.000 Cal.
Hidrogen
Metan
2,10/0
1,8/0
Daca gazul natural este trecut intr'un aparat generator, peste cocs
la 7-800C, volumul shu crete cu 125%, consumnd 0 o parte din cocs.
El constitue, cleasemenea, un gaz pentru inobilarea gazului fabricat.
Transformarea gazului pentru industrializare are loc prin 3 cal: Oxidare,
Crakaj 9i Clorurare.
Tabloul urndator constitue o schema a derivallunilor ce se pot obcine

prin tratarea gazului pe cele 3 cai deosebite:
Gaz natural')
1
4....
Piroliza
.----------------------
Oxidaie
Gaz de ap
Hidrogen
Alcool metilic
Acetonti
Aldehida formica
Il*kelita
(Craking)
Clorurare
Hidrogen
Amoniac
Clorurti de metil
Clorura
* metilen
Acetilenft
*
/ ide etilen Cloroform
Acetaldehida
Alcool Tetraclorua
Etilen-o-tetilic
Glycol
1( letilenic
Cauciuc-butadien
Propilen - alcool
propilic
Rezorcinabenzen
Butilen - alcool
butilic
Saharina-Toluen
Antracen Alizarin
Xylen
Naphtalinti Indigo
Negru de fum cu derivate

9 Dupa Gas and Oil Journal.
www.dacoromanica.ro
de carbon
CAPITOLUL X
GAZE $.1 GAZOLINA
423
Din grupa produselor de oxidare se fabrica azi aldehida formica, mult

utilizata in industrie.
Fabricatiunea are loc prin oxidarea metanului in prezenta oxigenului
la 740C 9i prin intermediul catalizatorilor.
Acetona se fabric& pe o cale asemanatoare. Rezultatele obtinute la
transformarea gazului prin Craking, depinde de temperatura i conditiile
speciale la care s'a lucrat. Fiecare din componentii gazului au temperaturile lor proprii, optime, pentru crakare i dupa felul cum aceasta cond4iune a fost indeplinita depinde rezultatul oblinut.
Pentru obtinerea de hidrocarbure lichide, se dilueaza gazul la crakare,
cu gaze inerte, ca azotul 0 bioxidul de carbune. Daca incalzirea are loc la
1050C in tuburi de quart, la o scurta durata de incalzire se obtin hidro-
carbure lichide. Hidrocarbure grele iau nWere la temperaturi i mai

inalte.
Industrializarea produselor de craking nu s'a atins Inca.
Prin clorurare s'a introdus fabricarea catorva corpi derivati ai gazului.
Astfel, Societatea 4 Standard-Oil i> fabrica azi alcoolul izopropilic, butilic
i amilic.
Fabricarea alcoolului etilic se face in Statele-Unite de catre firma

((Union Carbide Co. b prin oxidarea etilenului cu vapori de apa la 25-100
Atm. i 400 500C.
Firma <4 Sharpless Co. * produce alcoolul amilic i acetatul de arnil prin
clorurarea pentanului. Intrebuintarea lor are loc in industria lacurilor i

vopselelor.
(( Carbide and Carbon Co. )> fabric& cca. 30 tone de Glycol zilnic.
Tendinta de a fabrica produse grele i chiar uleiuri, pe caile aratate aci,

este evidentiata de brevetele numeroase obtinute de Soc. (( J. G. FarbenIndustrie * din Germania.
Faptul ce se desprinde din cele de mai sus, este ca industria petrolifera
tinde de a se transforma in industrie chimica.
Pe and toate acestea au loc peste ocean, in Romania industria gazului
a ramas cu singurul progres vadit: obtinerea gazolinei.
Intrebuintarea gazului se face intr'o masura foarte redusa, aproape

numai cu caracter local. Transportul lui se efectueazfi pe distante maxime
de 45 km.
Cantitatile de gaze ramase azi neuzitate sunt enorme. Poate ea greutatile din ce in ce mai mari, prin care trece industria petrolifera, s'a* ne arate
drumul rentabilitatii prin folosirea cat mai complectfi a bogatiei oferite de
zlicilmfintul de petrol.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
R AFINARE A
Technica rafinfirei
La inceput, distilatele brute, mai mult sau mai pu/in colorate, erau
date in comer% pentru a fi arse in lampi. Ca urmare a distilarei i in
mod natural. petrolul are in el compu0 oxigenaTi, printre care i acizi,
tfk
j:
roast
11
Fig. 201.
Rafinarea lampantului (Colombia).
cari dau o nadir& galbuie i plina de fum. Afar de aceasta, rezultatuI

arderei lasa un miros displacut, datorit compuilor sulfului.
S'a cautat, chiar dela inceput, sa se inlature aceste inconveniente,
tratfindu-se fracIiunile cu 0 leie de soda ,i cu var stins. Acest tratament
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
- RAFINAREA
425
avea neajunsul de a face s'a se incrusteze fitilul lampilor, asa ca s'a impus
nevoia de a se complecta rafinarea cu acid clorhidric diluat. Totus rezultatele nu au fost satisfacatoare.
La acea data se cunostea technica rafinfirei uleiurilor de sist si a uleiurilor din huilfi. Aceasta technic-, ca si in petrol, avea la baza ei criterii
pur subiective: <obsesia culorilor deschise i impresii olfactive a. Aceste
criterii sunt mentinute i astfizi prin puterea tradiPei, de si se stie CA rezultatele obpnute sunt chiar contrarii scopului urmarit.
Ar fi interesant de studiat avantajele unor lampi speciale, in care

sa se poat'a arde fractiunile nerafinate, sau chiar titeiul brut, dup ce
bineinteles
s'ar extrage partile prepoase ca benzina i parafina.
S'ar eauta numai sa se satisfaca cerintele higienei, indepartndu-se produsele sulfuroase. Acelas lucru s'ar putea spune si despre uleiuri, unde
rafinarea cu acid sulfuric ataa i rnai profund ca in lampant, indepartand
produse care micsoreazg viscozitatea uleiurilor.
In 1853 SILLEMANN dela Yale College, a fficut cele dintaiu studii
asupra distilfirei petrolului brut si a utilizarei diferitelor fractiuni. Iar

in 1859 incepe technica prelucrarei derivatelor petrolului. Abia atunci
s'a constatat c lampantul lumina mai bine daca era curatit cu acid
sulfuric 1).
Grape acestei observatiuni, dar mai ales intensificarii productiei

Pteiului prin introducerea forajului mecanic de catre DRAKE in StateleUnite, s'a generalizat intrebuintarea lampantului.
Dar nu numai lampantul, dar mice derivat obtinut prin distilare,
trebuie s fie supus la operatii de purificare, care are de scop de a elimina
din <( distilate anumiti corpi, cari fac improprii aceste distilate scopului
pentru care au fost menite.

Vom trece in revista produsele comerciale principale, aratand felul
lor de comportare, fat de operatia rafinarei 2).
1. Benzinele. S'a stabilit in ultimul timp ca, benzinele sunt cu atat
mai bune realizeaz far& soc sau rateuri o combustiune cat mai cornplecta in motoarele cu explozie cu cat contin un procent mai mare
tle hidrocarbure aromatice i nesaturate, adicsa cu cat hidrocarburele
mai bogate in carbon sunt mai numeroase. Fenomenul de detonafie i
realizarea de benzine antidetonante (klopffeste Benzine, antiknocking)
s'a explicat in mod sumar prin prezenta acestor hidrocarbure. Benzinele
srace in astfel de hidrocarbure, dovedite practic a fi in adevar inferioare,
primesc astazi anumite produse sintetice tetraetilat de plumb, carbonil
1) UBBELOHDE crede c acidul sulfuric a fost intAia dati intrebuintat la rafinare
in 1792 de cAtre CH. GAWER, iar leia de sodA in 1843 de cAtre GWYNNE, pe cAnd
amoniacul a fost intrebuintat in 1855 de cAtre EWRARD.
2) De d-I CR. LEU.
www.dacoromanica.ro
426
CAPITOLUL XI - RAFINAREA
de fier, etc. care remediaza aceast lipsa. Din acest punct d e vedere,
benzinele romnesti sunt favorizate, intrucat procentul hidrocarburelor
aromatice conIinute normal este ridicat, asigurandu-li-se o calitate superioara. De aci rezulta ca, ceeace in procesul curent de rafinare este considerat ca impuritaIi sau ca indivizi daunfitori pentru benzine constitue
tocmai un indiciu de calitate. Rafinarea benzinelor nu poate avea deci
drept obiect eliminarea acestora, ci, clack este posibil, tocmai incorporarea lor. Problema rafincirei benzinelor este prin urmare principial di1 eritti de problema rafinajului celorlalte distilate.
Rafinarea benzinelor brute, este inutila acolo unde impuritaiile lipsesc,
ea putand fi adusa pe pia/a ca atare, sau supusa operaIiunii de rafinare

9i. rectificare, dupa imprejurari. Rafinarea poate preceda rectificarea, sau
invers. Rafinarea benzinelor se poate face fie in instalqiuni cu funclionare continua sau in instalaIii cu fungionare discontinua. Rafinarea
continua' se opereaza intr'o baterie cu agitatoare pentru acid captu9ite
cu placi de plumb, in legatura cu o alta baterie din tabla de fier, cari sunt
incarcate cu leqie (1-2%). In timpul opera/iunii se verifica concentra/ia
acidului si le9iei spre a fi meniinuta la nivelul necesar. Benzina strabate
aceste baterii dupa principiul contra-curentului ; benzina nerafinata vine
in contact in prima linie cu acidul respectiv i cu les'ia cea mai epuizata.
Sedimentele cari se aglomereaza la fundul agitatoarelor se elimina din
and In cand. In rafinarea discontinua' se procedeaza astfel: se incarca
agitatorul cu benzina 9i se toarna acidul incet, agitandu-se energic un
timp determinat ; dupa depozitarea 9i scurgerea gudroanelor se spala
con.cinutul cu apa turnata sub forma de ploaie pentru eliminarea unei
parci de acid, se scurge apa, se introduce lesie slabfi, dupa care se mai
repeta spalarea cu apa pink' la reaqiunea neutra a acesteia.
Pentru evitarea pierderilor de benzina din cauza evaporarei, instalaiia
este inchisa ermetic si prevazuta cu dispozitive pentru condensarea vaporilor. Temperatura de rafinare se menIine pe cat posibil jos (10-15 C).
Lampantul se rafineaza la fel, cu modificarea condi%iilor, stabilite
prealabil in laborator, sau prin tradi/ie: durata de agitare (circa o oil),
concentra/ia le9iei, etc. Dula& scurgerea gudroanelor 9i spalarea cu lesie
9i apa 'Ana la reaqiunea neutra a acesteia, se trece in cisterne de sedimentare. Apoi, pentru oblinerea unei culori cat mai deschise, se filtreaza
prin aluminium-hidrosilicaIi de magneziu (FRANCONIT, FULLER, etc.)
sau (in Rusia) se expune direct la lumina difuza. La rafinarea lampantelor
ruse9ti se consuma circa 0,7/a acid sulfuric de 93-94 Be 9i 0,35/a le9ie
de 23 Be.
S'a stabilit ca un bun lampant, cu o putere de iluminat mare, care
nu degajeaza miros neplacut in timpul arderei si nu depune rezidu de
carbune 9i coks pe fitil, este constituit din hidrocarbure saturate si mai
www.dacoromanica.ro
427
bogate in hidrogen. Calitatea unui bun lampant este deci legata de absenIa hidrocarburelor nesaturate 0 aromatice, care trebuesc eliminate.
In genere constitueniii bogati in azot, sulf i oxigen cari intovrtiesc de
regula petrolul, ca 0 cele dot& categorii de hidrocarbure arfitate, constituesc Iinta de atac a rafinajului lampantelor.
Sistemele de rafinare ale derivatelor petrolului, propuse sau confirmate practic, se pot Impiirci in dou'a categorii:
a) Rafinarea chimicd caracterizat prin prezenla fenomenelor de
transformare chimicii care au loc intre agentul rafinant 0 complexul molecular. Aceste fenomene se trcleaza prin urcarea temperaturii ca efect
al reaqiunilor chimice. Pe aceastil cale, impurita/ile ca i constituenlii
considerap ca diiunfitori produselor, sufr, sub aqiunea agentului rafinant, prefaceri esen-ciale in structura lor intimfi, care merg pfina la distrugerea 0 transformarea lor in produ0 absolut inutilizabili. Caracteristic pentru sistemul de rafinare chimica, este tocmai aglomerarea acestor
produse inutile, care constituesc astazi o problem destul de grea pentru
latura rentabilitalei intreprinderei.

Rafinarea chimicfi, dupa natura 0 energia acliunii agentului rafinant,
nu se limiteaza numai la eliminarea produ0lor indezirabili. Aqiunea
selectiva de atac a agentului rafinant, se orienteaz mai Mali dupfi natura
hidrocarburelor, urinfind o scar de acpune variabilk 9i apoi dupa gradul
lor de saturaIie. Hidrocarburele saturate sunt in genere indiferente, pe
cfind cele aromatice 0 nesaturate, sunt atacate pfinfi la distrugere in timpul
rafinfirei.
In timpul rafingrei chimice, astfel caracterizate, au kc fenomene de

izomerizare, polimerizare, oxidare. De multe ori, produsele astfel ob%inute,
exercia o aqiune secundara de atac selectiv asupra hidrocarburelor,

mergAnd ca de pild in cazul acidului sulfuric, chiar pain& la atacarea
hidrocarburelor saturate, foarte rezistente in condiliuni obicinuite 0 in
stare de puritate, la aqiunea acestui agent.

Cel mai important mijloc de rafinare este sistemul acid sulf uric-soda
causticd. 0 sumfi de procedeie au fost propuse in special pentru indepfir-
tarea sulfului 0 deriva/ilor lui, consideraIi in mod deosebit daunatori

in afar de sistemul aratat mai
sus, s'a inregistrat numai in aceast direcOune. De exemplu: Desulfula intrebuinIare. De altfel, succes relativ
rarea uleiurilor minerale prin tratare cu hidrogen in stare nascandei (SCHILLER) prin fierbere cu pulbere de zinc 9i hidrat de sodiu, prin actiunea do-
rurei de aluminium, prin incdlzire la 300 C 0 10-50 atmosf ere presiune

cu 10/0 hidrat de calciu (BERGIUS), cu hipoclorit de natriu (DUNSTAN &
BROOKS) procedeu care a inregistrat rezultate practice apreciabile cu
petrolul persian. Acest din urinti procedeu a fost gfisit suficient i pentru
desulfurarea benzinelor. In fine, un procedeu mai vechiu, cu rezultate
www.dacoromanica.ro
428
nesigure este tratarea distilatelor cu plumbit de sodiu, cu eliminarea sulfului sub forma de hidrogen sulfurat.
Vom cita aci 0 un sistem aparte, cunoscut in industrie sub denumirea
de procedeul distileirei rafinante. Cel mai intercsant, i practic cu rezultatele cele mai bune, e procedeul FRASCH, aplicat astazi cu succes la de-
sulfurarea unor petroluri americane 0 canadiene. Desulfurarea chip&

FRASCH are loc tratand petrolul cu diver0 oxizi metalici, in special cu
un amestec de 75% cupru, 15% Fe203 0 10 Pb0 (dupa LUNGE). Tratamentul are kc fie in cazanul de distilare fie in faza vapori a distilatelor.
Se elimina astfel sulful sub forma sulfidelor metalice. Dupa acest procedeu, mirosul insuportabil al unor distilate dispare complect iar sulful
este redus pfina' la 0,08/0. Mai mentionam 0 reducerea hidrocarburelor aromatice prin tratarea vaporilor distilatelor dupa SABATIER
(AISINMANN). SABATIER i SENDERENS recomanda pentru dezodorizarea benzinelor i lampantelor reducerea vaporilor amestecati cu
hidrogen, peste nikel la diferite temperaturi. Incercarea cu acizi fosforici

(MEL AMID) a dat gre in practica. In fine interesant este procedeul
BLAKMOORE care recomanda tratarea vaporilor distilatelor cu carbura
de calciu.
Toate aceste incercari au ramas considerabil in umbra ca importanta
practica, fata de procedeul de rafinare acid sulfuric-soda caustica, care

in ciuda numeroaselor inconveniente dovedite, domina situatia prin latura rentabilitatii. Totu, in ultimii ani se constata, in special in industriile specializate in fabricarea uleiurilor, accesul crescand al unui procedeu fizic de rafinare, asupra caruia ne vom ocupa in mod deosebit:
procedeul cu bioxid de sulf lichid.
b) Rafinarea fizicei. In masura in care sistemele de rafinare chimica
i-au dovedit insuficienta, s'a ajuns la conceptia intrita rnai cu searn
prin efectele sistemului acid sulfuric-soda caustica-apa, ca solutiunea
problemei apartine mijloacelor fizice. Spre deosebire de procedeiele chimice, cele fizice sunt caracterizate prin absena oriceiror fenomene de transformeiri chimice. In acest mod, se asigura realizarea acelui postulat enuntat
mai departe, de a se conserva intact complexul molecular initial aflat in

petrolul brut. Acesta constitue un avantaj decisiv asupra procedeielor
de rafinare chimica, intrucat hidrocarburele cu inalte puncte de fierbere,
foarte pretioase prin capacitatea lor lubrifianta, care au putut suporta
stagiul de fractionare, sunt salvate permitandu-se o valorificare mai bur&
0 mai rentabila a distilatelor.

Procedeiele fizice de rafinare se impart in cloud grupe:
1. Tratament prin filtrare sau agitare cu materiale adsorbante, carbune
animal, hidrosilicati, gel de silice, etc.
2. Precipitare fractionata intr'un mediu dizolvant selectiv.
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL XI
RAFINAREA
429
Tratamentul derivatelor petrolului cu materiale adsorbante, fara a fi

ca9tigat in importanIa ca sistem complect 9i independent de alte mijloace,
a devenit insa cu timpul un auxiliar prelios 0 indispensabil in technica

rafinajului. OperaIiunea efectuata mai eficace in special cu hidrosilicaIi,
realizeaza o imbunataiire remarcabila in culoarea produselor 0 sepal%
o suma de impurita/i, in special asfalturi, ca i produ0 azota/i 9i derivati
ai sulfului.
Hidrocarburele sunt adsorbite in ordinea de preferinIa: 1. nesaturate,
2. aromatice, 3. naftene, 4. parafine. Capacitatea de adsorinie variaza
cu temperatura, cu concentratia i in linie general& crete cu greutatea
molecular& a constituemilor. Fenomenul de adsorbOune, pur fizic, este
un fenomen de condensare de suprafata, O. nu depinde cleat de marimea
suprafelei de contact oferita de porozitatea materialelor adsorbante.
Pentru fragionarea la temperaturi joase s'au incercat numeroase
metode far& ca vreunul sa fi dat pan& in prezent rezultate practice apreciabile, in majoritatea cazurilor din cauza scunlpetei dizolvantului. Se
citeaza ca mai interesante urmatoarele sisteme propuse: solubilitate in
alcool amylic f i precipitare cu alcool etilic (CHARITSCHKOFF), alcool etilic
(AISINMANN), alcool amylic-benzine ware pentru separarea asfalturilor,
combinat cu centrifugare (DAESCHNER-DIAMAND), benzine (HOLDE),

acetat de etyl pentru eliminarea asf altului tare (KOETTNITZ), aceton
(LANDSBERG), solu;ie alcoolicei de hidrat de sodiu (DAESCHNER), acid
acetic glacial i tetraclorurei de carbon pentru precipitarea parafinelor
(TANNE & OBERLAENDER), toluol, eter acetic, acid acetic glacial f i benzine,
i. o sum& de alte sisteme au fost propuse in special pentru separarea parafinelor din uleiuri.
Importam& decisiva pentru domeniul rafinajului fizic, o aduce ins&
apariIia sistemului DR. EDELEANU, cu bioxid de sulf lichid, care, judecnd dupa rezultatele realizate pfina in prezent, se pare a va incheia
nu numai seria incercarilor infructuoase de rafinare pe cale fizica, dar

va inlocui chiar sistemul dominant actual, acid sulfuric-soda caustica.
Actiunea acidului sulfuric
Benzinele, lampantul i uleiurile olginute prin distilarea 1iIeiului sunt
semi/ abricate.
Scopul rafinarei este de a le transforma in preparate comerciale, aa

cum le cere piaIa consumatoare.
Sunt cazuri in care distilarea realizeaza direct produse finite ; acestea
sunt cazuri rare i exceplionale. Chiar rectificarea benzinelor sau depara-
finarea uleiurilor, sunt in fond procedee de rafinare.

www.dacoromanica.ro
430
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
Agentul obinuit pentru rafinare este mai totdeauna acidul sulfuric

mono-bidratat, cu un conTinut de 93-94/ acid sulfuric comercial. Nu
rareori se Intrebuinceaza acidul de 66 Baum, adicfi cel ce corespunde
la 1,842 kgr. de acid sulfuric la litru.
Dup lucrfirile lui MARKOWNIKOFF 1) acest acid sulfuric lucreaza
asupra hidrocarburelor nesaturate, In parte polimerizfindu-le, In parte
oxidndu-le i transformndu-le in rtqini.
a) Cn H2n + SO4 H2 = Cn H27,4_1
\zSO4
b) Cn H2n+1
H
c)
Cn H 2n
z\ 804 + C
H2n= SO 4IL)- + I
Cn H2n
Se formeaza de asemenea alcoli:
C H2i
> SO4 + H20 = SO4 H2 + C,, H2n1 OH.
d) Se mai formeaza 9i produse de adiciune de ale acidului sulfuric, caci
dacA le descompunem cu ap, se pune In libertate un produs cu miros

de camfor, caracteristic alcolilor terciari:
Fie
CH2
HO
+1
CH3
=1
C113/ \ CH3 SO3H C 0 SO3 H sulfat acid de metapropil, care:

(metapropil)
CH3/ \CH3
CH3
CH3
+ = SO4 H2 + C OH metil
C 0 SO3 H H20
z "C113
CH3
CH
CH3
2,
Au mai fost izolali sulfone

Cn .112+1
Cn 112+1
\ SO.
\ SO2 i sulfoxizi:
Cn H24.1/
Cn1/2+1/
1) Chem. Revue, 1899, pag. 39.
www.dacoromanica.ro
propanol 2.
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
431
Acest gudron acid, (t acidul negru * contine, prin urmare, polimerii

in.solubili ai hidrocarburelor nesaturate, produsele de oxidatie i cele
*incase, eterii acidului sulfuric, precum i diferite sulfuri.
Cu cat greutatea specific& a uleiurilor minerale este mai ridicata, cu
atat va fi mai mare cantitatea de acid sulfuric necesaril rafinarei i cu
atfit mai mare i perderea prin rafinare.
PROF. L. GURWITSCH din Baku 1) a observat in rafinarea cu acid
sulfuric un fenomen fizico-chimic, ce se trecea cu vecierea : Se 9tie Ca
determinarea cantitatei hidrocarburelor nesaturate i *inelor din petrol
se obtine disolvand o anumita cantitate de uleiuri In benzina i tratand
solutia cu acid sulfuric concentrat. Dupa agitare, o mare majoritate a acestor
compui se dizolva in acid, producand gudronul acid. Din creterea volumu-
lui de acid se deduce procentul-hidrocarburelor nesaturate i a rainei.

La unele produse, concentrate in hidrocarbure nesaturate, volumul
acidului sulfuric, scade ca i cum acidul s'ar dizolva In benzina.
Autorul deduce ca cea mai mare parte din acidul sulfuric da cu materiile *incase, compui foarte nestabili, solubili in benzina. Aceti cornpu0 lasati In repaus, elibereaza acidul sulfuric.
Fara indoiala ca acest fenomen de atractiune moleculara are loc i
la formarea gudroanelor acide, aa se gi explica prezenta acidului sulfuric
liber in aceste gudroane. In ce prive9te tried uleiurile de uns, pentru a
le indeparta fluorescenta, care se crede ca este datorita hidrocarburelor
aromatice cu greutate moleculara mare, cum este crisenul, este nevoie de
anhidrida sulfurica, care oxideaza In acela, timp fenolii, iar hidrocarburele aromatice tree in derivati sulfonici.
Rafinarea chimica se face de cele mai deseori dupa distilare 9i rectificare totui, uneori este avantajos sa se feed inaintea rectificarei, cum
este cazul cu benzinele.
Inainte de rafinare tusk trebuie ca uleiurile sa fie dehidratate. Apa
ce ar ramane in ele ar dilua acidul, ceeace ar necesita cantitati din ce In
ce mai mari de acid pentru a Aline efectul urmarit, afara de aceasta,
acidul hidratandu-se ar provoca o ridicare de temperatura, i deci perderi de produse volatile ; in fine, acidul sulfuric hidratat atacgt repede
peretii aparatelor de rafinare.
Uscarea produselor de rafinat se obtine prin decantare la rece, in cazul
benzinelor i a lampantului. Pentru uleiuri decantarea se face la cald,
la 100 C.
In technic& se intrebuinteaza pentru dehidratare acidul sulfuric care

a servit odata la rafinare i a carui densitate este Inca 45-50 Be (0,805
0,956 kgr. de acid de 66 Be la litru).

1) Petroleum Zeitschrift, vol. XIX/1923, Nr. 36, pag. 1239.
www.dacoromanica.ro
432
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
In operatia rafinfirei, trebuie sfi se tinfi seam& 9i de temperatuffi.

Dac& se lucreaz& la o temperaturfi prea ridicat, pe Pang& cfi se pierd produse volatile, dar se face o cheltuial& suplimentar& de acid, iar produsele
rafinate iau o coloare inchis, greu de indepfirtat.

La o temperatur joas, reactiunea este in ceatfi, este nevoie i aici
de un supliment de acid, afar de aceasta, in cazul uleiurilor, mai ales
in timpul friguros trebuie s tinem socoteard de punctul de congelare
al acidului sulfuric concentrat i fumant, dup& cum se poate vedea din
datele de mai jos:
Proportia de SO4 H2:
93
95
32 27
97
98
99
100/a
Punctul de topire:
4 +3
+ 6 +100
Proportia de SO,:
2
7,5
12,9
18,3/0
Punctul de topire:
+ 8,2
0,8
9,2
11,0
Temperatura cea mai potrivit pentru rafinare este de 15. Va fi
nevoie, iarna s& se incfilzeasc& cu apa cald, iar vara s*fi se rceasc& cu
ap rece. Sunt cazuri in care operatia rafinrei se face in timpul verei

numai noaptea.
Rafinarea este precedata de regula de o operatie de laborator, pentru
a 9ti ce cantitfiti de reactivi sunt necesari.
Practica rafinrei
Rafinarea fractiunilor ware se face in aparate inchise 9i se agita.
cu un agitator mecanic ; lampantul 9i uleiurile de uns se rafineaa
in aparate deschise 9i se agita cu aer comprimat. Aparatele au aceea9i
form& 9i inteun caz i in altul, difer numai prin dimensiuni i prin anexele de adus aerul comprimat.
Pentru benzine servesc aparate cilindro-conice de fontfi, sau aptu9ite
in interior cu foi de plumb.
De obiceiu se rafineazfi rareori benzina din distilarea normal ; aceasta
se obtine dintr'odata
curatfi prin rectificare. Benzina crakatfi, insk
se rafineaz totdeauna 9i se procedeaz& ca i la lampant, cu singura
deosebire cfi amestecarea se face cu un agitator mecanic (fig. 212).
Toate aceste aparate sunt construite din table de fier nituite i captu9ite in interior cu plfici de plumb. Capacitatea lor variaza dela cfiteva
sute de kilograme la 25-30 de vagoane. In acest din urrna caz, captu9irea cu plumb reclama anumite precautiuni: In technic& se zice :
o plumbul nu se poate sustine pe el insu9i *. Inteadevfir, din cauza marei
densitali 9i a maleabilittei sale, plficile de plumb cu suprafata mare

se deformeaz& prin dilatare. A9a cfi este necesar s& aiba numeroase
puncte de sustinere, ffir ssa prezinte, totu9i, proeminente orizontale pe
care s'ar putea depune straturi acide rezinificate. In afara de aceasta,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
433
trebuie sa se ia masurile necesare pentru a se putea repara usor aceasta

captuseala, in caz de deteriorare. Cand 4 acidul negru )) ar putea intra
intre fer si plumb, pe langa ca s'ar ataca pfiretele de fier, dar s'ar murdari
necontenit produsul rafinat.
Este obiceiul sd se stabileasca un robinet de scurgere la partea de
jos a peretelui de fier, pentru a cerca dacfi se scurge lichid, ceeace ar
ins emna Ca placile de plumb trebuie sa fie reparate.
Agitatorul mai este prevazut cu un tub pentru aer comprimat, care
se scoboara 'Ana' aproape de varful conului, un tub pentru adus produsul
de rafinat, un aparat de stropit cu apa la suprafaIa uleiurilor, doua conducte: una pentru acid si una pentru lesie de soda, In fine alte doua conducte, una la vfirful conului pentru eliminarea reactivilor, alta ceva
mai sus pentru scoaterea produsului rafinat.
Aparatele de rafinat mai au un serpentin pentru Incalzit cu aburi.
Vom vedea la fiecare derivat cum se practica rafinarea cu acid sulfuric
si lesi.e de soda.
Rafinarea cu alti agenti chimici

In benzina si in lampant, rafinarea distructiva cu acid sulfuric, nu
aduce perderi exagerate, din cauza micei catimi de produse nesaturate.
In uleiuri ins, poqiunea atacabila este considerabila si deci, perderile enorme, atfit ca material prim, cat si Ca reactiv.
S'a cercat sa se &ease& un mijloc pentru o rafinare mai ra%ional.
Intr'un lampant pensilvanic sau rusesc, substanIele care scad valoarea acestui produs sunt sulful i compulii sulfului.
Acestea sunt substan/ele daunatoare, care trebuesc eliminate, atat
pentru mirosul lor, cat si pentru faptul ca scoboara puterea de iluminat
a lampantului.
Procedeul EDELEANU sau procedeul cu bioxid de sulf lichid convine
oricarui lampant si mai ales lampantului romanesc.
www.dacoromanica.ro
28
Rafinarea fiziefi
Rafinarea cu bioxid de sulf lichid
(Dr. L. EDELEAMJ)
DE
CRISTIAN LEU
*eful laboratorului Arsenalului Armatei
InsuficienIa sistemelor de prelucrare a petrolului i in special insuficien/a sistemului de rafinare chimica cu acid sulfuric, se resimte astAzi
cu atat mai accentuat cu cat i consumatorul a inceput a se orienta la

alegerea calitA/ii uleiurilor necesare
i dui-A criterii tiirrcifice, sdrun-
cinandu-se astfel fundamentul empiric care a predominat raporturile

dintre producAtor 9i consumator. Intre sisternele adaptate mai mult unor
condiOuni locale 9i particulare, sprijinite i pe o puternicA trad4ie,
intre sistemul perfect de prelucrare spre care tind astAzi eforturile con-
centrate ale industriei petrolifere, exist un teren vast, deschis tuturor

investigaIiunilor i posibilitaIilor de realizare. Pe acest teren intervine
astAzi cu rol decisiv procedeul de ralinare cu bioxid de sull lichid imaginat
de DR. L. EDELEANU.
Un sistem de prelucrare a petrolului, teoretic perfect, trebuie s satisfacA urmatoarele condiciuni esenciale:
a) SA asigure complexului de hidrocarbure, ca i compuilor secundari
existenIi in petrolul brut , conseryarea cdt mai intactii a structurii

moleculare, pe intreaga perioadA a prelucrArei, pana la ob/inerea produselor finale ;
b) SA inlesneascA realizarea ieftink de calitAIi superioare, pentru scopuri indicate de natura caracteristicA a petrolului, din orice lel de petrol,
independent deci de origine 9i de structur ;

c) SA asigure separarea cdt mai complectd a grupelor de indivizi chimici,
cat mai omogeni, consideraIi utili unor scopuri determinate, faId de restul
constituencilor i substanlelor considerate a fi dAunatoare ;
d) SA permit un maximum de randament cantitativ cu minimum de

produi secundari gudroane, etc.
grale i rentabile a acestora ;
i cu posibilitatea valorificdrii inte-
www.dacoromanica.ro
435
e) SA fie din toate punctele de vedere economic: instal4uni rezistente,

cu funclionare continua, cu maximum de randarnent energetic, controlul
simplu, pe cat posibil automat, etc.
Daca operaIiunile mecanice ale rafinarii s'au perfeccionat sistematic
realizandu-se un regim economic apreciabil, in schimb ceeace caracterizeaza evoltrcia de pana astazi in acest domeniu, este constatarea ca agentul
a reimas stationar, impunand prin rneniiacidul sulfuric
rafinant
nerea unui principiu rigid si in dezacord cu progresele realizate sub toate
raporturile, un contrast isbitor i o piedica de primul ordin.
In prima linie, se constata ca tratamentul cu acid sulfuric, este esergial
destructiv, de oarece el continua mai departe atacul dirijat contra structurii
moleculare, inceput in etapa precedenta a fraccionarii. Complexul reacIiunilor chimice este numai parial clarificat i prin aceasta posibilitatea,
controlul i dominarea rafirfarii sunt iluzorii, i reduse la invatamintele
experienIei de toate zilele. Am constatat ca aceasta opera destructiva

merge paralel cu necesitatea unei rafinarii mai eficace, deci paralel cu urmarirea unei calitali mai bune. Or, exist& aci un moment critic: o rafinare excesiva supra rafinare, rapeste uleiului anumi/i corpi protectori cari
II fac nestabil, i vom cita ca exemplu uleiurile de transformator. De
altfel excesul de rafinare (temperatura ridicatfi, acid sulfuric de inalta concentraie, durata de reacOune prelungita) conduc chiar la atacarea hidrocarburelor celor mai rezistente, a celor parafinice. Prin urmare din acest
punct de vedere, nu exista o limita. Paralel cu accrunea destructiva a

acidului sulfuric, se realizeaza i o scumpire excesiva a produselor
prin eliminarea componencilor utili i prin consumul exagerat de reactivi.
Uleiurile albe medicinale ofera un exemplu concret.
Inconvenientele mai caracteristice ale sistemului de rafinare acid

sulfuric-soda caustica sunt:
a) Este oneros: necesita mari cantitaIi de acid sulfuric, soda caustic&
vapori, micsoreaza randamentul cantitativ prin distrugerea de materie
prima prelioasa i prin includerea de produse rafinate in massa resturilor
(gudroane i sapunuri) ;
b) Ataca i deci nu conserv structura chirnicei a constituenIilor utili
din petrol ;
c) Da nastere resturilor nevalorificabile: gudronul acid si sapunurile,
in care se aglomereaza totalitatea produsilor rezulta%i din complexul pr efacerilor chimice, far% posibilitatea unei valorificari rentabile ;
d) Nu permite valorificarea rentabila a petrolurilor bogate in constitue4 consideraIi ca daunatori unor anumite scopuri de utilizare ;
e) De o parte incorporeazei produselor finale compu4i solubili, nestabili,
iar de alta parte nu elimind impuriteiile ca i substanIele daunatoare

preexistente in petrol, cu efectele defavorabile cunoscute asupra calitrutii ;
www.dacoromanica.ro
28*
436
CAPITOLUL XI - RAF1NAREA
f) Operatiunile sunt stanjenite din cauza emulsiunilor, fi a hidrolizei

sdpunurilor, iar instalatiunile se resimt de actiunea corosivfi a agentilor
rafinanti ;
g) Regenerarea agenjilor ralinang acid sulfuric si soda causticei

este practic nesolutionata ; de asemenea se mai pune i problema apelor
dela spalare, care jeneaza in mod destul de adanc resimtit gospodaria
interioara a rafinariilor.
Industria petrolifera suporta astfel sacrificii foarte grele. Ele se aglomereaza i se rasfrang simtitor asupra bilantului comercial, cu atat mai
accentuat cu cat se evidentiaza contrastul dintre principiul rafinant, stalionar, i progresul general technic al mifloacelor lid de aplicare.
Totu9, dupa cum s'a mai aratat, justificarea acestei situatiuni
rezida tocmai In economia sistemului nu a sistemului in sine ci

prin comparatie cu tot ceeace s'a incercat a se introduce in acest
domeniu. Rafinarea cu acid sulfuric, in ciuda desavantagiilor eviden/*late printr'o practica de peste 6 decenii 9i-a creat o puternica traditie
in favoarea ei, la care a contribuit in cea mai larga masurii tocmai ineficacitatea amintita, a sistemelor propuse a o inlocui. 0 suma de sisteme,
unele mai interesante decfit altele sub raportul teoretic, nu s'au putut
confirma practic. De alta parte, sdruncinarea unei traditii de peste 6
decenii nu se putea realiza cu succes deck printr'un sistem care sa fi
dovedit cu evidenta necontestata pe teren industrial, superioritatea atat
sub raportul rentabilitatii cat i sub acela al rezultatelor technice
obtinute. Numai astfel se explica de altfel Ca bioxidul de sulf lichid
a trebuit sa faca un stagiu de peste dot& decenii, cu trecere metodica,
prudenta, dela modesta schema de laborator 'Ana la anvergura formidabila a instalatiilor actuale.
Mai este de relevat ca, sistemul rafinant acid sulfuric-soda caustica,
corespunzand conceptiilor anterioare sumare i empirice asupra calitii
rolului unui uleiu in gospodaria industriala, devenise cu totul insuficient
fata cu cerintele din ce in ce mai exigente impuse de consumator i constructorul utilajului technic paralel cu evolutia Oral la actualele conceptii
a teoriei i regimului gresajului rational. Aceast& noua situatie cerea un
sistem mai bun de rafinare, capabil a raspunde deopotriva atat cerintelor
9i
unei rentabilitati asigurate cat i necesitatilor de valorificare optima a

petrolului de orice provenienta i compozitie.
In aceasta conceptie, era indicat ca in masura in care se evidentia ca
principiu fundamental unic ideal atfit In perioada de prelucrare cat
9i
in timpul functionarii uleiurilor, un maximum de stabilitate chimith a corn-
ponentilor, sistemul acid sulfuric-soda caustic& caracterizat tocmai pe

un principiu diametral opus, trebuia sa cedeze terenul, In favoarea unui
sistem fizic de rafinare.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
437
RAFINAREA
1. Istoric. EvoluTia sistemului constitue un document remarcabil

pentru valoarea perseverentei in munca depusa pe teren stiinIific. Aparut
ca modesta lucrare de laborator, acest procedeu a fost obiect de cercetari
metodice pe scar& din ce in ce mai larga, punand la contribu/ie competen/a
celor mai proeminente autoritaIi mondiale in domeniul technologiei petrolului. Dupa dolt& decenii de munca, se inregistreaza un bilan/ stralucit : o
opera stiin/ifica vasta unita cu un sistem technico-industrial de execucie
citat astfizi ca model de perfecOune sub toate raporturile.
Puterea slab& de iluminat unita cu depozitarea pe fitil a carbunelui,
creiasera lampantului romanesc o situalie precara, nu numai pe pia/a

consumatoare straina, dar chiar la noi
in
/ark unde era
concurat cu succes
de lampante strfiine. Investigqiunile
intreprinse de Dr.
L. ED ELEANU, cu
scopul
de a
gasi
explicarea si remediul problemei, au

stabilit chiar dela
inceput ca aceasta
inferioritate a v ea
drept cauza prezenIa de mari cantitali de hidrocarbure
mai bogate in carbon
112,3_
".
Fig. 202. Primele verificAri asupra puterii de iluminat falcute

de Dr. Edeleanu: in ordine dela stanga la dreapta:
1. petrol lampant rominesc normal, 2. rafinat, 3. extract.
nesaturate si
in special aromatice , al caror procent se ridica In medie la 25/0. In

cautarea unei metode ieftine si eficace pentru eliminarea acestor componenli daunatori lampantelor noastre, autorul a procedat metodic, tncercand
toate mijloacele disponibile la acea epoch' (1908). Dela inceput, ideia de a
inlatura hidrocarburele aromatice prin sulfonare cu acid sulfuric, s'a aratat
a fi prea costisitoare eat din cauza marei cantitali de acid sulfuric necesar, cat si din cauza prea marei perderi de materie prima. Dupa epuizarea solvenIilor organici, autorul se fixeaza asupra bioxidului de sulf
lichid. Ideia s'a aratat a fi, chiar din faza lucrarilor ini/iale de laborator,
foarte fructuoasa, marcand in acelas timp si un interes deosebit prin
originalitatea si valoarea ei teoretica.
Printr'o colaborare sus/inuta atat pe teren stiin/ific cat si pe acela al
technicei industriale, castigate din ce in ce mai intens in aceastfi problema,
www.dacoromanica.ro
438
CAPITOLUL X/ - RAFINAREA
s'au putut invinge o suing de piedici, neprevazute in faza iniliala a

lucrarilor, dar cari ar fi compromis sistemul daca s'ar fi trecut aa
dupa cum greit se procedeaza uneori direct la instalqiuni de mare
anvergura industriala.
Imaginat din necesitatea valorificarii lampantelor impure, sistemul
a fost, in prima lui faza, desvoltat i utilizat in mica scara industriala,
in acest scop lirnitat. Treptat, dela sistemul discontinuu antebelic, si

marginit nurnai la rafinarea frac/iunii lampantelor, el evoluiaza sistematic, intinzanduli domeniul asupra tuturor distilatelor petrolului. Incepfind cu benzinele i terminfind cu uleiurile grele, incorporfind uleiurile speciale de transformator, de turbine, uleiurile albe medicinale i In ultimii
ani, vaselinele, sistemul s'a perfec/ionat .1 pentru rafinarea oricaror produse
similare ca : deriva/i ai gudroanelor de huila i Iigni%i, ozocherita, etc. 1).
In ce privete technologia sistemului, rasboiul delimiteaza doua etape
distincte: faza discontinua antebelica i faza func/ionarii continui postbelice. Sub raportul randamentului energetic i economiei caldurii, sistemul in faza lui ultima, aa cum este utilizat astazi In marile uzine construite in America, este citat ca model de perfecOune.
Fa/a cu empirismul care caracterizeaza sistemul acid sulfuric-soda
caustica, i mai cu seama dupa cum se va arata mai departe, fa/a de contrastul rezultatelor, sistemul de rafinare imaginat de Dr. L. EDELEANU,
se prezinta ca un tot perfect, prelucrat In toate amanuntele lui technice,
avand la baza un proces fizic pentru care tiin/a astazi nu mai are nici
un secret. Sistemul se gasete in plinfi evolu/ie de cucerire a vastului
teren dominat Inca de rafinarea chimica, de o parte datorit tradiVei,

de alta insa i din cauza crizei de rentabilitate i orientare care domina
industria petrolifera in timpurile actuale.
Pentru noi, este de re/inut faptul ca, un sistem imaginat de un savant
roman, intr'un institut romdnesc de petrol, trebuia sa-i fi confirmat
mai intai viabilitatea in industria mondiala a petrolului, inainte de a
ob/ine acces in Tara noastra---un simptom paradoxal dar care rnarcheaza
suficient multipla criza
i de orientare, i de mijloace prin care trece
astazi petrolul romnesc. latA pentruce gasim necesar a preciza ca rolul
nostru va trebui sa niveleze terenul spre impamfintenirea acestui sistem
in tura lui de origine, cu convingerea ea pe aceasta cale, petrolul romnesc
ii
va deschide orizonturi nebanuite de prosperitate i consolidare.

1) Valorificarea technico-industrialit a procedeului Edeleanu apartine dela 1908
s Allgemeine Gesellschaft fr Chemische Industrie m. b. H. Berlin* care si a aso-
Soc.
ciat cei mai proeminenti reprezentanti din industria germana atAt in domeniul
technologiei frigului cAt si in acela al petrolului. CitAm intre aIii firma A. BorsigTegel, Berlin, N. V. Compriino Amsterdam. In momentul de fat sistemul grupeazA
in jurul ei puternice interese mondiale (germano-olando-anglo-americane) in domeniul constructiilor de masini, aparate si instalatiuni technice.
www.dacoromanica.ro
439
2. Principii fundarnentale. Bioxidul de suit lichid exercitei o actiune

dizolvantei selectivei asupra hidrocarhurelor. Aceasta aqiune este relativfir
pentru diferite serii homoloage de hidrocarbure, si variazd cu temperatura
de lucru si concentraIia dizolvantului.
La 25 C. solubilitatea olefinelor i aroniatelor este complecta, pe cnd
parafinele i naftenele sunt aproape insolubile. Paralel cu cresterea temperaturii, solubilitatea acestor patru tipuri de hidrocarbure variaza astfel:
aroniatele i nesaturatele sunt solubile la once temperatur, ambele marcu cresterea temand o alura aproape paralel in cresterea
peraturii ; de alt parte parafinele denoth fa/6 de naltene o solubilitate
considerabil mai redusa ; pe cnd parafinele rmn aproape insolubile la
temperaturi destul de inalte, solubilitatea naftenelor variazd in ori ce
limitfi (0-1000/). Aceste condi%iuni, permit o separare technica aproape
cantitativ a acestor hidrocarbure.
Temperatura cea mai cornod de lucru s'a stabilit a fi 10 C, dup5
considerente de ordin technic si cornercial. La aceasta temperaturfi,
insolubilitatea parafinelor i naftenelor se men%ine la cote foarte reduse,
care sunt, din punct de vedere practic, perfect acceptabile (1-20/0).
Initial, se dizolv bioxidul de sulf in distilat, pdnei la atingerea unui grad
de saturatie, specific, care este in func/ie de temperatur si de structura

chimicfi a fraqiunii respective. Apoi, treptat cu adAugarea de noui cantita4i de bioxid de sulf, se dizolvfi in acesta hidrocarburele arornatice,
nesaturate, compusii azota/i, deriva/ii oxigenaii i ai sulfului, in condi/iile de echilibru indicate de concentratie si temperatura. Limita de saturaIie coincide astfel cu apariOa celor doufi faze caracteristice fenomenelor de miscibilitate: de o parte exces de hidrocarbure con-tinnd bioxid
de sulf i sulf in solutiune, iar de alta, bioxid de still lichid con/innd

hidrocarbure si diversi constitue4 secundari ai petrolului, in sollqiune.
Aceste doufi faze, au fost denumite de autor dela origine:
a) rafinat, continfind ansamblul componemilor utili ai distilatelor,
corespunzator rafinatului cu acid sulfuric ;
b) extract, conlinnd totalitatea irnpurit4ilor si constituemilor duMatori ai distilatelor, dizolva/i in bioxid de sulf, corespunzator aglorneratului produsilor de reac-ciune ai acidului sulfuric, din gudroane cum
si sapunuri.
Cele dou faze se separ datorit diferemei man de greutate specificfi,
in doufi fraqiuni distincte. Tratarea urmtoare, separatfi, a rafinatului
si extractului, se rezuma la eliminarea dizolvantului prin evaporare la
temperatur mai urcatil, sensibil inferioar celor mai usoare hidrocarbure
conlinute in benzine. Greutatea specifia a rafinatului si extractului,

incadreazfi totdeauna pe aceea a distilatului, astfel:
extract > distilat > rafinat
www.dacoromanica.ro
440
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
Su lful 9i compufii lui organici, compwii azotag rezenici 9i asfaltofi

sunt solubili in SO2 lichid, tot*. solubilitatea crefte in raport invers cu crer
terea complexului molecular.
Cei mai solubili sunt deriva-cii organici ai sulfului. Prin tratari succesive cu bioxid de sulf lichid, sulful se reduce pana la 1/10 din continutul initial.
Aceasta capacitate de separare prin bioxid de sulf in produse solubile
(extract) i produse insolubile (rafinat) este total lipsita de fenomene
de transformari chimice. Intr'un singur caz s'a putut constata un produs
de adiiiune tranzitoriu intre o hidrocarbura naftenica i bioxid de sulf,
care, separat sub forma de cristale, se dizolva Ins& imediat in exces de
dizolvant. Para astazi, toate investigatiunile intreprinse nu au putut
descoperi decat acest caz exceplional, citat doar ca o curiozitate, fala de
chimismul atat de complex marcat in sistemul acid sulfuric-soda caustica.
0 separare cantitativa a componenlilor mai bogqi de cei mai saraci

in carbune, nu poate avea loc, deoarece solu/ia hidrocarburelor aromatice
in bioxidul de sulf, exercita la randul ei o aqiune dizolvanta secundara
asupra hidrocarburelor parafinice 9i naftenice. Aceasta actiune dizolvanta secundara crelte cu temperatura. Ca urmare a acestei imprejurari,
s'a impus scoborirea temperaturii de lucru i aceasta cu atat mai mult,
cu cat distilatul este mai bogat in aceste hidrocarbure.
Dealtfel, avantajul temperaturilor joase este indicat de doted concIiiuni primordiale ale rentabilitalii:
a) se obline un randament mai mare de rafinat;
b) se utilizeaza i se consumei mai putin bioxid de sulf.
Temperatura de lucru 9i concentraIia dizolvantului constitue factorii
directori i de control ai procedeului. Prix' varialia judicioasa a acestor
doi factori, se poate Aline, din orice fel de petrol, oricat de variat ar fi
in structura lui, produse finite cu proprietaIi globale sensibil identice,
ceeace prin rafinarea cu acid sulfuric este exclus, din cauza denaturarii
structurii moleculare prin complexitatea fenomenelor de transformari
chimice cari au loc aci.
3. Reprezentarea schematicei a procedeului EDELEANU (fig. 203) arata
in mod sumar dar suficient, ordinea i natura operaIiunilor de rafinare,
care sunt aceleai, indiferent de felul distilatului, de anvergura i carac-
terul continu sau discontinu al instalaIiei.

Prile esergiale ale aparatului sunt: 1. racitorul pentru distilat ;
2. racitorul pentru bioxid de sulf lichid ; 3. aparatul de amestec al distilatului cu bioxidul de sulf ; 4. aparatul de evaporare a bioxidului de sulf
din extract 9i 5. aparatul de evaporare a bioxidului de sulf din rafinat.
Pe o parte intra distilatul, iar pe alta iese rafinatul

www.dacoromanica.ro
extractul,
9i
CAPITOLUL XI
441
RAFIN AREA
un procent minimal de bioxid de sulf, pierdut, compensat insfi in aceiasi

msura cu o egal cantitate introdus In sistem.
In exemplul citat, rafinare de lampant, distilatut, prealabil dehidratat
spre a se evita acciunea corosiva' a dizolvantului asupra aparatelor, in
mersul 'Ana la vasul de amestec i agitare, se rficeste treptat pfinri la
temperatura de 10 C cu care intr.& in agitator. Bioxidul de sulf
1.---
Destillat
100%
43911..su
IMMEI
1
pestaat
S0
10
so,
7A
Rem&
"
Extract
sOn=
:Ractior-
Co mislecla-te d4
50 s
0
Apara per
de
"
.11
c ega iza
naliza
'ern laratura=_
\-11K-1
Destrl at bait
20
-_icazirarr
Schema
Procedeulut Edeleanu
SO
GaZ
T.Ci az
SO 2 Pierdera
0,0 2%
SO; Pre rdete

0,0 3%
Extrakt
Fig. 203.
lichid, ificit treptat la aceea temperaturA (-100) se arnesteca intim

cu distilatul. Prin diferen0 de greutate specifica, se separ de o parte
rafinatul iar de alta extractul, fiecare din ele fund dirijate la aparate de evaporare, in care, la temperatur mai urcata, bioxidul de sulf
este separat, apoi condensat, rkit i readus in circuit. Rafinatul si
extractul sunt dirijate la rezervoarele de depozitare respective. Intre
lichidele care circulfi spre aparatul de amestec (distilat i bioxid de sulf) i
www.dacoromanica.ro
442
cele care ies de aci si rnerg spre aparatele de evaporare a bioxidului de

sulf (extract si rafinat) are loc schimb de temperatura in compensatoare
sau aparate de egalizare de temperaturli cu aplicarea principiului de circulalie in contra-curent. Prirnele se racesc dela temperatura normala spre
10 C, iar celelalte se incalzesc dela aceasta temperatura spre regimul
termic care condi/ioneaza evaporarea bioxidului de sulf.
Ceeace constitue o fericita coincidema in acest sistem este imprejurarea
c bioxidul de sulf lichid intrunefte simultan condifille unui agent rafinant cu
acelea ale unui perf ect agent frigorigen. Intercalarea in circuit a aparatelor
pentru realizarea de temperaturi joase pe principiul detentei in etaje multiple, cu acelea de circulaIie a lichidelor in contra curent, au putut atinge
desavArsirea technica actual& numai datorita colaborarii a celor douk

ramuri de industrie total diferite: industria frigului i industria petrolului..
4. Rezultate practice1). S'a aratat mai sus ca orice fel de distilat tratat.
cu bioxid de sulf lichid, se imparte, dupa tratarea i separarea dizolvantului, in doua portiuni cu greutate specific& inegala, care o incadreaa
pe aceea a distilatului ini%ial. Aceasta caracteristica se menline pentru
orice fel de produse de orice natura, care prin structura lor pot fi tratate
dupa acest sistem. Un exemplu tipic, pe carel Invedereaza autorul, dela
primele sale incercari, ni-1 infaliseaza Tabela 1, dela pag. 443.
Prin frac/ionarea distilatului i extractului, in 20 portiuni oblinute
la temperaturi foarte apropiate, autorul stabileste ca hidrocarburele.

dizolvate si separate in extract nu reprezinta numai paqile care distila
la temperaturi mai inalte ci un amestec de hidrocarbure distilnd intre
limite de temperaturi aproape egale ca i acelea ale distilatului purificat..
Astfel de pilda, pentru lampantul de mai sus, de Bustenari, cu densitatea medie de 0,8200, autorul stabileste o scara continua si succesiva
de fracIiuni, incepfind pentru distilat: dela 0,7712 (125-145 C) pAna
la 0,8837 (254-273 C) iar pentru extract: dela 0,8088 (125-148 C),
pAna la 0,9620 (257-274 C). Aceste rezultate arata i motivul pentru
care toate incercarile facute anterior pentru separarea prin distilage a
hidrocarburelor bogate in carbon, nu au dat rezultate mulimmitoare..
Instructive sunt cercetarile intreprinse pentru stabilirea condiliunilor
de solubilitate a hidrocarburelor, in bioxid de sulf lichid, la temperaturi
dif erite, variind metodic cantitatea dizolvantului. Apari/ia distincta a
celor doua faze, respectiv a extractului, depinde de trei factori: proporlia
temperatura i canin hidrocarbure solubile aromatice i nesaturate
titatea de SO2. Daca de ex. se trateaza un lampant de Borneo care conIine.
circa 462/0 hidrocarbure aromatice, cu circa 2/3 din greutatea sa in bioxid
de sulf lichid la 7 C, nu se va constata la aceasta temperaturfi Inca nicis
') Toate datele din tabelele urrnfitoare aunt oblinute de Dr. L. EDELEANU.
www.dacoromanica.ro
443
TABELA 1
Separarea lampantelor romneqti prim tratare cu SO,
Provenien f a
distilatului
Randament 0 0
Distilat
Extract
Rafinat
Distilat
0,8028
0,8200
0,8650
75,0
25,0
0,8040
0,8200
0,9037
82,1
17,9
Retinal
Buqtenari
Campine I
Cmpina II
Greutatea specified
1
0,7968
0,8125
0,8940
82,9
17,1
Moreni
0,8050
0,8680
77,0
23,0
Tintea
0,8090
0.8180
0,8200
0,8730
82,5
17,5
o separare a celor doug straturi ; o prima aparilie a extractului se constata
deabia la -10 C. Din contra, pentru distilate sarace in hidrocarbure

solubile in S02, separa/ia distincta a straturilor are loc la temperaturi
mai inalte. De exemplu, tratfind un lampant mexican cu 170/0 hidrocarbure aromatice, cu 2/3 din greutatea sa in SO2, se constata forma/ia straturilor deja dela +100 C. De aci rezulth o concluzie care s'a confirmat pentru
toate distilatele petrolului ca, o rafinare pentru distilate bogate in hidrocarbure aromatice este cu a-tat mai avantajoasa cu cat temperatura de
lucru este mai scoborita, pe cand pentru distilate sarace in astfel de hidrocarbure sunt indicate temperaturile mai urcate.
Masura in care rezultatele sunt influenote de compozi/ia distilatului
in condi/ii variate de temperatura, o arata Tabela 2 in care se arata

cantita/ile de bioxid de sulf lichid (exprimate in cmc., in volum procente
i 0/0 de greutate) necesare pentru ob/inerea unui strat de 20/0 extract,
la doua temperaturi diferite, in lampante de diferite origini.
In Tabela 3 se arata variatia stratului de extract a cfitorva lampante,
paralel cu varialia temperaturei, In amestecurile: o parte distilat (greutate) cu 2/3 par/i (greutate) SO2. In Tabela s'au inregistrat procentele
in volume date de 100 volume ale amestecului. Coniinutul in hidrocarbure
aromatice, dupa autor 1), a distilatelor din Tabela 3 sunt urmfitoarele:
25 0/0 hidr. aromatice
1. Butenari
17,5/a
a
2. Tintea
18,7% a
3. Rogi
19,4/a
4. Uricz
5. Mexico
6. Peru
7. Bibi-Eybat
16,0/s
18,2/a
7,30/0
4 DD. L. EDELEANU.
www.dacoromanica.ro
444
TABELA 2
Cantitatea de SO2 necesara pentru obtinerea unui extract de 20; vol.

In 50 cmc. distilat.
Origina distilatului
Temperatura cmc. SO2
0/0
vol.
Vo gr.
Bultenari
-10
12,5
21,8
25,0
43,6
42,7
74,4
Cimpina
-10
+100
9,5
10,8
19,0
21,6
26,0
37,2
Moreni
+10
11,4
20,5
23,8
41,0
40,0
69,5
-10
9,0
17,0
18,0
34,0
29,5
58,0
Tustanovice
-10
9,5
13,2
19,0
26,4
32,1
45,7
Mexico
-10
+10
8,5
12,8
17,0
25,6
29,6
44,8
Balachany
-10
+100
7,7
10,3
15,4
20,6
25,2
35,2
12,5
17,0
25,0
34,0
43,2
59,0
Tintea
Egipt
+100
+10
+10
-up
+100
Para lel cu crqterea temperaturei, stratul de extract, adica de bioxid

de sulf + hidrocarburele solubile, scade sistematic pang la disparitie total, and lichidul amestecat ramne omogen ; de pilda lampantul de
Bu0enari arata la -10 C un strat de 22,90f extract, care diminufind
sistematic, dispare la +14 C, and se obtine un lichid omogen, perfect clar.

Confirmarea hipotezei anuntate de KRAEMER, Ca inferioritatea de
iluminat a lampantelor se datorwe exclusiv prezentei in procente prea
mari a hidrocarburelor mai bogate in carbon, s'a obtinut chiar dela inceput
prin verificarea puterei de iluminat, comparativ, intre lampantul tratat
-dupa normele obicinuite fata de tratamentul cu bioxid de sulf, masurandu-se intensitatea de iluminat dupa sistemul international (fig. 202).
Cateva rezultate sunt aratate in Tabela 4.

Ameliorarea puterei de iluminat este remarcabila 0 evident in dependen0 de cauza semnalata de autor. Este de notat ea puterea de iluminat
a calitatilor superioare obicinuite, ale lampantelor de Pensylvania, (Pensylvania WW) cu reputatia mondiala cunoscuta, oscileaza intre 12,3-14,5.
Acest prim rezultat a fost decisiv pentru posibilitatea de rentabila
valorificare a tuturor petrolurilor condamnate anterior din cauza coninutului prea mare in impuritati. Pentru valorificarea in aceasta
www.dacoromanica.ro
445
TABELA 3
Variatia volumelor de extract cu temperatura: 100 volume de amestec

de distilat cu 3/3 greut. .SO2, dau urmtoarele volume de extract:
DISTILATELE
Tempera-
tura
-100
22,9
22,1
23,4
23,2
27,1
90
-- 7
80
- 6
- 5
--
21,7
- 40
- 30
21,2
- 2
- 1
'19,8
+ 0
20,7
----
23,6
22,7
16,4
15,5
15,7
15,1
17,5
13,5
21,9
20,8
13,1
20,3
11,7
9,4
7,3
6,5
3,6
--
--
22,0
23,5
23,7
--
23,2
22,8
22,6
24,1
22,4
23,1
22,6
21,1
20,4
23,4
24,8
22,7
14,2
11,4
9,9
---
24,3
18,8
18,4
17,3
+10
+11
+12
+13
+14
+15
25,9
24,8
23,4
+ 2
+ 80
+ 90
25,4
24,6
18,2
+ 4
+ 5
+ 6
+ 7
---
25,2
20,6
+ 10
30
----
------
23
22,8
22,1
22,4
21,2
21,7
20,8
20,3
19,9
21,7
21,1
19,4
18,8
20,4
19,5
'19,0
214
19
18,5
20,6
19,7
19
17,7
18,2
17,9
18,6
18
16,4
17,8
17,2
19,6
17,5
15,9
15,0
16,5
16,6
19,0
'12,9
15,9
17,1
20,1
18,7
direcliune, se noteazfi Ca procedeul SO2 a fost salvator, i astazi se afirmfi

0 se dovede9te ca, prin acest sistem, se pot Aline, din orice /el de petrol,
indilerent de impuritdtile conyinute, lampante de calitate superioarli sau cel
pugn egala lampantelor de Pensilvania tratate prin metodele uzuale.
Pentru distilatele foarte bogate In sulf, s'a stabilit necesitatea unui

tratament ulterior celui cu bioxid de sulf, cu un procent redus de acid
sulfuric. Rezultatele oblinute arat avantajiile acestui sistem combinat,
www.dacoromanica.ro
446
TABELA 4
Ameliorarea puterei de iluminat a lampantelor

Unit Ali internatio-
DENSITATEA
ORIGINA
Distilat
I3ustenari
Campina
nale de lumini
Rafinat
Rafinat
Raf. cu
Raf. cu
cu S041-12
cu SO2
S041-12
SO2
0,8200
0,8195
0,8025
0,8125
0,8120
0,8195
0,8190
0,8005
0,8110
0,8000
0,8100
0,8110
0,8100
Peru
Distilat de sisturi
0,8180
0,8170
0,8000
Tintea
Argentina
Egipt
California
0,8000
0,7970
7,8
11,1
14,5
16,6
0,8090
9,5
14,7
0,7920
0,7970
8,8
11,2
14,8
16,1
0,7980
9,5
14,9
0,8070
0,7850
10,9
14,8
13,1
17,1
exceptional numai pentru aceste petroluri. In Tabela 5, s'au inregistrat

aceste rezultate :
TABELA 5
Reducerea sulfului lampantelor prin rafinare cu bioxid de sulf

tratare ulterioar redusA cu acid sulfuric
Greutatea specifia
Origina distilatului
Su1 fu1
0/0
1n:
Rafinat
Rafinat
cu SO,
cu SO fis
Distilat
Rafinat
Distilat
Mexico Nr. 1
0,774
0,763
0,25
0,07
0,01
Nr. 2
0,790
0,777
0,46
0,17
0,04
Persia
Texas
0,795
0,781
0,14
0,08
0,06
0,827
0,826
0,12
0,04
0,01
Mexico
0,815
0,799
1,12
0,31
0,04
0,812
0,94
0,24
0,08
0,807
0,796
0,790
0,82
0,23
0,10
Capacitatea de eliminare a sulfului nu este in raport direct cu procentul de bioxid de sulf intrebuinIat, dupfi cum se poate constata din
Tabela 6.
Eficacitatea scade rapid cu creterea procentualfi a bioxidului de
sulf : cu 1000/0 bioxid de sulf s'a inlaturat 52,8/0 din sulful initial, cu o
cantitate de 4 ori mai mare s'a inlaturat Inca numai 230/s. Pentru rentabili-
tatea tratamentului aceasta precizare este foarte instructiv.

www.dacoromanica.ro
447
TABELA 6
Eficacitatea de desulfurare in raport cu V, de SO2

0/0 SO,
100
0/0 total al
0/0 de sulf
.4 sulf
In distilat
In rafinat
1,070/,
0,80
52,8
sulfului
inlturat
0,66
61,2
200
0,56
67,1
300
400
0,47
0,41
75,8
150
72,3
Compu,,cii azotati sunt eliminuci integral. Literatura este ins& foarte

same& in date asupra acestui punct.
Foarte interesante sunt modificarile suferite in proprietaIile fizice ale
distilatelor tratate cu bioxid de sulf lichid.

Greutatea specified este intotdeauna mai mica dupa rafinare, ceeace
este explicabil, dupa cum s'a aratat mai inainte, prin inlaturarea cornponenIilor mai bogaIi in carbon, deci mai grei. Difereno in minus se
accentuiaza cu intensitatea rafinarii (temperatura si concentraIia dizolvantului) si cu con/inutul in hidrocarburele solubile. Exemplele aratate
mai inainte, din domeniul lampantelor, se generalizeaza in aspectul lor
pentru toate distilatele.
Constanta fizica deosebit de sensibila, In special la rafinarea fraqiunilor mai grele, este viscozitatea. Constitueniii determinanii ai viscozitajii
superioare dintr'un uleiu sunt complexii moleculari superiori, cu atat

mai usor de inlaturat si deci mai solubili in bioxid de sulf lichid, cu cat
sunt mai labili prin structura lor: polimeri, nesaturate. Pentru a incelege acest proces, vom reproduce in fig. 204, aspectul curbei de viscozitate la temperatura constant dar in funclie de concentraIia bioxidului
de sulf, pentru un uleiu de fuse (Spindle oil). Viscozitatea este notata in
grade Saybolt, la tempera tura 40 C. Se constata ca la o usoara crestere
a concentraliei curba de viscozitate scade repede ceeace coincide cu inlaturarea componenIilor cari reac-cioneaza mai intensiv si in prima linie
tu bioxidul de sulf. Curba este evident o ramura de hiperbola echilatera.
Expresia ei tradeaza, in concordanIa si cu natura perfect fizica a sistemului de rafinare, si cu previziunile noastre anterioare, absenta total&
a Ienomenelor de translormare chimicd. Cu alte cuvinte, prin tratamentul
cu bioxid de sulf nu au loc regrupari moleculare indicate de echilibrul
chimic molecular la concentraIii variate ale dizolvantului, nu se produc
fenomene de polimerizare, oxidare, izomerizare sau scindare a moleculelor
www.dacoromanica.ro
448
CAPITOLUL XI - .RAFINAREA
mai plqin stabile. Unii autori, au stabilit in ultimii ani o aplatizare

(flatening) a curbei de viscozitate la uleiurile rafinate cu bioxid de sulf lichid
in funciie de temperatura. Acest aspect este raportat in favoarea uleiurilor, fiind in acord cu o stabilitate chimicei mai accentuata. Or aceasta
stabilitate chimica, verificata intre altele i prin sensibilitatea mai pulin
marcata a viscozitalii in funclie de temperatura, constitue o garanIie
de calitate, in special pentru uleiurile intrebuiniate la temperaturi mai
inalte si in condi/iuni de funclionare mai grele.
169
kW
167
70
D
AC
18
N5
18
V
11164
;1
b f63
EMMEN
IRI6umuuiuuii
imam
17
A /5
M
I
/SA
I
la 4 ts
161
.
..
gq
1.
166
fa
f59
18
158
17
40
,ta
IISETANIll
.
pp
60
80
100
11,0
140
160
MO
egj
Fig. 204.
S'a constatat c, acelas distilat, rafinat cu acid sulfuric-soda caustic&

de o parte si cu bioxid de sulf de alta, denota un coeficient de temperatura
al viscozitaiii mai mic in cazul din urma, adica posed& o curba de viscozitate cu inclinare mai pulin accentuata i aceasta se datoreste prezenlei unor
cantitaIi mai reduse de hidrocarbure nestabile, nesaturate, polimeri, etc.
In aceeas masura este influenIata favorabil si tendinIa spre formarea
redusa de depozite de ceirbune, explicabil prin inlaturarea hidrocar-
burelor mai bogate in carbon, calitate cu deosebire importanta pentru

uleiurile de cilindre i compresoare.
Punctul de inflamabilitate i de ardere este in linie generala foarte
pu/in diferit de acela al distilatelor, i anume usor crescut, datorit eliminarei componenlilor instabili mai usori ; in uleiurile asfaltice el poate
fi insa i ceva scazut prin eliminarea hidrocarburelor superioare nestabile.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
449
In fig. 204 de mai sus, se arat in acela timp i creterea proporliei

de extract paralel cu creterea proporliei de bioxid de sulf cu care s'a
rafinat.
5. Ralinarea in instalcgia cu lungionare continua, infatiata schematic prin fig. 205 i Plana Nr. II se subdivide in urmfitoarele operaIiuni esentiale:
a) dehidratarea distilatului;
b) racirea distilatului i a bioxidului de sulf 'Ana la temperaturile
de lucru ;
c) amestecul intim al acestora i separarea rafinatului i distilatului,
in sistem contra-curent ;
d) utilizarea temperaturilor joase ale rafinatului i extractului rezultate in sistemul de amestec, pentru rficirea distilatului i solventului
cari intl.& in acest sistem;
e) evaporarea solventului din rafinat i extract ;
f) recuperarea i condensarea solventului (vapori de SO2) din aparatele de evaporare ;
g) eliminarea resturilor de SO2 antrenate in extractul i rafinatul
finit ;
h) inlocuirea cantitAIilor minimale de SO2 perdute in cursul rafinfirii.
Sistemul intreg este de o etaneitate perfectfi, spre a se evita de o

parte perderi iar de alta accesul umidit4ii din aer. Se tie ca- bioxidul
de sulf lichid are o puternicfi acliune corosiva asupra metalelor, in prezenIa apei, insA aceasta aciiune dispare complect atunci cfind este total
liber de apd. Operatiunea antemergatoare de dehidratare a distilatelor,
pfin la un maximum posibil de 0,020/o, concomitent cu etaneitatea
aparatelor, garanteath men%inerea instalaciei in perfect stare de funcTionare prin absenIa acOunii corosive. Se citeazA dealtfel cfi, chiar instalaliile cladite inainte de rasboiu, mult inferioare celor actuale, se men-On i astfizi in plinA i perfecta stare de funclionare.
In fig. 205 circuitul distilatului, solventului, rafinatului i extractului
este urmAtorul:
Distilatul inainte de a patrunde in rezervorul (2) meminut sub presiune redusd cu pompa de vid (1), este in prealabil trecut prin filtre incArcate cu un amestec de sare oblinut prin topire de NaCI + CaC12.
Din rezervorul (2), distilatul circul spre aparatul de amestec, prevazut
sau nu cu inele Raschig, dupa cazuri (5). In aceast curs distilatul trece
prin preracitorul (3) i rcitorul (4), racindu-se treptat la temperaturi
din ce in ce mai joase, pfin la 10 C, sau in cazuri speciale i la o alt
temperatur mai scdzutd, indicath de necesitaiile de rafinare. In aparatul
de amestec (5) distilatul, mai uor deck, solventul, este introdus pe la
partea inferioar, aproape de fund i se urea treptat spre partea
www.dacoromanica.ro
29
PROCEDEU DE RAFINAI2E Cu B1OXID DE SULF EDELEANU"

DIAGRAMA OPERATIUNILOR
Pompd pt. (fiat
Turn de aware pt. 30, 41021

CO
DtDistitct4
Caran de
istilare
LOU
SO, Lkhid
---,SO,
kt)
iiRckitor
("..;
i:
(a)
.IR'
.ar+-
'
O'leclor de SO,
4r
CaraneLptlieraporore
1
II
----
!I:
a_
I,
cAtik
--
-1.1Rdclor.. garetidcil;721. gaze
11
CI
r(le rofinate
Tuusrn cede
---LaLj
ii
Turn de!'
Turn de;
uscarel II
uscare I
Go
04-
ta-4
6_,
r:
Pompd pt. gate;
it
T=
I
1!
Carane plIseraporare. Ide extracte

1
II
lie
t. -(S
Ile
1!
.--' '
-4
rH
;
-Ow
I,
IL
_.,
,1
-.1
II
I
Pretnedlxilor pt. Pretncdbltor pL

Extract r
PExtract RIO
Rezervor p1, rafinate
Prerdcitor pt. distilat
7-4
I
Re:error pt. extract(' Rdritor 1. SO, PrenIcitor de SO,
4".174
skdoe st
ea:
distilate
Itretncalsitor pl. rafinc'll I
II!
Serpentine pl. Incdlait
0 Pampa cenirifugd
- Extract
(0.
R9flaar
- - - Disfilat
Rofinat
0
0
Pt
Agitator
Aer-
r-
Fig. 205.
www.dacoromanica.ro
(Ang. Ges. fur Chemisehe Industrie m. b. H.

Berlin).
451
superioara intalnind in curent contrar bioxidul de sulf lichid, mai greu,

asigurandu-se astfel de o parte un amestec intim iar de alta saturarea
bioxidului de still cu hidrocarburele solubile.
Pe cat de simple pe atat de eficace sunt rezultatele operaliunii de
amestec din (5): distilatul in cursul ascendent, datorit greutkii specifice mai mici, se libereaza treptat de hidrocarburele solubile in SO, aa
fel incat in ultimul moment, cand a atins partea superioara a aparatului
el vine in contact cu bioxid de sulf pur ; in aceasta stare distilatul, devenit
ralinat, prin Inlaturarea impuritkilor, curge in mod continu, pe la

partea superioara a aparatului (5) spre a se aglomera pentru moment
in rezervorul de rafinat (7). Bioxidul de sulf, rece, la randul lui, se incared in masura in care cade spre fundul aparatului de amestec (5),
cu toii constituenIii solubili aa fel inck odata ajuns la fundul aparatului,
saturat cu ace0ia, devine extractul brut care curge in mod continu spre
rezervorul de extract (15).
Odata realizata operaiiunea de amestec 0 separare a distilatului, la

temperatura joasa de ex. 10 C, cele doua fraqiuni, rafinatul i extractul
sunt supuse temperaturilor mai fnalte pentru degajarea bioxidului de

sulf. In aceasta cursa, dela aparatul de amestec, spre aparatele de evaporare, atat rafinatul cat i extractul, cedeaza In contra curent, temperatura lor joasa racind distilatul i bioxidul de sulf, la randul lor fncalzindu-se. Acest schimb de temperatura se opereaza fn (3) 0 (16). Cum
de alta parte, atat rafinatul finit cat 0 extractul, ambele liberate de
SO, In evaporatoare, sunt incalzite la temperaturi mai urcate, servesc
la randul lor, la preincalzirea rafinatului 0 extractului fn (8), (17) i
(18). Se noteaza aci ca rafinatul finit (14) 0 extractul finit (27) trec
in rezervoarele de depozitare, la temperaturi normale. Compensatoarele
de temgeratura, aratate schematic in fig. 203 sunt dup cum se vede in
instalatta moderna, cu mult mai complicate fn aranjamentul lor, cu scopul
de a se asigura o recuperare integral& a caldurii. Aceasta, in unire cu regimul termic, din aparatele de evaporare 0 condensare de SO,, constitue
un model de perfecliune technica.
Rafinatul 0 extractul parasesc instalaIia la aceiali temperaturei la care
intr.& in circuit distilatul. Rolul ma0nii frigorifere, intercalata in circuit,
este acela de a recupera 0 compensa perderi inevitabile. In mod ideal

consumul de caldura se reduce la energia termica necesara pentru eliminarea bioxidului de sulf din rafinat i extract.
Bateria evaporatoarelor de rafinat este separata i mai redusa deck
aceea pentru extract, dat fiindca procentul de bioxid de sulf continut
in rafinat este cu mult mai redus deck cel continuat in extract. Degajarea bioxidului de sulf din evaporatoarele de rafinat (9), (10), (11),
(12), (13) ca i degajarea din evaporatoarele de extract (19), (21),
www.dacoromanica.ro
22 *
452
(26) se opereazg in etaje multiple. Bioxidul de sulf,

degajat din evaporatoare, rack (27), (33), este de o parte colectat prin
(23), (24), (25),
(9), (20) si (22) in faza lichidg in colectorul (28) si trecut prin preracitorul
(16) in rcitorul (6) de unde, la temperatura joas voita trece in aparatul
de amestec (5), sau, in faza vaporilor, rcit in (33) si (37), uscat in (31),
(35) si (39) este pompat prin (32), (36), (40) in condensatorul (29) de unde
trece in colectorul (41). Purificarea bioxidului de sulf, se opereaza In

acest circuit prin distilare (42) 0 uscare (43).
Operatiunile de facire, evaporare, condensare, uscare i purificare a
bioxidului de sulf decurg in mod automat si continu intr'un sistem de
circulaPe ermetic inchis, in care variaPunile de temperaturi, de presiune
si de viteza de circulaPe sunt asa fel conduse incat se realizeazg un maxi-
mum de eficacitate de rafinare cu maximum de randament energetic.

In intreaga instalape sunt numai 'doug intrgri: una pentru distilat, si
alta pentru procentul minimal (circa 0,3/s la tong de rafinat) de bioxid
de sulf care este in aceeasi mgsura inlocuit, precum si dougt iesiri: una
pentru rafinatul finit si alta pentru extractul finit. InstalaPa este cornplectat cu centrale de control semi-automate, cu posturi de observaPe,
de descarcare si cu tot ceeace este necesar sistemului.
InstalaPa infgpsata in fig. 205 9i Plansa Nr. II este destinatg rafingrii fracPunilor usoare: benzine-lampante-motoring-uleiuri f. usoare.
In special, se poate urmgri mai distinct circulaTia fluidelor (distilat,

rafinat, extract, bioxid de sulf lichid) 9i a gazului SO,.
Pentru rafinarea uleiurilor, instalapa are de inregistrat unele modificgri, asupra carora vom insista. Cel mai nou tip al unei atari instalapi,
a fost pusg in funcPune in 1930 de Tide Water Oil Co. in Bayonne
N. J. (Statele-Unite), care rafineazg zilnic, la un tratament mijlociu de
100/a bioxid de sulf lichid, circa 105.000 gal. produse finite obpinute
din distilate de petrol de Pensylvania 9i Mid Continent (prin vacuum
pipe stills).
Sistemul este cladit pe principiul contra-curentului atat pentru realizarea amestecului si separfirii extractului 9i rafinatului cat 9i pentru
economia regimului termic in toate fazele procesului. Intr'o astfel de instalape, agitarea se opereaza in patru compartimente, prevazute fiecare cu
ate un separator. Distilatul si bioxidul de suit lichid yin din direcpuni

opuse: distilatul proaspt intalneste solventul saturat cu hidrocarburele
solubile (extract) iar solventul proaspgt intalneste rafinatul din care
extrage porPunile cele mai greu solubile. Sistemul funcponeaza continu. Rafinatul conpne 10-150/0 solvent care este eliminat prin evaporare intr'un sistem de trei compartimente cu efect multiplu. Extractul
este tratat pentru eliminarea bioxidului de sulf, intr'un sistem de 6 evaporatoare. din cari primele trei cu triplu efect (fig. 206). Evaporatoarele sunt
www.dacoromanica.ro
PLAMA II
ScHEMA INSTALATIEI EDELEANU

Aparat de amestec
Pompa de vid
Condensator
P.
SO, (t----
Aer
502
Rezervor-vid
RAcitor
1
--
Distilat
Colector p. SO,
P. SO2
RAcitor p. distilat
0
0
3 Rezervor P
ratificat
Preracitor p.
distilat
PrerAcitor
p. SO,
Res. p.
Extract
Evaporatoare de uleiu rafinat
Evaporatoare d extract
)
7-
vapori
1 vapori
RAcitor
P. gaze
I. I
Tub de amestec
0
Separator
MP.
1-1----
PreincAlsitor
p. rafinat
lltei rafinat
Pompa
--
Valva de regulare
Distilat
SO, lichid
SO, vapori
--lot- -0
--
or p. SO,
-0- ---101
Rezervor de
descArcare I
p. extract
Extract cu S024.
Li01
Extract
Uleiu rafinat cu SO,
Uleiu rafinat
Tuburi de scurgere
PreincAlsitor
Rezervor de descarcare
Racitor p. SO,
rs
Rezervor
Pomp& de
vid p. SO,
www.dacoromanica.ro
Compresor p. SO,
M.0 IMPRIMERIA NATIONALS
www.dacoromanica.ro
453
RAFINAREA
CAPITOLUL XI
prevAzute cu dispozitive de incalzire cu vapori, utilizfindu-se Ora la

epuizare vaporii de eapament. Temperaturile qi presiunile din cele 6
evaporatoare sunt urmtoarele:
Temp.
65 C
60 C
43 C
77 C
96 C
Il
III
IV
V
VI
Presiunea
.
11,6 atm.
9,1
4,9
4,9
1, 0
115 C presiune redusfi.

-7- 7
!Mil
:re
."
0...L.L.A...4,4
ekb
*1-,11
rT
TA,
,"`..
5
1
()..41
#
Fr=
!\
,'.'
a-4 .
11
4. r
05
;L.
1".,
'Ct.:::
ti.t
..
6'
5,4
I ENO it
W
Pi
11011-4-111.
Wegirakaiie'
Fig. 206.
Bateria evaporatoarelor de SO, pentru extract.
In ultimul evaporator de rafinat ca i in al VI-lea evaporator de extract, se vede c eliminarea ultimelor resturi de bioxid de sulf, se obline
la temperatura urcatfi i presiune redusfi. Pentru condensare, vaporii
ferbin0 rezultaci din evaporatoarele cu presiune redusfi, dela extract

0 rafinat, sunt trecu0 prin rileitoare de gaze (33), (37), in fig. 205 apoi
printr'un separator pentru eliminarea resturilor de umiditate (35), (39)
ca 0 a uleiului antrenat de SO, 0 In fine la pompele can Ii conduc la cornpresoare, de unde, prin condensatorul rich cu apg, tree in fine in colectorul (41).
Vaporii de SO2 mai reci, din toate celelalte evaporatoare (far% presiune redus) sunt condensaii intr'un sistem ificit cu ap i apoi colectali
in rezervoarele respective.
www.dacoromanica.ro
454
CAPITOLUL XI - BAFINAREA
Degajarea vaporilor de SO2din rafinatele i extractele provenite dela rafinarea uleiurilor, este mai dificila deck la lampante ; deasemenea i cantitatea
de bioxid de sulf utilizata este mai mare. Pentru acest motiv, de o parte
cantitatea de energie termica (vaporii) utilizata este mai mare, temperaturile
de lucru in evaporatoare mai urcate, i deci, de alta parte i izolarea instalaIiei pentru evitarea perderilor de caldura prin radialie este mai dificila.
Principial schema instal4ei se menIine aceiai, indiferent de materialul
supus rafinarii, variaza numai amanuntele opera%iunu, cu scopul de a se
obline in ultima linie un maximum de randament i rentabilitate : temperatura de reacOune, procentul de SO2 lichid, condipe de evaporare a bioxidului de sulf etc.
6. Instalatia
recluse/.
Autorul
ji constructorii
'716i
-S
!
irre
7,
74
fr
lid
rt
vr
trodus o inova/ie
care s'a dovedit

a fi foarte util :
instalatia redusa
de rafinare, pre-
)1
111
=
d..
__
Fig. 207. Compresoarele de bioxid de sulf.
instalaIiilor de
rafinare, au in-
mergatoare operaIiunilorin mare.
Se cunoate ca
distilatele variaza
de multe ori in
structura lor, de i provenite din acela petrol brut i chiar prelucrate
in condiOuni uzuale identice. Pentru a preintampina inconveniente,
in special insa pentru a stabili prealabil condiviunile de rafinare :
timpul i gradul de agitare i amestec, procentul de bioxid de sulf,
temperaturile i presiunile maxime i minime cum i toate celelalte
amanunte de control a rafinarii, se trateaza intr'o instalatie de tonaj redus,
de 1-3 tone, in sistem de func/ionare periodica sau continua, o proba
din distilatul destinat purificarii. Un astfel de model de instalatie redusa
pe care societatea constructoare i proprietara sistemului II ofera industriei petrolifere, este arfitat in fig. 208.
7. Valorilicarea extractului i domeniul actual de aplicare al sistemului.
Imaginat la inceput numai pentru rafinarea lampantelor provenite din
-t4eiuri arornatice, sistemul s'a
extins treptat, prin studiu i perfec-
tionare technica metodica, asupra intregului domeniu organic accesibil

principiului de rafinare fizic cu SO,. Astazi, se rafineaza intreaga ping a
distilatelor petrolului incepand dela benzinele upare Oita la uleiurile
www.dacoromanica.ro
455
cele mai grele. Mare le avantaj

spre deosebire de toate celelalte sisteme
de rafinare const, dupA cum se va vedea mai departe, In faptul cA
extractul nu constitue o perdere, ci de multe ori, posedei o valoare comerciald
chiar superioard ratinatului. Rafinarea uleiurilor usoare speciale ca : uleiuri
de translormator i de turbine, uleiuri albe de vaselinii i medicinale, a gAsit
in procedeul cu
SO, cele mai pre-
Iioase Indrum A r i. Se anunVa
in special In ultimul timp, succese remarcabile

In gama
uleiu-
rilor pentru uns,

care printr'o fraclionare strAnsA si
printr'o adaptare
judicioas diferitelor scopuri si
sisteme de ungere,
au putut manifesta un optimum

de calitate numai
datorit sistemului conservant de
rafinare cu bioxid
de sulf. Conside-
ra/iunile de mai
inainte cu privire
la curba viscozitO/ii constitue o

prima dovada.
Astzi sistemul
este utilizat la
Fig. 208. Instalatia redus, de 1-3 tone capacitate zilnick
pentru controlul rafinrii marilor instalatii i stabilirea prealabili a conditiilor de rafinare (temperaturi, concentratia solventului, etc).
rafinarea distilatelor din gudronul de huil, la ob;inerea In special de uleiuri cu puncte

foarte joase de congelare, la rafinarea produselor oblinute din distilarea
ligni%ilor si a sisturilor bituminoase, la rafinarea ozocheritei, la prepararea
unsorilor minerale (de tipul vaselinei) din rezidiuri de petrol, la rafinarea
cearei (Montanwachs), etc. Domeniul se extinde metodic.
Din fragiunea benzinelor se obline cu SO, un extract din care prin
distilalie, se pot recupera importante cantitAli de benzen i toluen. Aceasta
www.dacoromanica.ro
456
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
problema intereseaza astazi in special Ifirile care nu dispun de alte rezerve

de materie prima pentru aceste hidrocarbure. Intre acestea chain, In prima
linie /am noastra. Problema recuperarii de toluen din petrolurile noastre
aromatice este de o acuta actualitate, dat ffind ca este unica sursa pentru
fabricarea de trotil-explosivul de sigurama prin excelen/a. Petrolul nostru,
deosebit de bogat in hidrocarbure aromatice, con/ine in genere un procent
suficient pentru a asigura rentabilitatea extraqiunii ca i cantitatea

necesarfi.
Din lampante, se obline un extract foarte bogat in hidrocarbure aromatice, care a devenit in ultimii ani
datorita i perfeclionarii sistemului
un isvor deosebit de rentabil pentru industria petrolifera. Pentru ob/inerea de combustibili lichizi utilizabili in motoare cu inalta compresiune,
precum i pentru producerea de combustibili antidetonanfi, s'a ajuns ca,
prin incorporarea de extracte in unele fracliuni superioare sa se urce gama
de distilqie i prin urmare sa se urce in mod apreciabil i randamentul

benzinelor. In aceasta direqiune, succesele noului sistem de rafinare se
anunla a fi atat de categorice Incat, in conexiune cu crakarea fraqiunilor
grele i obIinerea de fraqiuni mai upare, cu inalt procent de aromatice,
rafinarea cu bioxid de sulf este indicata a acoperi bilamul deficitar al exploatarii petrolifere in imprejurarile critice actuale. Pentru petrolul romanese, problema este de o importan/a hotaratoare.
Tot din fracliunea lampantelor, s'au putut aline extracte cu proprietali excelente de solven-ci, oferind posibilitatea inlocuirei eficace
a terpentinului scump. Extractul s'a dovedit a fi bun in industria

la curilor, a cauciucului etc.
Dat ffind prelul urcat al esenlelor de terpentin i valoarea industriala
superioara a acestui solvent, inlocuirea lui cu produse mai ieftine, dar
cu proprieta/i analoage constitue astazi un obiect de prim ordin in

preocuparile intreprinderilor chimico-industriale. Dr. EDELEANU, supunfind rectificarii, extracte oblinute la rafinarea lampantelor bogate in
hidrocarbure aromatice, a obIinut astfel de produse, ale caror proprietali
dupa
comparate cu ale altor succedaneie analoage sunt Infa/iate
datele autorului, in Tabela 7.
TABELA 7
Succedaneie ale terpentinei:
I. Sangajol.
II. White spirit Vega.
III. White spirit dupa redistilare.
IV. Extract rectificat pia la 200 C.
V. Extract rectificat pada la 195 C.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
Greutate specifica
457
RAFINAREA
II
III
IV
0,7970
0,7970
0,7956
0,8318
0,8288
terpent. uor miros de petrol raf. aromatic
Miros
Culoarea
Inflamabilitate
incolor
incolor
20,5
27,5
incolor incolor
24,5
26
incolor
24
Sicativitate: o picaturd nu lasa nici o urma pe hartie de filtru dupa

30 minute.
PROCENTE IN VOLUM
Distilatia in balon
normal-Engler
Pfin la
28,4
30,8
36,2
56,7
57,6
170
52,6
68,6
70
74,2
180
98,3
79,6
81,4
86
63,4
79,5
90,5
190
99,4
86,4
90,4
88,7
92,1
96
93,7
95,9
98
0,2
2,4
1,2
0,8
0,2
0,4
0,5
0,4
0,3
0,2
.
.
26,5
93,2
97,5
79
1500
1,5
160
2,5
. .
. .
200
Rezidu peste
Perderi
1,8
1,2
44,2
IV
130 C
140
III
II
210
Extractul obIinut dela rafinarea motorinei poate fi utilizat pe loc ca

un bun combustibil.
Extractele oblinute dela rafinarea uleiurilor, servesc dupa un uor

tratament cu acid sulfuric, ca uleiuri de calitatea doua. In linie generala
aceste extracte dau uleiuri cu puncte de congelare foarte scazute.
De o deosebita important& este intrebuincarea petrolului de orice provenienfli la fabricarea uleiurilor de turbine i in special de trans formator
prin rafinarea cu bioxid de sulf. Se tie cd in traficul internacional cu
aceste uleiuri 0 in special cu cel de transformatoare, uleiurile ruse0i 0-au
catigat o reputape mondial& pentru calitavile 0 pentru randamentul

lor. Prin lucrari sistematice intreprinse in ultimul timp, s'a putut
realiza prin rafinare cu S02, rafinare cu acid sulfuric 0 rafinare combinan
cu SO2 urmat de acid sulfuric, condiOuni de rezistenla la oxidare capabile
a arunca o lumina noua asupra compoziiei uleiurilor i condiIiilor de fabricare cele mai favorabile. FRANK (9), studiaza de pilda, schimbarile produse
in diferite constante fizice i chimice (coloare, fluorescen%a, miros, sedimentare, gudronificare, indicele acid, indicele de saponificare, etc.) la uleiuri de
0
diferite provenienle, rafinate diferit dupa cum s'a aratat mai sus
utilizand toate metodele existente de incercari asupra stabilitaIii in timp
www.dacoromanica.ro
458
CAPITOLUL XI RAFINAREA
(kunstliche Alterung) ca : ASEA, Brown-Bowerie (metodfi elvelian4), AEI,

metoda germang la 120 C in curent de oxigen, i metoda cea mai recenta
Baader. Uleiurile, au fost analizate sistematic dup.- 70, 200, 400 i 600 ore
expuse unui curent constant de oxigen la temperatur constant de 120 C.
Din numeroasele date olninute, rezultd o superioritate necontestaa pentru
rafinarea cu bioxid de sulf lichid. Aa de exemplu, pentru uleiuri de transformator, curbele din fig. 209 infaIieaz un rezultat comparat intre uleiuri
americane i ruseti, rafinate dui:4 diferite metode. Curbele arat varialia
Man Is
/nclicek
//
/
/t
II
,/
orma t r .
guebrmitcepa
/I
04
/
e
/-/ A
,
oo
Pi
es
--::---
I11:
4
---- ---:---''
-.;.:-....-
dal
roo
ZOO
ill
ill
Sr0
60.
Fig. 209.
cifrei de gudronificare in funcIie de numarul de ore. Curbele 3, 4 si 9 reprezinta

variatia gudronificarii uleiurilor rafinate cu bioxid de sulf. Autorul 1) afirma
anurne ca, prin suprarafinarea cu acid sulfuric, adica prin tratamentul

uzual energic cu cantitate mare de acid sulfuric fumant, se rapesc uleiului
anurniti corpi protectori, care i-ar asigura o mai mare stabilitate, ceeace este
plausibil dat fiind energia actiunei chimice care are loc in aceste conditiuni. De aceea, pana astfizi, nurnai uleiurile rusesti dovedeau a fi mai
stabile, de oarece, prin structura lor, necesitau o cantitate mai mica de
acid sulfuric la rafinare, si deci o mai mica probabilitate de eliminare a
acelor corpi protectori.
Dupli F. FRANK (9).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJL XI - RAFINAREA
459
0 nou dovadk a eficacitklei sisternului de rafinare cu bioxid de

sulf, foarte prelioask pentru noi, o aduce recent DR. C. CREANGA 1), prin
lucrfiri Intreprinse cu scopul de a ob/ine uleiuri de transformator
de calitate. superioar din li/eiuri romnesti. Intrebuin/and metoda

german- curentd pentru a verifica rezisten/a la oxidabilitate a uleiurilor,
in variate condiliuni de rafinare, cu si fr acid sulfuric, cu diferite substante adsorbante, d-sa obtine rezultate concludente. Citez dupk autor:
o Incercnd o clasificare a uleiurilor romfinesti pentru transformatoare,
o se poate spune c cele caH rezista mai bine fenomenelor de oxidare

4 sunt uleiurile de Runcu si Bkicoi.
o 0 constatare nu mai pu/in important este aceea ca, din punct de
o vedere al rezultatelor oblinute in laborator, nu se poate vorbi de o
o superioritate evident a uleiurilor similare rusesti faca de cele romanesti*.
Lucrarea foarte bogat argumentatk prin lucrgri experimentale proprii,
conchide, sprijinind o ideie 2) care poate fi salutar pentru viitorul industriei noastre :
o Ca concluzie generala trebuie pgrksit ideia ca /i/eiurile romnesti
o nu ar fi apte sk clea uleiuri de transformatoare de bunk calitate *.
8. Pirogenarea extractului. Interesante sunt rezultatele ob/inute prin
pirogenarea extractului oblinute la rafinarea fractiunilor usoare. Inainte
de rksboiu pe baza lucrArilor lui EDELEANU si PETRON1 s'a incercat
si. In /ark fabricarea toluenului prin pirogenarea lampantelor romnesti.
Incercarea nu a condus la rezultate concludente din cauza evenimentelor
rksboiului 3). Procentul de toluen, redus, obtinut pe aceast cale, nu
putea permite rentabilitatea deck, pentru imprejurari excemionale (fabrica/ie de rksboiu). Prin pirogenarea extractului provenit dela lampante,
autorul face dovada unui randament cu mult urcat in hidrocarburele

aromatice deosebit de utile pentru fabricarea explosivilor de siguranca
(benzen, toluen si xilen) si in special pentru eel mai prelios dintre
acestia, toluenul.
In Tabela 8 dela pag. 460 se aratk compozi/ia gudronului ob/inut prin
pirogenarea extractului provenit dela rafinarea fraqiunilor usoare cu

bioxid de sulf lichid, dupk EDELEANU:
Dack /inem seam'a de faptul Ca
dup KRAEMER con/inutul in
benzen 9i hornologii lui, din gudroanele de build este de circa 2,50/o, se
vede usor superioritatea gudroanelor ob/inute prin pirogenarea fraqiunilor
1) DR. C. CREANGA. Contributiuni la problema obtinerei uleiurilor pentru transformatoare din titeiuri romneoi. Bucurelti 1931.
2) Ideie sustinutA cu toalA cAldura de mine in coloanele revistei Moniteur du
petrole roumain, In ultimii ani.
3) Fabrica de pirogenare construitA de PRINTUL G. V. BIB ESCU la Comarnic in
1916 a functionat pan& in momentul invaziei trupelor germane.
www.dacoromanica.ro
460
TABELA 8
Compozitia gudronului dela pirogenarea extractului

Limite de
distilare
80
113
140
113
250
4000
1400
250
peste 400
Componentele
Gr. spec.
0,8700 benzen-toluen
0,8800 ceva toluen pe langa mult xilen
0,9870 a) naftalina
b) hidr. arom. lich.

a) antracen brut
b ) ulei de antracen
smoala
perderi
0 /0
13,3
9,1
8,7
23,2
1.
20
21,2
3
usoare, mult mai bogate tocmai in acesti componenIi, factor important

pentru o industrie de produse chimice de specialitatea materiilor colorante
si a domeniilor inrudite. In ce ne priveste repetam, gasim pentru a doua
oara, in resursele pe cari le pune la dispozi/ie acest sistem de rafinare,
posibilitatea acoperirei cu mijloace indigene a necesitaIilor cari se resimt
deosebit de inzistent astazi, in aceste hidrocarbure i produsii lor de nitrare. Adicfi, bioxidul de sulf lichid, ofera posibilitatea de a se recupera
benzenul, toluenul i xilenul, din benzine oblinute fie prin distilare
directa fie prin crakarea fracliunilor mai grele cat si din lampante, in
primul caz prin separarea adecuata din extractul oblinut direct, iar in al
doilea prin pirogenarea extractului i separarea prin mijloacele uzuale.
In ultirnul timp, s'a putut ob/ine la rafinarea gudroanelor de huila
(de ex. Rositzer Mineraloelrafinerie der Deutschen Erdal A. G.) separarea cantitativa a parafinelor (Hart-und Weichparafine) 9 i oblinerea de
uleiuri cu puncte foarte scoborite de congelare.
Extractele variaza in aspectul lor, incepand dela cel eteric, incolor,
perfect clar, la fraqiunile cele mai usoare pana la gudroane de
culoare bruna
la uleiuri grele.
Important pentru cunoasterea cornpoziiiei petrolului, este imprejurarea ca prin conservarea intacta a structurei moleculare a componenlilor, se ofera in fine studiului de laborator, perspective mult mai largi
si mai sigure de cercetari. Dealtfel acest teren fiind de curand deschis
experimentarii in seal% larga, este neindoios c pentru cercetatorul de
maine el prezinta un vast domeniu de investigaIiuni.
Ceeace este pentru moment de relinut, ca element fundamental
in cunoasterea acestui sistem de rafinare, este faptul ca, pe lfinga
cresterea randamentului in produse finite (rafinate) se adauga in extractele
www.dacoromanica.ro
461
obtinute, noui produse, cu noui posibilitati de valorificare rentabilfi si ale

caror domenii de utilitate se largesc din zi in zi. Randamentul, in acest
caz
daca se scad perderile minimale derizorii i inevitabile este
technic aproape cantitativ.
9. Economia .sistemului.
Costul de rafinare. Compresoarele, pompele i toate operatiunile mecanice sunt actionate, de energia cea
mai ieftina local& : vapori sau electricitate. Practic s'a dovedit ca
economica acponarea cu vapori, a caror caldura este in acelas timp

utilizata
vapori de evacuare
Tana la epuizare pentru incalzirea evaporatoarelor. Ca in clirectiunea economiei de energie a acestui
sistem, s'au facut progrese foarte mari o dovedeste consumul de vapori
in instalapile periodice antebelice, fata de instalapunile continui actuale.
Inteo instalatie discontinua antebelica se intrebuinta, pentru rafinarea
unei tone de distilat usor lampant cu 750/0 SO3 in volume, o
cantitate de 600 kg. vapori (circa

130/0 pe greutate). In primele insta-
latii continui, s'au introdus o surna

de inovatii: pe langa compensatori
de frig s'au introdus compensatori
de caldura ; apoi simultan s'a introdus sistemul de evaporare in
efecte multiple (presiune de condenFig. 210.
sare, presiune normala i vid) ; apoi
s'a perfectionat sistemul de circulatie
in contra-curent. In aceste instalatii (aproximativ din anul 1924) vaporii
de evacuare ai masinii ajungeau la limit pentru actionarea compresoarelor si pompelor cum si pentru evaporarea bioxidului de sulf. In aceasta
etapa, pentru rafinarea unei tone lampant, cu 75% SO, in volume, cantitatea de vapori se redusese deja dela 600 la 350 kg. In instalatiile actuale
pentru lampante i uleiuri usoare, cantitatea de vapori pentru un tratament cu 500/0 SO, vol. este redusa la 200 kg., iar pentru un tratament
cu 750/0 SO,, la 230 kg., aceasta intr'o instalatie cu un tonaj de fabricate
finite zilnic de cel putin 250 tone. In aceste instala%ii, masina de vapori
alimenteaza evaporatoarele, 'prin vaporii de evacuare servind in acelas
timp pentru actionarea compresoarelor i pompelor ; pentru acponarea
pompelor centrifuge destinate circulaPei de apa, distilate, etc. se face
uz de energie electrica, care atinge circa 3 Kilowat/ore pe tona de distilat. In instalatiile mai mari, aceasta cantitate este si mai redusa.
Cantitatea de bioxid de sulf lichid variaza dupa natura distilatului
gi gradul de purificare urmarit. Pentru fracpunile usoare ea oscileaza
intre 50 - 100 volurn - procente, pentru uleiuri oscileaza in jurul cifrei de
www.dacoromanica.ro
462
200 volum procente. In anumite cazuri, aceasta cantitate poate atinge

chiar 600 Vol. 0/0 802, ceeace necesita cantitali corespunzatoare mult
mai mari de timp, energie, caldura 0 frig.
PreIul de cost variaza prin urmare dupa o suma de elernente. Dupa
indica/iunile autorizate, s'a intocmit in curba fig. 210, aspectul grafic al
costului de rafinare In instalaIii incepAnd dela 65 Ong la 1000 tone distilat tratat in 24 ore (lampante i uleiuri upare), stabilit in sistemele
cu funclionare continua.
Se constata din aceasta schema ca economia generala a sistemului
crew rapid cu tonajul de rafinare, toate curbele atingAnd dela circa 500
tone zilnic o alura aproape asimptotica.
Pentru a aprecia, in lumina unor date rezultate dintr'o practica actuala, autorizata, vom reproduce transformate in unitaIile noastre de
masuri doua scheme de calculaIie pentru dor& dintre cele mai uzitate
tipuri de instalalii cari funclioneaza in Statele-Unite. Cifrele conside-
rabil urcate de acolo la lama de lucru se compenseaza cu cele mai

scazute la alte pozilii (vapori, energie, etc.) aa inck, am putea
considera ca cifrele rezumative de cost ar putea fi normale i pentru
condiliile din %am noastra.
A) Costul de rafinare 0 intrelinere a unei instalaIii EDELEANU, cu capacitate zilnica de 500 tOne lampant f i uleiuri upare, 0 cu un tratament mediu de 75% vol. SO, lichid. Evaporatoarele alimentate cu vapori
de evacuare, restul aparatelor acIionate cu energie electric& :
1. Energie electricd:
7320 KWO pe zi . . 1 KWO a 1 ct = dol. 73,20 = 12.300 lei

2. Vapori (evacuare):
145 tone zilnic a 27,20 lei t.
23,22 = 3.939 *
3. Apd (racita i reutilizata):
265 tone pe zi
= 1,54 = 260
4. Bioxid de suit:
1.234 kg. a ca 4 lei kg
= 45, = 4.936
5. Mdna de lucru:
3 maetri fiecare a 8 dol. pe zi

7 salahori *
a 6 * * .
6. Intretinere f i reparatii
(12.000 dol. pe an = 360 zile) .
.=*
66, = 11.100 *
.=*
33,33 = 5.600 *
9,72 = 1.630 *
7. Diverse:
(3500 dol. pe an)

Totalul costului pe 24 ore
Rezumat:
Costul de rafinare pe tona metrica de distilat
www.dacoromanica.ro
do1.252,01 = 39,765 lei

.
dol. = 0,504=lei 80.
463
CAPITOLIIL XI - .RAFINAREA
Costul de rafinare i intretinere a unei instalatii EDELEANU, cu capacitate zilnica de 500 tone,
uleiuri minerale consumAnd circa 2000Jo
vol. SO,.
1. Energie electricd:
10.080 KWO pe zi
2. Vapori:
172 tone pe zi (total)
3. Apa (in circuit):
378,5 tone pe zi
4. Bioxid de suit:
1.022 kg. pe zi
5. Manopera:
3 maestri si 3 lucratori
6. Intrefinere fi repara;ii:
(a 12.000 dol. pe an = 360 zile)
7. Diverse
Total
dol 100,80 = 17.510 lei

*
54,80 = 9.220
2,20 =
369
40,50 = 4.088
66, = 11.100
33,33 = 5.600 *
9,72 = 1.630 *
dol. 307,35 = 49.517 lei
dol.
*
*
Rezumat:
Total pe tona metrica de distilat
0,615 =
99 lei
Costul de rafinare cu bioxid de sulf lichid, in medie, chiar admilnd

oscilari mari faIa de preIul recalculat din dolari i dupa condi/iunile
existente in Statele-Unite, se constata a fi atfit de reclus, incat o comparaIie sumara, sub raportul rentabilita/ii, faVa de rafinarea cu acid sulfuric
ofera un contrast isbitor. Costul mediu de circa 10 bani/kgr. In valuta
actuala, a rafinajului distilatelor petrolifere, este de altfel controlat si

garantat in instalaIiile-tip cari tocmai pe aceasta baza sunt astazi
prezentate In technologia moderna industriala, ca model de perfecOune
technica si de economie. Daca la aceasta se mai adauga i quasi-inexisten-ta pierderilor de materie prima, ca solventul agentul rafinant
se regenereaza 'Ana la o cord foarte redusa de circa 2-3 kgr. la tona

distilat pe zi, ca produsul secundar extractul este valorificat imediat
uneori prezentAnd o valoare mai mare cleat chiar produsul principal
rafinatul se inlelege ca prol de cost i de intretinere a instalaliei
este derizoriu.
ULLMANN in noua edicie din Enzyklopedie der Technischen Chemie
vol. IV, ajunge pe baza condiliunilor din Germania, la un cost de rafinare de RM 1378 = 55 lei pentru tona de distilat (lampant, in instalalia
de 500 tone zilnic, cu 75% vol. S02, conf. Schemei A de mai 'nainte).
In momentele actuale, funclioneaza In aproape toate regiunile petrolifere de pe glob, instalaIiuni cu un tonaj de rafinare zilnic de peste 20.000
tone, adica circa 8 milioane de tone anual. Cele mai importante instawww.dacoromanica.ro
464
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
laiuni sunt raspfindite in : Indiile olandeze, in Mesopotamia, Pensylvania, California, Texas, Trinidad, Germania, etc.1). Este interesant de relevat faptul
et acest sistem, romnesc prin origine i personalitatea autorului, nu poate
tottq patrunde i In lark cu toate strAduinlele pe care Dr. EDELEANU le-a
facut in primii ani ai incercarilor sale numai i numai cu scopul de a

contribui la consolidarea i progresul industriei noastre petrolifere.
10. Avantagiile sistemului de ralinare cu bioxid de suit. Ele sunt foarte
numeroase, considerate comparativ cu condiiile unui sistem ideal de

prelucrare, pe caH le-am scilicet mai 'nainte. Aceasta reiese i din schemele de rentabilitate, aratate mai sus.
Instalajia prezinta urmatoarele particularitali :
a) Funclioneaza In sistem continu, cu un control quasi-automat,
simplu, uor de supraveghiat ;
b) Necesita un personal foarte redus ;
c) Consumh un minimum de energie (vapori i electricitate) ;
d) CirculaIia lichidelor este dirijata in contra-curent, economisind

la limita posibilitaplor practice, temperaturile ridicate sau scazute ;
e) InstalaIia nu este ameninlata de uzura prematurg, sau de accidente datorite solventului sau distilatelor ;
f) Etaneitatea este perfecta : nici o perdere de materie prima ci
numai o perdere minimala de bioxid de sulf (0,2 0,34) ;

g) Solventul, se recupereaza regenereaza integral prin simpla
evaporare, servind in acelas timp la alimentarea frigului, in instalaIia
intercalate' in circuit ;
h ) Solventul nu prezinta nici un pericol de accidente si este ieftin
Produsele tratate i obgnute: a) Agentul rafinant conserva intact&
structure complexului molecular a distilatelor, exercitand o simpla
separare prin capacitatea dizolvanta selectiva ;
b) Rafinatul este eliberat In gradul dorit de elementele considerate
ca daunatoare : hidrocarbure aromatice, nesaturate, asfalturi, raine, derivaii sulf onici, azotaii etc., f 'era a i se Incorpora produ0 daunatori,
germeni de descompuneri viitoare ;
') Cele mai mari Companii petrolifere mondiale, au adoptat i utilizeaz astzi
acest sistem. Citez: Bataafsche Petroleum Maatschappij ; Shell Company of California ; Tide Water Associated Oil Co.; Standard Oil Co. of California ; Union Oil
Co. of California ; Standard Oil Development Company (Standard Oil Co. of New
Jersey) ; Ned. Kol. Petroleum Mij., Palembang; The Texas Co.; Anglo-Persian Oil
Co. Ltd.; Deutsche Erdl A. G., Berlin; United British Refineries Ltd., Trinidad;
Trinidad Leaseholds Limited; Mineralolwerke Rhenania-Ossag, Hamburg.
0 intrebare se pune: cum se poate explica faptul ca unele din Soc. de mai sus, cari au
puternice legeituri En Rorndnia, nu au transplantat si pentru lieiul rominesc, in
Tara noastra, fructul experientelor Mcute cu rafinarea cu bioxid de sulf lichid reahzat aiurea?
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XL
RAFEVAREA.
465
c) Produsul secundar, extractul, poseda in toate cazurile o inalta

valoare comerciala, i in mod special extractele fraqiunilor upare. Este
de remarcat: posibilitatea sporirii benzinelor antidetonante prin incorporarea extractelor anumitor fragiuni, precuin 9i prin largirea limitelor
de distilaIie ; apoi utilizarea extractelor de lampante ca succedaneu pentru terpentine ; posibilitatea recuperarii de benzen, toluen 9i xilen atat
din benzine (de cracking i dela distilaIia directa) cat i in special prin
pirogenarea extractului lampantelor ; utilizarea extractelor uleiurilor
upare ca bune combustibile pentru motoare cu inalta compresiune,

iar a celor dela rafinarea uleiurilor mai grele, ca uleiuri de a doua calitate ;
d) Separarea totala a parafinelor din distilatele gudroanelor de huila,
9i ob-cinerea de uleiuri cu puncte de congelare joase ;
e) Uleiurile rafinate cu bioxid de sulf lichid, sunt totdeauna superioare
calitativ uleiurilor rafinate cu acid sulfuric. Se citeaza in special uleiurile
de transformator i turbine ; apoi calitatea i randamentul mult urcat
al uleiurilor albe (medicinale i technice) ;
f) Se asigura in toate cazurile, prin eliminarea substanIelor oxidabile i nestabile, o stabilitate chimicei remarcabild qi o durata in serviciu
superioara uleiurilor rafinate prin alte mijloace ;
g) Sistemul este in mod evident, foarte ieftin, raspunzand astfel
dezideratului capital pe care il are de indeplinit astazi un sistem de rafinare.
11. Perspective pentru industria romdnii de petrol. Industria romana

de petrol trece prin doua categorii de dificultaIi, unele de ordin extern,
asupra carora nu poate exercita nici un control si altele de ordin intern,
aspra carora are posibilitatea i datoria de a interveni. Intre alte dab
cub-tali, sunt de relevat i cele de ordin technic, caH privesc sistemele
de prelucrare a petrolului. In prima linie, lipsa unui Institut de Petrol,
face s se resimfti acut dezavantagiile necunowerii suficiente a petrolurilor noastre cum i a posibilitaIilor de maximum de valorificare pe cari
le ofera progresul constant realizat pretutindeni in acest domeniu. Or,
rezistenta la dificultatile de ordin extern nu se poate realiza decdt printr'o
consolidare a prelucreirii technicel) care, ar putea inrauri asupra calitacilor.
Atunci cand i intreprinderile straine, i consumatorul ii dau intalnire
intr'o emulaIie stimulata reciproc, printr'o stransa colaborare, pe terenul

perfecOunilor technice, cu unicul scop de a se realiza cu un moment mai
curcind, avantajul produsului calitativ mai bun i mai ieftin, noi stain
pe loc adoptand expectativa. Dovada o constitue, fara posibilitate de
replica, faptul ca sistemul de rafinare, cel mai perfect care exista astazi,
minus
') Intrucat conditiunile de explorare si exploatare a zacarnintelor
transportul si depozitarea se gasesc astfizi si la noi la nivel egal cu cele din
industria americana.
www.dacoromanica.ro
30
466
CAPITOLUL XI - RAFINA REA
adica cu bioxid de sulf, sistem produs al geniului romnesc, patrunde

pretutindeni afard de lara noastrei.
Uleiurile straine, provenite din /geiuri in marea lor ma joritate asemanfitoare cu ale noastre, patrund in tar& in cantitaIi din ce in ce mai
mari, concurand prin calitatea i prin adaptarea lor judicioasa la scop,
produsele noastre, eau selectionate i rafinate. In aceasta situatiune, a
produce mai departe dupa metode vechi, costisitoare, inseamna a regresa
qi a angaja i mai departe raspunderi grave pentru economia industriei
petrolifere de maine, ca i pentru economia general& a %aril.
Din studiul sumar al sistemului de rafinare cu bioxid de sulf lichid,
schipt aci, din examinarea defectelor rafinarii cu acid sulfuric, se desprind o suma de invataminte i orientari de viitor, cari se impun astazi
cu caracter imperativ:
a) infiirgarea uneia sau mai multor intreprinderi specializate in fabricarea, adaptarea i comercializarea uleiurilor 9i altor derivate, cu
scopul extensiunii lor peste granild, pe baza calitaIii ;
b) recuperarea prin toate mijloacele, a hidrocarburelor aromatice,
in special a benzenului, toluenului i xilenului, cari pot da natere unor
industrii noui i viabile in tara, afara de aceasta raspunzand i unor
necesitati superioare de Stat ;
c) inobilarea calitii lampantelor ;
d) adaptarea pe scara cat mai intinsa a sistemului de rafinare cu
bioxid de sulf lichid. Rafinarea cu acid sulfuric ne mentine in stare de
inferioritate cel pulin sub raportul rentabilitatii, intelegand prin aceasta
ca posibilitatea unei mai bune valorificari a petrolurilor noastre este din
aceasta cauza mult ingradita. Se afirma axiomatic, inferioritatea
nice noastre, inaccesibile anumitor produse (uleiuri de transformator,
uleiuri de cilindre, uleiuri pentru vapori supraincalzici) dar dovada acestei
erori rezulta chiar din ceeace se poate realiza cu actualele sisteme de

prelucrare invechite, i cari in ciuda progresului general, care ne incercuete, continua a fi considerate la noi .1 mai departe ca limita fined
a efortului in acest domeniu.
Dar, o desmintire real& adusa incriminarilor dirijate mai cu seam&
In ultimii ani liteiurilor noastre, o constitue aparitia Inca timida .1
izolata, pe piata consumatoare indigena, a unor bune uleiuri romaneti,
imbracate, pentru circumstanta in ambalaje streine ! i o dovada
care este
menit sa puna capat unei situatii in care
consecinjele
prelucrare sunt puse nejustificat in sarcina

o aduce recent DR. C. CREANGA 1) prin lucrarile intreprinse la Institutul
defectelor
de
Geologic al Romfiniei, din cari rezult, necontestat, ca uleiuri de trans1) DR. C. CREANGI: Contribuguni la problema obfinerei uleiurilor pentru transformatoare din fifriuri romanefti, Bucureti, 1931.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI RAFINAREA
467
formator egale calitativ cu cele mai renumite i superioare marci rusefti

sau pensilvane, se pot obfine fi din Neiul indigen!
Avem speranla 9i dreptul s credem cfi in curfind, gra/ie rafintirii cu
bioxidul de sulf lichid, produsele noastre vor concura cu succes pe cele
sa nu se uite,
straine nu numai in /aril ci 9i peste grani/fi, intrucfit
Romfinia, prin poziia ei geografica are dreptul sA n'azuiasca la cucerirea i dominarea debu9eu1ui ei natural, care este pia/a europeanii.
LITERATURA ASUPRA RAFINARII CU SOI EDELEANU
(consultat qi utilizat in prezenta lucrare)
1. ROBERT L. BRANDT. Industrial Engineering Chemistry, vol. 22, Nr. 3, March
1930, pag. 218-223.

2. G. CATANEO. Journal of the Instit. of Petrol. Technologists, vol. 16, Nr. 83, June
1930, pag. 581-596.

3. G. CATTANEO-RILVERSUM. Borsig-Zeitung 9/10, 1928, pag. 200-206.
4. ARCH. L. FOSTER. National Petroleum News, Febr. 18, 25 i Martie 4, 1931.
5. DR. L. EDELEANU. Conferinta tinuta la Verein Deutscher Chemiker Jena, in

Septemvrie 1923.
6. ULMANN. Enzyklopedie der Technischen Chemie, vol. 4, 1929.
7. DR. ING. R. PLANK. Revue du froid et des industries frigorifiques, AugustSeptemvrie 1928.
8. DR. J. ROSENBERG. Berlin 1928, Darstellung des Edeleanu-Verlahrens. Petroleum
1930, Nr. 5, pag. 137.

9. FRITZ FRANK. Das Edeleanu-Rall.-Verlahren in seiner technischen und wirtschaf tlichen Bedeutung fr die Versorgung mit Transformatoren-Schalter- und
Turbinenole, Berlin.
'10. DR. EDELEANU. Moniteur du Petro le Roumain, vol. 23, Nr. 8, 1924, pag. 597-608.
11. DR. EDELEANU. Id. vol. 24, Nr. 25, 1925 (conferinth la Asociatia Industriafilor
de petrol din Romfinia).

12. ENGLER und UBBELOHDE. Zeitschrift fr Angew. Chemie, 1913, pag. 177.
13. B. NEUMANN. Die Chemische Fabrik, 1928, Nr. 36, pag. 1634.
14. P. JOUDEK. Zeitschrift f. d. ges.
lte-Industrie, vol. 20, 1913 pag. 161.
15. Memorandum on the Edeleanu Process (Aktien-Ges. fr Chem. Industrie Berlin).
www.dacoromanica.ro
30'
468
CAPITOLUL XI - RAF INA REA
Rafinarea petrolului i a derivatelor eu Ilipoelorit 1)

Hipocloritul de Natriu (Na0C1) fiind un oxidant, aqiunea lui se
reduce la oxidarea compusilor sulfului afla%i in petrol i, deci, la transformarea lor in aIii fat% miros, usor solubili in ap i soluie alcalinA,
asa cd pot fi lesne elirnina/i.
CunostinIele noastre asupra derivaIilor sulfonici din petrol sunt reduse ; s'au identificat totusi urmatorii:
1. Mercaptanele, cari conIin grupul HS. Acestea posed un miros

foarte resping5tor si se gasesc in multe petroluri sulfuroase. Hipocloritul
ii oxideaza, &and acizi sulfonici solubili in apa si in solucii alcaline.
3 CIONa = 3 NaCl + 3 0 i
I. Acizi sulfonici C,H,SH + 3 0 = C,H,SO,H

2. Eterii-sulfure (sulfuri alchilice).
R\
R/S
Acestia oxidati, dau sulfure solubile:
(Cnflan + 1)2 SO,
3. Alli contpufi ai sulfului, cu structurd necunoscutei i care prin oxidare, dau compuyi necunoscuti.
Unii dintre acestia, cei cu greutate molecular mica, se disolv
in apfi i soluIii alcaline, cei cu greutate molecular mare sunt insolubili.
PrezenIa compusilor sulfului se poate pune in evidentfi prin plumi permanganatul de potasiu. Efectul combustiunii
acestor compusi este daunfitor atat prin mirosul lor, cat mai ales prin
acliunea lor corosiv5 asupra met alelor.
Lampantul american in special, &and nu este bine rafinat, arde neregulat, incrusteaza fitilul i depune pe sticl un depozit de sulf.
Incercarile de rafinare cu hipoclorit au inceput in 1896 cu un patent
englez a lui A. si L. BRIN, dar nu s'au generalizat, din cauza c5 se oblineau derivati halogenali.
Mai tarziu H. A. FRASCII a propus rafinarea cu hipoclorit de calciu
si plumbit de Natriu, acesta din urma pentru a elimina compusii clorului.
Apoi GRAY i ARMSTRONG, ca si COLIN i AMEND au propus debitul de natriu
sulfurarea cu o soltrcie alcalina de hipoclorit in prezetqa unui catalizator.
In 1918 s'a studiat de care Societatea Anglo-Pershian Cy. Ltd. sub

conducerea lui A. E. DUNSTAN rafinarea industriala a derivaIilor din
petrol. Dup5 studii precise s'a g5sit c rafinarca cu hipoclorit se face
1) M. P. fl. Londra. Nr. 1, 1925, pag. 29.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
RAFINAREA
469
foarte bine in prezeno solOilor alcaline libere. Rezultatele practice

ol4inute pana in prezent sunt mulIumitoare.
Hipocloritul de Sodiu se prepara prin electroliza unei soluiii de dorm% de sodiu cu o concentrare de 12,5-160/0. Aceasta soluIie este trimisa de cfitre o pompa intr'o rigola din care cade in paturi subtiri pe o
serie de celule de carbune, arzate alaturi si izolate unele de altele prin
piaci de cauciuc. Prin aceste celule in numar de 20-25, trece un curent
de 100HO vol/i cu 225-250 de amperi. Un asemenea electrolizor produce 4 kg. de clor pe ora. So luIia trebuie sa aiba 11-12 grame de clor
la litru, la temperatura de 32. S'a calculat ca pentru a se obtine 453

de grame de clor activ, sunt necesare 5.500 kg. de sare si 3 Kw/ore.
So lutia de hipoclorit se descompune usor, asa cat prezema soluciunii
colecfor de 56rarnvrei
_
lenv2
cerhun
caucive
600c/cm-if
Fig. 211.
alcaline libere este necesara, deasemenea ferestrele electrolizorului sunt

vopsite cu rosu.
Daca exista clor lichid in cilindri, se poate prepara mai usor solutia
de hipoclorit introducandu-1 in soda caustica in concentratie de 20/a.
(Normal-Clor).
So lu-cia pentru tratare trebueste diluata la 0,3 Normal, si trebuie

sa contina 0,5 pana la 1 gr. de NaOH liber la litru. Dupa diluarea solu-ciei
se aclauga iodura de potasiu si o cantitate determinata de acid clorhidric. Aceasta din urma pentru a garanta stabilitatea solu/iei.
Rafinarea
Rafinarea cu hipoclorit cuprinde:

1. Spalarea cu lesie de soda.
2. Prima spalare cu hipoclorit.
3. A doua spalare cu hipoclorit.
4. Ultima spalare cu soda.
www.dacoromanica.ro
470
CAPITOLUL X/ - RAFINAREA
1. Prima speilare cu soda. Distilatul proaspat confine totdeauna hidrogen sulfurat i bioxid de sulf. Acestea dau impreuna sulf, dar reac-
fiunea este inceata in absenfa apei si este si incomplecta, mai ales in

primele 2-3 zile. Daca se depune sulf, acesta nu poate fi indepartat
deck prin redistilare.
Daca se trateaza insa cu soda, se elimina atat SO2, eat si H2S sub
forma de SO3Na2 i Na,S.
In Anglia si America rafinarea se practica la porfiunea benzina-lampant # 0. R. D. * ( = Once run distillate).
Distilatul si soda caustica, in proporfie de 3% solufie de soda de
10%, sunt agitate o jumfitate de ora ; dupa un repaos de 10 minute se
separa solufia de soda, iar distilatul se spala cu apa.
In aceasta operafie s'a dizolvat bioxidul de sulf sub forma de sulfit
iar hidrogenul sulfurat sub forma de sulfura de natriu. S'au mai eliminat
si derivali organici ai sulfului, dar in cantitate mai mica.
Tofi acesti corpi ar fi putut fi eliminai i cu hipoclorit, dar acesta
fiind mai scump deck lesia de soda caustica, se realizeaza o economie.
2. Prima spalare cu hipoclorit. Distilatul tratat cu soda este amestecat,
cu 20% din volumul SU, cu o solufie de hipoclorit de 0,3 N (12 grame
la litru) ; cantitatea de alcali prezenta trebuie s fie dela 0,5-1 gr. soda
caustica la litru.
Distilatul i hipoeloritul sunt agitafi 1/2 de ora, apoi lasafi in repaos
15 minute, se separa patura de jos, iar distilatul se supune la:
3. A doua
oxideaza
oxidare.
spalare cu hipoclorit proaspeit. Aceasta operqiune

compusii greu oxidabili, acei ramasi neatinsi la prima
Se adauga tot un volum de 20% si se agita o ora. Hipocloritul nu

este complect consumat, i-a scazut normalitatea dela 0,3 la 0,2, dar
avand compusi organici in solufie, nu poate fi electrolizat, si deci se
a ru
4. Ultima spalare cu soda are de scop de a inlatura corpii oxidai ce

nu au fost luafi in solufia de hipoclorit ; aceasta ia, in acelas timp, o ulthea porfiune de sulf si de clor. In urina se spala cu apa.
Iat un exemplu de eliminare a procentului de sulf dupa fiecare tratare:
Sulf
1. Spalarea cu soda elimina

13,7
2. Prima spalare cu hipoclorit
22,4
3. A doua spalare cu hipoclorit
19,0
4. Ultima spalare cu soda
14,6
5. Reclistilarea i spalarea cu soda a benzinelor 23,3
Sulf eliminat total. . . . 93,0%
www.dacoromanica.ro
471
Deci numai 70/0 din sulful conIinut nu a fost eliminat.

Benzina .sau lampantul, rafinate cu hipoclorit, sunt in cele din urrn&
filtrate cu bauxith. Bauxita cea mai proprie pentru filtrare este din India.
Bauxita este pulverizatA foarte fin, apoi uscat& intr'un furnal pentru
a-i alunga orice urrnA de ap.
Se intrebuinceaza cAte 2 livre pentru fiecare galon sau cite 906 grame
de bauxit pentru 3,78 litri. Filtrarea se face in filtre verticale, petrolul
intrAnd pe jos si iesind pe sus. Bauxita poate fi regeneratA.
Iata schema unei rafinarii tip a unui produs * 0. R. D. *. (Poiliunea
total benzinii-lampant once run distillate).
ds.
Distilalie 4 0. R. D. *
sulf..
0,750
0,15/s
culoare:* alba prima.
a) Spalare ini/iala cu sod& ;

b) Prima spAlare cu hipoclorit ;
c) A doua spiftlare cu hipoclorit ;
d) Ultima spalare cu soda.
Redistilare
Benzina rafinat ds.

Sulf
Clor
0,729
0,010/0
0,010/0
Lampant filtrat prin:

ds = 0,79
Bauxita
Sulf.
Clor.
Incolor
0,06
0,1/s
0,010/0
Cand este vorba numai de benzinfi (gazolina), operaiia filtrarii poate fi

neglijatd.
Inconveniente. Solu/ia de hipoclorit are o acciune corosivii, cadrele de
lemn sunt atacate, iar urmele de acid clorhidric care se formeazA atacfi
piesele metalice. AfarA de aceasta, chiar placile de cArbune se astupA,
asa c& este nevoie s5 fie periate destul de des. Pentru a remedia corosiunea,
se pune In cazan, Inainte de a 1ncepe distila%ia, o mica porviune de soda
caustic& (0,5-1 gr. la litru). In chipul acesta, nu numai 61 se neutralizeaz5
acidul format, dar lampantul ce rezulta are o culoare mai bunk asa c
economiseste bauxita.
Avantaje. Rafinarea cu hipoclorit are urmAtoarele avantaje asupra

rafinarii cu acid sulfuric:
1. Costul de rafinare este mai mic i va fi si mai redus cAnd se va face
cu hipocloritul de calciu i oxid de calciu.
2. Perderea de materie prima este mai mica.
3. Nu se formeazA resturi acide, asa cA nu este nevoie de instalatii
speciale pentru regenerare.
www.dacoromanica.ro
472
4. Coroziunea aparatelor este neglijabilfi.
5. Nu se perd hidrocarburele arornatice, nici nu se formeaza aa

s petrol-alcalii> solubile in acid sulfuric i care ataca rezervoarele de depozitare.
numitele
Rafinarea cu hipoclorit de calciu

Afar% de hipocloritul de natriu se intrebuinIeaza la rafinare 9i
cel de calciu Ca(0C1)2.
Aa la uleiurile persiane (Anglo-Persian Oil Co.) s'a introdus practica
cu hipocloritul de calciu, care este mai uor de manipulat cleat acidul

sulfuric i nu las nici un rezidu. LINCOLN T. BRADLEY (1924) a aratat
ca acest reactiv da prin rafinare o gazolina de calitate superioara celei

rafinate cu acid sulfuric 0 soda 0 ca se elimina complect sulful.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
LAMPANTIJL
P trole, Lampant, Gaz
La distilarea primal% am oblinut intre diversele fracIiuni si &mid
feluri de lampant:
lampant usor : ds = 0,825 0,850
*
greu : ds = 0,850
0,875
Cele doua fracliuni (3 si 4) sunt aduse la o densitate uniforma de

0,805
0,830 (coeficientul de dilataIie p. 10 C va fi: 0,00075) prin amestee
cu resturile dela rafinarea benzinei, iar produsul este in urzna rafinat.

Din teoria rafinarii am vazut ca rafinarea lampantului este bazata pe
criterii pur subiective : H obsesia culorilor si impresii olfactive *.
Se urmareste prin rafinare oblinerea unui produs incolor si care prin

ardere sa nu produca fum, nici vapori rail mirositori.
In acest scop se continua tradilia rafinarii distructive cu acid sulfuric
concentrat, care pe Pang& elimjnarea gudronului si a unor Valli din corn-
pusii sulfului, absoarbe o mare parte- din compusii utili, cari ar putea
da luminei o stralucire mai mare, sau, in tot cazul, compusi cari ar avea o
anumita importanIa industriala.
Rafinarea lampantului cu acid sulfuric

Alegerea acidului sulfuric, ca agent de rafinare, este bazata pe
acciunea lui energica in decolorare, pe Insusirile ce are de a Indeparta,
in bur& parte, mirosul displacut si, mai ales, pe efectul sat' asupra
marirei puterei de iluminat.
Excesul de acid sulfuric, ar ataca fitilul si parcile metalice ale lampilor,
asa ca se impune indepartarea lui prin neutralizare cu o soluIie alcalina,
cum este lesia de soda caustica, solutie de amoniac, urmate de spalare cu apa.
Intre anii 1859-1863 s'au infiinot in Statele-Unite, in Rusia si Romania, primele rafinarii de petrol.
Cum Statele-Unite "produceau cel mai bun lampant, iar Rusia cele
mai bune uleiuri s'a ajuns la convingerea c lampantele bune se extrag
din li-ceiurile usoare din Pensylvania, pe cand lileiurile grele, cum erau
cele rusesti, dau un lampant inferior.
www.dacoromanica.ro
474
CAPITOLUL XII - LAMPANTUL
S'a cautat, deci, sa se obling din mice

un lampant cu proprietiTotui
asemanatoare lampantului pensilvanic.
aceste petroluri denotau o ardere defectuoasa, eaci insuirile
ieiu
fizice
lampantului depindeau, dupa cum anunlase KRAMER, chiar de natura

petrolului de origina.
Numai un studiu metodic al unui petrol poate da indica/ii sigure

asupra calita-cei produselor de distilare. Acela9 sistem de rafinare, cu acid
sulfuric, condus in mod uniform, nu se adapteaza tuturor petrolurilor.
De mai bine de 50 de ani, technica rafinarei nu a inaintat deck in
partea ei mecanica, caci a luat natere i s'a desvoltat independent de
centrele de cercetari tiinpfice.
Cu toate ca PELOUSE, SILLEMANN, ENGLER, ZALOZIECKY, ASCHAN,
i al-0i au publicat lucrari asupra petrolului i a intrebuin/arii diverselor fraqiuni, acestea nu au avut nici o inrilurire asupra
MABERY
technicei rafinfirei, mai ales a lampantului.

Actiunea acidului sulfuric este o agiune distructiva ; ea nu urmarete
deck latura estetica a problemei.
Acidul sulfuric absoarbe mai intiiiu apa i apoi, astfel diluat, nu ataca
cleat hidrocarburele nesaturate, dar acestea teoretic
nu ar trebui
sa fie dfiunatoare intr'un lampant, deoarece marele procent de carbune
ar trebui sa contribue la intensificarea flacarei.
Daca prezenla lor are un efect contrar, este foarte probabil i din cauza
imperfecliunii lampilor in care ard.
Este adevarat iarai Ca hidrocarburele aromatice dau o flacara galban& i plina de fum, dar pentru aceleai motive i aceste hidrocarbure
ar trebui sa contribue la marirea puterei de iluminat.

Lampantul pensilvanic, compus in mare majoritate din parafine, se
comporta foarte bine fa-P de acidul sulfuric, aa ca, dupa modelul Statelor-Unite, se men-cine, chiar acolo unde nu se potrivwe aceiaqi
technica.
Productindu-se mai mult lampant cleat ingaduia extinderea luminatului cu electricitate i mai piqina benzing deceit cerea desvoltarea automobilismului, s'a introdus in technica petrolului crakarea unde neajunsurile metodei de rafinare cu acid sulfuric erau compensate printr'un
randament rentabil a esergei de crakare.
Mencinerea sistemului de rafinare prin acid sulfuric, se mai datoreqte
tendinlelor pie-oi de a se obline produse anumite din orice fel de fipi. Un
asernenea postulat nu a putut fi nici controlat, nici ajutat de cercetarea
tiin/ifica, aa ca rafinarea prirnitiva continua a se men/ine prin tradi-0e.
Rafinoarele Fig. 212 sau aa numitele agitatoare sunt, ca i cele pentru
rafinarea benzinei, vase cilindrice cu baza conica. Sunt construite din
tabla de fier, captuite in interior cu placi de plumb.
www.dacoromanica.ro
475
Agitatorul este prevfizut cu un tub pentru aer comprimat, care se

scoboara pana la partea de jos, un tub pentru adus distilatul, unul la
suprafala lui, cu aparat de stropire pentru apa, dotta conducte, una
pentru acid si una pentru lesie ; iar la baza conului dot& robinete de
scurgere, unul mai sus pentru rafinat si unul mai jos pentru produsul
de reaqiune. Afara de aceasta, in multe cazuri, este necesar si un
tub pentru incalzire cu vapori.
14gc tataerele
penit,
Rafingt Lamaant
Fig. 212.
InstalaIia intreaga este susiinuta de un zid cilindric de o ina4ime

de 2 m., avand si o 110 pentru controlul Tevilor si ventilelor.
La partea superioara, la unele rafinarii, se instaleaza o conducta de
stingere (4 Foamy *-Spumegator), pentru cazul and s'ar intampla un
incendiu. Acesta este un aparat care produce spuma cu degajare continua
de CO2, (SO4)3 Ala 0 CO3 Na2. Acestia acopar lichidul aprins, stingandu-1.
Milsura este, mai ales necesara, la rafinarea benzinei.
Operaciunile de rafinare se fac cu trei aparate:

1. Compresorul de aer comprimat.
2. Pompa de pompat lampant, apa, rezidu.
www.dacoromanica.ro
476
CAPITOLUL XII
- LAMPANTUL
3. Monte-jus, un aparat in care se pompeazd acidul sulfuric si gudronul

acid.
Un monte-jus este un cilindru de fier plumbuit pe dinauntru si dispus
cu axul lung orizontal sau vertical. Dou -tevi sunt nituite cu flanse, iar
a 3-a ptrunde pAn la fund (Fig. 213).
Este principiul unei pissete cu func-tionare continua.
Prin A vine acidul sulfuric pentru a fi incarcat in agitator. Dup
ce s'a introdus cantitatea necesar se inchide robinetul a si se d5
drumul aerului comprirnat prin b, atunci lichidul este irnpins din
monte-jus prin c in agitator.
Deserierea operatiunei
Se
face proba de in-
cercare pentru densitate si

se adauge in agitator atfita
rezidu la lampant, pAna and
se obline densitatea intre
0,805
0,830.
Daca rafinorul are o capacitate de 25 de vagoane,
m On f e Jci3
Fig. 213.
incArcarea dureaz dou5 ore.
Se las sA se depuna apa,

care se va scurge pe la partea
de jos prin robinetul de apa.
Se ia temperatura in agitator, care trebuie sa fie cel mult de iso daca este mai ridicata, se
raceste cu apa, care in urm se scurge.
Introducerea acidului suljuric. Avfind in vedere ca lampantul trebuie
sa indeplineasca totdeauna aceleasi condi%iuni, adica s5 fie uniform ;
trebuie ca si reactivii sa fie aceiasi.
Pentru un rafinator de 25 de vagoane se va 'Asa la suprafata un

spa-tiu liber de un metru, iar acidul se va da in trei reprize: 0,50/o, 0,8% si
0,5
0,7/a.
De obiceiu in prima repriz, pentru deshidratare, se intrebuin-teaz un

acid care a servit prima data la o rafinare anterioard (gudron A). In mice
caz, prima repriza trebuie s5 corespunda cu 0,50/a.
I. Dup regularea temperaturii la 18 si dupfi depunerea apei, se introduce prima doza de acid sulfuric, care, dupa cum lampantul provine
din -tileiuri bogate sau srace in parafine, poate fi mai mica de 0,50/a, sau mai
mare. De obiceiu se intrebuinteaza in cazul nostru: 272 kg. de acid sulfuric,
se introduce aer cu o presiune de 0,6 atmosfere si se mei-gine agitarea 10
www.dacoromanica.ro
477
CAPITOLUL XII - LAM PANTUL
minute. Se lasa in repaos 20 de minute i gudronul depus, evacuat, este

gudron B.
II. Se introduce a doua porOune de acid sulfuric 1936 de kg., iar aerul
comprimat agita masa timp de o ord; dupa o altd ora de repaos se scurge
gudronul.
Dup.& a doua repriza se face o proba in laborator, pentru a se calcula

cantitatea de acid necesara pentru a treia repriza. We& la 500 cm3 de
petrol, pentru a-1 aduce la 25 Saybolt sau 220-280 Stammer, trebuese
x ems de SO4 H2 vom calcula cat va trebui sa adaugam in urma, astfel:
Fie 0,825 ds. lampantului.
500 X 0,825 = 412,5 gr.
Daca la 100 gr. lampant se da 1,2 SO4 H2,
la 412,5
412.5 x 12
100
4,95
Cum dupa a doua repried s'a dat cam jumtate din cantitatea totala
de acid, va trebui sa mai aclugam:
4,95
2
= 2'47 SO4 H2
III. Se introduce a treia repriza, cam 2208 kg. de acid sulfuric, se

agita cu aer comprimat o ord qi, dup.& cloud ore de depunere, se scurge
gudronul. In aceasta repriza s'a introdus 0,50/0-0,70/0. Se incearca la
colorimetru i daca indicaiiLe laboratorului sunt bune, adica, daca cu
aceasta cantitate de acid s'a ajuns la 220--230 Stammer, rafinarea cu acid
este suficientA. Se lasa sfi se depuna gudronul, se scurge i acesta este
gudron A, care va servi pentru prima repriza a rafinarii urmatoare:
In total s'a introdus:
272 kg. SO4 H, 66 Be

II. 1936 * * I) I)
III. 2208 o # * * #
Total. . . 4416 kg. SO4 H2 66 Be.
I.
Spdlarea cu apd. Dupa scurgerea gudronului, dupa doua ore de repaos,

se incepe spalarea cu apa. Prima sp5lare la 15-18C. se face sub forma de
ploaie timp de o ora. Se lasa apa sa se scurga incet pe la fund la batal i
and incepe a se emulsiona, se inceteaza spalatul. Se inchide robinetul de
jos, se lag sa se depung timp de 15 minute i apoi se scurge apa complect.
A doua spalare se face tot sub forma de ploaie, dar fara a se lasa sfi
se scurga pe jos. Se One agitatorul plin cu apa 30 de minute, in urma se
scurge apa.
A treia spalare se face tot sub forma de ploaie, dar agitand cu aer
comprimat (0,2 atmosfere).
www.dacoromanica.ro
478
Se lash' sa se depuna apa, se scurge si se verifica aciditatea cu metilorange. Daca reactiunea este acida, se mai spala si a patra oara. Daca nu, se
incepe tratarea cu soda.

Dupa indicaii1e laboratorului, vom sti ce cantitate de soda va trebui
sa intrebuintam pentru neutralizarea acizilor naftenici.
Tratarea cu soda.
1. Se introduc 2100 litri de Na OH (14 Bel agitfind cu aer comprimat
1/2 ora. Se lasrt in repaos o aka 1/2 ora si in urma se scurge in rezervor. In aceasta repriza am adaugat cam 0,50/0 din cantitatea totala. De
obiceiu aceasta solutie a servit deja la ultima rafinare cu soda.
2. (4 Ape albe#, acizi naftenici. Se introduc 2450 de litri de Na 011
(14 Bel se agita din nou cu aer comprimat timp de o ora, se lag sa se
depuna o alta ora i apoi se depoziteaza aceasta solutie, care vom vedea
ca serveste la separarea acizilor naftenici.
Se face, proba cu soda, daca este buna se scurge, se trateaza eu pamnt de Florida (bidrosilicat de Al i Mg), iar apoi produsul rafinat este
condus in rezervoarele pentru lampant.
Dupa cum vedem cantitatea totala de solutie de soda' este Cain de 1,20/o
de 14 Be. Iar perderea totalfi de rafinare este de 1-20/2.

Indicatiuntle laboratorului
In tot decursul ei, rafinarea este controlata in laborator. Chiar inainte

de a incepe rafinarea, se aduce o proba de lampant brut si se rafineaza
complect, pentru a se vedea ce cantitati de reactivi vor fi necesari pentru
a ajunge la culoarea ceruta (25 Saybolt sau 220-230 Stammer).
Am vazut ca dupa a II-a tratare cu acid sulfuric, se face in laborator
proba colorimetrica si se procedeaza conform cu indicatiunile date.
Dupa spalarile cu apa i proba cu metilorange, se face rafinarea
cu soda. Inainte de a se scoate lampantul din agitator, se ia o probfi pentru
a se cerceta gradul de rafinare. Aceasta proba se numeste:
Proba cu soda sau a Natrontest s. Tratarea cu soda, stim ea are de
scop de a elimina acizii sulfonaftenici solubili in excesul de lampant. In
laborator se apreciaza eliminarea lor in modul urmator: Se iau 200 ems
de lampant spalat complect cu ap i se adauga 60 ems de Na OH (2 Be').
Se incalzete la 70 si se lash' s se depuna. In excesul de soda se disolva
sulfonaftenalii i naltenafii de sodiu. Se separa dot& straturi: Solutia de
soda jos si lampantul deasupra. Punnd lnga aceasta eprubeta o alta cu
o solutie curata de Na OH 0 clack* ambele sobuii sunt tot una de limpezi,
asta inseamna ca toti acizii au fost eliminati i lampantul este rafinat.

Daca solutia de Na OH este laptoasa, inseamna Ca lampantul are
nevoie sa mai fie rafinat. Se mai poate aprecia rafinarea punfindu-se acizii
in libertate din sarurile lor: se trateaza solutia cu acid clorhidric diluat ;
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
479
LAMPANTUL
acizii or ganici se precipita. Daca prin eprubeta se pot vedea literele de

pe o foaie scrisa cu cerneala, insemneaza a proporcia de acizi naftenici
este mica. I se & numele de proba cu soda * Nr. I sau a Natrontest * I,
apoi, dupa tulbureala N. t. II, N. t. III. Aceste probe ne arata cantitatea
de soda ce trebuie sa adaugam.
cc
Analiza colorimetrIcii
Culoarea lampantului are, din punctul de vedere comercial, un rol

preponderent. Pentru a determina culoarea sau gradul colorimetric al
lampantului, se intrebuinIeaza un colorimetru oarecare, fie a lui STAMMEFt-SCHMIDT intrebuinat in Rusia 0 la noi, fie a lui SAYBOLT, intrebuinTat in America 0 la noi. Afar-a de acestea mai sunt colorimetrele lui
WILSON, LUDOLPH i altele.
Analiza colorimetrica se mai face in vederea prinderii momentului

de incetare a tratamentului acid. Se iau pentru aceasta 400 ems de lampant spalat cu apa i se mai spala Inca de 4 ori. Dupa depunerea apei
se neutralizeaza cu Na OH de 14 Be, se decanteaza 0 se toarna in tubul
colorimetric Stammer sau Saybolt (la Romano-Americana Saybolt).
Colorimetrul Stammer
Principiul pe care se bazeaza colorimetria este: absorbOunea luminii

ce trece printr'un lichid colorat, este direct propoilionala cu concentraIia
lichidului in substania absorbanta de lumina. Sau, cu alte cuvinte, este
proporlionala cu numarul de molecule de substanca coloranta pe care
le con%ine.
a
a,
-c
(1)
a, a' = puterea de absorbliune,

c, c' = concentralia
Pentru acela lichid colorat, puterea de absorbOune este invers proporcionala cu grosimea paturei de lichid strabAtut:
a
a'
a, a' = puterea de absoriniune a doua lichide diferite,
= inalcimile respective.
Din (1) i (2) avem:
(2)
Sau, concentraliunile sunt invers propmlionale cu inl%imile, de unde:

c
c. i
= -T.
www.dacoromanica.ro
480
Dacii se cunowe concentraliunea c a unui lichid i inal/imea i a stratului de lichid a, putem varia pe i' ap fel incfit culorile s fie egale. Astfel
putem afla pe c'.

Colorimetrul lui STAMMER se compune dintr'un vas F, in care se pune
lampantul sau lichidul de analizat. Vasul F se poate mica in sus sau in

jos prin ajutorul unui urub. Prin micarea lui, face s se cufunde mai
mult sau mai pu/in un cilindru gol astupat cu o placfi de sticlfi la fund.
Grosimea pfiturei de lichid cuprinsa intre fundurile
celor doi cilindri fix 0 mobil se mAsoard pe scara gradatfi
din fa/a aparatului.

In K se fixeaz o placa de sticlfi colorat de o anumit
intensitate, cu care compardm culoarea lampantului.
In tubul B, in locul plficii, s'ar putea pune un lichid
cu o culoare model-tip, cu care sA comparam lichidul de
analizat. Numarul de grade cu care ridicam sau scoborim
tubul mobil F, reprezint gradul colorimetric al produsului :
Standard White
Prima White
Superfin White
Water White
Fig. 214.
50 mm.
86,5 *
199,5 e
300-320
Colorimetrul Saybolt este compus din 2 tuburi verticale de sticlfi, dintre care cel din stnga este plin
(compact) 0 colorat in verzui. Lampantul .rafinat cu
SO4 112 trebuie sa fie cel mult de culoarea tubului
compact.
Incerearea in lampA
Durata arderii 0 mfirimea flacfirii sunt criterii de apreciere ale unui

lampant bun. Petrolul, in vederea acestor aprecieri, este ars intr'o lampfi
tip cu rezervor de sticlA 0 cu cilindru de sticla lat 0 gradat. Lampa arde
0 se umple din 8 in 8 ore. Trebuie sa ardd 450 cm3 in 24 de ore. Fitilul
se aranjeazfi la inceput, odat pentru 24 de ore. La finele acestui interval
de timp, se masoar pe cilindru infil/imea flacarii, se cfintfirete scrumul
i coksul, se evalueazfi fumul.
Conditiile do export
In comer/ se gasesc un mare numr de lampante, care diferfi dupfi

origina lor. Afar de aceasta, cele mai multe petroluri i dintre cele mai
cunoscute, dau mai multe feluri de lampant.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
481
LAMPANTUL
Sunt lampante obinuite, cu punctul de aprindere ridicat 9i sunt

lampante ware (bogate in hidrogen), cum sunt cele din PeniylVania,
cu densitate numai de 0,800, cu punct de aprindere peste 500.
Este chiar o varietate: Water White * cu o densitate de 0,790, precum
i lampantul s Korffskaiserl * cu punct de aprindere 80.
Lampantele grele (cele bogate in carbon), cum sunt cele ruseti,
romfine0i i galiliene, au punctul de aprindere peste 25.
Densitatea medie a lampantului romnesc la 4- 15 este de 0,817.

Petrolurile upare comin, in general, mai mult lampant deck cele
grele.
r,
Cele mai bogate in lampante sunt:
54/0 (benzina pulina)
Petrolul de Arbana0
Campeni
Telcani
Bana
Chiciura
Runcu
5870
41/0
39cva
36/0
37o/s
Lampantele noastre, de0 poseda ace1ea0 proprietki fizice ca 9i cel

pensilvanic, uneori avand chiar o culoare mai deschisa i o limit de disti-
lare mai stransa (130-270 in loc de 130-320), sunt totu0 inferioare in

calitate celor americane.
Produc fum, miros 0 au o putere luminatoare submediocra (socotita
in unitki HEFNER).
La inceput s'a incercat perfeclionarea lampilor, rezultatul a fost satisfacator, dar nu s'a putut comercializa. Inferioritatea lampantului
nostru se datorwe prezenlei hidrocarburelor aromatice 9i nesaturate.
Procedeul de rafinare cu hipoclorit, 0 in special cu bioxid de sulf lichid
EDELEANU permite realizarea de calitki superioare i egale CU. cele
mai bune produse americane.
Pentru export se cere ca densitatea maxima a lampantului nostru
sa fie 0,825 i sg distileze pana la 280 cel pu%in 94/0 din total. Culoarea
sa fie minimum 180 mm. Stammer, punctul de inflamabilitate minimum
28, iar proba cu soda (N. t.) I.

In comerI se gasesc lampantele:
Washington
Normal
0,810-0,815 .
0,820-0,825 .
26 C. Infl.
28 *
Caiet de sarcini (1931) pentru lampant

Aspectul. SA fie limpede, transparent si lipsit de materii In suspensiune.
Culoarea. Minimum 200 mm. Stammer.
Densilatea. La + 15 va fi coprinsa intre 0,805 0,830. Coeficientul de dilatatie
pentru 1C va fi 0,00075.
Inflanzabilitatea. Punctul de aprindere minimum + 28C.
Emil Severin : Petrolul
www.dacoromanica.ro
31
482
CAPITOLUL XI/ - LAMPANTUL
Proba de distilatie. Supus la distilatie in balonul Engler, pAni la 2800, va trece

minimum 90%.
Proba de rai inare. Va fi bine rafinat.
Aciditate. Nu va contine acizi minerali.
PETROL WASHINGTON
Un lampant de lux, este petrolul Washington, care trebuie sa corespund urmAtoarelor condicii pentru consumul intern:
Aspectul. Limpede, transparent Ili lipsit de materii in suspensiune.
Culoarea. Minimum 200 mm. Stammer.
Densitatea. La 15C va fi coprinsA intre 0,800-0,820.
Punctui de aprindere. Minimum + 25C.
SA distileze complect pAnA la 280C.
SA nu contint acizi minerali (proba cu metilorangc).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
ULEILTRI $1 UNSORI 1)
Dup eliminarea poqiunilor ware, uneori chiar a unor # uleiuri
ware * amiine in aldare un produs gras, cu densitate mare, un a9a
numit (< rezidu brut * (Rohlruckstand), care dupa o rafinare sumarA
ar putea fi intrebuinlat la ungerea osiilor sau chiar ca combustibil.

Acest rezidu este Ina punctul de plecare a unei industrii rentabile,
industria uleiurilor minerale.
Fabricarea uleiurilor de uns prezintk cu toate aceste, greutAli atAt
de mari, inat industria lor a amas cu mult in urma industriei a9a numitelor produse albe : benzink lampant etc.
DupA cum vom vedea la capitolul gresajului, condiiiile pe cari trebuie
sA le indeplineasa un uleiu, depind de un complex de factori, de cari

nu se poate s nu se %in.& seamk and este vorba de o anumit unsoare
pentru un anumit scop 9i anotimp.
In noua indrumare industrialh importanIa uleiurilor este tot atAt
de mare ca 9i a combustibilului el insA9. Economia intreprinderilor petrolifere ar trebui a gAseasa un sprijin puternic in fabricarea uleiurilor.
Fabricarea uleiurilor ar putea, ar trebui chiar, a devie o industrie
a parte, independent:A de industria produselor albe. Un material bine
seleclionat, poate fi transportat oriunde 9i supus fabriarii. Criteriul
de urmat ar fi ca : <4 uleiul cel mai ieftin este acel ce provoacei un minimum
de uzurei *. Adia un uleiu bun este acela al cArui pre% de cost nu este
acel plAtit la cumpArarea lui, ci acela care rezulta din prelungirea vie%ii
ma9inilor. Utilajul technic existent, intr'o %ark trebuie considerat ca
un patrimoniu na%ional 9i deci ralionalizarea sistemului de ungere
singurul care poate garanta o conservare cat mai indelungatA a bunei
stari de func%ionare devine, pentru cei in drept, o datorie.
In %am noastrk s'a dovedit, a s'ar putea fabrica uleiuri de uns,
intru nimic inferioare celor straine.
1) In colaborare cu d-I CRISTIAN LEU.
31
www.dacoromanica.ro
484
CAPITOLUL XIII - ULEIURI SI UNSORI
Clasificarea uleiurilor si unsorilor

unsorilor intr ca principal constituent,
petrolul, reprezintat prin diferite produse obtinute la prelucrarea lui :
acizi naftenici, uleiuri, parafin etc. Totu0, In stadiul actual al regimului rational de ungere, s'a stabilit pentru unele cazuri speciale, participarea in proportie redus, 0 a produselor regnului vegetal 0 animal.
In compozitia uleiurilor
Cunowerea rolului acestora, in mecanismul ungerei, este absolut necesar.
In practica zilnic5, unele notiuni sunt insuficient intelese, sau sunt

gre0t intrebuintate provocnd confuzii. Pentru acest motiv, precizarea
acestora este necesar :
a) Prin uleiuri, intelegem derivate cu caracteristicile respective, de
orice provenient deci mineralk vegetala sau animara
Ins fluide
la temperatura 9i presiunea normard ;
b) Un.sorile, sunt produse technice, comercializabile, de consistenta
semi-solidd In acelea0 conditiuni de temperatur ;
c) Prin grdsimi vom defini produsele consistente ale regnului vegetal
0 animal, constituite din trigliceride.
Uleiurile vegetale 0 animale cunoscute ca uleiuri (< fixe * sunt
prin structura lor trigliceride fundamental diferite de uleiurile minerale, constituite din hidrocarbure. Primele sunt In genere instabile in
structura lor, susceptibile de descompunere, pe cnd hidrocarburele sunt
rezistente. Uleiurile vegetale 0 animale, considerate pentru unele scopuri
speciale (de ex. mecanica fin'a) ca superioare celor minerale, incep totu0
a dispare din practica ungerei, de o parte din cauza pretului lor prea
urcat, iar de alta datorit progreselor mari realizate in domeniul fabricarei
uleiurilor din petrol.
Uleiurile 0 unsorile technice, se clasific6 precum urmeaz:
1. Dupd provenienN lor: a) uleiuri minerale, b) vegetale 0 c) animale.
2. Dupd consistenja lor: a) uleiuri (lichide) 0 b) unsori (semi-solide).
3. Unsorile stint de dou feluri: a) unsori neutre, de ex.: vaselinele,
form ate exclusiv din constituenti ai petrolului, i. b) unsori alcaline
(unsorile consistente obipuite, cari sunt sapunuri metalice insolubile
aviind la baz'a acizi gra0, naftenici etc., emulsionaci duph saponificare
in uleiuri minerale).
4. Dupd destinaliune: a) uleiuri destinate combustiunii In motoare
(de ex. Diesel), b) uleiuri pentru ungere, c) uleiuri 0 unsori destinate
conservdrii diverselor materiale (de ex.: uleiul de in pentru prezervarea
lemnului, uleiurile 0 unsorile animale pentru conservarea pielei, vaselinele pentru prezervarea metalelor contra ruginei, etc.), d) uleiuri cu
agiune hidrodinamicd (uleiuri pentru franc, pompe, uleiuri necesare amortizoarelor, etc.).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII - ULEI URI SI UNSORI
485
5. Se mai cunosc: a) uleiuri coinpoundate (amestec de uleiuri minerale

cu uleiuri vegetale), uleiuri voltolizate (uleiuri polimerizate pe cale electrica), uleiuri solidificate (oblinute prin hidrogenarea uleiurilor vegetale).
6. In practich mai este uzul a se denumi uleiurile dup6 dou criterii:
a) dupd scop, de ex.: uleiuri pentru compresoare, uleiuri de transformator
etc. i b) dupd indicaciuni de reclamd comerciald, ca de ex.: Gargoyle,
Voltol, Regal 00, Astral etc. Vom adopta prima norma, ca fiind simplii
9i oferind posibilitatea unei mai u9oare re-cineri a caracteristicilor necesare.
7. In fine, se uziteaza Inca denumirea claselor de uleiuri minerale,

dupd origina bor: uleiuri ruse9ti, americane, etc. Este o reminiscen0 a
trecutului mai Indepartat, cnd datoria insuficieMei sistemelor de prelucrare, anumite calitli de uleiuri speciale, nu se puteau ob/ine deck
din IiIeiuri de origini determinate. La noi In Iarii, precizarea originei
uleiurilor, include 9i nofmnea de inferioritate pentru uleiurile indigene.
Este 9i aceasta o consecin/a a unei tradilii de supra-apreciere a produselor straine 9i care In acest domeniu, datorit eforturilor fficute In ultimul
timp de industria noastrA petrolifer5, Incepe a-9i pierde justificarea, 9i
foarte probabil va dispare in viitorul apropiat.
Fabricarea uleiurilor i unsorilor

Generalitati. Am vazut c petrolul existent in numeroasele zacaminte din diferite regiuni ale globului, este rezultat al unor condi/iuni
genetice foarte mult deosebite intre ele. Cu toata aceast diversitate in
origina de formaOune, petrolul, de oriunde, prezint totu9i o not Caracteristic unitargt. In compoziTia lui intr, in proporlii variate, cele
patru tipuri fundamentale de hidrocarbure: parafine, naftene, aromatice
9i nesaturate.
Caracterul unui petrol este indicat de tipul predominant de hidrocarbure care li constitue structura de baza 9i anume: parafinicd, naltenicd, asfaltith sau aromatidi. Calitatea derivatelor, ea 9i posibilitfitile actuate
de valorificare rentabil ale unui petrol, depind ins- nu numai de aceasta
structurd fundamental ci, Intr'o foarte larga msurd 9i de natura 9i

proportia constitueacilor secundari ca: sulf, compufi oxigenali, fenoli i
substance as faltice, precum 9i in special de sistemele de prelucrare.
Atfit caracterul tipic at 9i. prezenIa 9i proportia acestor constituerrci
secundari, variaza nu numai dela o regiune la alta, ci uneori chiar in

acela9 zacamant, dela un strat la altul. AceastA particularitate creiaza
dificultaTi apreciabile industriei petrolifere. Deaceea necesitatea unui
sistem de prelucrare, capabil a permite o valorificare superioara sub toate
raporturile, independent de compozicia petrolului, incepe a se resimci
din ce in ce mai adnc in cfimpul activitaIii petrolifere. Necesitatea ac-
tuala a unui atare sistem o documenteaza intre altele 9i unele cazuri

www.dacoromanica.ro
486
CAPITOLUL XIII - ULEIURI .5I UNSORI
caracteristice, ca de pilda : cel mai bun lampant se obline astazi din VI eiuri americane, cel mai bun uleiu de transformator din petrol rusesc,
a poi o suma de petroluri prea bogate In sulf sunt condamnate la o valo-
r ificare technica insuficienta 0 in fine un caz mai apropiat de noi, deprecierea petrolurilor noastre prea parafinoase, este notorie.
In fabricarea uleiurilor trebuie sii linem seam& de :
a) seleqionarea Neiurilor ;
b) distilarea (fragionarea) ;
c) rafinarea.
a) Seleetionarea titeiurilor
De 0 In linie generala, seleqionarea fileiurilor, este o operaciune careia i
se acordfi la noi Inca o importama minima, totu0 In industriile cari &lin

stadiul culminant al progresului in industria americana ea constitue
un obiect de atenpune cu totul deosebita. Subdiviziunii in cele patru

categorii deI4eiuri : parafenice, naftenice, aromatice 0 asfaltice, Ii urmeaza
mai departe clasificari dup.& calitatea diferitelor produse finale izolate

oblinute, dupa prezenIa sau absenIa anumitor corpi streini, etc. SelecIionarea 14eiurilor dupa scop, se face prin studiul amanumit de laborator, In care fraclionarea din grad In grad constitue unul din cele mai
frecvente mijloace. Selegionarea are de scop realizarea de produse cat
mai omogene In caracterul tipic al produselor 0 cu limite cat mai reduse in
gama hidrocarburelor care intl.& In fiecare fracliune. Avantagiile selecIionarii
se resfrang, indirect asupra rentabilita/ei, deoparte asigurfind calitaIi mai
bune, iar de alta permiVand o punere In valoare mai economic& a Iileiurilor.
Pentru calitatea uleiurilor minerale, operwciunea de selecIionare con-
stitue astazi o etapa de importanIa decisiva. Incontestabil ca anumite

IiIeiuri sunt mai bogate In unii constituenli utili anumitor scopuri deck
altele. Amestecul /iIeiurilor, fara o norma definita, 0 mai cu seama nesocotindu-se calitatea uleiurilor cari pot fi oblinute, scoboara mult limita
acelui optimum de calitate amintit mai sus. Atat timp cat consumatorul
se ghida dupa criterii empirice la alegerea uleiurilor, 0 cat timp construetorul de ma9ini primea sugestiile asupra calitalii din domeniul fabricaIiunii, prin urmare atat timp cat fabricantul de uleiuri era aproape unicul
factor care impunea 0 decidea de calitate, problema selectionfirii Titeiurilor era lipsita de object. In masura In care Insa regimul ralional al gresajului progreseaza pe o cale din ce In ce mai raIionala, iar rolul fabricantului este redus la acela de executor al sugestiilor 0 dezideratelor primite
din partea celorlal/i doi factori, selecIionarea T4eiurilor, intra pe primul
plan, ca o prima etapa indispensabila In fabricaliune.
Pentru industria petrolului, fabrica-ciunea uleiurilor trece In al doilea
plan, daca Iinem seama de procentul redus al uleiurilor (2-40/0) care
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII - ULEIURI
.5I UNSORI
487
se produce. De alte parte consumul uleiurilor minerale, urmeaza o

alure cu mult mai slaba paralel cu cresterea producOunii si cu desvoltarea
utilajului technic. Tendinta generale' ffind insa aceea de a reduce la un
minimum consumul de uleiu, este cert ca sub raportul rentabilitalei, decisiva In aceasta privinIa, fabricmiunea uleiurilor urmeaza o cale aparte
de cea imprimata in vederea recuperarei produselor principale: benzine,
lampant, motorina. Din acest punct de vedere, selecIionarea titeiurilor
nu poate constitui o piedice asa dupe' cum este considerate ince in

unele regiuni la valorificarea principala a IiIeiurilor. Or, in oricare
regiune petrolifera, dintr'o massei de producgune oarecare, se pot alege prin
seleccionare cele mai indicate fifeiuri pentru fabricarea de bune uleiuri, f i
supune unui sistem aparte de prelucrare, tocmai pentrucei procentul acestora
este loarte redus.
In ultimul timp, necesitatea sistemelor de prelucrare aparte de regimul
normal care are ca linta principale produsele ware, are tendinta de a

crea pretutindeni industrii separate de aceia a petrolului, cu care ramein
inrudite totusi numai prin faptul ca prelucreaza aceias materie prima.
Se diferenliaze fuse substantial in procedeie si scop. Primele urmaresc
realizarea de uleiuri, celelalte a fracpunilor usoare, in special a benzinei.
S'a stabilit anume ca, nu se poate sine un contact intim si permanent
cu progresul gresajului realizat In domeniul constructorului de masini
ca si in acela al consumatorului, deck intr'o industrie de specializare in
uleiuri. Aceasta specializare are tendinta de a se generaliza pretutindeni,
gi, dat ffind ca lupta de concurema se desbate astazi pe terenul calita%ii
produselor, stabilita dupe criterii din ce in ce mai stiimifice si mai exigente, este clar ce aceasta specializare este de dorit a se infaptui cAt mai
curAnd pretutindeni deci i la noi.
Vom distinge prin urmare din acest punct de vedere dotat sisteme
dcosebite de prelucrare a IiIeiurilor cu scopul fabricaliunii uleiurilor:
1. Fabricatiunea care urmareste principial uleiurile avAnd la baza
selecIionarea -tileiurilor, are loc In industrii specializate acestui scop,
aparte de industria petrolifera, cu cari ramAn Inrudite numai prin comunitatea aceleias materii prime utilizate. Cum seleclionarea titeiurilor
impune i adaptarea sistemelor de prelucrare dupe natura lor, urmeaza
ca procedeele de fabricaliune difera de cele curente in industria generale
a petrolului, prin perfec-ciunea sistemelor, prin tendinta spre modificare
permanenta a procedeelor, printr'un maximum de randament energetic
al instalaIiilor, si prin realizarea la maximum a acelui postulat enuricat
mai 'nainte: conservarea structurii moleculare iniiale. Vom cita ca
exemple de astfel de industrii specializate exclusiv in uleiuri: Vacuum
Oil et Co., Standard Oil et Co. New-Jersey ; Andre Fils et Co., Paris ;
Rhenania Ossag Hamburg etc.
www.dacoromanica.ro
488
2. Fabricapunea curenta, care urmare9te principial oblinerea de fracPuni ware, 9i numai In mod secundar uleiuri. FabricaPunea de uleiuri
din incinta industriei petrolului, ca domeniu secundar de activitate,
nu poate primi atenPunea acordata in cazul precedent. Produsele obPnute sunt in genere pupne, cu proprietaP generale capabile a fi adaptate cat mai multor destinaTiuni. Se realizeaz& aci calitali mijlocii, ieftine. Criteriul de alegere al materialului prim pentru fabricarea uleiurilor
se margine9te, sumer, la indica-puni de ordin general. De pada la noi,
pentru obOnerea de uleiuri, se aleg rezidurile de petrol, mai sarace in
parafina. Aci, clasificarea este simpla: rezidurile (pacura) cu puncte
scazute de congelare, este 0 saraca in parafina i servete ca materie
prima pentru fabricarea de uleiuri. Aceste reziduri sunt rezultatul distilarii de PIeiuri foarte mult variate in compozi pa lor, i. ele nu pot furniza dealt produse cu calitali mijlocii, ale caror proprietali fizice sunt
un rezultat statistic mediu oblinut dintr'o gama neomogena de cornponenp i foarte larga in scara homologilor respectivi.
In -ara noastra, fabricaPunea de uleiuri se gasete deocamdata in
stadiul aratat la punctul 2, cu tendirica, care trebuie sa fie stimulata
prin toate mijloacele, de a se trece spre stadiul superior caracterizat
prin selecPonarea iniliala a Pceiurilor.
b) Distilarea
Scopul, mecanismul 0 sistemele de distilare ale petrolului sunt cunoscute. Petrolul este fraclionat in doua categorii de produse: fracPuni
ware benzine, lampant, motorina 0 fracPuni grele uleiuri. Sis-
temele de fracponare au o foarte mare importan-0 pentru calitatea

uleiurilor. Cunoscuta fiind sensibilitatea hidrocarburelor la agiunea pi-
rogenanta a caldurii, este cert ca aceasta acPune sa fie redusa la un

minimum atunci and se urmarete obIinerea de uleiuri de calitate superioara. Doua sunt criteriile cari condicioneaza calitatea uleiurilor:
1. uleiurile sunt cu atdt mai superioare la temperaturi mai urcate, cum fi la
aqiunea altor agenti, cu cdt se dovedesc a fi mai stabile in structura lor,

2. uleiurile posed,ei capacitate unguentd cu atdt mai bunei cu exit aderenya
lor de metal este mai accentuatei.
Pentru stabilitatea uleiurilor s'a dovedit ca rolul principal il joaca

structura moleculara a hidrocarburelor componente. Sunt mai stabile,
In ordine descrescanda la acPunea temperaturii: 1. parafine ; 2. naftene ;
3. aromatice ; 4. nesaturate. Afar& de aceasta hidrocarburele sunt cu atat
mai pupn stabile cu cat poseda catena mai lungfi, deci greutatea molecular& mai mare.
Pentru asigurarea unui grad de aderenra cat mai urcat al uleiului

pe metal, s'a dovedit ca sunt indicate acele hidrocarbure care poseckind
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
ULEIURI .51 UNSORI
489
valenfe libere, sunt mai active. Deci, aceasta calitate este asigurata tocmai
prin hidrocarburele care poseda mai pu-cina stabilitate termica: nesaturate. In acelas timp, hidrocarburele care asigura viscozitatea, sunt tocmai
tele cu complexul molecular mai mare, cu catena mai lunga, deci mai
pulin stabile.
Concomitent se cere deci a se asigura calitatea uleiului prin prezenta
unor componen%i cu proprietali diametral opuse, cari se exclud fiecare
separat, dar cari fiind totus necesari, urmeaza a fi incorporali la limita
necesara, dupa alte criterii. Aceasta particularitate, constitue marea
dificultate legata de calitatea uleiurilor minerale care cere simultan:
maximum de stabilitate chimicei (deci absenta hidrocarburelor nesaturate)
si maximum de onctuozitate (deci prezenIa hidrocarburelor nesaturate).
Pentru a se atinge un compromis mijlociu in aceasta tema dificila, fabricaIiunea se orienteaza dupa destinatiunea data uleiurilor i condiciilor lor
de funcIionare, respectiv dupa cum vor fi utilizate la temperaturi joase

sau la temperaturi inalte.
Problema stabi1itii complexului molecular in petrol, cere deci sa
fie subordonata scopului. Problema selecTionarei se estinde si se solulioneaza deci mai adanc, in intimitatea structurii petrolului. Care poate
fi a cliunea distilarii din aceste puncte de vedere?
In linie generala, actiunea pirogenanta a caldurii se manifesta cu
atat mai accentuat cu cat complexul molecular este mai nesaturat, in
acelas timp, treptat cu ridicarea temperaturii chiar i hidrocarburele

saturate, cele mai stabile, sunt atacate. Rezultatul acestei aqiuni, este
urcarea coeficientului de nestabilitate al produsului (cresterea hidrocarburelor mai bogate in carbon si a celor nesaturate). Prin urmare,
independent de scop si de purificarea ulterioara a produselor, operaliunea de distilare trebuie s asigure pe cdt posibil conservarea structurii
moleculare a hidrocarburelor superioare fi sit impiedice in mod absolut
distrugerea hidrocarburelor saturate. Aceasta conservare limitata este in
parte asigurata astazi prin distilarea cu vapori fi in vid cdt mai inalt.
0 singura excemiune o constituie tratamentul 14eiurilor cari con-cin
un procent urcat de parafina. Se stie ca parafina se gaseste in petrol in
forma amorfa (protoparafina), instalabila la actiunea temperaturilor
inalte (peste 360 C) and trece printr'o regrupare moleculara in forma
izomera, cristalizabila (pyroparafina). Dat fiind ca prezenIa parafinei In uleiuri aduce o suma de inconveniente la intrebuinore, si In genere antreneaza o depreciere a calita/ii, este necesar, pe cat posibil, ca
ea sa fie eliminata. Ca lea urmata este aceia de a se distila uleiurile Para
vid i cu acliune direct& a caldurii, spre a se transforma parafina a morfa
in pyroparafina, forma sub care poate sa fie mai usor inlfiturata. Un astfel
de tratament prezinta Ins& toate defectele distilarii pirogenante: aglo-
www.dacoromanica.ro
490
CAPITOLUL XIII - ULE1URI 51 UNSOR1
merarea hidrocarburelor nesaturate 9i scoborlrea gradului de stabilitate

la intrebuirgare. In linie generala uleiurile ob-cinute prin acest tratament,
nu ating gradul superior de calitate al celor oblinute din /i/eiuri neparafinoase 9i supuse tratarnentului conservant al distilarii. Ele produc uleiuri de calitate mijlocie, utilizabile In special la temperaturi
mai scoborite (lagare, transmisii etc.).
Pentru acest motiv, pe aceasta cale nu se pot obline uleiurile superioare. Acest sistem va dispare ins& numai odata cu gasirea mijlocului
de a separa cantitativ parafina amorf& din petrol problema solulionata mulIumitor teoretic, dar prin mijloace astazi nerentabile.
0 sum& de compu9i nestabili, inexistenti in petrolul brut iau nWere
in timpul distiIrii ca de ex. mercaptanele, sulfidele etc., apoi prin creterea procentului hidrocarburelor nesaturate se influenIeaza tendirrca
spre polimerizare i descompunere ulterioara, cu atat mai intensiv cu
cat uleiurile vor avea sa func-cioneze in condiOuni mai dificile. In afara
de cazul excemional al uleiurilor parafinoase, tendinIa care trebuie i
poate s& fie urmarita prin distilare, este prin urmare aceia de a se limita
pe cdt posibil acciunea pirogenantei a ceildurii, scobordndu-se temperatura
prin utilizarea vidului, eviteindu-se contactul direct cu focul prin intrebuinlarea vaporilor, fi micfordndu-se pe cdt posibil durata de contact cu temperaturile inalte.
La fabricarea uleiurilor se intrebuinteaza fracliunile cari in condipunile normale distild dela 350 C. FracIionarea are de obiect fragmentarea produselor grele, intr'o gama ascendenta in ordinea cre9terii ternperaturii de distilare cu greutatea specific& 9i viscozitatea.
Pentru asigurarea omogenitacii este necesar o fragionare in limite cdt mai
apropiate de temperaturi. In industria americana speciala a uleiurilor,
fracIionarea se face din 2 in 2 grade, 9i in cazuri excepcionale chiar la

distanIa de 1 grad.
Technics distilfirei
Condi-ciunile In cari se face distilarea sunt decisive pentru calitatea

uleiurilor. Practica a stabilit ca unele sisteme de distilare, aplicate la
unele petroluri dau rezultate bune, la altele Insa, nu. Distilarea are
de raspuns la doua chestiuni: latura
technicei i rentabilitatea,
i In
ultima linie primeaza aceasta din urma.

Sunt astazi in uz urmatoarele scheme de distilare:
1. distilare simpla ; 2. distilare fracIionanta ; 3. distilare destructiva.
Apoi distilarea simpla i frac/ionata poate fi: a) cu sau far& vid ; b) cu sau
fra vapori supraincalziIi. Caldura poate fi transmisa direct sau indirect
(cu vapori). Sistemele pot fi prevfizute cu dispozitive de rectificare gi
deflegmare, pot fi cu funclionare periodic& sau continua.
www.dacoromanica.ro
491
Pentru oblinerea de calitali superioare de uleiuri, intereseaza in special, atunci clad i natura /i/eiurilor o permite, distilarea conservanta,
cu presiune redusd fi vapori supraincalzifi.
Pentru prelucrarea uleiurilor se utilizeaza rezidurile pe cat posibil
neparafinoase, ramase dela distilarea petrolului, dupa eliminarea frac/iunilor usoare: benzine-larnpant-motorina.
Vidul 9i vaporii supraincalzi/i utiliza/i au, dupa cum s'a aratat mai
sus, scopul de a se evita distrugerea (crakarea) hidrocarburelor cu catena
lungfi, prea sensibile la aqiunea caldurii, i deci a se evita aglomerarea
Fig. 215. Cazanele i partea superioarit a bateriei de Vid.
A, tubul de culerere a produselor.
hidrocarburelor nesaturate. Instalaiile existente la rafinariile SteauaRomani dela Campina i <Romno-Americana * dela Teleajen, se cornpun din clout grupe distincte:
I. grupul cazanelor ;
II. grupul preincalzitoarelor i racitoarelor.
I. Grupul cazanelor se compune din 6 cazane A de cite 50 tone metrice
capacitate, cari nu primesc deck cite 35 tone m. 'Acura. Conducta comunfi
aa uneste Intre ele toate cazanele ; printrInsa se face incarcarea 0 descarcarea, 0 se asigura legatura continua cu cazanele. Acestea se mai
pot Incarca dealtfel 0 direct prin conducta bb.
Cazanele (blasele) sunt identice cu cele dela instala/ia pentru distilarea li.ceiului brut, 0 sunt Incalzite cu vapori supraincalziIi. Ele stint
www.dacoromanica.ro
492
CAPITOLUL XIII
ULEIURI SI UNSORI
fixate in ziddrie protectoare i dispuse in pant& cu o denivelare de 30

cm. Se deosebesc de cazanele ordinare prin armature lor intern destinat.& mencinerii presiunii reduse (vidului).
In planele alfiturate Nr. III i IV se pot observa elementele din cari
se compun cazanele.
In timpul distilarii, temperatura varier& dela 2200 pima la 340 eva-
lonate astfel la cele 6 cazane:

2200
:,,
270
on!
'it
Cand temperatura din primul ca-
.,
__
li two -.1
I,
.
0*.i
?:k'..'
,AC
I:..!..1:,
JAI
J.,
il r _. iL
... ,
zan s'a ridicat la
,'
'or
il:f
ke....4,::.
V. = i3i,
340.
330
t
itTINFIMIll la..1,1_
( ..,gummy
310
.F11.41U11;;I:IiIpmt..",,. am:
...,
290
,...
,
..
.i.i. 67-Pi
.,
,.,
,...
-'1
)91
.0
..
'
'''"
,
a
r'
i
e '1
--.
4.
II. Grupul rdcitoarelor fi preinceilzitoarelor, au ro-
lul de a condensa
produsele dela cazane. Se compune
1
-..
zi/i cu o presiune
de 3 atmosfere i
280 C.
ii;
220 C, se introduc
vaporii supraincAl-
din urmfitoarele
par%i:
IL1
Fig. 216.
Grupul preinctilzitoarelor si rcitoarelor.
In stanga vasul intermediar. Sus condensatoarele
barometrice si preIncalzitoarele.
1. 6 preincalzi-
toare verticale Pr
corespunzAtoare
celor 6 cazane,
conform formei 9i
dimensiunilor din
fig. 217. Materialul
de lucru nu circuld decfit prin 6 Pr. Pleura intr, dupa cum arat
sagelile indicatoare, prin tuburile verticale aa, incalzite de gazele cari
vin din domurile cazanelor prin b, printre ele. Ced'and caldura, o
parte din aceste gaze se condenseaza i se scurg prin serpentinele s
care racitorul prismatic Rp, 0 in fine la camera de recep%ie Cr ca
uleiu. Portiunile mai upare, cari nu se condenseaa aci, ies pe la
partea superioar prin C i trec la racitorul cu apfi, vertical R.
Pdcura inc5Izit, intr.& prin aa, trece succesiv din preincfilzitor in
preincrilzitor, lund in mersul ei parcile volatile care, ridicandu-se
in rezervorul gol trec prin 11, dd, la racitorul Rp, iar apoi la
www.dacoromanica.ro
BATERIA DE DISTILARE IN VID A ULEIURILOR
PLASM! III
Sala pompelor
VEDERE IN PLAN
Ie. ASTM,
mliiiiirig
HMI
0L
nu
&AMON
->2
Ap
a.
B ---c)
1-0
II
ek?)
11
ara
ril
...tri".....
_ 6,1-4-i_
IIII
Min
1
mr,tivi. I
I LIM=
Woo MIME 0' MINIM
wilwilim Is 1111t1a,:111 NI NIM14.11111 ME mr.iverim
11111
9tp
1.}
1 fin1 ik7
1
IIIIMIIIMIMI Iffill Will
--
op,
r,
111._
op,
st.
LEGENDA
Mersul pAcurei la cazane
Mersul distilatelor din cazane
ApA la cond. barom. la
rAcitorul prismatic
Apa la rAcitorul vertical
Vidul
A cazanele cu pAcurA
Pr preincalzitoarele
Rv
racitoarele verticale
Rp racitoarele prismatice
aa
conducta de pacura in functionarea continua a bateriei
condensatoarele barome- bb incarcarea directa cu

pAcurA (A)
trice
gazele
dela
A
la Pr.
b,,b,
2 vas intermediar
gazele
dela
Pr
la
RV.
cc
cazanelul
T
gazele dela Rv la Cb.
ee
Cr camera de receptie a
domurile cazanelor
uleiurilor
dd
Av aparatul automat
Cb
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CLAW IV
_
BATER1A DE D1STILARE IN VID A ULEIURILOR

VEDERE DIN FATA
7,01.145-
LE GENDA
Mersul pAcurel la cazane

Mersul distilatelor din cazane
Apa la cond. barom. i ia racitorul prismatic
Apa rece la rAcitorul vertical
Vidul
dd, 11, gazele degalate din pAcurA prin Pr merg
la condensare in Rp
ff
apa rece la Rv
gg
scurgerea dela A
ii
vid dela Cb la Ay
hh, oo, vv, conductele de vid la Cb la pompele
de vid
injectoare la cazane
if
KK
apa caldA dela T la Sv
mm
mn
PP
oo
UL1
rt.
SS
apa rece la Cb
apa rece la Rp
pirometrele cazanelor
vaporii dela A la
apa caldA cu uleiul dela Cb la Su
apa caldA dela Rv
serpentinele cu uleiul condensat din
gazele dela Pr 0 Rv
M.O IMPRIMERIA KATIONAIA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIM XIII
403
ULEIURI SI UNSORI
camera de recemie. Pficura incglzit trece deci in al doilea preinalzitor

Pr i aa mai departe. Fiecare preincAlzitor poseda cte 145 -cevi de cate
2" adica prezentind o suprafaI de incalzire de 70 m2.

2. Racitorul vertical Rv. Aci
gLi.Acaezatottte vorticae
sosesc, dupa cum s'a arOtat,
pogiunile gazoase dela domuri,
Ic u;otet
cari nu s'au condensat in preincalzitorul vertical i cari ies

pe sus prin conducta C (de 12").
Racitoarele verticale (fig. 218),
sunt in mural' de 6 0 grupate

in comun cu preinalzitoarele
Pr i aseingnatoare acestora, cu
singura deosebire c in locul
rezervorului gol, posed a. un vas
deschis, in care stagneaza pulint al:4 caldd.
Aceste rOcitoare sunt r-
newnele ,a1,
reurar.1 0.1.P
r,.re
OnzOM,
cite cu ap care intr prin I in

interiorul
eviIor,
69
ridica
se
in sus 0 apoi iese fierbinte

scoborindu-se prin conducta
2 de 21/21/.
rffiele conder.in
ceolar
Fg. 217
Gaze le intra prin conducta de 12" c, circulfi in jurul evilor racite gi
ies prin serpentina s, de 3", care conduce produsele condensate la racitorul

prismatic 0 apoi la camera de recepIie.
ciazek, rbecondvix0e
Ca rnoni la
conderscriorui
6arornatrK
--
amselo...4
Gazele cari nu se condenseazfi nici aci,

tree prin conducta 4 de 12" la condensatorul barometric.
14 toll
3. Condensatorul barometric (fig. 219).
Scopul acestor condensatoare este condensarea sau antrenarea ultimelor particule de uleiuri. In aceste aparate, in
numr de 6, debitul de ap este destul
de mare spre a rdci gazele
cari nu s'au condensat pnii
4arpele 2 prm
care on gaze le Condanwte CCI 4' "Mg
aci. In condensatorul bala cacaorul pzurnatfc
rometric, existnd, ca i in
.ntra tzle
en:;:tr
dale
5
preIncettlzdo
12
tel
QP2 c.1.46
Racitorul vertical
Pig. 218.
toata instalavia, un vid relativ, apa din

conducta U este ridicat la un nivel conwww.dacoromanica.ro
494
CAPITOLUL XIII
ULEIURI $1 UNSORI
stant, surplusul de lichid scurgAndu-se in mod continu prin D. Dac&
vidul ar fi complect depresiunea interioar& ar ridica apa On& la

10,33 m. (teoretic). In&I%imea tubului barometric fiind de peste 10
m., oricare ar fi depresiunea din baterie, apa nu va putea curge prin
rezervorul de condensare. De regula vidul variaza dela 1/4 3/4
atmosfere.
Prin conducta c de 12" sosesc gazele necondensate In Rv. ConGCMcien6atc rut txtzemetttc
clazwC CtNr rna.
a.,,rare neconde,
a ok
.Conducto, s od
cp,,n.cat.e cu
of.rdtut 06tOma
partiment, cu resturile vaporilor
crm mnera de re
certm .
densatorul barometric are 4 cornpartimente separate prin funduri

pline dispuse cu icane, peste
acestea curge apa rece pe sus sub
form& de ploaie cu un debit
mare. Apa din ultimul corn-
de uleiu, nu poate curge prin conducta c, care are i un cot, ci prin
tubul barometric uu de 5". Res-
tul gazelor cari nu s'au condensat

nici aci, trec prin conducta 4
9cuele ne
conden,mte
01 RV,
(5") in 0 iar de aci sunt
con-
duse la pompa de vid, care
le
trimite in atmosfer.
cu rrAurje
r. owele
y'e
Coneenbare in rO
otor...1 boro,etnc
AspiraIia gazelor In aceste

condensatoare corespunde vidului
format In intreaga baterie. Ga-
zele condensate sunt aspirate prin

conducta i in comunica-cie cu
aparatul automat care conduce
.z
produsul la camera de receplie.
Apa din conducta barometric&
curge In vasul separator Su, unde
nu trebuie s& depapasca o tempeFig. 219.
ratur peste 39 C. Peste aceasta
temperatur& se degajeala vapori de apg, cari, absorbili odat& cu gazele, ar
deteriora pompele de vid. De aceia intre pompe i condensatoarele barometrice se intercaleaza un separator de ap& numit cz&nel (T) (Plana
III i IV) care impiedica picaturile de aprt absorbite sa mearg& la pompe.
Ele cad la fundul acestui cazanel, 0 de aci, prin conducta K merg in

bazinurile de separare a resturilor de uleiuri.
4. Rlicitoarele prismatice Rp (fig. 220). Sunt in form& de prisme, in
numar de 8 i intr'insele ajung toate produsele cari yin prin serpentinele
I i II dela preincfilzitor la racitorii verticali.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
Tot aci ajunge
ULEIURI
495
I UNSORI
conducta care conduce rezidul (teer) dela ulti.
mul cazan.
5. Vasul intermediar (Z fig. 221). Este situat la marginea bateriei
Ifingh ultimul preincalzitor. Pacura din ultimul preincfilzitor vine intr'insul,
si
prin conducta
Ca
trece la primul cazan. Prin Cd se goleste vasul,

Re:citoral frizmataic:
I.
ntro.roz.
ere; reci
produsele condeasofe
in preA2calzllor
prodpSeb COO de/i54te
apredufornot in raciforcil vertio.t/
conclen.,atelr dio
ra.cflorci/ biertice
COr2 den
infra/lea ape/
epire6
um/
srde
din preincolzitor
Spre ocArnal
Fig. 220.
iar prin Cg se absorb gazele degajate din pacur. Rolul acestui vas
este de a asigura o scurgere regu1at6 a pAcurei In cazane, atunci
and pompele ar funcliona neregulat. Bateria este complectata cu un

aparat automat ( automat ))) care este elementul esential al func/ionfirei vidului si a culegerei produselor MI% o intrerupere de presiune.
www.dacoromanica.ro
496
CAPITOLUL XIII
ULEIUI?I
UNSORI
Acest aparat este pus in m4care printr'o transmisiune, 0 este analog

cu recipientele cari servesc la distilarea in vid in laborator unde
produsele sunt colectate far a se intrerupe vidul..

6. Trubeiatca este un preincalzitor tubular (de unde 9i numele rusesc)..
El este situat intre vasul intermediar i primul cazan. Un rezervor inalt

de 5 m. 9i 3 m. diametru. Mfinunchiul de Ievi se ridicA de jos In sus pan&
la 3/4 din InglIime. Fracura din vasul intermediar vine prin conducta C'1,
intrfi in /evi i iese preincalzita prin C2. Uleiul ce p&rse9te ultimul cazan,
intr.&
prin Cs printre Ievile trubeiatcei, cedfind. o parte din ciildura

.
sa pricurei i ieind apoi prin C4. Rezervorul trubeiatcei mai este pre-
vzut cu un orificiu
larg (Mannloch) i o
Cs
conduct& care-1 lea ga.

cu vidul (fig. 222).
s>aze desky;vde----1
chn opScura
7. Camera tle receplie. Automatele aduc uleiurile produsul distilftrei celor opt
cazane
peCard%
dela
colzwior
la camera de
receplie. Un automat
prem se compune din doi
cilindri -suprapu0, cu
inaltimea de 1,10 m.
i diametru de 0,38.
Ambele cilindre sunt
impaqite in ate dou
nCelIda
compartimente printr'un perete vertical.

In cilindrul superior
Fig. 221.
peretele se ridicg nu-
mai Oda' la o anumit&

inalfime. Acest cilindru este despagit de eel de jos printr'o plac& cu dou&
ventile, ate unul de fiecare compartiment (fig. 223). In una din
aceste camere vin condensatele din preincalzitorul vertical, In a doua,

din rficitorul vertical. La partea de sus automatul prin ventilul cu
este in legfitur cu condensatorul barometric.
trei cfil
Cilindrul inferior este desparcit complect In dm& compartimente, fiecare avfind la 'Jaz& ate un ventil ce se deschide spre o condqct de
scurgere. Aerul comprimat vine 0 In compartimentele inferioare prin
conducta lateral& 1" (fig. 224).
Ventilul cu 3 cal se deschide alternativ printr'o transmisiune
dirijfind aerul comprimat in mod alternativ in diversele compartimente.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
ULEIURI .51 UNSORI
497
Pentru fiecare camera a cilindrului inferior corespunde un indicator

de umplere. Indicatoarele sunt prevazute cu ace cu oscilare de 180,
treckind prin 3 poziii. Pozitia 1. (fig. 224) a camerei din dreapta arata
Ca uleiul a umplut camera de sus ; pozi%ia 2 arata Ca in camera corespunzatoare de jos este legatura cu vidul. In acest caz uleiul de sus
deschide ventilul dela peretele orizontal desparIitor i curge jos. Pozitia
Tra h c e
conclude. le leoa-turcx
cc/ vidul
Flcurei
spa- poracd ca2a-77
LI
Cj
taborea ixicure;
calc-
Av'rifynt
dr/2 Vo.5ral wierme

ci4ar
cle parrkwt
.,51. plate:
C3
teercil
cieki Cliii
cA-
mul
ZO.O.
Fig. 222.
a 3-a indica legatura cu aerul, care intriind Impinge uleiul afara. In

acela9 timp indicatorul camerei din dreapta oscileaza In poziii opuse,
aratfind micri opuse i alternative, dupa cum se vede i in figura.
Cfind o camera a cilindrului inferior se go1e9te, cealalta se umple
cu uleiu.
32
www.dacoromanica.ro
498
CAPITOLUL XIII
ULEIURI
.$1
UNSORI
Funetionarea bateriei
(Planqa Nr. V)
Pacura din rezervoare este IncAlzith cu serpentine cu vapori la

50-60 C. De aci este pompat fn tuburile primului incalzitor din care
trece In cele urmatoare, pe cari le stiabate succesiv pand la ultimul, trece
apoi in vasul interchaapre condemxttord
beromehw '
02.3pre racItortA
pi-I/mean'
mediar Z cu tempe-
ratura de 190 C.
Aceast temperaturd a luat-o treptat
dela gazele cari circur& in jurul tuburilor, din cazanele
respective. Cu temperatura de 1.90 C.
compar/imentcd
din ..)Unrt
patrunde pacura in
compementa
tha rtasptel
Cl/in
primul cazan, Incal-
zit cu foc, .1 unde

temperatura se ridia. la 220 C. Din
co/lc/cid.; Ce
itaCQ leoedure
vicico,v
oarui
cazan In cazan, tem-
urc
treptat, pfina la ulperatura
se
timul, din care se

ve12fi/o
a rui
rezidul
(teer-ul) cu o alt
absoarbe
pompa, dup ce mai
10 r
intaiu a trecut prin
rcitorul cu ap
vaaide
Fig. 223.
respectiv.
In primul cazan
incalzit cu foc, 'Acura ia temperatura
de 220 C, trimite
prin domuri i prin
conducta bb produ-
sele volatile la primul preincalzitor vertical, iar restul rmas lichid trece prin conducta
aa in al doilea cazan, gra-cie diferenlei de nivel i tot astfel succesiv,
din cazan In cazan, cedfind porciunile volatile, cari fierb din ce In ce
mai sus. In acest mod, in ultimul cazan, trece 'Acura de rezidu care
este condus la al 8-lea rficitor.
www.dacoromanica.ro
499
CAPITOLUL XIII - ULEIUIU $1 UNSORI
Circulaga produselor olati1e. Porciunile volatile trec in jurul tuburilor preinealzitoare respective Pr, pe cari le ineAlzesc racindu-se,
trec apoi o parte prin serpentina s1 la condensatorul prismatic, iar o
anfreoca de
transroisie
d/o.sge co,2cien
.5.9forril 106rornefric
coaducta de tr....)acr.
Acdorneda I
rt. eclat',
7:747
conduct.% de /eturd cc/ ckercif 112
compartimentete
conc1e2541e/2 c&o..y3fe
c diddrulcn ialerior
rociforof prizmadic
Camera dio .5g.'12ga.
000
cc, aerc,l
Ieoitur e.
ccivicical
plin
cc/ riki
380
CArnem dii7 dreopto
0 00
p/n2 cc,
Wei
le9gfora
cc, vidul
le9S1ores
ccicxerrd
Fig. 224.
parte, necondensata, prin C la eacitorul vertical Rt.) unde sub aqiunea

apei reei se condenseaz in S2 de unde este condus tot la Rp.
www.dacoromanica.ro
32*
500
CAPITOLUL XIII
- ULEIURI $1 UNSORI
Resturile produselor volatile cari nu s'au condensat nici aci, se urea

prin conducta C (12") *i tree la condensatorul barometric, unde, marea lor majoritate sunt condensate cu apa care le aduce la separatorul
diospre
C0/7
con drac fe. ale
CO2.5cStorcil
t rc+.5 ever
bArernefrIC
coodonxtele
dinspre roc,torut prizrno-
tic
indico.torele
cio-'cirT/Gre
00
Autome./cit
,....f
_..,,
Fig. 22E.
Detalii asupra autumatului.
de apA Su, iar restul, care nu s'a condensat nici astfel, este absorbit
prin # automat la camera de recemie.
D
Punerea bateriei in tunctiune. Se umple cu pAcurfi mai lilted ultimul

cazan (Ny. 6' prin conducta directfi bb, apoi se incillzete cazanul. Se
www.dacoromanica.ro
I,
Butoae de golirea ulciurilor

L
1,
,..-,
I
PM
e
1111
Cr-C, Condensatoare de ulei cu

circulatie de aer
Felinare
Gi-6, Separatoare de gaz
1A-11, Rezervoare de ulei
--j
/.-4
Mr-M12 Montejus-uri pentru ulei
7-.
ZZIII
lik 16 .64114
11111=
CIE=
LiffEraWAV
Tz
'It
114-N, Manometre
5t
114
T4 TA T6
H\
111111TIPTIT
M16
h
000000
RAcitor cu apA
Pompa de vid
Batal special
/4-R. Refrigerente cu apA
71-T.
Colectoare de lichid in
circuitul de vid
Ventile de reduccre in
circuitul de vid
1A-V, Condensatoare barometrice
3 sau 14
Circuitul distilatelor gazoase
--- ApA amestecat5 cu ulei mergand sore batal
aburilor
Conducta de vid
.2
Circuitul distilatelor lichefiate
bb-
8,5
sprei rezerva
smoalei
Rezervor de smoala
Batal
I I Iria
Cazane de reinalzirea
Ay K1 Condensatoare de ulei cu
circulatie de apa
gid
rece
Be.B. Blaze
plcurS
RI'
apA
41
r-
LEGENDA
aer
tm
L IR
- -
aer
atmosfer.
PLANA
SCHEMA UNEI INSTALATIUNI DE DISTILATIA ULEIURILOR
aburi supraincAlziti
www.dacoromanica.ro
cu apA rece
pacurA-smoalA
Conducte de aburi
MO IMPRIMERIA NATIONALA
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL XIII - ULEIURI
UNSORI
501
umple apoi succesiv cazanele Nr. 5, Nr. 4 etc., incalzindu-se separat fiecare, in ordine, /Ana cfind s'a atins nivelul conductei cu circuit continu,
ceeace ne arata indicatorul automat. Cfind ultimul cazan a atins temperatura 220 C, se deschide conducta vaporilor supraincalzici (280 C i
3 atm.). Aceea conducta duce vaporii i la injectoare. Pompa de vid
incepe a fungiona inainte de a se introduce vaporii la cazane. Cand la
cazanul Nr. 6, primul incarcat, deci cel mai fierbinte, nivelul scade, aproape
de bulere, se incarca prin conducta generaltt aaa.

Prin aceasta manevra se lash' ca 'Acura sa treaca din cazan in cazan
prin diferen/a de nivel, iar pompele de incarcare nu func/ioneaza decat
atunci and cazanul Nr. 6 i-a scoborit nivelul pana aproape de bulere.
Aceasta baterie distil& zilnic cam 190 tone pacura, din care rezulta
cam 75/0 uleiuri de diferite calitiiIi. Restul de 25/0 este 4 teer * (smoala).
Bateria consuma zilnic cam 4-5000 kg. combustibil.

Oprirea bateriei din fungiune. Cand materialul de distilat s'a terminat,
sau cand bateria trebuie sa fie cura/ita, se inceteaza func/ionarea. Se
oprete mai intai accesul pacurei in preincalzitoare, i cand nivelul din
vasul interrnediar Z este cam de 1 metru masurat dela fund, adica atunci
cand numai atinge orificiul care duce la primul cazan, se oprete intrarea
pacurei la acest cazan. Se intrerupe legatura dintre cazane, ramanand
fiecare independent. Focul se oprete la cazanul Nr. 6, lasfind ca vaporii
sa fungioneze Inca 3-4 ore. Dupa aceste 34 ore se golete smoala

din Nr. 6, se da acces vaporilor Inca 3 ore; curalind toate piesele in le&Aura cu cazanul Ora la camera de redep/ie: La fel.sd'procedeaza succesiv cu restul cazanelor in ordinea Nr. 5, 4 etc. Odata cu oprirea accesului vaporilor la caianul Nr. 1 se oprete 'i func/ionarea pompei de vid.
Supraveglierea' bateriei in timpul fungioniirei. In camera de receplie,
un graduitor cetete din ora in ora densitatea distilatelor, pe care le noteaza pe o tabela. Dupa numerele indicate se reguleaza focurile la cazane
spre a se ob/ine densita/ile dorite.
Cfind se realizeaza acela uleiu, se men/ine constanta i temperatura
cazanelor. Se men/ine de asemenea i presiunea de 61 cm., iar nivelul
uleiului nu trebuie sa scada sub 15-20 cm. de asupra focarului.
Apa din racitoarele prismatice Rp trebuie sfi fie regulata aa fel, incat
sa arate cam aceiai temperaturfi, sau cel mult 54-60 C., adica cu atat
mai rece cu cat cazanele sunt mai fierbin/i. In racitoarele verticale Ry
se merr/ine temperatura apei cam la 15 C, iar la apa care curge prin racitorul barometric, apa nu trebuie sa treaca peste 40C.
In schema alaturata (Plana Nr. V) se poate urmari uor mersul
distilarei uleiurilor. Culorile corespunzatoare indica mersul distilatelor
gazoase, a celor hedrofiate, a pacurei i a conductei de abur.
www.dacoromanica.ro
502
CAPITOLUL XIII
ULEIURI $I UNSORI
e) Rafinarea uleiurilor
Utilizarea uleiurilor minerale se bazeazei pe indiferenta de reactiune
chimicei a constituentilor lui in diferitele conditiuni de intrebuintare. Cu
cat aceasta indiferenIa de reactiune va fi mai accentuata cu atat uleiul
respectiv va avea o durata de utilizare mai mare, cu atat el va fi mai

prquit. Aceasta indiferenta este insa relativa 0 in funqiune nu numai
de natura hidrocarburelor componente cat 0 de conditiunile mediului
in care va functiona uleiul. Raportat la compoz4ia lui, un petrol nu va
putea furniza, in cele mai perfecte condiIiuni de prelucrare, cleat o
limit& optima de calitate, variabila dela petrol la petrol. Cautarea acestei
Fig. 226.
limite i apropierea practica la fabrica/iune cat mai mult de dansa, con-
stituie sarcina rafinorului. Acest optimum de calitate este verificat prin

constanta proprieteitilor fizice la intrebuintare i acestea la randul lor con-
stituie indicatorul practic al stabilitalii moleculare.

Terenul fabricali unii uleiurilor este prin el insu0 insuficient spre a
stabili i asigura acel optimum de calitate. Opera produclitorului este
astazi continuata i complectata pe terenul consumatorului i al construetorului de maini. Fiecare din ace9ti factori urmaresc o linta comuna,
care nu se poate realize dealt printr'o colaborare stransa intre ei: consumatorul are rolul de a adapta judicios cel mai potrivit uleiu mafinii
sale, 9i de a introduce sisteme de control sistematice ; constructorul are
rolul de a prefec/iona utilajul technic i sistemele de ungere, adaptat
www.dacoromanica.ro
503
CAPITOLUL XIII - (JLEIURI SI UNSORI
celor mai bune uleiuri, cu scopul de a realiza un maximum de randament,

cu minimum de uzurd fi minimum de cost al ungerii. Rolul fabricantului
de uleiuri este prin urmare limitat: el trebuie sa asigure, pentru cele mai
variate scopuri 0 dup indicw/iunile primite dela ceilal/i doi colaboratori,
un maximum de calitate a uleiurilor prin selec/ionarea 0/eiurilor i prelucrarea lor sistematica, avand ca linie unitara de conduith : conservarea
pe timpul prelucretrii cdt mai intact a structurii moleculare.
Procesul de rafinaj nu se orienteaza niciodata dupa maximum de efect
care ar putea fi ob/inut, ci numai dupa scop. Incepand dela rafinarea

sumara a uleiurilor comune 'Ana la decolorarea totala a uleiurilor <( albe *,
exista o gama de posibilita/i cari incadreaza toata seria de produse. Indi-
catorul sumar, dupa care se apreciaza in practica gradul sau eficacitatea

rafinfirii este culoarea: se admite in linie generala ca un produs este cu
atht mai bine rafinat cu cat este mai deschis la culoare, i de aci concluzia ca un uleiu ar fi cu atat mai bun cu cat are o culoare mai deschisa.
Daca in primul caz, culoarea ar putea servi, cu oarecare rezerva la aprecierea gradului relativ de rafinaj, a doua acceptiune este fundaniental
grefitd.
Rafinarea cu acid sulfuric. Teoria rafinajului. Chimismul acliunii

acidului sulfuric asupra componen/ilor distilatelor petrolului este chip&
cum am vazut mai inainte
extrem de complicat. El este esen/ial
destructiv intrucat continua 0 mai departe atacarea structurii moleculare

inceputa In etapa precedenth a fractionarii. Complexitatea reacliunilor
secundare provocate sunt numeroase; 0 numai in parte clarificate. Totu0
s'a stabilit in mod cert ca ac/iunea acidului sulfuric provoaca fenomene
de: oxidare, polimerizare, izomerizare i de sulfonare.
Prin polimerizare 0 oxidare iau nastere complexi moleculari labili,
cu viscozitate foarte mare la temperaturi joase dar extrem de mnsibila
paralel cu cre0erea temperaturii. Dupfi KISSLING, parte din procesele
Cali au loc se pot infa/ia prin urmatoarea schema:
a) 0 parte din hidrocarburele nesaturate sunt transformate In delimii ai acidului sulfuric iar o alta parte in polimeri superiori:
CnH2n + H2SO4= (CnH2n +
1)\ SO
11/
CnHo + 1\
4 91
+ CnH2n = H2SO4 + CnH2n
,-SO4
H'
CnH2n
b) Iau apoi nastere alcooli sau poate 0 eteri:

CnH2n + 1\
+ 1120 = (CnH2n + 1)0H + 112,904
H/SO4
www.dacoromanica.ro
504
CAPITOLUL XIII - ULEIURI $1 UNSORI
c) Au fost izolaIi acizi sulfonici: (CnHo + 1)\
II'z SO 8
sulfone: (CnHo + 1)
(CnH2n +
i sulfoxizi (Call,n + 1)
VS02
(CnH2n +
/ SO
Reaqiunile de mai sus, stabilite cu produse sintetice, sunt ins& departe

de a arata adevaratul aspect al chimismului procesului, care este cu mult
mai complicat.
Rafinarea cu acid sulfuric, urmare9te separarea hidrocarburelor nesaturate 0 a substamelor dfiunatoare Ca : derivaIi ai sulfului, sulful, cornpuOi azotaIi, fenolii, asfalturile, i eliminarea coloramilor concomitent
cu dezodorizarea distilatelor. Factorii1) cari intervin cu caracter decisiv
in acest proces de rafinare sunt urmatorii: 1. cantitatea de acid sulfuric;
2. natura fi caracteristicele distilatului; 3. concentratia acidului sulfuric ;
4. gradul de amestec fi modalitatea tratamentului cu acid sulfuric; 5. temperature!, fi durata actiunii acidului sulfuric; 6. impuriteitile acidului sulfuric.
Sistemul de rafinare chimica acid sulfurichidrat de sodiu, se opereaza in cloud faze, in ordinea : 1. acid sulfuric ; 2. hidrat de sodiu. Aceasta
este ordinea normala acceptata pretutindeni. S'a incercat totu inversarea
acestor faze i anume: 1.. hidrat de sodiu ; 2. acid sulfuric ; 3. hidrat de
sodiu, realizandu-se un consum total mai redus de acid 0 hidrat de sodiu,
totu sistemul nu s'a putut introduce din cauza operqiunilor mai numeroase i mai complicate, necesitand i un agitator in plus.
Operwciunea de rafinare se ghideaza dupa natura O. cantitatea impuritalilor existente in distilat.
Cantitatea de acid sulfuric are un efect imediat asupra culoarei, care
devine mai deschisa. Procentual cantitatea de acid intrebuinlata, variaza
in limite foarte largi:
a) pentru benzine.
b)
c)
d)
0,2-0,4/s;
0,4 4/0;
lampante
uleiuri comune.
albe .
.
.
4_ 150/0;
pfina la 80/0.
Deobiceiu, marea majoritate a impuritalilor eliminabile, consuma

primele procente de acid sulfuric i sunt inlaturate dela inceput ; apoi
acOunea acidului scade, aa ?neat efectul rafinant nu este o funcOune
line ara a cantitaIii, fiind totu inteun raport evident de proporlionalitate.
Natura fi caracteristicile distilatului au evident un efect decisiv. Cu
cat cantitatea hidrocarburelor nesaturate va fi mai redusa, cu atat se va
1) Dup GURWITSC H.
www.dacoromanica.ro
505
rafina mai usor. Influenta sistemului de distilare este deci evidenta.

Daca actiunea pirogenanta a caldurii s'a redus la un minimum, hidrocarburele nesaturate exista in proportia initial& din petrolul brut (in
cazul distilarii cu vapori si in vid inalt); daca din contra, actiunea caldurii a fost intensa, nesaturatele s'au aglomerat prin scindarea hidrocarburelor cu catena lunga, superioara. Dupa GURWITSCH, prin modificarea sistemului de distilare in Baku, s'a redus considerabil cantitatea
de acid sulfuric dela 2% la 0,3% pentru lampante si dela 100/0 la 2%
pentru uleiuri. La noi se intrebuinteaza astazi 8-120/0 acid sulfuric pentru
rafinarea uleiurilor. Se vede de aci cum un sistem perfectionat de distilare se repercuteaza in toate fazele ulterioare de prelucrare asupra economiei, nu numai prin reducerea cantitkii, foarte apreciabile, de acid
sulfuric intrebuintata, dar si prin reducerea simtitoare a perderilor ocazionate si dupa cum se va constata si mai departe
prin obtinerea
unor calitki superioare. Dificultki esentiale exist& pretutindeni la
rafinare, unde continutul in sulf si derivatii lui este urcat.
Concentratia uzuala a acidului sulfuric este de 921/2-93h/20/0 monohidrat, totus dup imprejurari se intrebuinteaza si acid sulfuric de concentratie mai slaba sau exceptional si mai urcata. Acidul sulfuric
prea concentrat antreneaza formarea de gudroane acide in cantitki mai
mari ; deasemenea o culoare mai deschisa se Aline cu concentratii mai
reduse de acid. In linie generala, practica a stabilit existeata unui moment critic intre efectul urmarit si concentratia de acid, moment stabilit
prealabil prin cateva incercari sumare. De multe ori, un efect mai bun
se obtine cu o anumitei concentratie: o concentratie mai mare sau mai
mica, antreneaza un consurn mai mare de acid sulfuric si de cele mai
multe ori si. un efect rafinant mai slab. Apoi, pentru sulfonarea hidrocarburelor aromatice este necesara o concentratie mai mare deck pentru
polimerizarea nesaturatelor. De concentratia acidului sulfuric depinde
si distrugerea anunaitor corpi coloranti, in special a substantelor fluorescente ; acidul sulfuric fumant dozat cu 10/0 acid cromic distruge de
pilda integral corpii fluorescenti albastri si verzi.
Agitarea i amestecul trebuie sa fie cat mai intim. El se obtine, la
distilate din clasa benzinelor cu mijloace mecanice, pe cand pentru fractiunile mai grele agitarea se face numai cu aer sub presiune. Ambele au
avantagiile si dezavantagiile bor. Agitarea mecanica pentru uleiuri s'a
dovedit a fi nepractica, cu toate ca aerul nu este indiferent fata de hidrocarbur, datorit actiunii oxiclante a oxigenului. Deasemenea oxigenul
ataca treptat si camasa de plumb cu care sunt captusite agitatoarele.

Un alt inconvenient este introducerea umiditkii odata cu aerul, si diluarea concentratiei acidului sulfuric. S'a incercat remedierea prin Intrebuintarea in circuit inchis a aceleiasi cantitati de aer. Agitarea cu aer nu
www.dacoromanica.ro
506
CAPITOLUL XIII - ULEIU.RI .5I UNSORI
s'a putut introduce si la rafinarea fracliunilor usoare din cauza volatilitalii acestora si deci a perderilor legate de aceasta.
Modalitatea tratamentului cu acid sulfuric nu este indiferenta pentru
efectul olyt,inut si pentru economia rafinajului: efectul incorporarei unei
cantitali dinteodata este cu mult mai slab deck cel oblinut prin incor-
porarea aceleiasi cantiaci, insa treptat, in poqiuni reduse.

Temperatura joaca un rol foarte important: pentru oblinerea unui efect
rafinant puternic, cu eliminarea hidrocarburelor mai bogate in carbon

aromatice si nesaturate ca si pentru eliminarea asfalturilor, sunt indicate temperaturile inalte ; in schimb pentru obcinerea .unei coloracii cat
mai bune, se lucreaza la temperaturi joase. Se constata de aci efectul
destructiv asupra complexului molecular pe care temperatura inalta

concomitent cu o concentratie superioara a acidului sulfuric o exercita
asupra distilatelor. Se prefera totus o rafinare la temperaturi mai urcate,
deoarece treptat a inceput a patrunde tot mai adanc accepOunea corecta a inexistenIii unui raport direct intre culoare si calitate. Este de
precizat de alta parte ea puterea de sulfonare a acidului sulfuric asupra
aromaticelor, creste cu cresterea temperaturii, pe and efectul polimerizant este mai pulin dependent de temperatura. Pentru evitarea perderilor, rafinarea benzinelor si lampantelor se opereaza la temperaturi
joase, intre 1.0--20 C. Intunecarea culoarei paralel cu cresterea temperaturii se datoreste cresterii in aceeas mfisura a capacitaIii oxidante a
acidului sulfuric.
Durata de reactiune este caracteristica pentru fiecare distilat, dupa
natura lui si dupa efectul care se urmareste. Atat o durata prea mica
ca si o exagerare a timpului de reaqiune sunt deopotriva daunatoare,
prima prin deficit, a doua prin exces. Intre durata de o parte si temperatura si concentra%ie de alta, exista In linii foarte largi un raport invers,
asa incat se corecteaza micsorarea duratei prin urcarea de temperatura ;
aceasta pentru motivul ca efectul oxidant al acesteia ca si solubilitatea
secundara a asfalturilor in uleiu sunt mai reduse in ultimul caz. De re-
gula o durata de 30-60 minute este suficienta.

Impuritigile acidului sulfuric ca de ex. selenul sau nitraIii au efect
daunator asupra culoarei rafinatelor.
Tinta exploatarii fiind aceia de a se olnine un maximumde elect rat inant, in minimum de timp, cu minimum de acid sulfuric cere ca factorii
aratEcti mai sus sa fie asa fel dirijaIi bleat sa se realizeze in modul cel mai
desavarsit dezideratul final al intreprinderii: rentabilitatea.
Comportarea diverselor categorii de constituenIi faIa de acidul sulfuric se poate rezuma astfel:
a) Hidrocarburele parafinice fi nal tenice, in stare pura, izolate, sunt
complect inatacabile de acidul sulfuric concentrat mai ales la temperaturi
www.dacoromanica.ro
507
joase, paralel cu urcarea concentraliei acidului 0 cu temperatura, se constata totug o rezisterrta mai slaba. In distilate, actiunea acidului sulfuric
devine apreciabila, datorita i efectului secundar dizolvant pe care-I exercita gudroanele acide ;
b) Hidrocarburele aromatice sunt foarte slab atacate de acidul sulfuric
la temperatura ordinara. Acciunea sulfonanta a acidului sulfuric crete
insa paralel cu cre9terea temperaturii, a concentraciei acidului i cu crcterea greutacii moleculare a aromaticelor. Prin sulfonare hidrocarburele
aromatice, atat de precioase prin structura lor, sunt iremediabil perdute
pentru orice posibilitate de valorificare. Aceasta constituie unul dintre
cele mai grele capete de acuzare aduse acestui sistem rafinant. Acciunea
sulfonanta asupra aromatelor este de aka parte cu atat mai energica cu
cat distilatele respective concin mai multe nesaturate ;
c) Hidrocarburele nesaturate sunt in prima linie i cu mare uurin0
atacate de acidul sulfuric, 0 in ordine crescanda paralel cu cre0erea ternperaturii, concentraliei acidului, i a volumului molecular respectiv.
Iau nwere eteri i esteri sulfurici, neutrali i instabili, iar de alta parte
se formeaza produse de polimerizare. Alcoolii iau nWere i direct chiar la
o concentralie moderata a acidului sulfuric, fara formaCia intermediara a
esterilor. Aceti produ0 rambn In marea lor majoritate dizolvali in

gudronul acid, parte insa se dizolva i in uleiu, unde se mencin cu deosebita persisten0, rezistand incercarilor ulterioare de eliminare prin tratamentul alcalin ;
d) Procesul de reacOune al acidului sulfuric asupra asfalturilor
9i
rdfinelor este foarte probabil de natura chimica, tutu cunotincele actuale
asupra acestui subiect, sunt foarte reduse. Parte din aceti produi, i
anume covaritoarea lor majoritate sunt dizolvaIi in gudronul acid, parte
sunt precipitaci, o parte redusa insa ramane dizolvata i in uleiu, unde con-
stituie germenii dificultaIilor viitoare, dificultali cari se resimt mai cu

seama In timpul intrebuinIarii uleiurilor ;
e) Compufii azotati au caracter bazic, se dizolva cantitativ In gudronul
acid, cu care sunt eliminali integral. De altfel procentul lor este foarte
redus, i nu pot influerrca sensibil asupra cabin-0i rafinatelor ;
I) Sulful cu derivag.i lui organici, mercaptane, sulfide, foarte sensibili
la aqiunea temperaturii, nestabili, constituie obiect de transformari

foarte complicate i insuficient clarificate pfina astazi. Dificultatea eliminfirii acestor substance, in mod radical, prin acid sulfuric, constituie natural
un defect al acestui sistem rafinant. Totu, pentru desulfurarea distilatelor se recurge de obiceiu la alte procedeie descrise in alta parte cu
eficacitate suficienta. Parte din derivaiii organici ai sulfului sunt absorbili
de acidul sulfuric, parte sufere transformilri, In special in forme instabile,
cari raman dizolvate in uleiu. In linie generala, se atinge o eliminare de
www.dacoromanica.ro
508
CAPITOLUL XIII - ULEIURI .51 UNSORI
aproximativ jumatate din sulful continut initial. Prezeata sulfului se

manifest& in defavorabil mai cu seam& in fractiunile usoare. Pentru
petrolurile romnesti, continutul in sulf este atilt de minimal, incat nu
conteaza ;
g) Compufii oxigenaci ca acizi naftenici, fenoli, sunt in marea lor majo-
ritate eliminai odata cu gudronul acid, restul sunt inlaturati in operatia

urmatoare de neutralizare cu hidrat de sodiu.
Produsul acestei actiuni atat de complexe este gudronul acid care constituie basinul de aglomerare a resturilor acestor transformari destructive,
balast extrem de jenant pentru industria petrolifera, parka astazi constituind o problema de valorificare de primul ordin, deschisa tuturor investigatiunilor. Gudronul acid prin cantitatea si natura lui condamna in
mod categoric eficacitatea sistemului rafinant acid sulfuric-soda caustica.
Technica rafinajului chimic. Aparatele intrebuintate pentru operatiunile de rafinare sunt foarte simple: rezervoare cilindrice, cu partea
inferioara conica, i captusite in interior cu placi de plumb. In interior
aceste agitatoare sunt prevazute cu dispozitivul mecanic de agitare pentru
benzine
sau posed& conducta de aer sub presiune care se deschide la
fund aproape de gatul conului pentru lampante i uleiuri.
Pentru rafinarea benzinelor, exist& instalatiuni cu functionare continua,
pentru lampante i uleiuri in genere instalatiunile functioneaza periodic.

Pentru benzine, dat fiind posibilitatea de perderi prin evaporare, intreaga
instalatie este inchisa ermetic, cu dispozitive pentru antrenarea i condensarea vaporilor. Instalatiunile pentru rafinarea lampantelor nu necesita
aceste precautiuni ; pentru uleiuri instalaiile sunt descoperite.
Dupa cum s'a arfitat mai inainte, eficacitatea actiunii acidului sulfuric
creste atunci cnd acidul este introdus treptat in agitatoare. In regula
generala, este necesara o prima operatiune de dehidratare spre a se evita
diluarea concentratiei acidului. Aceasta operatiune se obtine prin tratarea
distilatului, de obiceiu cu o cantitate redusa circa 10/0 raportata la
greutatea uleiului de acid sulfuric (Vorsaure). Acest acid care poate
fi i un acid utilizat anterior, pe lnga dehidratare, actioneaza energic in
special asupra acelor substante cari sunt in prima linie atacate i inlaturate
imediat. Introducerea acestei prime cantitati de acid (Vorsaure) se face
concomitent cu o agitare puternica a distilatului.
Dupa depozitarea gudroanelor i decantare, se scurge produsul de
reactiune, si se introduce apoi in 2-3 portiuni egale sau diferite in concentratia lor dupa conditiuni prealabil stabilite i practic confirmate
cantitatea restului de acid sulfuric (Hauptsaure). Dupa agitare, a carei
durata este deasemenea bine stabilita, i dupa scurgerea gudroanelor acide
rezultate, se mai adauga de regula cand aceasta este necesar restul
de acid sulfuric (Nachsaure).
www.dacoromanica.ro
PLANfA VI
RAFINAREA ULEIURILOR
VEDERE IN PLAN
RezerCe drgAdr ane
brivirom
e,
ili
c
.
cr
,c-
Bazin de decantare
Nr. i
vLarele in le le
2.2_14_14ez
I
Ai&
Ordiriik,
a
a
7
a
'--- --,%1E1.116...-
,----:-.-.,:all=
..,,,.. ,.......______....;;;;;.
1
Rezervor de sApun
Rezervor de sApun
7
b
6
Rezervor de sApun
Rezervor de sApun
LEGENDA
conducta de uleiu
conducta de aer
c conducta de lesie
d conducta de vaport
e conducta de acid sulfuric
a
Mersul uleiului
vitriolului
...&
.----
Ieiei
11
aerului
aburului
www.dacoromanica.ro
CC compresoarele de aer
PP pompele de uleiu
Av agitoarele de acid sulfuric
Al agitoarele de lesie
V ventilatorul
www.dacoromanica.ro
509
CAPITOLUL XIII - ULEIURI SI (INSORI
Indicfim aci un exemplu de procedare uzitat in rafineriile noastre:

Uleiul comine peste 1/0 impuritaci, a fost prealabil dehidratat prin
tratarea cu acid sulfuric (Vorsaure). Agitatorul comine 4, 7 tone uleiu.
a) Se trateaza cu 10/5 SO4 H2 raportat la uleiu,
b) Repaos, decantarea gudronului, (4 ore),
c) Scurgerea gudroanelor.
d) Se trateaza cu 1/5 SO4 H2 raportat la uleiu,
e) Repaos, decantarea gudroanelor, (4 ore),
f) Scurgerea gudroanelor.
g) Se trateaza cu 5/5 S04112 raportat la uleiu,
h) Repaos, decantarea gudroanelor, (24 ore),
i) Scurgerea gudroanelor.
Aceasta schema de rafinare se refera la un uleiu u9or cu viscozitatea
Engler de circa 2 30 la 50 C.
In legatura cu cele aratate mai inainte, referitor la repercusiunea sistemelor de distilare asupra rafinarii este instructiv pentru noi sa cunoa9tem
stadiul in care ne gasim astazi. El este foarte aproape de stadiul care a
existat pana nu de mult in rafineriile din Baku, unde s'au introdus exclusiv
sisteme de distilare cu actiune redusa la limita minima a caldurii asupra
hidrocarburelor. In acest mod aglomerarea de nesaturate In distilate fiind
exclusa, consumul de acid sulfuric s'a redus la circa 1/5 din cantitatea
necesitata anterior. Ca procedeul este sub toate raporturile mai rentabil
o dovedesc rezultatele atinse. La noi, citam ca exemplu cantita/ile curente
de acid sulfuric utilizate la rafinarea uleiurilor, raportate la viscozitatea
Engler a acestora la 50 C.:
Viscozitatea la 500 SO4 Hefo intrebuin/at :
2
.
4 6
8 9
8
10
10
12
12
12
14
13
16
14
In p1an9a VI se infacipaza schema tratamentului cu acid sulfuric pentru
uleiuri. Cele doua agitatoare AP pot fi incarcate simultan sau alternativ.

Uleiul este pompat din rezervoare cu pompele PP 9i trimis prin conducta
aa in agitatoare, cari sunt situate la etajul II al cladirii. Capacitatea agita-
toarelor variaza, de obiceiu ffind cuprinsa intre 40-60 tone metrice,

cari se incarca pana la circa 9/10 din totalul disponibil. Pentru cazul de
fa/a (uleiu u9or), temperatura se memine la 15-30 C. Uleiul este agitat
cu aerul sub presiune dela compresoarele CC a9ezate la parter. Presiunea
aerului, condus din rezervorul de aer Ra prin conductele Bb se egalizeaza
inainte de a ajunge in agitator. Acidul sulfuric din rezervorul Ry (1) trece
prin conducta d dela monte-ju-sul Nr. 1. In acest monte-jus Nr. 1 se

introduce acidul sulfuric necesar unei singure tratfiri, de aci trece In agitator printr'o coroana perforata, situata aproape la jumatatea inallimei
agitatorului. Dupa introducerea primei doze de acid sulfuric, se agita 2
www.dacoromanica.ro
510
CAPITOLUL XIII - ULEIURI $1 UNSORI
ore, se lash' apoi in repaos 4 ore pentru depunerea gudroanelor acide, scurgerea acestora in rezervoarele de gudron acid se face prin uu. Se procedeagt
analog 9i cu reprizele urmkoare: 1. introducerea acidului, 2. agitare,

3. repaos, 4. scurgerea gudroanelor.
La rafinarea de uleiuri, se intrebuinteazA pentru agitare aerul sub
presiune, numai pentru cele mai puIin viscoase. La uleiurile grele s'a dovedit mai practicA agitarea mecanic4. Deasemenea temperatura uleiurilor
mai viscoase se urea ping la 70-80 C.
Neutralizarea 0 spAlarea se ghideaz dupa natura distilatelor. Se intrebuinleaz le0e de soda caustica de concentracii variabile.
Tratamentul cu hidrat de sodiu. Produsele oblinute in prima faza a

rafinajului, comin urme de acid sulfuric, parte din acizii sulfonici 0 naftenici, 0 fenolii. Inlaturarea acestor produse acide se realizeaz6 prin neutralizare alcalinfi. Cu cfiteva decenii inainte se incercase neutralizarea cu var
stins, ceeace ins- nu s'a putut acredita in practic din cauza a o suma de
mari inconveniente, aa inat astazi se utilizeaza exclusiv hidratul de sodiu.
Operaliunea de neutralizare este teorice0e simplfi, practic ins& intampinA oarecari dificultaIi. Ca 0 in cazul acIiunii acidului sulfuric, investi-
gqiunile asupra chimismului procesului sunt foarte modeste in rezultate

concrete. Si aci doming, ca elemente de orientare, invdOmintele experiemei practice. Factori 1) decisivi in operaciunea neutralizarii sunt :
1. concentrafia lefiei, 2. temperatura, 3. natura fi 1 elul distilatului, 4. cantitatea fi felul impuriteiilor, 5. impuritafile apei fi ale hidratului de sodiu,
6. felul fi durata agitarii, etc.
Principalele dificultli Cali se ivesc in timpul neutralizarii sunt: 1.
hidroliza sdpunurilor i 2. formarea emulsiunilor.
Seipunurile, adica sarurile acizilor naftenici 0 sulfonici se hidrolizeazA
In prezenca apei, exact in condiViunile de reversibilitate ca 0 pentru celelalte sapunuri solubile, dupa legea agiunii maselor:
RCO2 Na + H2 0 ..---4i7- RCO2 H + Na OH
rezulttind acidul 0 hidratul de sodiu inicial. Eliminarea spunurilor este

operaIiune foarte dificil. Ele se formeaza 9i datorit impurith/ilor introduse
in distilate odata cu apa i cu soda caustic-. In genere aceste impuritfiIi
sunt earuri de fier, calciu 9i magneziu, cari formeaza shruri insolubile in
apa ins uor solubile in uleiuri, unde rezisa IncercArilor ulterioare de

eliminare prin neutralizare. Eliminarea total a acestor sApunuri se ob-cine
numai cu le0e alcoolica (50%), procedeu scump insa uzitat 0 rentabil

numai la spalarea uleiurilor albe
uleiurile medicinale 0 de vaseling.
Formarea 0 persistema emul.siilor depinde de o suma de factori.

') Dupl GURWITSCH.
www.dacoromanica.ro
PLAMA
RAFINAREA ULEILIRILOR
Sectiune prin Al
Sectiune prin Av
LEGENDA
Mersul uleiului
a
vitriolului
=
leiei
Mersul aerului
aburului
Av. Agitoarele de vitriol
=
MO IMPRIMERIA NATIONAL,.
www.dacoromanica.ro
Agitoarele de lesie
Ventilatorul
C.C, Compresoarele de aer
Al
v
VII
www.dacoromanica.ro
511
CAPITOLUL XIII - ULEIURI .5I UNSORI
In genere consistenta i durata emulsiilor crete in raport direct cu viscozitatea uleiurilor, cu densitatea i cu cantitatea substanIelor acide i scade
cu temperatura i cu concentraIia le9iei.
De altei parte inset, exact in condicii diametral opuse se produce hidroliza
seipunurilor, ceeace constitue un moment tipic pe care-I intalnim insa

nu de puline ori in domeniul uleiurilor
un inconvenient capital (emulsiunea) apare tocmai in condiIiunile indicate a evita un alt inconvenient
deopotriva de important (hidroliza). Intre aceste doua alternative, neputand exista cleat sau o cale de compromis, de mijloc, cu acceptarea
ambelor inconveniente, sau acceptarea unuia a celui mai pulin gray
spre a se evita celfilalt, s'a ales in practica ultima modalitate. Dat fiind
ca dificultatile creiate de apariIia emulsiunilor sunt cu mult mai nu-
meroase 9i mai grele decat acelea provocate de hidroliza sapunurilor, s'a

acceptat condiIiunile indicate a evita pe cat posibil formaTia emulsiunilor :
temperatura mai urcatd f i concentrage moderatei a lesiei.
S'a dovedit ca urcarea tensiunii superficiale intre uleiu fi apei are drept
efect evitarea emulsiilor i ca urmare s'a recurs in practica la adaugarea pe
substarrce indicate a creia aceasta condiciune. Adaugarea de circa 1/0 acid
oleic. sau acizi naftenici (oblinuIi dela rafinarea lampantelor) s'au dovedit a
fi suficient de eficace. Demulsionarea se obOne astazi cu o deosebita

eficacitate insa pe cale electricei, de asemenea prin adaugare de fenoli la
circa 400, prin inceilzire, prin adaugarea de alcool etc. Este astfel explicabil
tratamentul uleiurilor albe cu le9ie alcoolica, dat fiind ca in urma rafi!Aril energice cu acid sulfuric, aceste uleiuri sunt cu deosebire Inclinate
spre formarea emulsiilor. Este de remarcat c prezenIa acizilor sulfonici
proveni%i din prima faza a rafinarii, favorizeaza in raport direct cu cantitatea lor formarea emulsiilor intrucat scoboara tensiunea superficialfi
dintre uleiu i apa.
Emulsiile variaza in consistenta lor, dupa conditiile prielnice formaiunii lor. La aceasta contribue in larga mfisura i agitarea, aa Meat,
in special la neutralizarea uleiurilor viscoase se recomanda ca agitarea
sa fie cat se poate mai moderata la inceput.
Benzinele nu formeaza emulsii. Emulsia lampantelor este in genere
putin persistenta.
Condifiunile de rafinare pentru uleiuri variaza foarte mult dela o regiune la alta, dupa natura i particularitalile distilatelor. La rafinarea uleiurilor ruseti se consuma astazi cam urmatoarele cantitaii de acid sulfuric :
uleiu f. uor (Solar)
*
de fuse (Spindel)
uleiuri de maqini
*
cilindre
2/,:,
.
3o/s
4_6(70
6__soio
www.dacoromanica.ro
512
CAPITOLUL XIII - ULEIURI $1 UNSOIII
Pentru neutralizare nu se depAete 0,50/0 soda causticA. Separarea

gudroanelor acide se obTine fie prin simpla depozitare mecanicA, (repaos)
fie prin centrifugare. S'a incercat i pentru uleiuri sisteme de rafinare

cu funclionare continua, totu Fara succes cunoscut.
Pentru precipitarea rapidA a gudroanelor, se recurge la un mijloc
ingenios gi foarte simplu, foarte util in special la rafinarea uleiurilor
foarte viscoase: se toarnA 1-410 le0e concentrat de 33-35 Be agitAndu-se foarte energic i luAndu-se mereu probe din agitator, 0 se weaptA
momentul critic, antemergAtor emulsionArii, cAnd se observA o depunere
precipitatti a gudroanelor sub aspect floconos. Imediat ce s'a atins acest

punct se intrerupe agitarea (altfel s'ar forma emulsiunile) 0 se las& in
repaos. Pentru precipitarea mai rapidA a gudroanelor, se intrebuinIeazii
uneori i incAlzirea (se micoreazA viscozitatea mediului).
La operaliunile de spAlare, se procedeazA cu aten-ciune in special la
inceput, pAnA se eliminA substanlele cari provoacA de regulA emulsionarea, pe urmA se poate repeta fArA nici o teamh spalarea, panA la reacOunea neutrA.
In exemplul dat de noi, tratarea cu le0e se opereazA astfel: Dupa

ultima reprizA a tratamentului cu acid sulfuric, se lasA uleiul in repaos,
se scurg gudroanele, controlAndu-se din ora in orA depunerea lor. Uleiul
este trecut apoi in rezervoarele de decantare unde se lash' aproape 24
ore pentru sedimentarea ultimelor resturi de gudroane. Din aceste
rezervoare, uleiul este condus prin mm in agitatoarele de le0e, cari, in
numAr de 4 sunt dispuse la un nivel inferior celor pentru acid.
Se omogenizeazA uleiul agitAndu-se cu aer sub presiune dela compresorul C.
Pentru prevenirea enzulsiunilor se introduce 0,5% acizi sulfo-naftenici
oblinuti dela rafinarea lampantelor. Pentru controlul concentraliei se

iau din and in cAnd probe in flacoane de cAte un litru. Se procedeaza
metodic astfel: a) peste 500 cmc. uleiu se toarnA 1 cmc. acizi sulfonaftenici, se amestecd 0 se adauga apoi le0e de 13 Be pAnA la alcalinitate
slabh (fenolftaleinA); b) o a doua probA primete 1,5 cmc. acizi sulfonaftenici ; c) a treia primete 2 cmc., d) a patra primete 2,5 cmc., e) a cincea
se trateale cu 5 cmc. acizi sulfonaftenici. Probele astfel neutralizate,

'Ana la alcalinitate slabA, se pAstreazA in repaos 2 ore la 70-85 C. Proba
in care s'a depus minimum de cantitate de sApun 0 in eel mai scurt timp,
este aceia care dA proporIiile cele mai avantajoase pentru neutralizare.
Acizii sulfonaftenici se adauga de regula uleiurilor mai grele, cari prin

structura lor nu conIin aceste substanIe, uleiurile ware (pAnA la viscozitatea 4 Engler la 50 C sunt prin urmare dispensate de acest tratament).
Printr'o conductA special& se introduc acizii sulfonaftenici in proporlia
stabilita ca mai sus, se agitfi i se introduce apoi 1e0a, prin hh dela rezer-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
ULEIURI SI UNSORI
513
voarele Rl situate la nivelul agitatorilor pentru acid sulfuric, la etajul II

9i deasupra rezervorului de decantare Nr. 2. Lecia este Impra9tiata In
agitatoare prin tuburi gaurite dispuse In forma de stea cu 6 bra%e. Le9ia
este aduset In cele 3 rezervoare dintr'un bazin D situat la cel mai fnalt
nivel al cladirii, aproape de agitatorul Nr. I. cu acid sulfuric, de aci lecia
de 30 Be este ridicata la M. J. Nr. 2 din care prin II se aduce in rezervoarele de lecie.
Lecia se -Warne( deodata fn agitatoare, dar se agita puternic cu aer 9i
se racecte cu apa care circul prin serpentine Sa acezate la fundul agitatorului. 0 probe( de amestec din agitator, Incalzita la 70-80 C. trebuie
sh depuna un strat de sfipun de 2-3 cm. In flaconul de prob.& special
pentru acest scop (cu fundul fngustat 9i gradat).
In acest caz se oprecte circularea apei reci, se deschide accesul vaporilor 9i se incalzecte pane( la 70-80 C, dupa felul uleiului, apoi se scurge
prin pp sapunul depus la fund fn rezervoarele R, de sapun situate la

parter. Se spala apoi uleiul cu ape( calda de 80 C cu o solu/ie slab& de
0,5 Be fath agitare, in 2-3 reprize, lasandu-se dupa fiecare spalare un
repaos de 2-3 ore. Nth ultima apa de spalare este limpede, opera-0.a
este terminata, daca inset are aspect letptos se repetet, controlandu-se
9i reaqiunea ei.
Un mijloc practic utilizat in rafinerii spre a se constata dace( uleiurile
sunt bine spalate, consta in a se inmuia in uleiu o bagheta de sticla ci a
se observa fn transparence( In dreptul luminii, aspectul picurarii: dace(
picaturile sunt limpezi, operaIia de spalare este suficienta.
Urmeath proba cu soda 4 Natrontest : se ia, inteo capsula cam 3
cmc. lecie de 0,5 Be filtrata 9i se incalzecte pan& la fierbere, e toarnfi
aceiaci cantitate de uleiu 9i se Incalzecte la 100 C agitandu-se cam 2-3
minute. Se lath s se separe lecia de uleiu: dace( este limpede, opera%ia
poate fi considerate( ca finit nu mai coacine sapun.
Se mai spa% In agitator odata cu apa rece cu amestecare Inman

spre a se evita emulsiunea. Dupa scurgerea ultimei ape de spalare se lase(
fn repaos uleiul 5-6 ore spre a se depune 9i ultimele resturi de apa. Se

Incalzefte la 70-80 C, se sufla aer uscat 2-3 ore pentru uscarea produsului rafinat. Vaporii de ape( cari se formeaza la suprafaIa, se absorb
prin U printr'un exhaustor. Dupa operaIiunea de uscare se racecte Intreaga massa la 40 C ci se scurge uleiul prin 00 de unde se pompeaza fn
rezervoarele de depozitare, sau direct In cisterne pentru expediie.
Randamentul fabricaliunii uleiurilor depinde de: natura Iiteiurilor
prelucrate, de sistemul de distilaTie utilizat, de scopul urmarit. Vom cita
cateva exemple (dupa ULLMANN ci KISSLING).
I. Prelucrarea petrolului de Pensylvania cu distiktfia destructivii Teali-
zeath cantitercile (aproximativ) 9i calita-cile urmatoare:

Emil Sevarin : Potrolul
www.dacoromanica.ro
33
514
CAPITOLUL XIII
ULE/URI .5/ UNSOR/
a) benzinfi
b) lampant
c) uleiu uor
d) uleiuri de maini
circa 15/0
#
60#10
i3o/o
100/0
20/0
e) parafina
II. Petrol de Pensylvania cu distilatia conservanta':

a) benzine
b) lampante
c) uleiuri ugoare .
d) uleiuri de cilindre
circa 180/o
.
30o/0
400/0 (incl. motorin)
120/0
III. Prelucrarea uleiurilor ruse9ti 0 romfineti urmArete ohcinerea de:
a) benzine,
b) lampante,
c) motorinfi,
d) uleiuri upare (tip: amestec, agrar),

e) uleiuri de maini (tip: Regal 0, Regal 00, Regal 000),
f) uleiuri de cilindre.
Petrolul romnesc se plaseazA din aceste puncte de vedere intermediar intre petrolul de Pensylvania i petrolul rusesc. Scheme le de mai sus
nu sunt rigide, ci ele variaza foarte mult chiar in aceeni regiune, dup
o surn de factori de ordin technic i comercial.
Rezultatele rafindrei chimice. Le vom considera din dou puncte
de vedere: a) a actiunii calitative asupra derivatelor, b) comercial, asupra
rentabilialei.
a) Complexul molecular este modificat In dou'ii direcTiuni: deoparte
sufer transformfirile chimice aratate mai sus cari duc la eliminarea a

o suma de constituenli, prin distrugerea structurii iniliale, 0 aglomerarea In gudronul acid, iar de alta prin incorporarea de noui formaIiuni
chimice. Prime le antreneazfi modificarea esentialfi a caracteristicilor
fizice: greutatea specified, viscozitatea, inflamabilitatea, punctul de aprindere,
punctul de congelare fi culoarea.

Culoarea se modifich vizibil 0 In anumite condipuni propor/ional cu
rafinarea, pentru acest motiv este considerat ca un indicator al gradului de rafinare, ci printr'o logic& simplista dar profund eronat4, considerat'a indirect i ca un indicator de calitate a uleiului. Culoarea se mo-
dificli, In condiliuni egale de concentralie In acid 0 la acelac distilat,

diferit, dup5 temperaturA: cu urcarea temperaturei 0 utilizarea de acid
fumant de ex. se oblin culori mai Inchise 9i in tot cazul nu atfit de stabile
deck la temperaturi mai joase, explicabil prin crecterea puterei oxidante
www.dacoromanica.ro
515
a acidului sulfuric si incorporarea diversilor produsi de oxidare cari provoaca acest aspect.
Greutatea specified scade de regulfi cu atat mai mult cu cat distilatele
concin mai multe hidrocarbure mai bogate in carbon (aromatice i
nesaturate) paralel 0 cu energia rafinarei.
Inflamabilitatea i punctul de aprindere raman sau sta/ionare sau sufere
o usoara urcare, prin eliminarea hidrocarburelor usoare nesaturate, mai

volatile.
Viscozitatea scade cu atat mai mult cu cat uleiul a fost mai viscos,
deoarece acidul sulfuric atac k. mai usor hidrocarburele cu catena lungfi,
instabile, de asemenea si pentru motivul ca uleiurile mai viscoase comin
hidrocarbure nesaturate si (elemente purtfitoare ale viscozitkii) in pro-
portii mai mari. Invers, poate avea loc insa si o crestere a viscozitkii,
atunci cfind ac-ciunea polimerizanta a acidului sulfuric a gasit teren favorabil.
Congelarea sufere o urcare sinnitoare numai in distilatele parafinoase

cu baza asfaltica, si in special acolo unde s'a intrebuinIat distilalria des-
tructiva. Asfalturile exercita o aqiune dizolvantfi asupra parafinelor

prin prezenIa lor ; eliminandu-se asfalturile prin rafinare, parafinele
cristalizeaza la o temperatura mult mai urcata.
Aceste condiliuni sunt de ordin general ; depinde de o suma de factori ca ele sa urrneze Irish' i alte orientari. Este de notat faptul ca, intre
distilate si rafinate supuse acestui sistem de rafinare, vor interveni cu
atat mai pu/in difereme in caracteristicile lor fizice, cu cat s'a utilizat
un sistem de frac/ionare in limite de temperaturi mai stranse, si cu cat
distilaVa a fost condusa prin schema conservanta si nu destructiva.
Dintre constantele chimice Cali arata variaciuni mai substamiale,
se citeaza in literatura indicele de iod, care scade propor%ional cu
disparilia elementelor nesaturate. Este clar a aceasta constanta va scade
cu atat mai accentuat cu cat uleiul a avut o baza mai asfalticii, si cu cat
a suferit o frac/ionare cu distilalia destructivfi concomitent cu o energica rafinare acida ;
b) Sub raportul rentabilitalii, eficacitatea sistemului rafinant nu poate
fi eviderrtiata deck comparativ cu alte sisteme chimice sau fizice. Pentru
moment dupa cum s'a ardtat mai inainte In ciuda a o sum& de inconveniente sub toate raporturile, acest sistem se menline Ina tocmai prin
latura rentabilitaIii lui: nici unul dintre sistemele propuse nu s'au dovedit a fi mai ieftin, cu o singura excemie de care ne-am ocupat inainte
(bioxidul de sulf lichid).
Intre altele, sistemul provoaca perderi de materie prima, o scoborire a randamentului cantitativ, care in parte se datoreste principiului
rafinant in sine, in parte depinde si de mijloacele technice alese pentru
www.dacoromanica.ro
33*
516
CAPITOLUL XIII - ULEIURI
UNSORI
aplicarea lui. Ca exemplu vom releva din nou imprejurarea ea, prin disti-
larea conservanta (vacuum inalt i vapori supraincalzi/i) cantitatea de

acid sulfuric i soda caustica au fost reduse la 1/5 din ceeace normal se
consuma acolo unde sunt in fiin sisteme cu distilaIie destructiva (ca
de pilda i la noi). Or, cu cat se utilizeazfi mai pit/in acid sulfuric, pentru
atingerea unui anumit rezultat de rafinare, cu atat i perderile de materie
prima, sunt, proportional mai reduse.
Prin urmare, prin perfeclionare a sistemelor technico-mecanice de aplicare a principiului rafinant acid sulfuric-soda caustica, se constata urma-
toarele direqiuni de variqiune a rentabilitaIii:

a) cantitatea de acid sulluric-sodo caustic a;
b) procentul de materie prima distrusa prin tratamentul acid 0 aglomerata in gudroanele acide ;
c) materia prima care ramne inclusa, in special in massa de sapun
coloidala rezultanta dupa neutralizarea cu soda caustica, i care pentru
uleiuri este apreciabila.
Valorificarea resturilor dela ralinarea chimica. Decisiv pentru orice
fel de mare industrie chimica in care s'ar putea incorpora i cea petrolifera este astfizi problema reducerii la minimum a produilor se-
cundari 0 a balastului nevalorificabil, cum 0 problema unei rentabile

valorificari a tot ceeace nu constitue obiect principal de fabricaTie.
Rentabilitatea a o suma de mari industrii se desbate astazi tocmai pe
acest teren, neglijat i considerat de ordin secundar odinioara. CondiVile
de concurenIa acuta de astazi, perfecOunea technica a utilajului
9i
ralionalizarea sub toate raporturile a economiei oricarei intreprinderi,

impune ca o condiIiune imperativa de existenIa solu/ionarea favorabila
a acestor probleme.
Pentru industria petrolului aceste probleme s'au pus Inca dela primele
inceputuri ale ei cari coincid chiar cu introducerea sistemului rafinant
descris mai sus
cu o acuitate far& precedent, dar in acela timp i cu o
rezistenca fara egal opus& tuturor incercfirilor de solulionare. Gudroanele
acide in special, i resturile dela neutralizarea cu soda caustica, constituiesc
atat cantitativ cat i prin calitatea materialelor din care s'au format, o
perdere foarte grea pentru industria petrolifera. Decenii de munch' susIinutfi, sute de brevete inregistrate, numeroase incercari practice, o munc&
tiinlifica titanic& de laborator, toate acestea s'au soldat cu un rezultat

practic negativ. Este o problema larg deschisa investiga%iunilor, dar
nu mai putin refractara posibilitaIilor actuale. i spre a fi complect,
voiu arata ca toata munca depusa nu a reuit &cat partial i intr'o masura foarte modesta sa identifice natura componen-cilor aglomeraIi in
gudronul acid, i mai modest Inca complexitatea fenomenelor de transformare chimica petrecute in decursul rafinarii. Este prin urmare perfect
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII - VLEIL1R1 I UNSORI
517
explicabil c incercfirile de valorificare fcute s'au soldat cu un rezultat

diametral opus ateptfirilor: in ce privete gudroanele acide, asazi, nu
se mai pune problema unei valorificri rentabile, ci aceea a unei ceit mai
rapide degajdri din incinta industriei petrolifere cu minimum de speze.
Vom trece intr'o revistA sumarrt cele mai bune incercari %cute in
acest domeniu.
a) Resturile acide (gudroanele) constituiesc o mass de culoare neagr
in cari sunt aglomerate produsele reacliunii acidului sulfuric: produi
de oxidare, rfi9ine, asfalturi, deriva/i azota/i, acizi naftenici, deriva/i

sulfonici, sulfone, eteri, alcooli, sulfide etc. IncercArile de valorificare
privesc: massa organicci i resturile acidului sulfuric.
Pentru valorificarea resturilor organice se citeaza sistemele:
1. Prin inceilzire cu Papori in vase mari, deschise, captu9ite cu plumb,
se sepal% o mass& coxificatfi, deasupra resturilor acide. Dupfi repetate

spalari i separare de orice resturi de aciditate, aceastil mass, foarte durfi,
este ffirmat in bucrt/i i intrebuin/at drept combustibil.
2. Prin diluarea imediatd a gudroanelor i amestecarea por/iunii organice separate deasupra, cu diverse ingrediente, humfi, var, etc., se ob/ine
un surogat ieftin de asfalt; deasemenea prin oxidarea cu un curent de aer,
se realizeaz un asfalt de calitate ceva mai bunti ca in cazul precedent.
3. S'au epuizat to/i solven/ii cunoscw/i, incercandu-se prin extracfie

selectiyd separarea diverqilor constituenli. Incerarile nu au fost satisfficatoare. S'a incercat anume, ca exemplu, prepararea de izopren pentru
cauciuc sintetic, izolare de deriva/i ai piridinei, grdsimi sintetice, fabricarea de ceara ieftin, etc. Toate aceste incercari au condus la un rezultat
concret: metodele, bune pn la un punct cu anumite gudroane nu au

dat rezultate favorabile cu altele ;
b) Valorificarea acidului sulfuric s'a incercat in doufi direc/iuni:
1. Neutralizare cu diferite sa'ruri 9i ob/inere de diverse produse industriale: sulfat de sodiu, sulf at de tier, superloslati (IngraOminte).
2. Regenerarea. Incercarile in stil mare fcute in special la Baku, au
condus in ultim linie la renunlare. Se citeaz ca exemple mai reuite:
transformarea in acid fumant prin amestec cu oxid de fier, uscare

pulverizare i tratare in cuptoare speciale la 300-350 C., sau; prin
diluare la 20-25 Be, j repetat concentrare la 140-150 C, pentru
carbonizarea complexului organic, s'a ajuns, utilizfindu-se in ultimil
fazri vase de plumb (0 chiar de platina) a se ob/ine un acid sulfuric de
660 Be, care nu s'a dovedit a fi mai ieftin cleat cel din comer/ ;
c) Resturile alcaline oferfi condi/a mai prielnice de valorificare. Incer-
carile au fost indrumate in dou direc/iuni principale: spre recuperarea

acizilor naftenici si regenerarea hidratului de sodiu.
www.dacoromanica.ro
518
CAPITOLUL XIII - ULEIURI .51 UNSORI
Recuperarea fi valorif icarea acizilor

tenici s'a orientat eat spre
separarea acizilor liberi eat si la utilizarea sapunurilor naftenice:
1. Recuperarea acizilor naftenici s'a facut inainte prin acidularea

testurilor alcaline i spOlarea cu al:a de mare obtinandu-se dupa separare
la cOldura, un uIeiu de calitate inferioar (Bakusin) care nu s'a putut

me'ntine in uz.
2. Separarea seipunurilor naftenice a inregistrat un oarecare succes,
in special la valorificarea sapunurilor dela rafinarea lampantelor. In

Rusia s'a obtinut un surogat ieftin de sapun, cu caliti destul de bale
In spalare, de consistenta unsorilor: prin evaporarea solutiilor alcaline
si separarea sapunurilor cu sare, se olytine o massa semi-solid a acestor
sapunuri.
3. Tot dela rafinarea lampantelor s'au obtinut cu acizii naftenici

respectivi foarte bune unsori (Schmierseifen) mult apreciate in mecavidie S'a mai incercat utilizarea in loc de uleiuri sulfonate de ricin (Tar14isblirotoel) dar Mit prea mare succes ; deasemenea s'au obtinut: lacuri,
produse cu proprietati desinfectante i insecticide (destul de bune), material
pentru impregnarea lemnului, surogate de cauciuc, etc.
4. 0 intrebuintare foarte interesanta dar restrans6 data anumitor

acizi naftenici este in industria sapunurilor ea scindant al trigliceridelor.
5. Prin diversi solventi s'au izolat acizi sulfonaftenici; din acestia

nm vfizut Ca se utilizeazfi la rafinarea chimica un procent redus, pentru
urcarea tensiunii superficiale intre uleiu si apa la evitarea emulsiunilor.
In rafineriile noastre se obtine un produs, numit *sapolina * de culoare galbena, inodor inutilizabil insfi ea sfipun.
terenul valorificarii acizilor naftenici este deschis cercerarilor i ofera
cart un domeniu fructuos de posibilitati de realizare.
In ce priveste sapunurile obtinute dela rafinarea uleiurilor nu li s'a
putut da pana astazi cel putin la noi nici o intrebuintare ;
d) Regenerarea sodei caustice experimentata in scar& larga mai inainte,
a fost treptat pfirfisit. Inainte se opera in 4 etape: 1. evaporarea solu-calor in vase deschise panA la consistenta sirupuoasfi i cu foc direct ;
2. concentrarea cu foe indirect, la eficire se obtine o massa de consistenta
sapunului ; 3. incinerarea sapunului pentru obtinerea carbonatului de
sddiu, caustificarea acestuia i obtinerea sodei caustice concentrate.
Interesant este un procedeu recent al lui GURWITSCH, prin electroliza solutiilor lesioase, separarea i obtinerea de acizi liberi i hidrat
(IC sodiul i concentrarea acestuia. Se afirm c prin acest procedeu se
obtine un produs foarte bun.
Dupfi cum vedem prin urmare, toate incercrile de valorificare nu se pot
aplica cleat unei portiuni reduse de gudroane, si in special celor provenite
dela rafinarea lampantului directiuni practice de valorificare mai reu-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
ULEIURI
519
I UNSOR1
0te sunt: recuperarea acizilor naftenici (0 eventual 0 srurile lor, cu

oblinerea de sapunuri-unsori) i transformarea gudroanelor acide in asf alt.
Consideram posibilit&Iile viitoare de valorificare rentabil& a acestor
resturi ca foarte dificil, mai cu seam& ca ele pierd din interes in masura in care sistemul de rafinare cu acid sulfuric este inlocuit treptat
prin sistemul fizic, cu bioxid de sulf lichid, Dr. EDELEANU descris
mai inainte.
Rafinarea cu substance adsorbante. Uleiurile ware, tratate prealabil
cu acid sulfuric-sod& caustic& sau cu bioxid de sulf, precum i fraqiuvaselinele naturale obOnute
nile cele mai grele 0 mai viscoase
direct dela distilarea petrolului, sunt tratate ulterior cu substage adsorbante, care au drept prim efect o sensibila ameliorare a culoarei. Cauza,
rezida in eliminarea prin adsorbliune a carbunelui suspendat i coloidal,
a asfalturilor precum 0 a coloragilor. Rafinarea prin adsorbiiune s'a
dovedit a fi util& in special la purificarea produselor cari prin tratamentul
acid sau fizic, ar pierde o cantitate prea mare de materie prima. Ca sistem
de sine-independent a capatat prin urmare o utilizare limitata, a devenit
insd un auxiliar indispensabil i prelios al rafin&rii cu acid sulfuric sau
bioxid de sulf lichid.
Cu deosebit succes se utilizeaz& acest sistem la obIinerea vaselinelor
naturale din anumite /i/eiuri gali/iene sau americane in ultimul timp
incercat 0 in lax& prin intrebuigare de filtre cilindrice, cu site inter,

mediare incarcate cu substaga respectiv. La o temperatur& mai urcata
spre a-i scobori viscozitatea, i intr'un spgiu bine izolat contra perderei de efildurii, uleiul sau vaselina circula in contra-curent: in ultimul
etaj, produsul purificat paraseoe stratul de substagA adsorbant&
deja epuizat.
Prin adsorbOune se intelege un fenomen pur fizic de condensare

superficial& ; o substagg oarecare va dispune de o capacitate adsorbant&
cu atat mai mare cu cat suprafga datorit porozifgei ei, pe unitatea

de volum global sau de greutate, va fi mai mare. Fenomenul este cunoscut
de mult i utilizat pentru variate scopuri. DEWAR a oblinut prin pute-
rea remarcabila de adsorbOune a carbunelui vegetal, un vid inaintat.

Un volum de carbune ol4inut din nuca de cocos, adsoarbe urratoarele
cantitAti de gaze:
La + 20
La
78
Oxigen
Azot
Hidrogen
25,4
122,4
21
107
7,3
19,5
Oxid de carbon
26,8
122,4
Carbuncle vegetal activ, serve9te intie altele ca mass& filtrant& in

mapile contra gazelor toxice. Prin adsorblie selectiv, a putut izola
www.dacoromanica.ro
520
CAPITOLUL XIH
- ULEIURI
Cc UNSORI
RAMSAY, neonul din aer, care la + 1000 nu este adsorbit pe and toate
celelalte gaze din atmosferfi oxigen, argon, etc. sunt adsorbite cantitativ.
Ca 0 carbunele vegetal, dar intr'un grad mai redus se comporta 9i
sticla, care adsoarbe gaze 0 vapori de apia, apoi aluminiul, platina, paladium, toate in stare de pulbere.
Cantitatea de gaz adsorbita de aceste substan/e este in unele
cazuri considerabila. De pildfi negrul de fum este constituit din 5/2 corp
solid, iar restul aer (un litru negru de fum con/ine 21,5 litri aer).
Cercetandu-se densitatea gazelor adsorbite, s'a constatat ca ea se

apropie de aceea a lichidelor respective. Exemple:
Gazul
CO2
Temp.
+ 1.5
1830
193
193
Densitatea gazului
adsorbit
0,7
1,33
1,
0,06
Densitatea
lichidului
0,8
142
0,84
0,07
Pentru ca un lichid sa fie adsorbit de o substama poroas& oarecare,

trebuie ca aerul s& fie dislocat de acel lichid, formandu-se o pelicula
aderenta de lichid. In genere lichidele cu tensiunea superficiala foarte
mare sunt adsorbite mult mai greu. Fenomenul are oarecare analogie cu
fenomene cunoscute de capilaritate, i vom cita cateva exemple: pe o
placa de metal, mercurul formeaza mici globule sferice, o apa sttpunata,
o globula turtit aderenta, una de uleiu se intinde 0 mai mult, etc. Se
spune ca lichidul respectiv *Inmoaie * suprafa/a solida respectiva, Proprietate care de alt& parte este in legatur& 9i cu capacitatea unguent&
a uleiurilor. Un exemplu frapant de substant& refractara adsorhciunii
lichidelor, este pulberea de licopodiacee.
Se atribuie substanIelor adsorbante o agiune polimerizantil asupra

complexilor moleculari din uleiuri, analog aqiunii acidului sulfuric. De
exemplu: pinenul este transformat la 70 in politerpene. RICHARDSON a
emis teoria CA bitumenul se datoreoe aciunii polimerizante a nisipurilor
ei
argilelor.
Intre substanIele mai mult intrebuimate astazi se citeaza bauxita

proaspat.calcinata, pamdritul de Florida, (Fullererde, Frankonit, Sillitonit,
etc.) constituit din hidrosilicaii de magneziu. ObservaIiile facute cu aceste
substante sunt in rezumat:
a) Petrolul trecut printr'o coloan& incarcat& cu substaucele adsorbante, este frac/ionat : poqiunile mai upare se ridica la suprafaIfi ;
b) Asfalturile, hidrocarburele nesaturate, derivaii sulfului sunt adsorMei selectiv In condiciunile aratate mai inainte ;
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII - ULEIURI l UNSORI
521
c) Hidrocarburele aromatice se aglomereaa la baza coloanei inarcate

cu substanca adsorbantrt, intr'un mediu diluat i saturat (benzine parafenice).
Capacitatea adsorbanta selectivA a anumitor substance a inlesnit

chiar stabilirea unei metode cantitative pentru determinarea asfaltului
tare (Gurwitsch) ffir a se fi putut acredita totug pang in prezent In
practia. In aceastA aqiune, substantele adsorbante se comporta analog
substanlelor dializante.
Argilele plastice, negre, concinAnd hidroxizi de aluminiu, fier, titan,
In stare coloidalrt sunt indicate pentru rafinarea prin adsorbOune. Rafinarea se opereaza fie asupra uleiurilor in stare lichidA, fie dui:A propune-
rea lui EGLOFF, In stare de vapori. DupA trecerea prin pAmAnturi

adsorbante, unele uleiuri pAstreazA un miros caracteristic, care poate
dispare cu timpul ; fn cazul and mirosul este perzistent, se trateaza produsele respective cu vapori suprainalziO cari antreneaza materiile odorante. In tratamentul acid, prin agitarea produselor cu pAmetnturi adsorbante fin pulverizate, se obcine gi o neutralizare a resturilor acide.
Gelul de slice, sau silicea coloidal solidificatd, este in momentele de
facii indicat drept cel mai eficace material adsorbant pentru filtrarea
uleiurilor minerale. El se obtine prin precipitarea unei solucii de silicat
de sodiu cu acid clorhidric. La ultramicroscop, solulia prezinta o orientare radialk fie a este in al* alcool sau benzinti. Preparatul din comerc
conline 5-70/ apA, aga cA inainte de Intrebuintare se C activeaza * prin
Incrdzire, adicrt prin eliminarea apei higroscopice.
El este semitransparent, se inmoaie foarte ugor cu apa, din cauzA cli
tenziunea superficialA comprimA aerul inclus in pori. Porii sunt de dimen-
siuni ultramicroscopice, ceeace are drept efect o omogenitate optia,

normalA.
Puterea de adsorbCiune a gelului de silice, in special pentru uleiuri,

este mult superioara arbunelului activ datorit faptului cli lichidul circulA
mai liber prin porii lui, a aror suprafaVA total& de contact este de circa
450 m. p. la un gram substanCA. Aspectul gelului de silice este granulat,
stalucitor, asemAnAtor boabelor de orez.
Intre variatele intrebuincfiri ale gelului de silice citAm: separarea

selectivA a bioxidului de sulf gazos la fabricarea acidului sulfuric ; liche-
fiarea bioxidului de sulf, rafinarea benzinelor gi altor fracliuni ugoare

obcinute la crakarea produselor petrolifere: se InlaturA substantele cu
tendince de rezinificare, derivaii sulfului precum g't cele mirositoare.
In America, se intrebuinCeaa astazi, pentru rafinarea ulterioarrt a
uleiurilor aproape exclusiv gelul de silice. Condiciunea esenciala pe care
trebuie s o satisfaa orice substan ca adsorbantA, este aceea de a se regenera ugor gi de a dispune astfel de o capacitate de utilizare indelungata.
www.dacoromanica.ro
522
CAPITOLUL XIII
ULEIURI
1 UNSORI
Din acest punct de vedere gelul de silice s'a dovedit a fi superior tuturor
pfimfinturilor similare, fiind astfel mai ieftin.
0 baterie de filtrat cu gel de silice se compune din mai multe secTiuni,
forma-CA fiecare dintr'un agitator i un separator dispuse in amfiteatru,
benzina circul de sus in jos i este amestecat in fiecare agitator cu

gelul pompat din separatorul imediat inferior. Gelul cules in separatorul
superior, este spalat, filtrat i regenerat prin incfilzire intr'un *activator *.
Pentru filtrarea uleiurilor se preferfi gelul sub form& de granule, in
acest caz, aparatura este mai simpla, nu necesitfi agitatoare i separatoare
precum nici presefiltru: operailunea se reduce la simpld decantare.
Dat fiinda materialul adsorbant include mari cantithli de uleiuri,

ele sunt recuperate prin tratare cu vapori supraincAlz4i.
Activarea * gelului de silice se obIine simplu, prin incalzirea la rou
intr'un curent de aer, care arde
Calitatea uleiurilor. Gresajul.

Consideratiuni generale 1)
de D-1 CRISTIAN LE13
$eful Laboratorulul Arsenalului Armatei
Teoria gresajului, embrionarfi inainte de rfisboiu, a fficut progrese

remarcabile in ultimul timp. Pleiada cercetfitorilor cari au atacat aceastfi
problemfi, considerat a fi de un ordin secundar la origine, crete din zi
in zi dar in aceiai mfisura sporesc i dificultfiIile solulionfirii. In stadiul
actual, deosebim de o parte strfiduinIele cercetatorilor de a ajunge pe cfii
de laborator, i cu larga punere la contribuTie a chimiei, fizicei i tiin/elor matematice, la legitimarea teoriilor emise, cu Ufl rezultat concret,
adicfi recunoscut unanim de tori, foarte modest. De aka parte, necesit/ile practice de consum i fabricaliune, au impus in mod hotArit igno-
rarea acestor strfiduin/e teoretice i legitimarea soluiuni1or rezultate

prin experimentarea practic& cea mai larga. Uleiurile cele mai bune pentru
un scop definit, indicate de firmele producfitoare cu reputalie .mondialfi,
sunt fabricate i recomandate astfizi dupfi aceste rezultate practice.

Justificarea teoretic& a eficacit4ii unui anumit uleiu intr'un mediu de
func/ionare sau altul, nu este antemergatoare fabricaiunii. .ceast inversare de roluri, este explicabilfi dat bind a la eficacitatea unui uleiu,
intervin atilt de mulci factori (dupfi Fultz 30 !) i at:fit de yaria/i, incfit, o
perfect& incadrare a acestora in formule simple, capabile a fi inIelese i
1) A se vedea literatura eonsultata.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII - (JLEIURI .51 UNSORI
523
in special utilizate si de fabricantul de maini, si de fabricantul de uleiuri

si de consumator, este absolut exclusa. Totus din colaborarea experimen-
tarii practice, care isi justifica sumar concluziunile pe baza de rezultate concrete, si a teoreticianilor si cercetatorilor de laborator, incepe
a se desemna o concemie teoretica a gresajului ralional.
Domeniul este foarte complex, vast si pentru acest motiv nu putem
intra aci in amanunte. Dar, din totalitatea cunostinIelor de pan& acum,
putem foarte bine rezuma stadiul actual.
a) Nici una dintre numeroasele masini pentru incerciari practice asupra
gresajului, nu s'a putut acredita ca fiind capabila sa dea rezultate generalizabile: calitatea unui uleiu, indicata de o masina oarecare, are valoare exclusiv pentru aceastd maiyinci;
b) Un criteriu sigur de apreciere a randamentului energetic furnizat
de un uleiu, il prezinta astazi, numai experimentarea practica, sistematick facuta metodic direct la mafina pentru care este destinat uleiul, in
comparalie cu rezultatele furnizate In conditiuni egale, de alte uleiuri,
la aceeaf mafind;
c) Analiza de laborator este capabila a furniza numai limitat, indica/iuni asupra eficacitaIii unguente (Schmierfahigkeit, Schmierergiebigkeit,
onctuosite). Analiza de laborator, poate stabili insa perfect

identitatea unui uleiu fard de un altul (de pilda pentru asigurarea unei
furnituri constante a aceluia uleiu), de asemenea i pentru stabilirea
constantelor generale de calitate pentru scopul determinat (aciditatea,
apa, asfaltul, impuritali, etc.).
Totus tendixila actuala este dirijata in direcciunea incursiunii metodicei experimentale de laborator, cat mai adnc in structura unui uleiu,
cu scopul de a se putea ohcine din datele analitice, o orientare sigura
oiliness,
si anticipata experimentarii practice, asupra eficacitaIii unguente. Astfel

se accentuiaza de pilda tendinIa cercettorilor de a s e introduce in ma-
terialul documentar nu numai cifrele de identificare uzitate astfizi, ea

de pilda determinari diverse la anumite temperaturi, ci expresia varia;iei
unor proprietlifi in fungie de temperature:. sau de presiune.
Citez in special, constanta, a carei expresie simpla, la o temperatura

data, constituia nu de mult criteriul infailibil pentru aprecierea calitativa
a unui uleiu: viscozitatea. Astazi, s'a dovedit ca., viscozitatea unui uleiu
la 50 sau 100 C. nu poate exprima nimic altceva deck o indica-01111e
de identificare a uleiului. La aceasta concluziune s'a ajuns prin experimentarea cea mai larga a uleiurilor, care a desmin-cit o accepliune teoretica
anterioara eronata, si care astazi obsedeaza Inca marea mass& a cunosca-
torilor, cu puterea unei prejudecali. De exemplu, s'a constatat ca doua

uleiuri, de provenien/e diferite, avand exact aceleasi constante sub toate
raporturile (greutate specifica, inflamabilitate, viscozitate, asfalt, etc.)
www.dacoromanica.ro
524
utilizate in condi/iuni perfect identice, la aceeaf mafind, au furnizat

cifre de randament apreciate dui% acelea9i criterii (uzura pieselor,
temperatura In lagre, consumul de energie, costul de intrelinere)
ele. De ala parte, uleiuri cu o fi9e de date analitice foarte variate Intre ele, au furnizat cifre finale de eficacitate
mutt diferite
Entre
unguentk egale.
Explicaliunea, acceptatit asazi unanim, verificaa 9i in acord cu

concepIiile curente ale fizicei moleculare este foarte simpla.
Intre suprafaIa unui metal i structura molecular% a diverilor componerrci ai unui uleiu are loc un fenomen de orientare. Hidrocarbure cu
grupe funclionale variate, cu variate capaciacr active, primesc in prezetrta moleculelor diverselor metale, o orientare diferia. Hidrocarburele
nesaturate, se orienteaza cu grupa functional perpendicular pe suprafaya
metalului, pe and hidrocarburele saturate, manifest% indiferena 9i deci
o orientare neregulata faa de suprafaIa metalick Intre parafina inferioark
perfect saturaa 9i stabilil In structura ei la temperaturi cat de inalte,

9i o hidrocarburft nesaturaa, cu catena lung( deci foarte labilfi faa de
urcarea temperaturei, exisa o gamrt progresivtt In aceasa capacitate de
orientare, care variaa 9i cu temperatura i cu natura metalului. Metalul
exercia prin urmare, asupra complexului molecular al unui uleiu, o selecyionare ataglind 9i fixilnd de predileccie acele hidrocarbure cari, sunt
mai pulin saturate
9i
deci mai active. Natural, in aceiai 'lama
se precizeaa 9i intensitatea orientarii 9i fixrii moleculelor respective.

S'a studiat 9i clasificat dupKt aceasa capacitate de orientare selectivii,
diversele grupe funclionale 9i cele mai variate lichide, oblinfindu-se gama
fluidelor in cari cele cari pot fi utilizate la ungere, sunt bine definite.
S'a stabilit !litre altele, c uleiurile 9i gasimile vegetale 9i animale, poseda In mod remarcabil aceasa capacitate de orientare 9i de fixare pe
metal, ceeace este perfect explicabil daa linem seamfi de structura destul
de labilfi a trigliceridelor.
Prin urmare, capacitatea unguent& a unui uleiu, se definete in linie
generalk a fi cu atilt mai bunk cu cat el comine complexi moleculari

nesaturaii, mai pulin stabili la variaIii de temperatura sau presiune,
cu grupe functionale mai active.
Oricilt de paradoxalk faa de cunotinlele noastre in acest domeniu, 9i
faa de logica impua de practica gresajului, apare aceasa concluziune,

ea este acceptatil asazi ca un axiom nedesmin/it. Un uleiu mineral
oarecare, de orice proveniena, rafinat perfect lank' la decolorare totalk
In care avem certitudinea totalei abseqe a elementelor nestabile sau
nesaturate, a furnizat totdeauna, faa de uleiuri mai pulin- rafinate,
dar identice in diversele constante uzuale, rezultatele de eficacitate 9i
randament mai inferioare.
www.dacoromanica.ro
525
Ace1a9 uleiu, perfect saturat 9i liber de orice grupe active, fiind

!nal inoculat * cu procente reduse de corpi conlinand astfel de grupe
func/ionale (uleiuri vegetale de ex.) ii amelioreaza sensibil calitatea.
Aceasta capacitate de orientare selectiv& a metalului asupra diverselor uleiuri, definete proprietatea cunoscuta in practica sub denumirea
de aderenki. Un uleiu va fi cu atilt mai bun cu cdt pa 1 i mai aderent, cu cdt
paralel cu urcarea temperaturei ifi va menline mai bine aderenca. Randamentul uleiului este explicat, foarte simplu, prin stabilitatea 9i aderenla
pe metal, a unei pelicule de hidrocarbure, de ordinul de dimensiune a unei
molecule, in cari anumite molecule aunt orientate perpendicular pe
suprafa/a metalica i avand grupa funclionaIfi fixata pe metal (de fapt
o atraqiune reciproca intre aceste molecule 9i moleculele metalului),
fapt dovedit prin masuratori spectroscopice.

Cu atat mai necesarfi este existenIa 0 menIinerea acestei pelicule
astfel orientate pe suprafaIa metalului, cu cdt temperatura normald la
care funclioneazd uleiul este mai urcatei. Daca Iinem seama de funcIiunea
unui uleiu de pild& intre un ax i lagfir, In/elegem a rolul uleiului, de a
impiedica frecarea metalului pe metal
deci de a impiedica 9i uzura prematura i urcarea de temperatura, i consumul mare de energie
va fi
satisfacut cu atilt mai bine cu at pelicula molecular& orientata perpendicular pe suprafaIa metalica, va li mai intensiy fixatd, 9i va rezista mai
bine efortului de dislocare prin rota/iunea axului *i prin urcarea temperaturei. Cu atat mai bun va fi un uleiu, cu cat el va asigura aceast&
funqiune cu un minimum de cantitate. Teoretic, figurandu-ne cele doufi
suprafele metalice In prezenca, a lagarului 9i a axei, nu este necesarfi
cleat cantitatea destinata pentru a asigura permanenla a dou&
pelicule, de ordinul de dimensiune a unei molecule, care, la presiunea *i
viteza de rota-ciune existente intre axfi 9i lagfir, sa se menIina 9i prin frecarea intre ele sa impiedice contractul direct intre metal i metal. Astfel
se explica de altfel ea, prin frecarea uleiului pe uleiu, temperatura in lagar
ramane cat mai joasa, i uzura metalului cat mai slaba.
Aceasta proprietate fundamentala necesara bunelor uleiuri, conline
insa germenul unor mari inconveniente: nestabilitatea chimicd a uleiurilor. In adevAr, in aceiai nYasurfi in care s'a dovedit ca absolut necesarfi
pentru eficacitatea unguent& a unui uleiu, prezenIa de hidrocarbure nesaturate, cu grupe funclionale active, In aceiai mfisurfi s'a dovedit necesar ca uleiul sa fie cat mai stabil, sfili menIina structura molecular&
cat mai intact paralel cu urcarea temperaturei sau a presiunii. Ori,

prima condiIiune exclude categoric pe cea de a doua. Inconvenientele
nestabilitalii uleiurilor minerale, sunt numeroase, 9i ele se resimt mai
cu seama acolo unde ele funclioneaza in condi/iuni mai dificile: in motoare,
cilindre, compresoare, etc. Instabilitatea uleiurilor, dupa Imprejurfiri,
www.dacoromanica.ro
526
CAPITOLUL XIII - ULEIUR1 .5I UNSORI
cauzeaza depozitarea de carbune, formarea de rezidu, atacarea metalului

0 antrenarea de particule de metal, 0 toate acestea provoaca o prematurei
uzurd a mafinilor.
Pentru soluccionarea mul/umitoare a problemei care opune necesitatea
simultana a doua condiliuni de calitate, cari se exclud reciproc, s'a ajuns
prin experien/a indelungata, 0 mai cu seama prin studiul amanunpt

al condiOunilor 0 mediului in care un uleiu urmeaza a funcliona, la un
compromis. Ne aflam astfel in faIa unei game progresive de coexistema
a celor doua condiIiuni fundamentale pentru eficacitatea unguenta a
uleiurilor: maximum de stabilitate chimicei i maximum de aderenp pe
metal, In care gasim la un capat totala neglijare a condiyiunii de stabilitate
chimicei (temperaturi scazute, presiune redusa, turaIie mica sau inexistenta) iar la altul un maximum de stabilitate chimicci (temperaturi i
presiuni inalte, turalii mari, viteza mare de rota%iune) concomitent cu
un maximum de aderena a uleiului pe metal.
A stabili prin mijloace de laborator, condiVunile ideale ale unui uleiu
pentru un complex dat de condiIiuni de funclionare a lui, se confunda
deci practic, cu determinarea pe cale experimentald, comparativ intre cat
mai multe uleiuri, la aceia0 maina, a uleiului capabil a furniza un maximum de randament energetic. Numai astfel se va putea aprecia, la o
mafinci datd, compromisul dintre cele doted condiliuni aratate mai sus.
Idea lul ar fi, 0 nu trebuie sa excludem posibilitatea de viitor, de a se gasi
prin infuziune intr'un uleiu perfect stabil, cu componente saturate 0

stabile la temperaturi 0 presiuni inalte, cantitatea necesard fi sulicientd de
corpi in minimum de cantitate, fi cu maximum de capacitate aderenta pe metal,
cari se vor fixa printr'o selectionare automata 0 posedand, pentru condiclimile de fungionare date, 0 un maximum de stabilitate chimica.
Spre aceasta Tinta ideal, experimentarea practica atat de mult preferata astazi, unite cu cercetarile de laborator 0 considerentele teoretice
intrucatva desconsiderate azi, tind o conlucrare comma, cu rezultate
olycinute prin tatonare, lent, dar nu mai pulin sigure.
Unul dintre mijloacele cari promit bune rezultate, este dupa cum s'a
aratat mai sus, acela de a atrage in campul criteriilor de apreciere, variaIia diverselor constante in funcIie de temperatura, de presiune sau la
acliunea sistematica a diverselor condiIiuni de experimentare. Ne-am
ocupat in special de varialia viscozitlii in func-cie de temperatura 0 presiune, precum 0 a concentra/iei componentelor in amestec, i am reu0t
a obline suficienta baza documentara pentru a extinde ceva mai departe
campul cunotin/elor noastre, in acest domeniu. Aa de pada, am putut
stabili ca un uleiu este cu atat mai stabil chimicete, sau cu atat mai
pulin influencat in varialia coeficientului de fricOune interioara paralel
cu temperatura, cu cat poseda mai pulin complexi polimerizaIi, nesawww.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
ULE1U.R1
UNSOR1
527
tura/i, etc. Pentru cazuri bine definite, in cari uleiul are de indeplinit
de exemplu o func/iune hidro-dinamic& (uleiurile cu cari se incarc& frana
tunurilor cu tragere repede) s'a dovedit i experirnentat o superioritate

necontestat& a uleiurilor a caror curba de viscozitate este mai aplatizat&
(flach,) sub influen/a temperaturii. Experienla i concluziunile se pot
generaliza pentru toate cazurile in care, calitatea aderenlei uleiului pe
metal nu constitue o condi/iune esen/iala 0 in genere in cazurile in care
pericolul frecfirei Nuscate * (a metalului pe metal) este exclus. Pentru
astfel de uleiuri, un coeficient de temperaturfi al viscozitg/ii mai mic,
constitue un indiciu de bun& calitate, 0 indirect de stabilitate chimicO.
Problema alegerei practice a unui bun uleiu, este foarte complicat. In
linie generala, se atribue, gre it uleiului, inconveniente datorite de fapt
altor factori. Dac linem seamfi cfi la realizarea unui randament energetic
oarecare al unei maqini, intervine nu numai uleiul,
cu numeroasele lui
caracteristice cari influen/eaz diferit asupra eficacit/ii
ci i elemente
streine lui ca de exemplu: natura metalului, starea fizica a suprafe/ei
metalului (aspra, polizat, neregulata), presiunea i constan/a acesteia
dintre axfi i lagar, temperatura ambiant, aerul i cantitatea de umiditate a aerului, sistemul de ungere, sistemul de purificare al uleiului in
timpul func/ionfirii (filtre), etc. nu este prea greu in acest caz s& in/elegem
pentru ce alegerea sigura a unui uleiu nu se poate face numai prin analizA
de laborator, ci mai cu seama, i prin experimentarea la ma0na. Pe
aceasta cale, se exprima, in cifra eficacit4ii unguente, o integrare statistic& a unui efect cumulativ la care concur& zeci de factori.
Dar prin experimentarea practick nu in/elegem practica empiric
lipsit& de metod, simplist, a mecanicului care apreciaz& aproape totdeauna unilateral calitatea uleiului, dupa cateva indica/iuni sumare 9i
rareori justificate. Prin experimentare practic& ra/ional, am in/eles lucrrile practice intreprinse de marile fabrici specializate in uleiuri, mondiale, sau de fabricile constructoare de ma0ni, cari sunt in masurfi a afirma
ci dovedi c pentru un tip determinat de ma0na, este indicat in mod
special un tip determinat de uleiu.

Domeniul gresajului fiind pe cat de complex pe atilt de pu/in cunoscut, el fiind astazi un camp de larg& experimentare i investiga/iune
cu rezultate Inca foarte modeste, nu vom putea da formule sigure i generalizabile, 0 mai pu/in nu vom putea afirma c& indica/iunile analitice
sunt infailibile ci definitive. Condi/iunile generale stabilite in a caiete de
sarcini *, definesc in mod global clasa in care se incadreaz& tipul uleiurilor
cautate ci mijloace sigure pentru recepii, tried calitatea cea mai bun&
pentru o ma cina data, trebuie cautata printr'o larga experimentare in interiorul acestei clase, c apoi menlinut la intrebuin/are, meMinand pe
cat posibil marca uleiului care s'a dovedit a fi cel mai bun.
www.dacoromanica.ro
528
CAPITOLUL XIII - ULEI(JRI SI UNSORI
Calitatea unui uleiu mineral

Alegerea celui mai bun uleiu pentru un tip determinat de lageir depinde de urmatorii factori
a) Viteza de rotatiune a axului (diametrul 9i turatia) ;
b) temperatura in lagar ;
c) presiunea in legal. ;
d) starea de uzurfi a suprafeIelor metalice ;
e) conditiunile de intre/inere mecanica ale lagfirului ;
f) sistemul de ungere ;
g) jocul liber dintre ax i lagar ;
h) uleiul.
Pentru alegerea unui uleiu de cilindre in motoare cu combustie interne's,
influeuteaza in special urmatorii factori

a) felul compresiunii (Path, cu aprindere prin scanteie electrica,
mijlocie sau inaltei, motoare Diesel) ;
b) conditiunile cari provoaca formarea de depozite ;
c) sistemul de ungere ;
d) sistemul de Rieke ;
e) condiIiile de func/ionare ale pistonului ;
f) turatia ;
g) uleiul.
La alegerea unui uleiu pentru maini cu vapori, influen-ceaza urmatoarele puncte esen/iale :
a) presiunea vaporilor ;
b) felul vaporilor (saturaii sau supraincalzi-ci) ;
c) incarcarea (Belastung) ;
d) turalia i pasul pistonului ;
e) uleiul.
In linie generala se a dmite ca pentru compresoare cu aer, 9i acolo
unde uleiul vine in contact cu elf& in cursul functionarii, (turbine), uleiul
nu trebue sa emulsioneze spre ali men-tine capacitatea unguenta.
In cazuri speciale se recurge la uleiurilecompoundate, cafi coMin in procente variabile i incorporate dupa diverse procedeie, uleiuri vegetale (in ge-
nere uleiu de ricin sau de rapila). Aceste uleiuri tocmai prin aceastfi incorporare sunt insa predispuse mai uor descompunerei, ceeace pentru
compresoare constitue un mare inconvenient. Din aceasta cauza, in ultimul
timp predomina tendirqa ca uleiurile compoundate sa fie inlocuite in

compresoare prin uleiuri minerale pure.
De asemenea nu se poate insista prea mult asupra greelei care
se face astazi de a se pretinde oricarui uleiu, puncte de inflamabilitate cat mai urcate, ca de ex. pentru uleiurile de cilindre ale motoawww.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
ULEIURI $1 UNSORI
529
relor Diesel, trecandu-se peste limite rationale. Domina credinta gre9ita
ca un uleiu ar fi cu atat mai bun cu cat el ar avea un punct de

inflamabilitate mai urcat, prin aceasta insa, in special la cilindrele
motoarelor Diesel, introducem germenii combustiunii incomplecte care
antreneaza formarea rezidiilor atat de periculoase, pe lfinga scumpirea
nejustificata a uleiului.
Clasificarea uleiurilor dupi scop
Firme mondiale cu larga experienta
cu larga posibilitate de
cercetari ca de pilda Vacuum Oil Co., Standard Oil N. J., Andr
Fils, Rhenania Ossag, etc., au stabilit tipuri distincte de uleiuri pentru

scopuri bine determinate. Toate tipurile existente de maini i motoare, constitue obiect de larga experimentare. Constantele generale
ale tipurilor de uleiuri, recomandate de aceste firme mondiale, pentru
acela9 tip de ma9ina, sunt intre ele foarte mutt apropiate. Utilizand
aceasta practicfi, a fost posibila normalizarea conditiunilor de calitate
ale uleiurilor, nu dupa origina i conditiunile de fabricare ale acestora,
ci dupa destinatiune.
Normalizarea conditiunilor de calitate i receptie a uleiurilor minerale, introdusa recent i in tam noastra prin lucrfirile Comisiunii de
uleiuri i combustibili lichizi din Oficiul de Rationalizare i Norma lizfiri, constitue un pas sigur facut la noi, pentru ameliorarea calitatii
uleiurilor indigene.
In conceptia de care este ghidata aceasta Comisiune astfizi, se

considera totalitatea mainilor, motoarelor existente in %ark ca un
patrimoniu national, pe care avem datoria a-1 conserva In buna stare de
functionare, un timp cat mai Indelungat. Ori, acest deziderat, nu se

poate realiza deck printr'o stransa colaborare Intre consumatorul gi
fabricantul de uleiuri, pui in prezenta In Comisiunea aratata mai sus,
in care specia1i9ti acreditati din tara au rolul de mediator intre aceste
grupe de interese in aparenta antagoniste. Opera de progres In aceastfi
directiune se realizeaza prin intocmirea caetelor de sarcine, in cari se
specifica un minimum de cond4iuni de calitate 9i de receptie, obligatorii
pentru partile contractante.
Prin elaborarea judicioasa a acestor caete de sarcine, i ealonarea
in timp a conditiunilor de calitate, Intre stadiul actual i stadiul
viitor urmarit, in care uleiurile indigene sa poata concura cu succes

uleiurile streine nu numai pe piata interna dar i peste granita, se
obtine astfel o stimulare progresiva a efortului indigen, care Incepe de
altfel a-9i da roadele.
In tabela urmatoare (pag. 530 531) s'au introdus constantele staEmil Severin: PetroluL
www.dacoromanica.ro
34
TABELA CONSTANTELOR PRODUSELOR PETROLIFERE ROMANESTI

Culoarea
Aspect
Distilatia fractionata
D/15 C.
1. Benzind de avic4ie . incolora
limpede
0,715-0,735 Conf. caiet de sarcini spec.
2. Benzind de automobil incolora
limpede
0,730-0,750
3. Benzind gr. denat.
limpede
0,740-0,785
ritci
0,805-0,830
S1t8a1n7in iner
A.P.28 C.
lipsh
lipsi
lips
lipsa
6. Whit4-Spirit .
0,785-0,805 final
210 C.
A.P.25 C.
0,835-0,880 min' 904

0,50/0 coks
350 C.
200 na/m
brun
transp.
7 . Motorind
limpede
max. 0,985
8. Peicurei
1 Noembr.-1 April
maximum
*
20 C.
=2,5 E.
50 C.
Congelare
1 April-1 Noembr.
=17 E.
www.dacoromanica.ro
lips
P. M.
+60 C. 10.000 lipsii
lipsh
M. 80 C.
10 C. maximum minimum
40 C. 5-15 E.
90 C.
0 C.
minim.
9 Provizoriu.
0,1% lipsa
280 C.
A.P.25 C.
lips&
90%
280 C.
Pdcurd specialei
0,1% lipsa
0,800-0,810 compl.
lips&
150 C.
200 C.
210 C.
5. Petrol Washington . 200 m/m

.
Calorii Acidit. Sulf. Impu-
90/,
final
4. Petrol de luminat.
Inflam.
min. 25/a 1nainte 70-100 C.

*
190 C.
954
200 C.
final maximum
min. 50%
.
AO
Viscozit.
XIII CAPITOLUL
DENUMIREA
PRODUSELOR
9.800
Asfalt
tare
3%
3%1)
UNSORI SI ULEIURI
CJI
maxim
Inflam.
Uleiuri
vegetale Culoarea Aspectul mM.
Viscozitatea
50 C.=4V2-6 E.
9. Autom. & tract. tip. A.
100 C.=1,3
E.
50 C.=7 9 E.
E.
h .
Psa
50 C.=12-18 E.
lips'
10.
tip. B.
100 C.=1,6
11.
tip. C.
100 C.=1,85
12. Ulei tip yard p. lagilre
.
Psa
E.
galbend f transp.
verzue 1 in
I liana 5 epri.i-
1 ros
1 beta
{ rubiniu { 15mm.
Congel.
max.
Indice Asfalt Indice

gudron tare de acid enu"
170 C.
10 C.
190 C.
50 c.
0,3
0,020/, lipsi
210 C.
0 C.
0,3
0,020h, lips
0,955
50 C.=10-15 E.
160 C.
+ 5 C.
0,950
50 C.= 8-11 E.
150 C.
10 C.
fi rapide
0,950
15. Ulei de transm. ci mafini unelte
0,950
16. Ulei tip Yard p. osii de
50 C.= 4-6 E.
170 C.
10 C.
160 C.
mczfini grele
13. Ulei tip iarnci p. lagare

mafini grele
14. Ulei p. lag. maf. ware
20 C.=12-25 E.
50 C.= 3-5 E.
mgr. 0,020/, lipsa
RON 0,3
0,05/0
0,104
0,3
0,054
0"
0,3
0,05/0
0,1%
10 C.
0,3
0,020/0
0,1/0
20 C.=40-70 E.
0,950
50 C.
7-10 E.
160 C.
0 C.
0,3
0,05% 0,1/0
osii Mile ferate . . .

18. Ulei de cilindri p. aburi
saturafi
19. Ulei de cilindri p. aburi
0,950
20 C.= 25-50 E.
50 C.=41/2-8 E.
150 C.
15 C.
0,3
0,0504
0,10/0
245 C.
+ 5 C.
0,3%
0,01/0
0,2/0
supra-inceilzili . . . .
20. Ulei de transform. tip A.
0,960
310 C.
+ 5 C.
0,1%
0,010/0 IiPsa
inalzit
21. Ulei transform. tip B.
0,920
Oxidare 120 C. 70 h
neschimbat
20 C.=max. 8 E.
145 C.
15 C.
0,895
20 C.=max. 8 E. neschimbat
120 C.
40 C.
180 C.
0 C.
cale feratil
17. Ulei tip iarnd pentru
qr.
0,965 100 C.=3 min.
in aer liber cu instalat
100 C.=5-8
E.
in aer liber fiirii instal
de incalzit
22. Ulei pentru turbine cu

aburi
0,930
50 C.=4-6
E.
XIII CAPITOLUL
D/20C.
INTREBUINTAREA
UNSORI SI ULEIURI
Proba emulsiune
negativ
www.dacoromanica.ro
max.
0"
0,05 0,0104 lipsa
max.
0,010/0 lips
0,1/,
0,2/0
0,2
4.1
532
CAPITOLUL XIII - (JLEIURI .51 UNSORI
bilite pentru uleiurile indigene, in faza actual& de fabrica/iune. Aceste

constante sunt susceptibile de modificare, paralel 9i cu perfecIionarea
sistenielor de fabrica0e in Ora a uleiurilor, precum 9i cu progresul

general pe care II vom inregistra in viitor, in domeniu gresajului.
Unsorile minerale
Se cunosc diverse tipuri de unsori minerale. Ne vom ocupa numai
de doua tipuri, mai frecvente:
a) Vaseline le. Sunt doua feluri de vaseline: vaseline artificiale (sau
germane) i vaseline naturale.
Vaseline le artificiale, de diferite calit%i, dup.& intrebuinIarea data
(vaselina alba, vaselina galbena, vaselinfi farmaceutica sau
medi-
cinala, vaselina technica, industrialii, etc.) sunt preparate prin amestec

de uleiuri minerale cu parafina pang la consistema dorita. Unguenturn
parafinae este o vaselina artificiala preparata din parafina cristalizabila
(din petrol) cu uleiu u9or mineral, rafinat liana la decolorare (uleiu

de vaselina). 0 astfel de vaselina are intrebuinVari exclusiv farinaceutice.
Vaseline le naturale se obtin, prin diverse procedeie de rafinare
si deorcolare, fie direct din titeiuri parafinoase fie din rezidii de
petrol.
Deosebirea dintre aceste doua categorii de vaseline este foarte
u9or de stabilit. In genere, vaselinele naturale poseda o viscozitate mai mare cu o trecere lenta, treptata dela starea consisten/ei cunoscute, la starea fluida, pe cand vaselinele artificiale poseda o viscozitate mai mica i o trecere brusca la starea fluida. Vaselina naturala oblinuta recent din petrolul romnesc, poseda o
viscozitate de 3,2 3,4 la 50 C. Engler, ceeace o apropie de calitatea

vaselinei naturale gabliene.
0 larga intrebuinore primese vaselinele la ungerea parIilor metalice
ale materialului de armament. In acest scop, se impune pentru vaselinele
artificiale, totala absengi a parafinei cristalizabile1), ceeace necesita de o parte
o cerezina pura, iar de alta un uleiu de vaselin perfect rafinat, liber de

parafina cristalizabila. Aceasta condiOune este foarte dificila, insti este
posibila i absolut necesara. Se 9tie c la noi, /i/eiul sufere o aciame
pirogenanta a caldurii destul de accentuata in timpul distilfirei ;
prin aceasta, parafina amorfa preexistenta in petrol (protoparafina)
') Se fnteleg cristalele mari, bine formate, care la microscop se detaseaza distinct
in massa parafinei amorfe ; aceasta din urma la un microscop bun apare sub aspectul
uni aglomerAri omogene de cristale foarte mici.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII - ULEIURI $1 UNSOR1
533
trece in forma izomera cristalizabil& (piroparafina). La aceasta contribue i ac-ciunea acidului sulfuric fumant din timpul rafinarei.
Pentru acest motiv se cere ca uleiul utilizat s& provin& dintr'un ti/eiu
neparafinos.
Vaselinele .artificiale poseda o stabilitate chimica apreciabila la temperaturi inalte msurata prin capacitatea de a absorbi oxigenul sub
presiune la 110 115 C. In schimb ins& nu posed& suficientii aderenrd
pe metal ; apoi din cauza sistemului uzitat al rafinrei chimice (acid sulfuric-sod& caustic&) raman in uleiul de vaselin& corpi in soluIiune, cari
constitue germenii unor descompuneri viitoare. Capacitatea unguent& a
unei vaseline artificiale cat mai perfecte, este totdeauna inferioar& aceleia a vaselinelor naturale.
In vaselinele naturale, viscozitatea mai mare, gi complexul molecular
coloidal impiedica separarea parafinei cristalizabile, inteo masura cu
mult mai mare deck in vaselinele artificiale. La aceasta contribue in bunk
parte polimerii i complexul nesaturat al hidrocarburelor. Dar, prezenIa
hidrocarburelor nesaturate, confer& vaselinelor naturale i o mare capacitate
de aderengi pe metal, asa fel incat in cazul de faca ne gasim in prezenta

fenomenului tipic de orientare selectiv& exercitata de moleculele metalului asupra grupelor funcOonale active ale hidrocarburelor nesaturate.
Dat ffind temperatura relativ joasa la care aceste vaseline sunt utilizate
pentru prezervarea metalelor contra ruginei, orientarea menIionata,
deci aderensa peliculei pe metal se menline practic foarte indelungat.
Verificarea cornparativa sumard prin pfistrarea in apa obicinuita a pieselor
metalice, frecate i unse cu unsoare topita, a condus la confirmarea acestei
accepciuni teoretice pelicula de vaselina artificiala s'a exfoliat, iar suprafaia metalica s'a acoperit de un strat mare de ruginfi, pe cand pelicula
de vaselin& naturala a ramas intact, suprafa-ca metalica ramannd absolut curata.
Cea mai buna unsoare pentru prezervat metalul contra ruginei

trebuie s Intruneasca la o cdt mai mare viscozitate, un maximum de
aderentd a peliculei-moleculare pe metal, gi o cat mai mare indiferenjd
chimica PO de metal, apd gi oxigen. In acelas scop se cere ca separarea cristalelor de paralind (piroparafina) sci fie practic exclusd, ceiace
se poate Aline prin anumite artificii de fabricaliune.

In genere, se pretinde prin farmacopee ca vaselina, tratat cu acid
sulfuric concentrat, si agitata in mojar un timp oarecare, sa nu se coloreze
in brun. Pentru uzul comun farmaceutic aceasta condiIiune este cred
cel pu-cin exagerata. Pentru vaselinele destinate prezervarei metalelor

contra ruginei, aceasta condiIiune este insa daunritoare calitfiIii, deoarece
acidul sulfuric concentrat reaclioneaza imediat rezultand proba pozitiv
a gudroanelor, tocmai cu hidrocarburele nesaturate deci active, cari
www.dacoromanica.ro
534
confer marea capacitate de aderent pe metal, gi mentin in stare de

soluOune parafinele cristalizabile. Teoria emisa, i acreditat astAzi,
pentru justificarea eficacitgIii unguente a uleiurilor, gAsete deci i pentru
cazul special al vaselinelor naturale legitimarea i confirmarea practicfi.
b) Unsorile consistente sunt sApunuri emulsionate in uleiuri minerale, in cari cominutul de aph variaza intre 4 60/0. Se utilizeazfi
orice fel de sApunuri: solubile sau insolubile, de sodiu, aluminiu,
magneziu, sapunuri din uleiuri vegetale sau animale, din acizi naftenici. Unsorile consistente se utilizeazfi in genere acolo unde turucia
este foarte redusd, i. unde exista i este necesar sa se menIina o
temperatur mai scazut.
Un caz special, il constitue unsoarea consistentei pentru arcurile recuperatoare dela tunuri cu tragere repede, in cari pentru a se evita incalzirea
excesivfi a spirelor de acel, i deci ciocnirea direct- intre suprafeIele meceeace ar antrena t oboseala * prematur a arcurilor recuperatalice
toare s'a prevazut un punct de fuziune al unsoarei consistente foarte
urcat (90 C. minimum) pentruca pelicula de unsoare sli nu se topeasca
in timpul funcliondrei. In linie general-, unsorile consistente au 60 65 C.
punct de fuziune (Ubbelohde).
Incheiere
Problemele referitoare la uleiuri i unsori, sunt atfit de numeroase,
inat constituesc pentru sine unul dintre cele mai vaste capitole de technologie. Departe de a se pretinde epuizarea materialului in spaliul limitat
de aci, s'au schilat doar unele puncte mai esen/iale, i in special unele
puncte de vedere specifice condiOunilor dela noi. Descrierea amanunIitfi
a sistemelor de ungere, a condiOunilor cerute diferitelor uleiuri pentru
anumite scopuri, descrierea diverselor calitli i modalitaIi de apreciere
in practicA, norme de recemie, fabricarea unsorilor, pAstrarea 9i regenerarea uleiurilor i unsorilor, sunt capitole cari pentru sine cer
manuale intregi 0 aparte. Pentru acest motiv, credem util a recomanda
in indica-ciunile de literaturri de mai jos, cele mai acreditate manuale
de specialitate i izvoare de consultaIii.
In ce privete situa-cia produselor indigene vom insista numai
asupra eittorva puncte. Exporteim o cantitate de circa 10 ori mai mare
de uleiu decdt aceia pe care o importdm; pldtim in schimb pentru
aceastd cantitate redusei de uleiuri streine mai mull decdt incaseim pentru
uleiurile noastre. Daca preferinIa pentru uleiurile streine este intrucatva
justificatit din cauza condi%iilor de inferioritate technica in cari se prelucreazii liceiurile noastre, nu mai putin insA, generalizarea acestei pre-
feriace este exageratA. Pentru sdruncinarea acestei stari de fapt, care

www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJL XIII - ULEIURI I UNSORI
535
d'auneazh mult intereselor romineqti, aqiunea pentru cucerirea massei

consumatoare trebuie s aibil la bazfi o larg i sincera colaborare a
industriei respective cu cercurile tiinifice i de cercetari, ale cror
rezultate s antreneze i s justifice masurile legale de protecOune,
unica norma care poate face posibila afirmarea necontestata a uleiurilor
noastre i peste granifa.
LITERATURA DE SPEC1ALITATE
ENGLER-HOFFER: Das Erdal (6 volume).

D. HOLDE: Kohlenwasserstoffle und Fette, VL
E. FALZ : Grundziige der Schmiertechnik, 1926.
CURT EHLERS: Schmiermittel und ihre richtige Verwendung, 1928.
C. WALTHER: Schmiermittel, 1930.
LEO GURWITSCH: Wissenschaftliche Grundlagen der Erdolverarbeitung.
R. KISSLING: Das Erdl.
R. ASCHER; Die Schmiermittel, ihre Art, Priifung und Verwendung, 1922.
STRIBECK : Die wesentlichen Eigenschaften der Gleit- und Rollenlager, 1902.
STANTON E. T.: Some recent researches on lubrication, 1922.
SCHLESINGER und KURRREIN: Schmierolprilfung far den Betrieb.
SCHENF ER : Stabilitat der Olschicht bei Lagern, 1922.
BIEL : Die Reibung in Gleitlagern, 1908.
PETROFF N.: Neue Theorie der Reibung, 1887.
LASCHE : Die Reibungsverhaltnisse in Lagern, 1902.
ERNST W. : Das Verhalten der Zylinderschmierle bei hohen Drucken und Temperaturen.
DALLWITZ-WEGENER: Neue Wege zur Untersuchung von Schmiermitteln, 1909.

Zur Schmierolprufung auf die kapilaren Eigenschaften der
Schmiermittel, 1921.
SOMMERFELD A.: Zur hydrodynamischen Theorie der Schmiermittelreibung, 1904.
UBBELOHDE : Zur Theorie der Reibung geschmierter Maschinenteile, 1907.
GUMBEL L.: Das Problem der Lagerreibung, 1914.
Der heutige Stand der Schmierungsfrage, 1920 ;
Richtlinien far Einkauf und Pridung von Schmiermitteln.
REVISTE DE SPECIALITATE
Matieres grasses, Paris.
Petroleumzeitschrift, Berlin.
Erdl und Teer, Berlin.

Le Petrole, Paris.
Journal of the Institut of Petroleum Technologists, Londra.
Industrial and Engineering Chemistry, New-Y ork.
Moniteur du Petrole roumain, Bucureqti.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
PAR AF INA
Prepararea parafinei
Petrolul brut este un lichid de natura coloidala. Uleiurile de parafina,
adica fraqiunile ramase dup.& ce s'au indepartat produsele albe, con/in
in general, materii amorfe, coloidale, cari nu iau forma cristalina deck
dup.& o distilare prealabila. Ar fi deci, dupa expresia lui ZALOZIECKY
protoparafine, care prin agiunea caldurii se transforma in piroparafine,
sau parafine cristalizate, parafine industriale. Caldura ar fi determinat
o noun stare fizica, inlesnind cristalizarea <( zolului * de parafina in interiorul lichidului dispersant.
Principiul de fabricalie a parafinei se bazeaza pe inchegarea ei la o
temperatura sub 00 ; deci o fabrica/ie de parafina trebuie sa aiba, inainte
de toate, o instalaIie frigoriferfi. Fabrica de parafina dela # Steaua Roink& * este compusa din 3 cladiri separate, dar in vecinfitate imediata.
In primul corp de cladire este instalaIia frigorifera. In al doilea corp

sunt aparatele pentru distilarea calda 9i camerele de sudaIie. In fine,
al treilea corp de cladire cuprinde rafinarea parafinei, turnarea in forme
0 depozitarea. Fabrica mai conIine instalaIia de forta motrice: motoarele,
compresoarele 0 pompele necesare. Ala Ca, fabricarea parafinei se face
in 3 etape distincte: Distilarea, sudatia parafinei, rafinarea i turnarea in
forme. (Vezi plana Nr. VIII).
Instalatia frigoriferi
InstalaIia frigorifera cuprinde 3 compresoare mari Cp, cari aspira

amoniacul gazos destins in cele 3 racitoare F. Amoniacul astfel destins
este comprimat in condensatorul Cr, rficit numai cu apa, iar dupa condensare este din nou trimis la racitoare prin bb. Aici se destinde absorbind cfildurfi 0 revine din nou la compresoare. Dupa cum se vede 0 pe
figura, amoniacul face un circuit inchis. Intreaga instalatie de rficire,
www.dacoromanica.ro
PLANA VIII
FABRICAREA PARAFINEI
Ft"4
.Jas
Instalatia fr gorifer
Cp
Eligg
Egg isie
1,
sz I.
ria
it.--- 1.=pAp....A..."4
E=41--.-,iiiiiNiE,-=c3gME'T. ,
F*01111-a,EIVIWThEEMEv174111-
ir 0 0
f-Np-N
-e-,;s"! '740K sliTe
(010110 IllakAAANIIIIIUMIIIA6111411111
twezi-,--.--11-:-.46...4ma.--wwramwer =Li
3
II
lommairf
Ilk IFATTAY
040.0).vm_mugail
.
ulei parafinos
LEGENDA
Mersul saramurei red.
Mersul uleiului parafinos.
Mersul materialului la topitoare
Cp Compresoarele instalatiei frigoriferA
Cr Condensatorul (rAcitorul de amoniac)
F RAcitoarelc saramurei
Cu Cristalizoarele verticale red
Co
Cc
orizontale
verticale calde
Pr Filtrele presei reci
Pc
calde
Pp Filtrele preset de parafina topitA

Cd Camere de sudafie a parafinei
R RAstelele cu tAvi din camerele de sudatie
PP Pompele de saramurA
de paraf. rece, cald5, topitA i rafinatA
PP
Mj Diferitele m. iussuri pt. parafina topitA i uleiuri
cha, Mersul saramurei red
b,b,
incAlzitA
Mersul uleiului parafinos para. la parafina in depozit
www.dacoromanica.ro
V. 0 IMPRISIERIA hATIONALA
www.dacoromanica.ro
537
PARAFINA
CAPITOLUL XIV
constA dintr'o re%ea de /evi subtiri la intoarcere i largi la intrarea in

rA citoare.
Destinderea amoniacului se face dela 7 atmosfere la 1,2 iarna ; iar

vara dela 12 atmosfere la 1,8, din cauza apei care rAcete condensatorul
Cr, 0 care este cold& in acest anotimp.
Vara lucreazA toate cele 3 compresoare, iar iarna numai 2 i cAteodat
se opresc i acestea ateva ore pe zi 1).

SA urmrim mersul amoniacului.
o2
111
AN,
1-C:142
1)
".
ei
ki:3
w s.',--,- ,t,
...,;,,,,.
iriffit ."-. .:
----7,----- .4". --.....44c--.

e......-o
1
4-11,
N'
....e,
r -,- -----'
000 .1.4.7
't .
..
'
---
.- --Is
.,, ..'......
g''' -
.,- -e-o...
II
' A "I: ... 0 ,,,, toe' ' or
0 e e ":
4 '. /
C.*. ,
-
11 -
2=7'tr-S-Vi.-.- 1-`
.,
a Op,
1-
Fig. 227.
."
.f..____._a_.
I,
.7
''',::.e %
ft
1.;
'
Compresoarele de amoniac de la Sectiunea de parafinA.
Compresoarele aspir amoniacul gazos din racitoarele F cu o temperatura de

170, prin ate o conductA aa (3"), apoi il comprimA
0-1 trimite prin bb (3") cu o temperaturA de + 28, spre condensatorul Cr. Inainte de a intra in condensatoare cele 3 conducte se unesc in-
tr'un buler G (5") din care, apoi, pleach alte 4 conducte C (3"). La
rAndul lor, fiecare din aceste 4 conducte se ramificA iar In cAte 2 conducte subliri C (11/4") cari i acestea la rAndul lor se desfac in manun-
chiuri de cAte 3 conducte de acela9 diametru (11/4"), incolkite fiecare

de un mare numfir de ori in forma de serpentin i peste care cade ap
rece. La ieire, fiecare mAnunchiu de Cate 3 serpentine (11/4"), se unete
inteo singura leavA sublire d (3 12"), &And in total 8 Ievi (d) unite in-
tr'un buler mic h de 2". Din acest buler pornete apoi conducta ii
1) Masinile de amoniac lucreazA pentru lichefiarea lui la + 20 cu Pr. de 39 at.
www.dacoromanica.ro
538
CAPITOLUL XIV - PARAFINA
(11/4") pana la tabloul cu robinete r. Aici, conducta ii se desface in

5 conducte sub%iri (3/41') pe cari se afli ate un robinet r de regularea
presiunii i ate un manometru M. Aceste 6 conducte merg la cele 3 riicitoare F, unde amoniacul se destinde dup cum am spus, dela 7 atm.
la 1,2 iarna i. dela 12 atm. la 1,8 vara. Destinderea se face in serpentine,
peste cari trece o soluge de clorurei de natriu. Serpentine le sunt aici
hi numfir de 5 de ate 11/4", prezentind o suprafa0 de facire considerabilA. La ie9ire, cele 5 serpentine se reunesc iarAi inteun buler K, din
care apoi pleacfi conducta a de 3" la compresor. Vedem, deci, cfi compresorul comprima mereu amoniac gazos, il silete s'a tread( prin condensator, unde se facete cu ap, iar de aici intrfi in canalizarea ingust,
unde, din cauza apsArii se lichefiaza. Lichidul este trimis in serpentinele
eacitorilor, unde, prin destindere, rficqte solulia de Na CI (saramura).
SoluTia de clorura de natriu, intl.& in rricitoare pe la partea de sus
9i iese fficit pe jos, cu o diferenra aproximativri de 3 C.
De aici solulia este impinsfi in cristalizoare de dare 5 pompe F.
Sistemul acesta de racire absoarbe din solutia la 21 aproximativ
220.000 calorii pe org.
Aceasta fiind instalacia de rficire, ne vom ocupa de materialul necesar pentru extragerea parafinei i de technica acestei extrageri.
Consideratii asupra fabric:Aril parafinei

Ing. Chim. A. STAMATOPOL
Parafina se extrage din Ti/eiurile parafinoase, din gudronul de lignit
sau alte materii bituminoase. Printre petrolurile romiineti, cele mai

apte pentru extragerea parafinei sunt cele dela Policiori (Buifiu), Filipayti, Bana, Tuicani, Solonf, Moingti, Zemef, Cdmpeni (Bacfiu) 0 Cdmpina, iar in ultimul timp i din regiunea Morenilor. Dintre acestea, Iiieiul
de Policiori conline 60/0, cel dela Cfimpina 5/0, apoi cel dela Filipefti
3,8010 parafinfi, iar celelalte din ce in ce mai min.

Oricare ar fi petrolul ales pentru extragerea parafinei, acesta este
mai intAiu distilat pentru a separa aqa numitele it produse albe >i, adia
portiunile pilnfi la 'Acura'. Restul reprezinn aproximativ 450/0 din Iiieiu
i. este supus unei distilfiri cu vapori suprainciilzi%i la 380. Cantitatea
de vapori trebuie sa reprezinte cam 20% din distilat.
Produsele distilfirii pacurei parafinoase se impart in trei poiliuni:
1.. Posletele paralinos care reprezint aproape 60/0 din piicurfi i. are
urmfitoarele caracteristice fizice:
D/15 aproximativ.. . 0,845
1,3 Engler.
V/50.
Congelare
+ 110. C.
www.dacoromanica.ro
539
Aceasta fraqiune conOne aproape 160/a parafina, cu un punct de congelare de + 35, este relativ usoara si se intrebuinceaza la diluarea porVunilor grele, care se oblin care finele distilarii ;
2. Uleiul parafinos mijlociu, care reprezinta aproape 500/0 din 'Acura
si are urmatoarele caracteristice fizice:
D/1.5
0,868
V/50
Congelare
1,7 Engler
+ 30. C.
Con-tine 18-20% parafina cu un punct de congelare de + 500;

3. Uleiul paralinos greu, aproape 200/, cu:
D/15
V/50
Congelare
0,885
2,2 Engler
+ 35. C.
Con/ine 150/a parafina cu un punct de congelare de + 56/0.
In aceasta porliune parafina grea este formata din cristale foarte

mici, se lucreaza anevoie, deaceea se amesteca cu posletele parafinos,
pfina ce ajunge la viscozitatea de V50 =-- 1,7;
4. Restul de aproximativ 24/a din 'Acura', reprezinta 200/0 smoala
(teer) si 4/0 pierdere.
Pentru ca uleiul parafinos sa se poata lucra usor si bine, trebuie sa
indeplineasca 2 condi0i esenliale:
a) Sa OA o viscozitate mica cuprinsa intre 1,6-1,7 la 50, ca sa

se poata filtra repede ;
b) Cristalele de parafina sa fie mari, bine formate, ca sa nu astupe
porii pfinzelor dela filtre.
Marimea cristalelor depinde de felul hidrocarburelor. Hidrocarburele
cu o greutate moleculara mica vor da cristale mari si distincte, pe and hidrocarburele cu un numar mare de atomi de carbon in molecula vor da
cristale mici. Prin intervenirea aburului supraincalzit (3800) Ian-virile
lungi de cite 30 de atomi de carbon se scindeaza, &Ind termeni reprezenta-ci prin cristale mai mari.
Cristalizarea uleiului parafinos
Cristalizarea are de scop de a produce cristale mari de parafina, cari

sa se poata usor filtra prin filtre-prese.
Rafinaria dela # Steaua-Romna * poseda pana in anii treculi 10 cristalizoare verticale, care au fost inlocuite in urma cu 2 baterii de cite 5 cristalizoare orizontale.
www.dacoromanica.ro
Criskalizoa,re/e onzonfe,le
Cs
niqrF--- =11 1-1-h-4.
P
Ca
Cs
P
1111111
Fig. 228.
LE GEN 1) A:
....t
rn
C,C,
C,C,
C,
C,
conducta de saramur.
conducta de legilturd intre cristalizoare (14").
(in mijloc stnga) conducta de umplere cu uleiu.
(in mijloc dreapta) conducta ce conduce uleiul
T.T. transmisie.
R,R, rotile ce misca axul orizontal.
132112 roata care misca surubul helicoidal din conducta C,.
dela presele Craig.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
PARAFINA
541
Cfizile cristalizorilor sunt construite din tabla de fier izolatfi ou un

strat izolator (S) de pluta fixata cu o camaa de scanduri. Forma lor este
cea aratata in schila alaturata (fig. 228).

In lungul cristalizorilor sunt fixati trei pere%i T. T. in form& de icanfi,
care silesc uleiul parafinos sa inainteze !met, pentru a putea fi rficit

complect. Peretele din mijloc are la baza lui un registru cu care se poate
ridica sau scobori. In felul acesta uleiul poate trece dintr'un compartiment in altul 9i pe la fund, cfind se gole9te cristalizorul. Axul longitudinal
A, micat prin transmisiune, are o serie de palete P, care uniformizeazfi
rficirea (fig. 229).
Uleiul este adus in cazi printr'o conduct& C, pe la fund 91 are ate o

deriva/ie la fiecare cada, ceeace ar permite i un mers discontinu. In
1.1
MEM
Fig. 229.
Vederea cristalizoarelor In sectiune.
mers continu uleiul trece din cristalizor in cristalizor cu ajutorul unei

spirale, micata tot prin transmisiune.
Rficirea uleiului parafinos se face prin recuperare de calorii. In prima
cad& uleiul este racit de catre uleiul rece ce vine dela presa, trimis fiind
cu o presiune de 0,8 atm. Un ventil reguleaza intrarea uleiului parafinos
in prima cada. In felul acesta se evita o debordare din cfizi. In celelalte 4
cristalizoare rficirea se face cu saramura continu pompata dela instala/ia
frigoriferfi. Saramura circulfi in sens invers cu mersul uleiului, adicfi dela
al 2-lea cfitre al 5-lea prin ni9te discuri in form& de lentile biconvexe, cu
un diametru de circa 11/2 m. In interiorul acestor discuri, paralele cu

paletele, se gasesc ate o lama de metal in form& de semn de intrebare,
www.dacoromanica.ro
542
CAPITOLUL XIV
PARAF1NA
care dirija mersul circular al saramurei. Conducta principala de saramura
este prevazuta cu derivqii, care permit izolarea unui disc dintr'o eada
izolata. Diseurile fiind fixe, au legatura, din distan/a in distanca cu exteriorul prin robinete, prin care daca discul s'ar sparge, ar curge uleiu
in loc de saramura. In acest caz se izoleaza cristalizorul deteriorat.
Racirea si agitarea uleiului in cristalizoare, trebuesc sa se faca lent,

pentru a se putea obline cristale mari; temperatura uleiului nu trebuie
Si scada deck cu cel mult 2 pe orb.
In sistemul eristalizoarelor orizontale se face o racire continua, cristalizoarele nu se golesc ; asa ca se profita de numarul de calorii, uleiul Inca
rece ce vine de la presfi serveste pentru a raci uleiul brut din primul si al
saselea eristalizor. In afara de aceasta se face si o mare economic de mana
de lucru.
Temperaturile uleiului in cristalizoare sunt:
Cristalizorul I intrare + 30 iesirc + 24
*
#
II
#
+ 24
+ 17
III
#
*
+ 170 # + 10
#
IV
*
#
+ 10
+ 4
#
+ 4
Filtre-prese
Null in ultimul timp parafina era filtrata dupa doua cristalizari: la
rece si la cald, astazi se face o singura eristalizare dupa sistemul aratat
si o singura filtrare prin presa sistem Craig.
In vechea metoda filtrarea dura 16 ore si se facea la 10 atmosfere
ob Iinfindu-se :
1. Solzi de paralind (gatsch) reprezentand cam 300/0 din uleiul para-
finos. Gatschul avea densitatea la 15 -,- 0,839, iar punctul de topire

+ 40. Acest gatsch conlinea aproape 600/0 parafina cu un punct de topire
de 46.
2. Filtratul rece reprezinta 70/0 din uleiul parafinos, avand o densitate
la 15 de 0,885, cu un punct de congelare 0. i acesta eonline inca 30/0
parafina cu un punct de topire de + 30.

Prin / iltrele presei sistem Craig se efectuiaza filtrarea la 35 de atmosfere si se obline:
Uleiul paralinoe
racit la 00 si supus
la 35 atmosfere
Gatsch rece 25
Densitatea la 15 = 0,830 punct

28/,
Uleiul filtrat rece
de congelare + 48
Procentul de parafin = 92%
Densitatea = 0,870
Punct de congelare = 00
Procent de parafint = 2-3%
Deci prin presele Craig care apasa cu 35 atmosfere se ol4in cam

92/0 parafina in loc de 620/0 in presele vechi la 10 atmosfere.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
543
PARAFINA
Presa Craig
Uleiul parafinos dupfi ce a fost

cristalizat este trimis din cristalizoare,
prin pompele de mica i mare presiune
in presele Craig. La aceste prese, in

numar de patru, sunt dou capete c,
4.
1 22 la 15 m. distanrzi cu 500 de
rarne. Prin C1 intr uleiul cristalizat,
19.
-1-;--1 1=1
Fig. 231.
iar prin C2 se face presiunea necesar
pentru inchiderea presei. Ramele au

forma circulara, gaurite la mijloc
pentru a lsa loc de trecere uleiului,
iar restul discurilor este gurit cum
se vede pe figura in seqiune. Pe ambele pAili ale ramei se araza cite o
panza groas de in, de forma ramei,
care se sprijin6 cu urechile pe barele B ale presei (fig. 230).
www.dacoromanica.ro
544
Inchiderea presei se face la 60-61. atmosfere, sub aqiunea pistonului unei pompe. CAnd manometrul presei aratA aceastA presiune se
insurubeaa cele 8 piuliIe P1... P8, corespunatoare celor 8 bare /31... B8
(fig. 231). Dup inchiderea presei se scot suruburile cari fixeaa pistonul de
capul presei, pistonul rAmAne in intregime iesit din cilindru. CAnd una din
prese urmeazA sA fie curalitA, se pun suruburile la loc si se ridia presiunea
in cilindru pada la 60 de atmosfere, pAnfi de slAbesc piulitele celor 8 bare.
Se scot piuliIele si se scoate capul C2 al presei, pAn in dreptul taieturii
sghiabului de sub presfi. Cate un lucator de fiecare parte a presei,

impinge rama dupA ramA ei cu ajutorul unei lopei, curAta gatschul,
care cade in sghiabul de sub prea. De aici gatschul trece la topitoare,
de unde, dupA topire, este pompat in monte-jussuri, apoi inteun rezervor, iar de aici direct la sudare, fie in sobele Alanmor fie in camerele
Henderson-Groling.
Sistemul de sudare,Alanmor
Soba de sudare Alanmor (fig. 232) se compune dintr'o manta de

()lel nituita e, protejata printr'un strat calorifug si avAnd fundul pu/in
conic. In interior are 5 despArIituri egale
celule
separate prin funduri
de fier D, deasupra arora stA o sitA metalia sprijinit pe niste picioruse.
De fundul fiearei celule este nituit un tub median T, care se sprijina

prin 4 picioruse pe gura conductei mediane urmAtoare, formAnd astfel
in cele 5 celule o conductfi medianft in toatfi Iniimea sobei. AceastA con-
ducta serveste atilt pentru a se umple soba cu material sudabil, cat si

pentru scurgerea produselor sudate.
In fiecare celula se gAseste un sistem de serpi cu spire dese asa ca s
umple spa-ciul unei celule (fig. 233). Prin acesti serpi cireul ap rece
sau calda, dupA nevoie. In fiecare eelulA mai este si ate un preaplin, iar
toate preaplinurile dau intr'o conduca comunA Ca, strabAtutA si ea la
andul ei de o conductA de aburi, pentru a topi massa parafinoaa intArita
prin rficirea sobei. Pentru acelas scop se OA un alt tub de aburi C7 in
conducta median.
La fundul fiearei celule intre fund si sitA mai este ate o intrare mica
C6, care serveste pentru introducerea aburului direct in so)* atunci and
trebuie ca parafina a se topeasa. In fiecare celul sunt ate 8 gufi de abur,
asezate inteun plan orizontal si indreptate toate spre centrul sobei. Toate
aceste guri de abur sunt alimentate printr'un conduct colectiv C strAbAtut
si acesta de un tub concentric, care serveste la topirea parafinei in timpul
acirei. In capacul sobei se mai afla un ventil de aer, prin care se goleste
aerul din sobA, la inarearea ei, sau la umplerea sobei cii aer and acesta
se goleste de material.
www.dacoromanica.ro
545
PARAFINA
CAPITOLUL XIV
Manipularea .wbei. Materialul sudabil, cald, este pompat in soba prin

CI
, 1,
1
_ I=
--
I_
--
,i
I
G=V
C4=1=
II
a4=
..
A .,I III
l's
1 z-
_-_:
e=1.-
-----...
0 cs
111
a-D
(34.
IC:
-0
I1
I1
Ca
i ra
-%...-
- - *- - 411
0=0
II
@)=P
..;
GI4.
I1
-,-3
C.0
,- -
-3
I I
_
III
.1
,
e-::
l.*
1-3
-o=e
-,
&484=
S------ ---F-c)=
c,
I
I
*.''
II
-,
C1
L
t,
Fig. 232.
tubul median dela fundul ei, aa ca se hicarca compartimentele de jos in

sus. In acelaq timp se trimite i apa n erpi. Temperatura apei trebuie sa
fie cu 5-6 deasupra punctului de congelare al gatschului, pentru a

35
www.dacoromanica.ro
5 46
CAPITOLUL XIV - PARAF1NA
evita o-racire brusa, ceeace ar provoca o formare de cristale mici, improprii

sudrii.
C
C4
'
_
Dupa inarcarea
sobei, temperatura
4-'
se micsoreaza cu in-
cetul Ora la punctul de cristalizare
......
A'
dorit. De aici inainte,

temperatura poate
fi scoboritil bruse
ptind la 6 sub tern-
peratura de topire
si se menline acest
punct pfinfi ce tont&
low
IFIF-
I.
massa din sobh are

aceia temperatura.
Dup omogenizarea temperaturii
se incepe sudarea,
prin introducerea
apei calde tot prin
serpentinele prin
care s'a introdus apa
ridiandu -se
cam cu 2 pe orb'.
In timpul rcirii
cristalii de parafinfi
din solzi, s'au transformat in ace ; prin
rece ;
Cy
.34
incalzire, uleiul
se strecel intfiiu
coal% printre acele
de parafinfi si cade
spre fundul compartimentului, trece
prin sitele metalice

si apoi prin conducta
central T, de unde
A-A'
Fig. 233.
este pompat la un
monte-juss.
Dupd trecerea o-
pera;iei de sudaIie, se introduce aburul direct prin conducta C5 intre

www.dacoromanica.ro
547
site 0 fundurile celulelor. Ace le de parafinfi se topesc i massa topitfi se

scurge tot prin canalul central T spre un monte-juss special, iar de aici
la rafinare 0 turnare in forme.

Este de recomandat ca in timpul sudfirei sfi nu fie diferenIe mari
fare temperatura apei 0 acea a massei parafinoase, mai ales in perioada final& ; iar apa sa fie menlinuta la sfar9it la o temperatura ceva
mai mica deck punctul de topire cerut.
0 sudare complectfi dureazfi 48 de ore aproximativ i se imparte astfel:
Ore
*
1,30' incarcarea sobei

16
racirea materialului
1,30' topirea ci scurgerea canalului median
sudarea uleiului
16,30'
e
parafinei moi
6,30' topirea i scurgerea parafinei transparente.
Total 48 ore .
Fig. 234.
Sistemul de reicire al sobelor, dupfi cum se vede in figura de mai sus

(fig. 234) se compune dintr'un rezervor de apa calda B i unul de apa rece A.
Din aceste rezervoare se ia dupfi trebuinca apfi rece sau cold& pentru a
fi pompatfi in serpentinele sobei F, cu ajutorul pompei D. Din sobe apa
vine Inca calda intr'un rficitor special E, de unde o pompa C o trece din
nou in rezervor. Cand intrebuin/am apa calda pentru sudare apa
este incalzitfi in rezervorul B prin serpentine de aburi ci apoi, cu aceia
pompa, este dusfi in soba unde racindu-se este readusfi inapoi prin con-
ducta d2, d3 in rezervor unde se Incalzqte.

35'
www.dacoromanica.ro
548
CAPITOLUL XIV
PARAFINA
Rezervorul J corrcine materialul de sudat, adus in sob cu pompa

iar monte-jussurile H culeg uleiurile i uleiurile parafinoase, dup.-6
ce au trecut prin boxul I.
La Steaua Romdra sunt 4 sobe Alanmor, racirea ar trebui fcutg
cu apa distilat, pentru a nu astupa serpentinele, in afar% de aceasta
G;
ea trebuie sa. mai conlina o substan0 chimica care sa impiedice corosiunea
/evilor. Se intrebuirgeaza bicromatul de potasiu.

Sistemul de sudare Henderson-Groling
In acest sistem racirea se face cu aer, deci o raceal lenta, gracie careia
cristalii de parafina
Q
sunt mari, iar sudarea se face mai

uor cleat in sistemele cu Ievi rficite
cu apd.
o instalaIie Graling consta dintr'un
numar de 48 de celule aezate inteo
camera ermetic inchisa, infrate in 4
randuri de ate 12
celule. Fiecare celula
are o capacitate de
IncArcare de 300 kg.
de material sudabil,
0;6
PAD
--
ceeace
revine
la
14.400 kg. pentru

camera intreaga.
o celula se corn-
pune din 2 tuburi

Fig. 235.
Sistemul de sudare Henderson-Grtiling.
concentrice (fig. 235

236) inchise la
partea de jos, deschise la partea de sus. PereIii intertubulari sunt captutifi cu sita metalica, care ingadue ca uleiul sudat s treaca repede,
sh" nu stea mult in contact cu cristalii de parafina, pe care i-ar putea
disolva. Sita metalica se sprijina la partea de jos pe o patura de pietri g
groasa de 6--8 cm. Celula, la rndul ei, se sprijira pe un sistem de 2
bare de fier i, aezate aa fel hick sa nu inchid spaciul e de 10 cm., pe
unde circulfi aerul.
www.dacoromanica.ro
549
Deasupra celulelor se afla 4 conducte, ate o conduct& pentru fiecare

rand de celule ; fiecare conduct& are eke 12 canele, care servesc pentru
umplerea celulelor cu material sudabil.
Sub celule se Oa tevile caloriferului in. Celulele sunt legate printr'un
tub de 1" cu o conducta j prin care se scurg produsele.

Conducta h servete pentru aburii directi necesari topirei parafinei.
Inc5rcarea celulelor se face prin condueta b situat la partea de sus,
care st in legatura cu rezervorul a, in care se depoziteazgt materialul.
Aerul in camera celulelor intr pe la partea de jos, prin oblonul n
atras de ventilatorul P cu un debit de 750 m3 pe minut. Aerul rece din
afargt, intra prin o i vine in contact atat cu cilindrul interior, cat i cu
cel exterior. Produsele sudate se scurg
dupa
cum am spus prin j la un box din care sunt
repartizate in rezervoare diferite.
In camera se mai aflfi i un podet r, care servete lucratorilor pentru desele manipulari.
Manipularea. Inainte de a se incarca celulele
cu material, se aduce in celule, in conducte i in
stratul de pietri aburi pentru a curriti sau chiar

a distruge toate aceste parci de impuritatile primite dela operatia anterioara. Dup.& aburire, care
dureaza 10' se umple cu apa teava de scurgere j i
stratul de pietri, pima ce apa curge prin preaplinul K. Dupa oprirea apei i inainte de a se introduce gatschul se aburete i conducta de incar-
care b prin teava de aburi C.

Solzii de parafina care se incarca in celule trebuie sa fie bine curatiti de impuritati. Pentru
Fig. 236.
aceasta se lasa materialul sa decanteze intr'un re- Sectiune In celuld.
zervor la o temperatura de 60, adica o temperatura care sa nu treacgt decat cu 200 peste punctul de topire a inaterialului brut. In felul acesta racirea necesar de parafing se face mai repede, deci economie de timp.
Imediat dupa incarcarea celulelor se incepe rdcirea camerei prin ventilator; racirea materialului este, poate, operatia cea mai delicatfi
din tot procesul sudarei. In timpul racirei se formeaza cristale mari de
parafingt, care fac ca punctul de topire a uleiului s& scada treptat, pe
mfisur& ce se separa din amestec cristale mari de parafina. Aci nu este
nevoie, ca in cazul sistemului cu tevi, ca massa de parafin& In celule sa se
solidifice complect. Din contra, racirea se va opri din momentul and

temperatura gatschului in celule a atins punctul de congelare pe care
l'a avut la incarcare. De exemplu, la un gatsch cu punctul de congelare
www.dacoromanica.ro
550
CAPITOLUL XIV
PARAF INA
+42, se oprete racirea celulelor imediat ce temperatura solzilor in celule

a atins 42, dupa cum rezulta i din diagrama de mai jos, (fig. 237) care reprezinta mersul sudfirei unui gatsch cu punct de topire +42. Dupa 7 ore
temperatura scade la +42 dela +490 temperatura ini/iala (curba plina).
Se men/ine apoi, cu ajutorul ventilatorului, aceasta temperatur Inca

8 ore. In urtna ventilatorul se oprete, obloanele se inchid i totul se lash'
in repaos 8-9 ore, in care timp temperatura gatschului scade pu/in:

ate 1 in 8 ore. In acest timp se face cristalizarea, dupa care temperatura scade repede. Dupa acest timp se da abur i se continua astfel Inca
60
GATSCH SUDABIL CU PCT. CG.+42`
..1
1
50
.....,
#40.Zio
i
Temp.
soften
sos'
...
ye'
..cs
cI
\o5'
30
<NI
%Temp c'
4..
.... r
15.
roduselor.
ce
d, roo"
1.46;
'.?4.
'
ftP'
.-1"
Pf ma*, 10.7:
Pc .7.43.5"
trec'
.47,2
co
10
It,
,.: i
Ore
10
70 Ore
110
Fig. 237.
6 ore, in care timp temperatura gatschului continua sa scada. Se scurge

apa din conducte i celule i incepe sudarea. La inceput iesfi uleiul sudat
fragiunea I-a, foarte abundent in 2 ore se scurge toata aceasta frac/iune cam 28-290/0 din materialul supus sudarei. Acest uleiu con/ine
Inca multa parafina tare, care ffind apoi supus cralcarei, va putea da o
nouii cantitate de parafina cristalina. Urmeaza apoi sudarea fraqiunei a
II-a intr'un timp de 14 ore (diagrama). Acest produs, prin recristalizare
da parafina tare. Cea mai lunga perioada este acea a sudfirei parafinei
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV - PARAF1NA
551
moi, care trebuie sk dea un procent mic de 10 1204 si care apoi se

resudeaz, fie separat, fie in amestec cu alt gatsch sudabil.
Dack vom compara dela inceputul sudfirei, temperatura solzilor de
parafink (curba plink din diagramg), cu temperatura aerului in partea
superioar a celulelor (curba punctatii), precum si cu temperatura aerului in
partea inferioark a celulelor (curba intreruptfi), se constatk ck temperatura
camerelor in timpul sudArei se mentine numai cu cateva grade deasupra
solzilor de parafinfi ; asa incat curbele de temperaturfi sunt aproape paralele
intre ele. Dad( se mai compar in cursul procesului de sudare, punctele
de congelare ale scurgerilor, se poate vedea cii, lfisand la o parte
punctul de topire ridicat la inceput, pe care il are catva timp
uleiul sudat (la incalzirea cu abur a Ievilor de scurgere, la inceputul ope-
ra.ciei, se topeste si ceva parafink), temperatura aerului in camera este

numai cu cateva grade mai ridicatk peste punctul de congelare ale uleiu,
rilor care sudeaz.
Este foarte interesant a se da toat atergia modului de incfilzire, de
oarece tocmai de acest lucru depinde un randament bun in parafink tare.
Gatschul nu trebuie sfi fie topit, ci sudat. Principalul lucru este de a raci
massa parafinoasfi numai cat este necesar si de a indica apoi temperatura
de sudare foarte incet.
Dup terminarea sudfirei se aburesc din nou conductele timp de 1/2-1
minut, ca sk se spele toate pfirlile de uleiul care s'ar gAsi pe conducte ;
se inchid apoi celulele la scurgere si prin conductele h se dfi abur direct
in celule ca sk se topeasch parafina tare dinfiuntru. Dup 3/4-1 orfi parafina e topita. Se opreste aburul si se scurg celulele in vasul corespunzfitor. Intreaga operalie dureaz 70-72 de ore, (land un randament in
parafina tare de aproape 3504 din materialul de sudat. Este nevoie ca la
scurgerea produselor sa se ia probe mici la fiecare or si sk se verifice
and proba va fi complect lipsit de uleiu. In acest caz sudarea este terminat si parafina din celule, bunk de topit.
Rafinarea parafinei
Parafina brutk, ob%inut la sudalie, trebuie rafinata si apoi decolorata. Rafinarea se face cu acid sulfuric de o concentralie de 97-980/o
monohidrat si la o temperaturfi de cel pulin 95. Cantitatea de acid este
5-64 din produsul supus rafinkrii.
Operqiunea. Din rezervorul dela depozit, parafina caldk, se trece

intr'un monte-jus, in care se infierbantri panii la 900, apoi se pompeazfi
in agitatorul de vitriol Ay (Plansa Nr. VIII), unde se mai incill-
zeste cu serpentine cu aburi panfi la 95. Agitatoarele sunt captusite

www.dacoromanica.ro
552
CAP ITOLUL XIV - PARAFINA
cu o cmae de plumb, iar In afara sunt izolate pentru a nu pierde

cgildura (fig. 232). Cnd s'a atins temperatura de 95, se las produsul In
repaos, apoi se scurge prin 1 apa 9i impuritalile, dupd care se dgt drumul
vitriolului o mort * adica vitriolului IntrebuinTat la o rafinare precedenta.
Acesta ajunge aici prin o conductfi a' dela un monte jus de afar& in care vine
dela rezervorul respectiv prin b'. Se agit parafina cam 1/2 orfi, se las
2 ore in repaos apoi se scurge vitriolul 9i gudronul depus prin e'.
Se introduce imediat vitriolul oviu * (acid sulfuric proaspat), cam 4-5A,
din jumAtatea parafinei, din acela monte jus, dar In care curge prin c' acidul
din rezervorul respectiv. Se agita iarfi bine 1/2 oil, se las6 In repaos 6 ore
si apoi se scurge vitriolul ci gudronul depus. Vitriolul se trece
prin d' in rezervorul de vitriol o mort *, iar gudronul servecte la fabricarea
brichetelor pentru ars. Pentru ca vitriolul sa lucreze bine, trebuie ca

parafina sa fie foarte bine uscata. Dupfi tratarea cu acid sulfuric parafina se scurge prin e' in al doilea agitator de lecie Al. De obiceiu la parafinil nu se mai da lecie, cfind ins& se impune, se than& in galeat cam
0,5% din greutatea parafinei ci la o concentrare de 30Be'. Parafina
ffind incfilzit la 85, se agit in acelac timp 1/2 orfi, apoi se lasg in repaos
2 ore, se spala cu ap pnfi la indepfirtarea complecta a urmelor de lecie,
se scurge apa, 0 apoi se usuca la 125. La aceastd temperatura i se adaoggi
praful decolorant, adica hidrosilicaIi de magnez ca Tensil, Silitonit,
Floridiu, Franconit sau gel de silice etc. Cantitatea intrebuinIath pentru
decolorare este cam 3-50/o din greutatea parafinei.
Agitarea pulberei se face tot cu aer comprimat timp de 1/2 ora dup care
se scoate prin filtrare, dar el reline 60/0 din cantitatea de parafing rafinatii, adicrt 30/a din greutatea prafului. Aceast parafinfi se extrage cu
benzinfi inteun extractor Soxlet.
Parafina decolorat se extrage prin a cu o pompfi P din nou in filtrul
presfi, pana ce toat pulberea a ifirnas pe panzele ramelor. Cfind este corn-
plect limpede, se inchide robinetul de scurgere R, de Inga presa spre

agitator ci se dfi drumul prin 11 spre camera de turnare In forme.
Turnarea En forme. Parafina. cald intra aci prin conducta principala,
care apoi se divide in alte 3 conducte ce merg pe deasupra unui cur de
stelaje. Din aceste trei conducte secundare se desfac altele mai mici,
prevazute cu robinete, prin care curge parafina in nicte ghiaburi, iar
de aici, prin gguri ce se astupa cu dopuri de lemn, se &A drumul sa curg4
la un Or de Ievi de metal suprapuse.

Formele pentru turnare sunt deobiceiu de 2 kg. dispuse pe stelaje
In aca fel, incilt parafina curge dintr'o forma in alta pada' ce se umple
toate. Atunci se astup gaura 9ghiabului de deasupra cu dopul de lemn.
Sunt in total 20 de stelaje dispuse in 3 serii, fiecare stelaj are 20 de rafturi cu cite 16 Ievi, deci in total 6.400 ievi. In aceste camere circulgi in
www.dacoromanica.ro
553
lungul peretilor saramura prin conducte pentru a scobori temperatura

la + 100. RAcirea parafinei dureazi 6 ore 0 se poate face i suflAnd un
curent de aer rece. In timpul iernei rAcirea se face deschizAnd ferestrele.
Pentru parafina opacA rAcirea trebuie s se facii 1ncet i fArA curenti de
aer, cAci, in acest caz ar rezulta pete transparente. RAcirea acestei
parafine dureazA 24 sau 30 ore. Prin rAcire, parafina se desprinde de pe

forma In plAci de cAte 2 kgr fiecare, se trec alaturi la depozit, unde se
arnbaleazA in saci, se cAntAresc i se expediazA.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
BENZINA PREPARATA
Crakarea
(Cracking, to crack = a rupe In bucip7.
In motoarele cu combustie interna este nevoie de un combustibil care

sa distile sub 200 0 s se solidifice sub
20. Aceste constante corespund
unor hidrocarbure cu greutate moleculara mica. In natura nu se gfisesc

izvoare cari sfi concinfi numai asemenea hidrocarbure ; acestea fiind prea
volatile, nu pot exista dealt in solu/ie, in proporpi mici, in hidrocarbure mai grele. Petrolul brut de Baku conline 50/0 benzinfi, cel pensilvanic (dintre cele mai bogate) conIine 12%, cel din India orientala 7-12/0,
iar cel romanesc in medie 200/s. Petrolul dela Gura Ocnilei conTine 26,80/a 1).
Tot in natur se mai gasesc 0 alte izvoare pentru benzinele urare :

1. Din distilarea gudronului de huila se oblin 1-3% produse
volatile.
2. 0 mare cantitate de benzina se pierde la gura sondelor. Am vazut

ea la Campina s'a ars in 1920 peste 65.000.000 ma de gaz de sonda.
La Moreni se absoarbe iara prin carbune activat o mare cantitate de
gazolina. WIYJINS a calculat ca in America se pierdea dela gura sondei
pana la rafinare 6,50/a din greutatea petrolului brut 0 acesta nu poate

fi deck, benzina wag. Aceste pierderi sunt astazi in parte evitate.
Expansiunea nestapfinita a automobilismului 0 a avialiei a provocat
o cerere din ce in ce mai mare de produse ware.
In 1.914 s'a scos 7.500.000 de tone de benzina din cele 53.700.000
de tone de /ileiu cat s'a produs, adica un randament de 14/s. In 1924
din cele 140.000.000 de 1iIeiu, s'au extras 38.000.000 de tone de benzina,
deci cu un randament de 27,50/a. In 10 ani, la o produclie de trei ori mai
mare, randamentul a devenit de 5 ori mai mare. Acest spor nu se poate
1) Vezi graficul pag. 83, 84.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV - BENZINA PREPARATA
555
explica deck prin introducerea in corner; a benzinei preparate i, intrucatva, i a benzinei captate la gura sondelor.
Progresia in care crete ins'a desvoltarea automobilismului intrece
produclia de benzin-a. La finele anului 1924 erau in State le-Unite peste
22 milioane automobile, ceeace inseamia aproape 850/0 din numgirul
total de pe glob. Dela rfisboiu cifra vehiculelor cu motoare s'a triplat1).
Se vede deci, cii benzina naturalgt nu ar ajunge pentru a satisface
nevoile automobilismului, deaceea a fost nevoie de benzina preparan.
In America de Nord, 300/0 din benzina consuman este benzin& crakatk
Ca material de crakare pot servi toate produsele naturale hidrocarbonate, cu molecule complecte, cum sunt grasimile animale sau
vegetale, uleiurile de gudron, de terebentink zaharurele, diversele
gliceride ale acizilor grai, dar mai cu seam 5. mulIi corpi celulozici,
ca lemnul, paele, fnul, etc.
Toate aceste materii sunt compuse exclusiv din hidrocarbure sau
hidrocarbure oxigenate i intocmai ca i produsele grele din petrol, pot
fi transformate in produse upare pe dougt ciii:
1. Desfacerea (crakarea) tuturor acestor hidrocarbure in uleiuri ware.
2. Descompunerea mai complect a tuturor acestor hidrocarbure
Ora la gaze permanente: CO, CO2 i H2 din care s'a se oblingi apoi uleiuri
upare sintetice.
1. Crakarea
Crakarea se aplica astfizi exclusiv uleiurilor grele de petrol.

Nu este nimic mai uor dec'at transformarea unui uleiu greu intr'unul
uor. Din aceasta cauza, in laborator prin distilare simpla se produc
involuntar uleiuri ware crakate. UurinIa cu care se oblin produse

ware din cele grele, a dat natere, la inceput, la multe brevete, fanteziste.
Principiul crakarii a fost gasit din intamplare. In 1.855 SULIVAN din

Newark (State le-Unite) piirgisind pentru catva timp controlul unui cazan
de distilare primara, la intoarcere a gfisit ca punctul de fierbere sazuse
i ea distilase produse mai ware deck cele la care ajunsese la plecare.

Aceast reintoarcere a produselor a fost comunicat celor in drept,
cari au gAsit astfel principiul crakdrii.
In 1865 YOUNG obline primul brevet. Astfizi numgrul brevetelor
este considerabil. Prin crakare trebuie s'a intelegem astgai desfacerea unei
molecule grele, cu punct de fierbere ridicat, in doua sau mai multe molecule ware cu structura mai simpla i cu punct de fierbere mai scoborta.
1) Actualmente se gasesc In circulalie In lumea intreagi peste 35 de milioane
de automobile de tot soiul, de o valoare de 5000 de miliarde de lei.
www.dacoromanica.ro
556
CAPITOLUL XV - RENZINA PREPARATA
Dintr'un produs greu: lampant, motorina pacura, putem ajunge,

dupa cum am spus, la esenle upare prin crakare. Crakarea la randul
ei este de doll& feluri:
I. Crakare simpld, cu fi /dui catalizor.
II. Crakare i hidrogenare, cu fi lard catalizor.
I. Crakarea simpla (descompunerea termica) se face in trei feluri:

a) Considerfind ca factor principal timpul. Distilare lenta la presiunea
atmosferica sau la presiune mica de 6-12 atm. Aceasta este crakarea

propriu zisa ;
b) Considerand ca factor principal temperatura insolita de presiune.
Distilare cu incalzire simultana a vaporilor. Aceasta este pirogenarea ;
c) Crakare cataliticd, cu metale comune divizate sau cu clorura de

aluminiu (Al Cl3) anhidra etc.
II. Crakare i hidrogenare:
a) Hidrogenare fara catalizori la 7500 (F. FISCHER i H. SCHRADER),
cum este reducerea fenolilor ;
b) IIidrogenare sub presiune fara catalizori (berginizare).
c) Cu catalizori (procedeul cu tetralina) ;
d) Cu hidrogen nascfind (F. FISCHER i H. SCHRADER).
a) Crakarea propriu zisd.
; reunind
Se tie ca o simpla distilare in aer preface profund un
produsele oblinute, nu mai avem acela produs ini%ial. Hidrocarbura saturata C18 H38 se desface in fracOuni mici la temperatura de 315 ; cand
lush' sunt lanturi ramificate, crakarea incepe chiar inainte de 200, la
250 este foarte sensibila. Se mai 9tie ca o distilare rece sau sub presiune
redusa, provocand scaderea punctului de fierbere, pastreaza intr'o oarecare mfisura forma i marimea lamurilor de hidrocarbure.
Dimpotriva, distiland sub presiune sporita, se va ridica i punctul
de fierbere al termenilor, deci se va inlesni crakarea.
Fie o hidrocarbura saturata grea Cn H2n + 2, unde n este foarte

mare, cum ar fi in uleiurile grele pensilvanice. Aceste hidrocarbure, prin
distilare la presiune ordinara sau sporita, se vor preface prin crakare

in hidrocrabure mai ware, Cp 1-12p + 2, unde, bine imeles, p < n.
p poate lua valori dela 1-9, daca n = 10. Termenii in C10 H22 fierb la
180, prin urmare, Ora la acest termen vom avea produse upare, aa
cum i dorim s oblinem.
Experienla mai arata c alaturi de parafine upare se obIin i olefine
prin crakare.
Adica :
Din R CH2 CH2 CH2 R-"'"
;r- R
CH = CH2+ CH, R'

CH, + CH2= CH
1) Tetralina = tetracloretan GH, Cl, (144) Solvent i antidetonant.
www.dacoromanica.ro
R'
CAPITOLUL XV
- BENZINA PREPARATA
557
Producerea de olefine este nestabila, caci pentru a descompune o

hidrocarbura saturata in K parii saturate trebuie sa-i adaugam K I
paqi de 112.
Cn 112n + 2 + (K 1) H,= K (Cnik H2n/k
+ 2) 1).
Fara adaos de hidrogen se produc olefine. Proporcia de olefine variaza

la presiunea ordinal% sau sporita intre 20-40 (10. Nu ajunge niciodata
egala cu a parafinelor.
Aceasta disproporcie arata ca au loc reacciuni secundare. Aa in exemplul de mai sus, o parte din olefine trec in parafine i depun coks:
R
R CH3+ C
CH =
In acela timp se degajeaza i gaze. Aa ea o alt.& cauza a micei porIiuni de olefine este depunerea coksului i polimerizarea olefinelor.
Dupa cum amestecul C5 H10, care fierbe la 310, trece intr'un dimer
C10 H20, diamilenul, care fierbe la 135 i apoi intr'un trimer, C15 Hn
triamilenul, care fierbe la 245, tot astfel olefinele superioare se condenseaza (land polimere vascoase, care, la randul lor, pot pierde hidrogen,
transformandu-se in smoala, pe care o gasim pe fundul cazanelor.
In rezumat, in incalzirea la presiunea ordinara, considerand ca factor
principal timpul, se produce o sfararnare de catene: hidrocarbure saturate inferioare, dar se mai produc i olefine, cu degajare de hidrogen
depozit de coks.
b) Crakarea sub presiune ridicata.
Mdrirea presiunei lavorizeazd condensarea moleculelor qi ingreuiaza
producerea olefinelor.
La 70 de atmosfere, C2 I-14 se poate polimeriza, formand substarqe

grele, vAscoase. Daca se depune coks, se produce si o degajare de gaz
(H, C114).
Resturile gazoase, hidrocarbonate Ca:

CH,,
CH, = CH i H
rAmAnAnd In prezenfa, sub presiune mare, se unesc, neutralizAnduli
energia de combinatie, i &and compu0 lichizi saturaIi.
Aa Incfit crakarea la presiune mare 0 temperatur medie (500) da
produse bogate in lichid i sarace in gaze.
Dintr'un petrol american, in aceste condiii s'au ob/inut pe rang& parafine, atat olefine, cat i naftene:
3(CH2)2
3(CH2) 3
1) Ex.: Cu,H38
C6 H12 ciclohexan
C9 H19 trimetilciclohexan .
= 3 C6H11 2 H. Deei va trebui: Cain + 2 H --= 3 C6H14 eau
In general: G81-136 + (3-1) 111= 3 (C7
H%12
+ H2) = 3 (C,Hts+
www.dacoromanica.ro
= 3 (C61114).
558
Daca se ridica temperatura peste 6500, se Alin hidrocarbure benzenice prin deshidrogenarea naftenelor. Acest procedeu s'a intrebuintat in
America de atre Dittmann in timpul rasboiului, pentru a ob%ine benzenul
toluenul din petrol.
Cand temperatura se ridica peste 750, apare naftalenul ; peste 800
antracenul. Aceste experienle confirma teoria lui BERTHELOT asupra
formarei hidrocarburelor arornatice In gudromul de hunk prin ridicarea
temperaturei.
Din diversele experienIe facute cu petrolul american ci rusesc, s'a
gasit c formarea gazolinei crefte cu presiunea cdnd temperatura rdnuine
constantd. Cfind aceasta se menline in jurul a 5500-6000, randamentul
In gazolina este maxim.
Presiunea favorizeaza saturarea moleculelor i polimerizarea, aca c
se impiedeca formarea unui exces de hidrocarbure nesaturate, care dau
o benzina improprie: nestabi1 i ran mirositoare.
Procedee industriale de crakare sub presiune

Cele mai intrebuinIate sunt sistemele BURTON i DUBBS.
Procedeul Burton1)
Unul din primele procedee puse in aplicacie industrial& este al

lui BURTON, chimistlef al rafinariilor Standard Oil Co.
Principiul consta In a realiza o Inalzire sub presiune in cazane de
dimensiuni mari (3 m3 capacitate). Se lucreaza cu fracOuni grele (motorina,
poslete, avnd punctul de fierbere de circa 290C) la 300-450C i
5-6 atm. (In sistemul mai recent se hicreaza la 7-8 atm. pentru a
miccora procentul de hidrocarbure nesaturate i de olefine conlinute
in benzina.
Vaporii ies din cazan reci (condensaIi fiind sub presiune). Aparatul
se compune dinteun cazan orizontal prevazut cu supape de sigurant,
manometru, tub de degajare, care se prelungete sub forma de serpentin
racit cu apa in circulaIie continua. Serpentinul comunicfi, prin ajutorul
unui tub cu robinet, cu un rezervor inchis, in care se aduna produsele
condensate.
Mersul aparatului este simplu. Benzina condensata cade, regulata

fiind de vanfi (fig. 238).
Pentru evitarea exploziilor se prevede un al doilea tub inchis cu o
supapa de siguranIa, arzata lnga vana permipsind vaporilor sa scape
and presiunea este prea mare.

1) Dupfi JEAN DU HEM TRAVERS i MAILHE.
www.dacoromanica.ro
559
BENZ1NA PREPARATA
CAPITOLUL XV
Serpentine le refrigerente sunt eompuse, dupli cum se poate vedea,

din elemente rectilinii legate intre ele prin sifoane cari permit gazelor
necondensate sa tread( in spirele superioare venind in contact cu produsele
de condensaIie care iau natere in tuburi.

Randamentul mediu in benzina in aparatele Burton
este de 30
40 ohr
Robuzet de
syran.
,eyedarea. presuaut -
314PaPd de
55,/erarz&i:
Allanometru.,
sim.N
Refrigerent
J.
;la
Mir
/bcar
Termomezru,
Golzrez
vasuluz rw/Sve?.ent -
obenel de ob,ea.
coacien.s
Fig. 238.
Procedeul Dubbs1)
In acest procedeu se supun la crakare nu vaporii, ci lichidul insugi.

Acesta, trimis sub presiune de catre un sistem de pompe inteun fascicol
tubular, este incalzit de catre gazele unui focar lateral. Lichidul incalzit
se vaporizeazfi intr'o mare camera de reacIie, neincalzita. Vaporii formali
se libereaza de carbuncle depus i de uleiurile grele reziduale. Uleiul uor
trece inteun deflegmator racit cu uleiu brut care vine printr'un serpentin. Vaporii necondensaIi in deflegmator merg la condensator, unde
se lichefiaza totdeauna sub presiune. Se ob/ine o medie de 40-50%

benzina upara.
1) pup& TRAVERS.
www.dacoromanica.ro
560
CAPITOLUL XV
- BENZINA PREPARATA
Succesul procedeului DUBBS este datorit posibilitatii de funclionare

continua, cu o perioada de activitate de 10-12 zile, timp In care nu s'a
depus prea mult coks (30 tone de ex.).
0 instalatie (din Quest) trateaza zilnic 76.000 barile (aprox. 11.600 t.) gi him-,
tioneaza 12 zile Via oprire. Mai sunt instalatii In California, Texas, State le-Unite,
New-Jersey, Venezuela, Japonia, Anglia. In ultimii 2 ani procedeul a luat o extensiune remareabili gi In Romania.
In acest procedeu, coksul se depune pe perelii caldfirii sau In tuburi.

In legatura cu aceasta notam ca F. FISCHER, efectuand hidrogenarea
fenolilor intr'un tub de fier sulfurat superficial (prin acliunea H2 S la
'Tgr'
... 4j, 4
F
j
11 1.id 14 Nis'
4. t
-:
Aar.
--
:
_
Fig. 239. Rafinaria de petrol t Colombia $ din Cernavoda.
ro nascand), a putut sa evite depozit de carbune, care se produce imediat
pe fierul nesulfurat sau neprotejat.

Mergand mai departe, a arfitat ca coksul (a carui cenup contine com-
puii fierului) prealabil sulfurat prin procedeul aratat, poate servi ca

agent de contact, pentru a mari suprafala de reagie a hidrogenului asupra
vaporilor de fenoli, fair% a depune insa carbon liber.
In principiu 1) procedeul DUBBS cuprinde distilarea 0 condensarea
sub presiunea exercitata de vaporii produi.
1) Dupa referatul Soc. Universal Oil Products Company, Chicago, U. S. A. to,
detinatoarea patentului Dubbs ( Potroleum, 20.VII.924).
www.dacoromanica.ro
561
BENZINA PREPARATA
CAPITOLUL XV
Descriere: Uleiul 4e cra kat este condus prin serpentine cu incfilzire direct& inteo camera de reacIiune, in care tot coksul format este colectat,
Uleiul rezidual format curge continu, pe and vaporii desvoltali se

urea intr'un deflegmator, in care fracTiunile grele reviu in sistemul de
incalzire, iar .vaporii u9ori crakaTi, sunt condu0 inteun racitor. De
aci se tree intr'un rezervor, de unde sunt pompaIi in rezervoare de

depozitare permanent& (fig. 240).
Avantajul procedeului consta in faptul ca materialul prim nu neceVapori
Dellegmator
Conducla de Vapori
a
fTerpdrie
eondensatoore
4,
Gm,
'
tCalne7ii cle exdansiune
de gate
Separator
Infrared
L2L
Reservor
Disrlate1,
slTatar-I o
Rexervond
distal:Velar
Evacuarea
Fascicol tubularl:
de incdloire
-- naiduulut
cSerpdrie de rdctre
Br. pass.
41111
-4Conducld de
evacuate
Uleturt brute spre delkgmator
Arpa.
Rezervorut
resddialui
FiRevervotut
.4 inailsi.4
Potnpa uletudlor brute
..1---
uktunlor
brute
Conducta directd a
ukturitor brute
Fig. 240.
sit& vreo tratare speciala, indiferent dac& este o fractiune wax% sau
grea.
Rezultate bune dau distilatul de petrol 1), motorina, IiIeiu debenzinat,
'Acura, /i%eiu greu 9i orice fracIie sau amestec. Cu procedeul DUBBS
nu este necesar srt se schimbe modul obinuit de rafinare.

La un moment dat se gasesc numai 1500 kg. uleiu in serpentinele de
incalzit in funclionare i numai 2200 kg. uleiu in camera de reaclie ffira
ca sa poata curge inapoi in serpentine. Volumul fiind deci mic, exploziile
eventuale sunt reduse. Presiunea de lucru 8,5-11,5 atm.

1) Sau petrol distilat (Petroleum distillat) este o fractie mai grea deck lampantul
gi mai ugoart dealt motorina i spare la distilatia primart a titeiului.
www.dacoromanica.ro
36
562
Proclusele ob;inute sunt distilatul, rezidul sau 'Acura de ars, coks,

gaze necondensabile.
Rezidul are viscozitate mica 0 punctul de congelare scoborit.

Gaze le servesc la incalzirea serpentinelor
Coksul se vinde In comer% eu 6,50-15 dolari mia de kg. Distilatele
dau Oat la 550/0 benzina.

Ticeiul debenzinat de densitate 0,9 da circa 40% benzina.
Rezidu de densitate 1. da Oa la 35% benzina.
Aceste cifre au rezultat la o singura crakare. Recrakarea rezidiilor
este posibila.
Procedeul este continu.
Uleiurile mai ware, cum ar fi petrol distilat, motorina sau uleiu

parafinos permit un ciclu de lucru de 10-20 zile. Pentru uleiuri mai grele
5-8 zile.
Functionarea aparatului pentru Flashing 1)
Se 9tie ca In distilarea la presiune ordinara, temperatura provoaca

desfacerea moleculei mai mult catre capete, &And loc la produse ware,
In majoritate gaze.
La distilarea sub presiune ridicata desfacerea moleculei (crakarea)
se limiteaza la mijlocul moleculei, astfel ca se evita pe cat posibil perderile prea mari in gaze. Ceeace caracterizeaza procedeul DUBBS este
presiunea de regim 10-13 atmosfere 0 sistemul de preincalzire al

materialului, care spre deosebire de alte sisteme se face prin condensarea vaporilor ce distila.
Materialul intrebuinTat pentru crakare este 'Acura parafinoasa cu
D115 = 0,890
910 0 V 50 = 7 10. Se poate intrebuinIa 0 motorina sau petrolul greu sau amestecuri din acestea cu pacura ; natural
In acest eaz temperatura sau presiunea de crakare va fi mai mare, dar
0 randamentul in benzin& va cre9te sim-ptor (peste 40010 In greutate).
Oricare ar fi materia prima, o condi-Pune esenpala ce se cere, este ca
ea sa aiba un minimum de impuritali (apa sau pameint) 0 sa
fie
omogena.
Cu at aceste condipuni sunt mai bine respectate cu atfit coksarea

tuburilor se va face mai greu 0 deci durata de operaPune va fi mai
lunga. La acest procedeu se deosebesc dour' metode de lucru: 1. pe
flashing si 2. pe coks, dupa cum producem flashing (un fel de pacura
neparafinoasa cu densitatea foarte mare), sau coks. Ceeace deosebesc
aceste metode este durata de lucru. La procedeul pe coks e de dou
9 Dupi note si schite date de d-1 Ing. R. DRAGUS.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
BENZINA PREPARATA
563
zile, pe cnd pe flashing durata unei opera/iuni poate trece ci de

45 zile (fig. 241).
Materia prima din rezervorul J la circa 700-800 este iznpinsa de

Pompa P in condensatorul de flashing E unde este preincalzita de
gazele ce yin din camera de flashing D.
Pacura din condensator trece in butoiul (e) prevazut cu o sticla de
nivel la o temperatura de 140-220. De aci 'Acura e luata de pompe
alimentare calda 0 0 este impinsa sub presiune in deflegmatorul C (fig. 242)
Fig. 241.
unde cade peste nicte site gaurite in piciorul c. In sens contrar din
camera de reaccie (B) vin gaze pe conducta de vapori (v), care preincillzecte 'Acura la circa 4000 ci ies prin conducta de 4" situata la partea
superioara a deflegmatorului cu o temperatura de circa 2400-2600.

Mai departe gazele sunt conduse inteun racitor RI ci cad in tancul
sub presiune (F). Gaze le ies prin partea superioara a tancului printr'o
conductfi in legatura cu regulatorul de presiune (p) ce are rolul
de a men-cine constanta presiunea in aparat iar benzina trece pe la
partea inferioara prin conducta / in separatorul de gaz G. Prin detenta
adiabatic& produsa de scaderea presiunei dela 12 atmosfere la circa
96*
www.dacoromanica.ro
564
BENZINA PREPARATA
CAPITOLUL XV
0,5 atmosfere, benzina se reqte i mai mult, jar gazelle ce nu sunt
pulVerizTatop
de hapeezIres
..craceder,
Wine
mui win
a/we racifor
verdil do el/rye/we
11
henzioa ponfru
elope orraare
-11
6,J
1111,
11111
11111,
Cir
1111"
kJ,
re/Taxa ct rnalerie
to,ime dim efieTme

Ivey/ FIa4chmo
11. 1/
II11
'1111
iI11 %J11
111, =1,
1 k...111
Vapoei .ctn Prg

awnera 2.
re
s'
C4
t4
spa:, pow-
P dec,k t
/leek/ate
scurfere
Capacitafea deflegmaforalui 14900 1.

Fig. 242.
Deflegmator vertical.
condensate rnerg la focuri prin conducta (g). Mai departe benzina

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
BENZIN-4 PREPARAT.4
565
din G este impinsa de presiune (0,5-1) atmosfera in rezervorul de depozitare ./. 0 atenrie deosebita cere scurgerea tancurilor de apa mai cu
seama iarna spre a impiedeca ingherarea conductei. Aceasta se face
cu ajutorul ventilelor a', a" 0 a". Refluxul din piciorul deflegmatorului (C) este luat de pompa Daw. (M) i pompat la circa 15 atmosfere
in tuburile cuptorului unde pacura este incalzita la circa 480-490,
iar deaci prin transferul (t) 0 ventilul cu bird b produsele crakate tree
in camera de reacrie B. Tuburile cuptorului in numar de 63, aezate
in randuri de 5 0 4 bucari, sunt %cute din ()lel special care rezista bine
pana la 850 temp. ce nu trebuete depaita la partea superioara a
cuptorului A. Tuburile in lungime de 8 m. au (D exterior 102 mm. 0
cu grosimea peretelui de 6, 8 sau 12 mm. cele de deasupra. Ele se
schimba atunci &and raman cu o grosime de minimum 3 mm. Legatura
dintre doua tuburi este facuta prin piese speciale de orel prevazute cu
dopuri ce se pot scoate, pentru ca revile sa poata fi curarite cu turbina.
Ventilul cu bila (b) are rolul de a pisa eventual coks sau asfalt
tare care vine din cuptor.
Refluxul ce sosete in camera B prin linia de transfer (t) se descompune in doua parri: Orli upare 0 parri grele. Parri le ware tree prin
conducta de vapori (vapor-linie) (V) in deflegmatorul (C) la circa 450 ;
iar pfirrile mai grele cad la fund 0 sunt impinse de presiunea din aparat
prin recircularea 1, respectiv 2 sau 3, dupa ce se astupa una din ele, in camera de flashing (D) ventilele 4 0 5 deschise iar 6 inchise la temp. de 420.
In camera de flashing rezidul trece dela 12 atmosfere la presiunea
astmosferica astfel incat gazele sunt puse in libertate 0 distil-a prin con-
ducta (d) in condensatorul de flashing E, unde preincalzete materia

prima. Parri le necondensate tree prin racitorul R2 in tancul II, i
deaci in rezervorul I, iar gazele grele prin conducta g merg la focuri.
Rezidul din camera de flashing la 390 este luat de pompa de rezidu N
i impins prin 13 in racitorul Rs iar deaci prin 7 0 9 in rezervorul de

rezidu L la 110.
Punerea in funqie a aparatului
Dupa ce instalaria a fost curarita i toate piesele stranse etan cu

ajutorul pompelor P, 0 i. M, se incarca intreaga instalarie cu 'Acura.
Aceasta spre a goni tot aerul din instalarie. Pentru aceasta ventilul
de 4" dela partea superioara a deflegmatorului este inchis iar cel de 2"
deschis. Cfind pe acest conduct incepe sa curga bine pficura se inchide
acest ventil 0 se face presiune in aparat cu ajutorul pompei (0) pita
ce scapa ventilul de siguranra (15) atmosfere) ce se afla situat pe camera
de reacrie B.
www.dacoromanica.ro
566
Imediat se opresc toate pompele i se controleaza toan instalatia

(lac& rasufla undeva. In cazul cnd etaneitatea e perfecta se deschide
ventilul 1 dela camera de reacTie i pacura din instalaIie este golita
din nou in rezervoarele J prin 4, 6, R,, 7 i 8. Cand presiunea in aparat
s'a redus la circa 7 atmosfere se pun focurile i. se cauta a se menIine
aceasta presiune prin manevrarea ventilului 1..
Inceputul formarii de gaze la partea superioara a instalatiei se face dupg
circa 6 ore, and oricat am deschide ventilul presiunea incepe a crete in

aparat la circa 12 atm. cand se deschide ventilul de 4" de deasupra deflegmatorului i gazele tree prin racitorul R1 in tancul de benzina F. Natural presiunea va scadea ceeace vom remedia inchizand purcin ventilul 1.
Focurile se conduc aa fel ca dupa trei ore sa ob/inem temperatura de 850. Scurgerea apei din piciorul deflegmatorului se face prin
ventilul (a) de dou ori : prima oath cand transferul are 120 Olapoi la 150.
Imediat diva inceputul formarei gazelor le dam drumul prin regulatorul (r) la focuri. De aci inainte se continua cu golirea camerei,
urmarind and incepe a sosi gaze la partea inferioara a camerei. In
acest caz se inchide ventilul 6 i se deschide 5 i flashingul merge in ca-
mera de flashing D de unde e luat de pompa N i pompat prin 13, 7,

R3 in rezervorul L i instalatia ii reia cursul normal de functiune.
Oprirea aparatului
Cfind din cauza coksarii tuburilor, alimentarea scade sub anumita

cantitate i randamentul se micoreaza simtitor, sau din cauza unui
accident ce pune in pericol instalacia, aparatul trebuete oprit.
Pentru aceasta se reduc treptat focurile pana ce se sting. Paralel
cu aceasta se reduce i alimentarea precum i pompele. Pentru ca tern-
peratura gazelor ce ies din deflegmator, sa nu se urce prea mult din

cauza diminuarii i apoi a suprimarii alimentarii cu pacura, se recircula
in deflegmator i benzina din tancul F cu ajutorul pompei R. Inainte
de a pune In funcIie pompa de benzina (pressure-distilat) trebue9te sa
fim siguri ca tancul F a fost scurs de apa. In acest timp se inchide ventilul cu bila dela transfer i incepe a se deschide conductele de salvare,
ce da drumul la gaze din aparat in aer, aceasta in scopul de a curati
instalalia de 'Acura i de a reduce presiunea din aparat la cea atmosferica. Dupa aceasta se introduce abur In instalaIie prin partea de jos
a camerei de reaclie precum i. in cuptor, aceasta pentru a goni gazele
ce ar putea produce explozie la deschiderea aparatului. Dupa trei ore
de mers se oprelte aburul i se umple camera de reactie cu apti spre a
se raci. Dup ce se golete camera de reac-cie de apa incepe scoaterea
capacelor li a dopurilor dela instalalie pentru a putea incepe turbinarea.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
BENZINA PREPARATA
567
Curegirea aparatului
Curfilirea aparatului inclusiv montatul pieselor la loc nu dureazfi

de obiceiu mai mult ca 48 ore.
Piesele cari cer o mai atentfi curatire sunt:
P,1...
0
ve.pon ..yore
nAcitorul no.,,ch.no
meder/e prima 0/e4
pampa dealimeotare
?entre., depe9n40oare
1 //
%Aver/ dinzpre
cornerie TU.,chtnf
ma ferieprima pi
portirral gym* .5pre
pom po. do elimeatdre
Capa.CI fao e.
dellernotorulue p/si
Fig. 243. Deflegniatorul Flashing.
1. Deflegmatorul, dupfi ce i se scoate capacul cu ajutorul unei macarale, se scot i sitele pentru a li se desfunda gfiurile. Inainte de a le introduce la loc se curii0 cu aburi (fig. 243).
2. Camera de reaclie se curfilfi de cfitre o echipfi de 4 oameni
cari stau inteo plasfi Ifisat4 in jos cu ajutorul unei macarale montatfi pe capacul camerei.
www.dacoromanica.ro
568
3. Linia de vapori se turbineaza pentru a indeparta coyul.

4. Linia de transfer inclusiv ventilul cu bila.
5. Tevile cuptorului. Aceste doufi din urma dupfi ce se turbineaza
cu ciocanuI, se da yi cu freza yi apoi se sufla cu aer comprimat spre
a indeparta orice urma de coks, care ar putea astupa vreo recirculara.
Dupa aceste operwcii se masoara diametrul /evilor spre a se vedea
daca nu s'au subliat prea mult, in care caz trebuesc schimbate yi apoi
se incepe montatul pieselor, spre a se pune din nou instala/ia in mers.
Inca lzitul instalgiei
Incalzitul instalaIiei se face fie cu 'Acura fie cu gazele ce rezult

din crakare.
Pficura impinsii de pompa de combustibil la circa 4 atmosfere este
ars in doufi injectoare cu abur situate unul la partea de nord, iar celalalt
la partea de sud a camerei de combustiune A' a furnalului.

Din compartimentul A' gazele trec in compartimentul Ievilor unde
nu trebuie sa bath flacara, iar deaci printr'un canal de fum merg la coy.
0 parte din aceste gaze este luata de un 4 turlevent 1) 0 aduse din nou
in cuptor dimpreung cu aerul impins de un ventilator printr'un economizor de aer. In modul acesta arderea e perfecta, iar temperatura
mai constanta.
Funclionarea aparatului f pe coks *
In funclionarea 4 pe coks* aparatura se reduce prin aceea ca pompa
de materie prima (P) impinge pacura direct in deflegmatorul C prin

ventilul 11, ventilul 10 0 12 ffind inchis. Deci in acest mers avem nevoie de camera de flashing D, de conducatorul de flashing E, pompa
de alimentare calda (o) precum 0 de rezervorul de flashing L.
Dealtfel mersul este acelay ca yi la sistemul pe flashing cu singura
deosebire ca la pornire dupa ce am gofit camera de 'Acura, se inchide
complect robinetele 1, 2 yi 3 yi se urea transferul la circa 4900
In modul acesta coksul rezultat din crakarea pacurii se depune la

fundul camerei de reagie ; iar gazele tree prin conducta de vapori V
in deflegmator iar deaci in tancul F. Natural rafidamentul in (< pressure-
distilat* este foarte mare: 70-75/a in volume. Cand nivelul coksului

a ajuns la partea superioara a camerei de reaclie (ceeace putem oi urmarind nivelul 6 al camerei, cfind vine negru in loc de gaze), imediat se
opreyte instalalia, se introduce abur, apa yi se scoate coksul format prin
capacul de jos al camerei de reaclie cu ajutorul unui troliu (granic)
care trage cablul de fitel ce fusese aranjat in camera mai inainte de
pornire. In modul acesta bucalile de coks rupte de cablu cad intr'un
vagonet care-1 transporta la linia de incarcare in vagoane (fig. 244).
www.dacoromanica.ro
8d\feric\ Dahas
v.,
(....'Th...
.....r1)4.....
Ceo
a,
..... ..m.........
....
peotra
conclude de topori de l..anz,nd crao,Nte
-0-- 56
. rooferie ionfrxi
reztc6c,
herxuno, de cieiteenuire
malaria finrnei
,'t%CctIct
ioze
clic./ reficzlc
4_
41C4
Cs
Ii
Cs;
./
I
Ca,
C:d
c on tor
CO.tOr
" b gel
CA
t5
Scurperee
Za haaJo
C 14
Rr
41:421
I c'
rmier,c prrn-Na
cs
L._
_.__._._.
0/-4-
-4 9:zc".5/:f5.
Cs
Fig. 244. Schema complect a unei instalatiuni Dubbs pentru flasching. Se arati mersul materiei prime la preWidzitor,
cuptor si deflegmator, apoi mersul produselor crakate, a gazurilor si a rezidului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV - BENZ1NA PREPARATA
569
c) Crakarea eatalitiel
Primul efect al catalizorilor este de a permite sfi se fact crakarea
sub presiune redusfi (fig. 245).
LucrArile clasice ale lui SABATIER, IPATIEFF 9i al/ii au arfitat
care este importarrca 9i influema catalizorilor asupra aqiunii pirogenfirii.
Ceeace intereseazfi din punct de vedere industrial, este sfi se gfiseascfi un
catalizor a cfirui suprafaIfi srt rfimnfi activ in decursul unei operaIiuni.
suprafa/a sa
Catalizorul se otrfive0e i cum se obi9nuiete a se zice
se acopere de cfirbune, sau catalizorul este atacat de sulf in toatfi massa
Fig. 245. Bomba autoclavA fixA, agitator cu palete.

Hidrogenare cataliticA sub presiune mare.
coala PolitechnicA *Carol II ..
lui. DacA pirogenarea se face in faza lichidfi, uleiul trebuie arnestecat

cu catalizorul ; in stare de vapori, trebuie ca acetia sfi treach peste catalizorul fierbinte. Deci in ambele cazuri, catalizorii vor fi in contact
intim cu uleiul O. deci expu0 sfi fie acoperiIi la suprafail de cfitre carbune.
Nichelul 0 oxizii lui, apoi fierul *i cuprul sunt, in general, catalizorii cei mai intrebuinaIi, fiind i cei mai ieftini.
Influenla cataliticfi a nichelului se poate manifesta in dot& sensuri
diferite: la temperaturi relativ joase 0 in prezenIa unui exces de hidrogen,
www.dacoromanica.ro
570
se favorizeaza hidrogenarea. La temperaturi mai inalte, din contra, se

favorizeaza deshidrogenarea. Aceasta incepe Ins& 9i la temperaturi mai
joase. UBBELOHDE a observat ca incfilzind un uleiu cu nichel, se degajeaza hidrogen dare 200. Dar daca in amestecul de uleiu 9i de nichel se
trece un curent de hidrogen, acesta hidrogeneaza moleculele nesaturate
formate in cursul descompunerii, a9a ca, In cele din urma, se obfine un
randament mai ridicat in benzine saturate.
Cand temperatura cre9te peste 6000--7000, degajarea hidrogenului
sub influenfa nichelului sau a oxizilor lui este atat de accentuata, incat
produsul final este coks (400/a), apoi un gaz foarte bogat in hidrogen
(720-750/) ; acest gaz confine, Intre altele, 9i hidrocarbure saturate.
Se pare ca acpunea cataliticfi a nichelului ar putea fi moderata 9i re-
gularizata, daca ar fi intrebuinfat sub forma de bastona9e sau fire. In

acest caz s'ar separa hidrocarbure cu greutate moleculara ridicata i fara
depozit de carbune, care *otrave9te* catalizorul.
Fierul lucreaza ca 9i nichelul, dar la temperaturi mai ridicate. ZELINSKY propune oxidul de zinc, care ar da un mare randament de
hidrocarbure aromatice.
Grafitul 1) coloidal, chiar in cantitafi mici scoboara presiunea necesara pentru a trece din lampant In benzina.
In cazul special al lampantului MAILHE 9i TRAVERS au propus
cuprul.
In ce prive9te materialul din care sunt constituite aparatele de cataliza, ZELINSKY atrage atenfia asupra faptului ca rezultatele sunt
mult mai bune In tuburi de cupru sau de porfelan, deck in cele de fier.
In tuburile de fier se depune uneori atata funingine, Incett tubul se astupa
iar funinginea confine, dare 650 Ora la 300/0 fier. Acest carbune
tratat la rece cu acid clorhidric degajeaza un gaz compus din 850/a hidrogen, 120/0 metan 9i 2,20/0 hidrocarbure nesaturate.
Crakarea aplicati la lampant

Crakarea simpla aplicata la lampant necesiti presiuni inalte. Cum
proporfia de lampant este foarte mare (circa 500/o in cel pensilvanic 9i
300/0 in cel de Baku) crakarea ar deveni practica 9i rentabila, daca nu
ar necesita presiuni mari. Prezenfa catalizorilor raspunde acestor nevoi.
Crakarea catalitica se poate face la presiunea ordinara 9i la 600, mai
ales daca se intrebuinfeaza cuprul drept catalizor 2). In asemenea condifii se formeaza produse gazoase de aceea9 natura ca 9i cele ce rezulta
1) SNELLING C. Z. 1915, 395.
9 Dupa MAILHE i TRAVERS. Al CI, Intrebuintat drept catalizor cere o ternperatura si mai mica chiar la presiunea ordinarli.
www.dacoromanica.ro
571
dela crakarea fruil catalizor i se obIine aceia0 benzin& ca la crakarea

simpla sub presiune. Se obline o parte gazoastt i una lichidA.
Compozicia gazului provenit dela descompunerea cataliticA a lampantelor este urnatoarea :
Carburi etilenice .
44,1!)/0
54 0/0
Carburi formenice i H
1,3%
Azot
Densitatea in raport cu aerul este 1,0167. Puterea calorific& medie este 15.500
calorii pe m3. PosedA o putere iluminatorie intens& i arde cu Haar& clAnd fum. Aceste
proprietAti permit sA-1 utilizAm sub formA de gaz comprimat sau la imbogAtirea ga-
zului de api sau a gazelor sArace.

Gazul provenit din descompunerea cataliticA a vaselinei in contact cu cuprul
divizat i incAlzit la 600, prezintA compozitia urmAtoare:
49,5%
Carbure etilenice
formenice
21,33/
Metan
Hidrogen
21,3%
7,50/,,
Benzina cataliticA este un lichid galben ca chihlimbarul avAnd mi-
rosul caracteristic benzinelor crakate. Din cauza marei cantitAci de

carbure etilenice rezultA a dup mult timp ea poate suferi o modificare
prin polimerizarea olefinelor.
Se poate sri-i distrugem mirosul i culoarea hidrogenAnd-o in contact cu nichelul divizat, ceeace atrage i saturarea carburelor etilenice,
devenind, prin acest fapt, complect stabil& qi deci saturat.
Aadar hidrogenul fixAndu-se pe legAturile duble in prezen%a anumitor metale divizate (Cu, Ni, etc.), olefinele sau ciclohexadienele,
produse ale crakfirii hidrocarburelor ciclice sau aciclice vor fi transformate in compui saturaci evitAndu-se astfel polimerizarea. Aceasta
este principiul metodelor preconizate de SABATIER i MAILH E.
Supunnd la actiunea cataliticA a metalului redus, o tonit de lampant a dat:
372 m3 gaz a 15.500 cal./m3 (limitele extreme a puterei calorifice superioare
au fost 14.000 i 16.800 cal./m3 la 0 qi 760 m/rn presiune).
350 litri benzin& cataliticA de densitatea 0,800 distilAnd hare 30-178.
150 kg. rezidu lichid de densitatea 1.
Cu metale diluate in oxizi (Al, 19 3 de ex.

nu Al Cl3!) se pot ohcine
benzine saturate, pe l'AngA metan i olefine. Dar procedeul nu este aplicabil
uleiurilor brute, care nu s'au desulfurat perfect, cfici sulful se combinfi

cu catalizorul i li limiteazk randamentul.
Cu petrolul de Baku se ohtine la 3000 in prezenla nichelului, platinei,
paladiului, benzen i carbure ciclice nesaturate, dar se provoacA qi o
distrugere par%ialti in hidrogen 9i cArbune.
www.dacoromanica.ro
572
CAPITOLUL XV
BENZINA PREPARATA
Metoda metalelor divizate intrebuirrtate drept catalizori i aplicat

gudronului de huilfi, procura o proporcie mai mare de carbure aromatice.
EsenIa de terebentina se transform'a In produse ugoare unde dominfi
benzenul, toluenul ci metaxilenul.
In genere, toate hidrocarburele pot suferi aqiunea cataliticfi a meta-
lelor (in special cuprul) cu formarea simultan'fi de produse gazoase 9i

lichide, cu punct de fierbere scoborit fa1 de hidrocarburele primitive.
Catalizei in prezenfa clorurei de alurniniu1)
FRIEDEL i CRAFFTS au observat ca Al Cl3 reaclioneala asupra hidrocarburelor aromatice In absenla compu0lor halogenaIi. Hidrocarburele sunt degradate i transformate In homologi inferiori prin perdere
de catene laterale. Astfel hexametilbenzenul este redus succesiv la
duren ci apoi la xilen, etc. Cg (CH3)6 -->- C6 112(C113)4 )- C6.114(CH3)2
--at- C6116C118
4.-
C4114.
MTH aplicfind la fel Al Cl3 au observat c dedublarea carburelor aromatice era insolit de o formare de carbure complexe. Astfel etilbenzenul
nu d'fi numai benzenul, ci i dietil-benzen. C61/5 C2H5 = C5H6 1- C6H4
( C2H5)2.
gi
Fenomenul are deci loc in dou direqiuni: simplificarea moleculelor

complicarea lor.
Intr'adevgr dac incIzim o carburfi aromaticfi cu 1.0o/0 Al Cl3 nu

se constatei degajare de gaze, deci rezidul care se detaceaza dintr'o molecul aromaticg trebuie sa se fixeze asupra unei molecule vecine pentru
a o complica. Ar 'Area c aceast reaclie ar fi trebuit s'fi ffimfing Iimitat
in seria aromaticA. Dar in 1902 ASEHAN aratfi ca ea se poate aplica gi
seriei alifatice. Tratfind amilen cu Al Cl3 uscat, s'a oMinut CH4 ci carbure superioare, hexan qi omologii sai.
In ultimii ani hidrocarburele din lampant ci din uleiuri de uns au fost
transformate prin Al Cl3 in produse ucoare ci lesne inflamabile, ci in
materii solide analoage asfaltului. Ca 0 In cazul hidrocarburelor aromatice oblinem o simplificare ci o complicare a catenei, ceeace este explicabil dat fiind ett nu se produc degajfiri gazoase.
Ned ad'augam Al C/3 anhidru lampantului care fierbe peste 1500,
Al Cl3 se dizolv i lichidul se coloreaz in brun. Prin distilare frac/ionatik oblinem benzin ce fierbe intre 40-140, apoi produse grele ce
fierb pana la 4000. Rezidul negru vfiscos conIine toat cantitatea de

Al Cl3, care poate fi recuperatfi prin sublimare intr'un curent de clor.
1)
Dupa MAILHE vi TRAVERS.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
BENZINA PREPARATA
Un lampant de Galitia a dat:

50% produse upare fierbAnd intre 400
r 140
104
*
t
.
28%
to
180
5 73
1400.
180.
360.
11% rezidu viscos.
TratAnd la fel un uleiu de uns din Baku a rezultat :
31,5% hidrocarbre ware Oa la 1400.
. r 140
1800.
Parafina dtt 480/a benzine upare.
Benzina obtinut& este un lichid incolor cu miros eteric placut; nu se aseamAn&
cu benzinele dela crakare sau dela catalizA, cAci este exclusiv formata din hidrocarbure
'12,54
),
saturate.
Densitatea aproximativ& 0,72. Puterea calorific& 11.386 cal./m3.
Naftalenul aufere la fel descompunerea in produse upare prin ac/iunea Al Cl3 anhidru 1).
, La 330 in autoclava cu 40/0 catalizor, 400/0 hidrocarbure solide sunt
schimbate in lichide, dintre care 5% fierb sub 150,

Am vazut ca metoda crakingului catalitic cu ajutorul A/ Cl,, da
rezultate atat cu hidrocarburele aromatice in genere, cat 9i cu cele
alifatice. 4( Solvent-naphta * adica amestecul de xilene, benzin& grea
cuprinzand homologi superiori (benzen etilic, cumen, duren), & prin
aceasta metoda o mare propoilie de carbure benzenice. A9a la 7500
olycinem:
100/0 benzen;
21/0 toluen; iar din cumen oblinem

42% toluen.
(Deaci se deduce importanla procedeului in timpul rasboiului).
Marele avantaj al acestei metode comparativ cu precedentele metode este ca' nu dei nici carbure gazoase, nici olefine, nici ciclohoxadiene.
Pentru tratare se cere un procent de 6 pang la 80/0 Al Cl, la uleiu:
Prelul clorurei de aluminiu fiind prea ridicat, face acest procedeu neindustrializabil, caci clorura de Aluminiu nu se poate regenera u9or.
In industrie se intrebuinteaza procedeul Blanchet cu metale divizate, procedeul Seigle, procedeul Hall, procedeul Mac-Afee, etc.
Teoria reducciunii fi hidrogeniirii
In crakarea simpla, cum am vazut-o mai sus, se produc multe produse nesaturate, caie dau o benzina nestabila 9i apoi, din cauza formarei gazelor rezulta o perdere considerabila. Afara de aceasta, crakarea nu se poate aplica 9i produselor asfaltice.
1) FRANZ FISCHRR a obtinut 50% carbure Uchida.
www.dacoromanica.ro
574
Efectutind crakarea in prezenta hidrogenului sub presiune, se indeparteaz& aceste inconveniente, far& ca s fie nevoie de un catalizor..
Se 9tie c desfacerea atomului de hidrogen i a atomului de carbon
este intovrait& fie de o degajare fie de absorbtie de aldua.

DespArlirea total& a atomilor de hidrogen i a atomilor de cfirbune
in toat& seria metanului este o reactiune endotermicd; din contra, descompunerea celor mai multe hidrocarbure din seria acetilenului 9i etilenului este o reac-ciune exotermicd. Aga:
C6 H6 91.- 3 C2 H2
11,3
---).-
58,1 X 3 (endotermia)
sau:
C71-4, = 2 C3H8
-1--
59,8 4,- 2 x 30,5 (exotermia), dar in realitate este

tot un produs endotermic.
Din contra, procedeul de hidrogenare, cu foarte mici excemii, este
un procedeu exotermic.
Astfel:
C21/2--0-- C6H8
C21/10y- C21/12
> + 18,3 (lichid) .0.- + 46,6 (lichid)
.311,""
11,3 (gaz) 3.- 6,2 (lichid)
Ca rezultat a unei descompuneri hidrogenate, vom avea un produs

slab exotermic, dar suficient ca s nu mai aib& nevoie de o energie
mecanicfi exterioard.
C. ENGLER a emis de mult ideia c procesul descompunerii (nehidrogenate) este un proces sau slab exotermic sau slab endotermic.
Am vAzut in chimia organicA cum iau natere hidrocarburele aromatice, dui:4 sinteza lui BERTHELOT. Daa, din contra, vom considera
procesele de descompunere ale acestor hidrocarbure in prezenta hidro-
genului sub presiune, vom vedea c aceste descompuneri sunt exotermice, mai ales and hidrogenarea este complecta.
/
/\CH/\en_l_ri
C61.4 \
C 2H2
+ 2 H2 = 2
_ 6
C
+ C2H2
H
_
fenantren
35,5 0.-
(11,3 X 2)
CH
4,
- 6... 4
.- 2 =
58 (endotermic)
rni_9.en
- 2- 2
g
Antracen
42,4
---0-.
27,4
58,1 x 2 (endotermic)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
BENZINA PREPARATA
575
Dar:
CH
C6114/
\ C6H4
\CH Z
2H2 = C9I/9 + C8113

Stirolen
42,4
13,3
CH
C6114/ I
42,4
6.a.a 4
C6114 + 3 H2 = 2 C7118 (toluen)
h.-
\CHZ
16,1 (exotermic)
5,4 x 2 (exotermic)
CH
2F
er,9ell,
2 = s- 6.. 6
2'. 2
C117
naftalen
27,4
11,3
58,1 x 2 (endotermic)
Deci reacOunile de descompunere 9i hidrogenare simultank dau loc,
de cele mai multe ori, and hidrogenarea este complectk la produse

exotermice.
In reacliunea:
R CH2 CH2 CH2 R)"'" R CH3 + CH2 = CH R,

daca reu9im s saturam olefinele In momentul form'arii lor, echilibrul
va fi distrus, iar crakarea va continua, &And produse upare saturate.
Se va evita astfel: polimerizarea olefinelor, transformarea lor in
coks 9i in gaze necondensabile.
Principiul acestor metode a fost stabilit de IPATIEFF in 1911 0 pus
la punct de BERGIUS. Metoda de crakare i hidrogenare se mai nume9te
gi *berginizare *. Efectufind crakarea unui petrol romfinesc constituit
din 63/2 lampant, 43/2 uleiuri grele, 9i care incepe a distila la 2100 ,
la presiunile de 180 atmosfere 9i 400-500 in prezema hidrogenului,
dupa 9 ore a dat 76/0 benzink fierbAnd sub 200, far- sa produch smoalfi
sau coks.
Uleiurile asfaltoase, cum sunt cele mexicane, pot 9i ele fi 4 berginizate*.
Chiar cfind un uleiu nu a putut fi transformat in benzink se poate

repeta *berginizarea*. Nu se obline deck o proporIie slab& de gaz (80/2)
gi acest gaz, bogat in C2H2, a procurat hidrogen necesar tratamentului.
Motorina romfineascii cuprinde 420/o produse ce trec inainte de 300.
Dupfi berginizare, 900/0 tree inainte de aceste temperaturi.
Uleiurile mexicane cuprinzind mai mult de 500/0 asfalt solid sunt

transformate In uleiuri complectamente lichide, de vfiscozitate Engler
la 20: 1,4 0 la o vilscozitate ini-cialfi de 25 E.
www.dacoromanica.ro
576
CAPITOLUL XV .-- BENZINA PREPARATA
Asfaltul solid, rezidul tratamentului uleiurilor mexicane brute, Idau

dupa berginizare:
20% Inainte de 2100
200/0 !nitre 2100-3000
360/0 uleiuri vascoase
100/0 smoala.
Aceste uleiuri, a caror valoare comercialfi este inferioara cheltuelilor

de transport la distanIa mare, ar putea fi imbogalite pe Joe spre a deveni
un izvor important de produse de export.

Gudronul oblinut la o temperatura mai mica 9i gudronul ordinar
pot fi berginizate*. Gudronul ordinar bogat in carbure aromatice necesit
o hidrogenare mai profunda deck smoala 9i se obline, probabil, naftene.

Huila insa9i este susceptibila di 6 berginizare * 9i se transform& aproape
total In combustibil lichid. Trebuie numai sa fie pulverizatfi fin 9i sa i

se adauge o anumita propoilie de uleiu pentru a u9ura tratarea.
La 200 atm. 9i 400, 400 kg. hail au dat dupa 15 ore peste 50%
produse upare.
Crakarea huilei In prezenIa'benzenului nu a lsat cleat 150/a rezidu
solid. Tot carbunele a fost transformat in produ9i lichizi.
Incontestabil ea adausul benzenului favorizeaza mult descompunerea huilei. Inteadevar, PICTET i elevii ski, FISCHER i GLUND
au aratat ca benzenul sustrage huilei un mare numar de hidrocarbure
9i de produ9i de natura bazica 9i acida. Cu cat presiunea este mai mare,
cu attit doza acestor diferici produ9i este mai mare. Dar corpurile
bazice 9i acide reactioneaza deasemenea asupra huilei, pentru a-i sustrage corpuri eau definite sub numele de * extras de hart *. Ele se
frang la acliunea caldurii. Ele trebuesc deci sfi crakeze u9or, sau sa
sufere hidrogenarea 'land produse lichide.
Benzenul reaqionfind la presiune inalta asupra huilei, upreaza

extragerea tuturor produselor solubile in huila.
Metoda aceasta convine Iarilor cu huila, ca America, Germania,

Anglia.
Reductie ci hidrogenare prin hidrogen neisednd
F. FISCHER a reluat experienTele lui BERGIUS sub alt.& forma,

utilizand hidrogen nascfind provenit din descompunerea formiatului de
sodiu la peste 350:
2 (HCOONa) = CO + 112
CO3Na2
Randamentul in combustibil lichid al huilelor slabe cu flacara lung&

nu a intrecut 39/0, iar al lignitului 45%, cifre inferioare lui BERGIUS
(72%).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
BENZINA PREPARATA
577
Trebuie ins& s& remarcrun c& autoclava lui FISCHER nu contine
agitatori, deci nu putem deduce a ar fi contradictie intre rezultatele celor doi savanii, tiind ce rol joac& agitatorul asupra vitezei
reacciunei.
Reducerea i hidrogenarea in industrie
(Procedeul Bergius)
Acest procedeu este exploatat de uzina Rheinau, lfingh Mannheim.
Uleiul de tratat, dus de un curent de hidrogen este trimis de o

pomp& dupii lnclzire intr'un schimbfitor de temperaturk inteo camera de reaqiune de 3 ma capacitate. Hidrogenul intr& imediat in reacIie
i servete ca agent de transport al
produselor formate.
In primele incercAri tubul de
22/kraele,
reaqiune era un fel de obuz de ()lel

Mannesmann.
Pentru a inltura uzarea pere-cilor interni ai camerei de reaqiune,
s'au adoptat tuburi cu perei dubli.

Intre pereIi circul& azot cu o pre-
Wet
Alokosks
siune pucin superioar& hidrogenului,
care difuzind ar provoca spargerea

tuburilor (fig. 246).
Azotul descrie odat& cu hidrogenul un ciclu inchis. El este incfilzit
la 400 C. prin trecere prin serpen-
I
..tmore.
okhorvlo, brit
Fereket
Deroad
oltioviter
tine muiate in plumb topit, incalFig. 246.

zind apoi tubul de reac/ie. Azotul
trece apoi in invfilitoarea cu pereii
dubli ai deflegmatorului, apoi dup ce a traversat un schirnbator
de temperatur unde inalzete hidrogenul, trece la partea rece a
circuitului.
Presiunile in interiorul tubului i in peretele dublu sunt riguros

controlate la fiecare moment ; o diferentfi de presiune superioar& unei
limite date se anunT automat prin semnal. Temperaturile aunt
controlate la fel. Aparatele de inregistrare sunt aezate inteo cazemat& (inapere subterana) blindatfi, unde sunt in permanen0 oameni
de pazti.
Ventilele de comandA pentru intrarea uleiului, a gazelor, etc. se

manevreaza dela distanW
www.dacoromanica.ro
37
578
La coala PolitechnicA din Bucuresti se lucreazA In laboratorul de Petrol cu

douA bombe, una fixA cu axA mobilA cu palete si una mobil. Ambele sunt con-.
struite de cAtre casa Andreas Hoffer din Miihlheim-Ruhr, pentru presiunea de 400
atmosfere. Studiile se fac cu reziduri de petrol romAnese si cu praf de lignit
romnesc. Drept catalizor se lntrebuinteaza un hidrosilicat propus de d-1. Profesor

Severin incA din 1910.
Rezultatele sunt pentru fiecare bombA analoage celor obtinute cu clorura de
aluminiu (fig. 247).
Fig. 247. Bomba autoclavi mobilA dela Scoala PolitechnicA

*Carol II*.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI
PETROL SINTETIC
Preocuparile actuale ale omenirii de dupa rsboiu, putem spune
tetra exagerare, sunt stapanite de doua chestiuni de chimie industriala:
Chestiunea carburantului naional 1) i chestiunea amoniacului sintetic.
Carburantul nalional va menIine starea de civilizalie, cel pulin,

in stadiul la care a ajuns ; iar amoniacul sintetic va asigura fertilitatea
campului in timp de pace 9i apararea nacionala in timp de rasboiu.
Societatea americana # Geological Survey * pretinde ca in 60 de ani
nu va mai exista urma de petrol ; dar ceeace a alarmat mai ales pe cei
in drept, este nevoia de a se emancipa de cele dot& trusturi angloamericane care dqin petrolul in lumea intreaga.
Oricare ar fi rezervele actuale de petrol, este sigur ca el este in cantitate finita, nu se mai reface, iar progresia consumului cre9te vertiginos.
In 1907 s'au extras in lumea intreaga 35.000.000 tone de petrol.
In 1922 s'au extras 122.000.000 de tone
In 1924 s'au extras 145.000.000 de tone
In 1926 peste 170.000.000 de tone.
In 1928 peste 178.590.955 de tone(Romania 4.268.541 de tone).
In 1930 peste 197.829.000 de tone. (Romania 5.700.000 de tone).
Un spor de 5O/0 asupra anului 1927.
Produclia spore9te pe fiecare an cu circa 70/a, adica se dubleaza In
10 ani.
Echilibrul intre produccie 9i consum a fost perturbat din 1915 din
cauza desvoltarii ma9inismului care a marit consumarea lubrifian/ilor
fixi la temperatura inalta, dar mai cu seama din cauza descoperirii
motoarelor cu explozie 9i combustie interna, care cuprind automobilele,
navigalia, navigacia submarina 9i avia0a.
9 Denumire datA In Franta gi In genere In tArile lipsite de petrol diverselor
preparate indigene destinate a Inlocui benzina streinA.
www.dacoromanica.ro
37.
580
CAPITOLUL XVI - PETROL SINTETIC
America, ea singura consuma 702/8 din petrolul din lumea intreaga ;
numai pentru cele 22 de milioane de automobile pe care le poseda

astfizi, consuma de patru ori mai multa benzin& deck poate produce.
America, dealtfel, are preteniia ca i se cuvine sa arda 820/8 din producia mondiala de petrol, lasand 184 pentru restul omenirii. Aceasta
pretenlie o motiveaza pe faptul Ca ea este In prezent cel mai mare producator, cu 2/8 din produc-cia totala. Cum ins& produclia Americei este
In scadere 2) ea este 9i cel mai mare importator din lume, cu 410/8 din
produclia Mexicului, el Insu9 In descre9tere. Este pulin probabil ca se
va satisface Americei pretenIia de a putea consuma 820/8 din consumul
mondial, i ne putem a9tepta cat de curfind ca acest refuz sa produca
un conflict economic din cele mai serioase.
Caci avand In vedere ca rezervele Statelor-Unite sunt evaluate la
un miliard trei sute de milioane de tone, iar consuma-cia anuala la aproape
100.000.000 de tone, ar urma ca in 13 ani rezervele Statelor-Unite s
fie epuizate. Cum Insa consumul cre9te in propoilie de circa 70/8 pe an,
urmeaza ca In doi ani actualele depozite de petrol ale acestei Iari sa
fie sackuite. America de Nord de 9i este cel mai mare producator, producand de doled ori mai mult deck restul omenirii, dar este 9i cel
mai mare consumator 9i importator, consumand de patru ori mai mult
deck restul lumii.
Aceasta a facut pe Americani sa formeze trustul petrolului sub

numele de Standard-Oil, cu un capital de 1 miliard de dolari qi cu deviza:
O Dolarii americani vor merge oriunde ar fi, oricare ar fi schimbul, (lack*
este posibil a se cumpere petrol *.

Primejdia monopolizarii petrolului de catre America, a hotarit de
mult pe Anglia sa fondeze, la randul ei, trei societaTi patronate de
guvern, a9a bleat Inca de acum 20 de ani Americanii s'au lovit de

aceste trei societali engleze: Royal Dutch , a Anglo-Persian Oil Co.
9i a British Controled Oilfields Co. , oriunde era vorba de un izvor
,
mare de petrol.
0 ingrijorare legitima a cuprins celelalte ori produckoare, sau
chiar numai consumatoare de petrol, care pe de o parte I9i dau toata
silina pentru a prelungi durata rezervelor existente, iar pe de alta
parte urmaresc cu un interes explicabil realizarea sintezei petrolului,
care nu numai ca ar desrobi imediat omenirea de tutela celor doufi trusturi de-tinatoare de petrol, dar ar asigura viitorul cu un carburant artificial, asemanator petrolului 9i care s'ar putea procura din material
indigen, propriu fiecarei OA. Fara acest carburant lichid civiliza/ia 0
1) Anul 1928 a produs numai 121.770.000 tone, adicA 68,2/0, o scAdere fatA de
anul 1927 and a produs: 71,50/s.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI - PETROL SINTET1C
581
buna stare morala i materiala a omenirii este menita sa dispara, odata

cu sleirea celei din urma sonde de petrol.
Prin caliatile sale petrolul s'a impus civilizatiei noastre, aproape
a modelat-o dupa insuOrile lui. El este combustibilul cel mai comod,
are o putere calorific& aproape de doua ori mai mare cleat a carbunelui,
nu face fum i permite o mare economie de personal 0 de timp. Un vas
de comer% sau de rasboiu, care are nevoie pentru a fi aprovizionat cu
carbuni de 500 de oameni in 5 zile, se poate aproviziona cu petrol in

12 ore cu 1.2 oameni. Punerea sub presiune a unei locomotive cu carbuni se face intr'o ora i jumatate, cu petrol in 30-40 de minute.
Toate aceste considerente au condus pe factorii raspunzatori ai
tarilor civilizate sa organizeze o micare oficiala pentru inlocuirea petrolului printr'un carburant national.
In Germania s'a fundat Institutul 4 Kaiser Wilhelm Institut far
Kohlenforschungs in Malheim 0 4 Kohlenforschungsinstitut * in Freiberg.
In Franta s'a fondat 4 l'Institut du ptrole * la Strasbourg.

In aceste institute se studiaza pe laugh' problema combustibililor
propriu zii i problema gasirii unui carburant national propriu.
Franta pune mari sperante pe petrolul din grasimi vegetale, dar mai
ales pe alcoolul preparat din gazul de iluminat (pulberaria Statului Bethum) 0 in ultimul timp pe alcolul dintr'un fruct agave cultivat in Colonii.
Germania inclin& mai mult pentru un petrol preparat prin lichefiarea
huilei dupa procedeul Bergius sau in ultimul timp dupa Tropsch-Fischer.
Este foarte probabil ca sinteza petrolului din gazul de apa va fi sinteza viitorului.
Petrol de sintezi
Procedeul Bergh's
Principiul teoretic
Un compus exotermic ca HI incalzit la o anumita temperatura,

se disociaza mai mult sau mai putin complect in 112 0 4. Aceasta disociatie este cu atilt mai inaintata, cu cat temperatura la care operam
este mai ridicata.
Fie pHI, pH2 i p4 presiunile respective a lui HI, H2 91 4 in atmosfera gazoasa in care se efectueaza disociatia. Aceste valori sunt legate
prin relatia:
pH2 X pIst
p2H I
K (1)
K este o constanta pentru fiecare temperatura 0 a cfirei valoare crete

cu temperatura.
www.dacoromanica.ro
582
Se mai *tie ea daca pornim dinteun amestec equimolecular de H2
i de 4, aceste doua elemente se combina partial in propoilia data

de formula (1). Valoarea lui K este identica pentru aceia, temperatura, fie ea pornim dela doua molecule de HI:
2 II I --(-7,.., H2 + /2
fie ca pornim din amestecul celor doi constituenii:
H2 + /2 -*-- 2 H I
Daca reprezentam fenomenul, luand ca abscise temperaturile i ca
ordonate valorile lui P:
presiunea lui H I
presiunea totala
adica raportul presiunilor variind intre 0 i 1, vom obIine o curba cu

aspectul urmator (fig. 248):
Cu alte cupinte pentru orice
amestec care confine HI fi can-
titdli equimoleculare de H2 i
12, fieceirei temperaturi ii corespunde o presiune fi una sin-
r gurii care definefte starea de echilibru. Aceasta stare de echilibru

Fig. 248.
se fixeala cu atat mai repede cu
cat temperatura este mai ridicata.
Sa luam un compus, hidrogenul seleniat, H2Se, care se formeaza din
elementele sale cu absorbirea de cfildura. Sa-1 supunem la acliunea
unei temperaturi inalte ci vom constata ca procesul se desfacoara cu
totul altfel. Pentru temperaturi destul de ridicate (peste 350), pentru
fiecare valoare a temperaturii exista o valoare i una singura care
definecte echilibrul, fie ca plecam dela H,Se, fie ca plecam dela P
H2 + Se. Aspectul se schimba insa pentru temperaturi sub 3500.
PELABON a construit curba acestui fenomen, unde se vede ca intre
350 i 380
presiunea lui H2Se

presiunea totala
este definita prin ramura B. C. D, adich pentru orice amestec ce nu

con%ine deceit H2Se i cantiaci equimoleculare de H2 i Se, echilibrul
se stabilecte printeo valoare unica a lui P, corespunzand unei anumite
temperaturi. Acest echilibru se realizeaza fie prin combinare, dacfi

www.dacoromanica.ro
583
CAPITOLUL XVI - PETROL SINTETIO
valoarea ini/iala a presiunei este superioard celei corespunzfitoare echilibrului (punctele sub curba), fie prin descompunere, (lac& valoarea lui P
este superioar echilibrului (puncte deasupra curbei).
Daca ins6 ne scoborim cu temperaturile, punctul de echilibru urmeaza o ramur de curb& BA, daca plecrn din sistemul H2 + Se,
pe and, dacfi plecfim din H2Se, producfind disociarea, punctul de
echilibru urmeaz'a ramura BE. Cele trei ramuri de curba: DCB, BE
i BA impart planul in trei zone: I, II, III. Zona III-a corespunde
unei infinitli de sisteme de compui H,Se, H2, Se, care vor putea sta
in echilibru la una i aceea temperaturfi. Aceastd regiune se numete
zona de echilibru falf.
Daca scoborim o dreapta paralel la ordonate la temperatura t,

aceasta dreapta va thia
pe AB in n, iar pe BE
Is
in m. Lui m ii cores-
ch,sccmpc,nere
punde o valoare P1, iar

lui n o valoare P2.
Toate amestecurile
pentru care P va fi
cuprins intre
aceste
valori limite P1 i Pg
vor fi in echilibru, dar
03
cornh,nare
Op
prin descompunerea
lui H2Se la tempera- a,
tura t se va atinge
starea de echilibru de-
0 A
t aso
finita prin P, pe cand
Fig. 249.
prin sinteza H, + Se,
se va atinge starea de
echilibru definitfi prin raportul P2. Dacd prin expresia:
log I
Pi
+ m log. C
+Z
in care p i P1 sunt presiunile patliale a hidrogenului i a hidrogenului

seleniat, T temperatura absolut, m, n, Z trei constante, calculfim
care vor fi valorile lui P pentru valori mai mici deck. 3500, corespunzkoare succesiunei arcului de curbfi DC B, se va obline ramura punctatfi BD corespunzatoare echilibrului adevArat, care nu poate fi realizat
cleat prin intervenIia catalizatorilor.
Aceste zone de echilibru fal au fost atribuite de cfitre fizicieni aa
care in mecanica chimicA ar juca acela rol ca frecrile
in organele mainilor.
ziselor < frecdri
www.dacoromanica.ro
584
CAPITOLUL XVI
PETROL SINTETIC
Intr'un sistem AB, in zona temperaturilor pentru care reacTiunile

inverse sunt posibile
AB-2::: A + B (1)
nu poate exista o reversibilitate complecta decta atAta timp cAt A rmane A si B ramAne B. Daca A 0 B devin A1 9i B1, operaIia de echilibru nu se mai aplicA. Fie de exemplu alcoolul:
C H27,+1 OH -16C H + HOH (2)

AceastA ecualie este valabila in limite anumite de temperatura.
Dar HOH chiar in stare monomeric& nu poate rAmine decAt cAnd este
supraincalzit ; in mod normal se transforma (HOH). Carbura C H2n,
dupa valoarea lui n se combina mai mult sau mai pulin complect, din
cauza legaturilor nesaturate &And (Cn H2).
Prin urmare ecualia de echilibru (2) numai este valabil, reversibilitate neexistAnd ; cu alte cuvinte dacA incAlzim un alcool la temperaturi
crescAnde, se vor produce propor/ii egale, crescAnde, de carbure etilenice
9i apA, dar la racire, la scoborirea temperaturii, nu vor mai avea loc

recombinari intre cei doi constituen0 ai moleculei primitive, ci reactiuni parazitare care vor aduce sistemul intr'o stare final cu desk.vAr9ire diferita de cea iniIial.
Mai mult, produsele de disocialie pot suferi alte disocieri reversibile,
C H2 se poate schimba in Cn, Hp etc., a9a ca starea finala nu are alt

punct comun cu cea inicialk decAt identitatea de masa 9i de compozifie centesimalA. Ceeace am spus despre alcool se aplica 9i la carbure,
amine, acizi, fenoli, etc.
Astfel de fenomene complexe au loc in operaIia de disociare ce se
IntAmpla la distilarea numita s Cracking *, descoperite din intAmplare
catre 1855 9i brevetate de YOUNG in 1865.
In uleiurile grele incalzite la temperaturi de 500-6000, moleculele kr
grele surdr disocieri cari duc la hidrocarbure cu punct de fierbere mai
jos, amestecate cu hidrogen. CAtre temperaturi mai ridicate 650-8000
disocierea se accentuiazA, ajungAnd la hidrocarbure aromatice 9i hidroaromatice.
Hidrocarburele din seria grasii se disociaza in olefine Cn H2n, asociate
cu metan 9i hidrogen. Catenele laterale sufAr o rupere dela baza hidrocarburei liniare 9i dau hidrocarburele cu greutate molecular& ridicata.
Carburele olefinice prin polimerizare dau hidrocarburele ciclice.
Carbure olefinice
4.- Carbure naftenice

.0- Carbure aromatice.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI
PETROL SINTETIC
585
BERTHELOT presupune ea 0 in acest caz acetilenul ar da benzenul,
dar cercetarile ulterioare au dovedit ca nu exista urma de acetilen.

Polimerizarea nu se opreoe la aceste valori, dar favorizata prin
disocieri corespunzatoare la temperaturi crescande, se ingramadesc mo-
lecule de crbure in detrimentul hidrogenului, Ora ce ajunge la un

rezidu carbunos care micquoreaza randamentul i smole0e aparatele de
crakare astupandu-le. Catalizorii schimba jocul echilibrului, marind

iuleala de reacpune, scoborind temperatura crakarii. Din contra operaVile in vase inchise, prin marirea presiunii se opun la rupturile necontenite de echilibru, rupturi cari au ca efect modificari foarte profunde
In sensul reaqiunilor.
IPATIEFF in 1904 a studiat modul de comportare a unui mare numar de molecule organice la temperaturi inalte 0 la presiuni de 600
atmosfere. El opera la temperaturi superioare de 800-900, temperaturi superioare punctului critic a corpurilor studiaIi ; acetia se transformau in vapori ce urmau legea lui Gay-Lussac, adica valoarea
AP
AC
este vecina cu o constanta, ca 0 cum ar fi vorba de gaze. Cfind frisk'

AP
se producea disocierea produselor incalzite, valoarea A-7; cre0ea.
Operand asupra diver0lor alcooli, IPATIEFF recunoscu ea disocierea

se petrecea in doted moduri:
R. CH,OH = Hs+ RCOH
9i
RCOH = RH + CO
Observa deasemeni ca tipul reacOunii nu se modifica daca presiunea

crete sau se micoreaza. Numai iu;eala de reactiune este funclie inversei
de presiune.
Deci numai iuleala de reaqiune se paralizeaza, tipul ei ramane

acela. Pentru a accelera reacliunile paralizante, IPATIEFF ii propune
s opereze in prezen-ca catalizorilor: Fe, Al20,, Ni, Ni3 03. Ace0i cata-
lizori lucrau In sensul prevazut de el. In particular fierul din pereIii

autoclavei era un catalizor excelent.
Constatand apoi ea disociapile studiate de el erau 1ntovara0te de
degajari de hidrogen, a executat pirogenarile nu numai in prezenla
gazelor ie0te din disociare, dar chiar in prezenIa hidrogenului introdus
la inceputul experienlii sub o presiune medie de 100 de atmosfere.
Reacliunile lui IPATIEFF, amintesc lucrarile lui BERTHELOT cu acid
iodhidric la 300.
Reaqiunile pirogenate ale lui IPATIEFF cu hidrogen preintrodus sub
presiune dadeau produse mult mai hidrogenate. Deasemenea metalul
autocIavei juca rol important de catalizor.

www.dacoromanica.ro
586
BERGIUS in 1913 breveta in Germania un procedeu de hidrogenare

sub presiune analog cu lucrarile IPATIEFF, conduse din punct de vedere
pur tiintific.
In 1924 acest brevet fu cerut 0 de Franta 0 curnparat sub Nr.

470.551. Acest brevet propune:
Un procedeu de a se obtine hidrocarbure upare din hidrocarbure

grele, prin actiunea caldurii combinata cu actiunea hidrogenului sub
presiune.
IPATIEFF nu a urmarit acelatel ca BERGIUS, aa ca brevetul nu a

fost atins de precadere.
Totu intrebuintarea peretilor de metal a recipientului drept catalizor constitue un antecedent a lui IPATIEFF.
Iata in ce consta brevetul lui BERGIUS:
Daca intr'o bomb& inchidem un uleiu greu sau un asfalt 0-1 incalzim la 440, se vede ca presiunea in interiorul bombei se ridica putin
ate putin in functie de timpul de incalzire.

In timpul de racire se constata ca valoarea presiunei este totdeauna
superioara, pentru o temperatura data, presiunei din perioada de

ascensiune a temperaturii. Aceasta din cauza prevazuta a formarii de
hidrocarbure upare prin crakare. Daca insa repetam aceasta experienta
cum prevede brevetul BERGIUS, introducand hidrogen sub 100 de
atmosfere i incalzind intre 440-480, presiunea crefte aproape liniar
cu ridicarea temperaturii, gazul i vaporii, urmand legea lui GAYLUSSAC; apoi and temperatura atinge regimul situ constant, presiunea
continud sei creased pdnd la un maximum, apoi scade progresiv f i corespunzdtor cu absorbirea de hidrogen.
Cand presiunea tinde a se stabiliza pentru o temperatura constanta,
se deschide bomba. Pe and produsul initial nu dadea aproape nimic
sub 200, produsele lichide gasite dupa berginizare incep a distila la
90 0 83V0 distileaza la presiunea ordinara fara descompunere. Aproape
jumatate din lichid distileaza Ora la 215. Produsele distilate au un
indice de iod foarte slab sau nul, ceeace inseamna ca lanturile etilenice
au fost toate hidrogenate. In partea gazoasa se gasete aproape tot

hidrogenul utilizat, amestecat cu hidrocarbure saturate gazoase.
Prezenta total& a hidrogenului prezinta fenomenul ca i cum s'ar fi
produs crakare, iar hidrogenul rezultat deaci s'ar fi fixat din nou, in
alta configuratie, pe carbunele solid pentru a-1 gazeifica.
Daca s'ar supune gazele la crakare, s'ar transforma in carbune iar
hidrogenul s'ar pune in libertate. Deci avantajul procecleului Bergius
consta in aceea ca' produs solid nu exist& in mersul operatiei, iar ca
hidrogenul se poate recupera, aa fuck costul fabricatiunii nu depinde
de acest gaz.
www.dacoromanica.ro
587
Al doilea brevet al lui Bergius. Lichefiarea huilei
In August 1913 BERGIUS a luat in Germania un al doilea brevet

pe care 1-a brevetat i in Fran/a in 1914. In acest brevet se indica tratarea huilei 0 a substan/elor similare oblinute prin carbonizare natu-
rala sau artificiala, prin hidrogen sau prin substage capabile de a

produce hidrogen.
BERGIUS anunta c operand la 4000 timp de 12-15 ore sub o presiune de hidrogen de 200 de atmosfere, se pot obline Vara la 833/0 produse volatile sau solubile, din huila, consumand 100/0 hidrogen.
Aceste rezultate parfind suspecte, KLING, BRUGLANT i ERCULINE
au verificat brevetul in laborator. Pentru ca berginizarea unui carbune

sa se efectueze in mod regulat, trebuie ca el sa fie in stare de pulbere
foarte finit 0 aceasta in suspensiune intr'un uleiu aproape racit. KLING
a dedus ca berginizarea depinde de relaIiile de constitucie chimica
ce exist& intre huila de hidrogenat 0 lichidul diluent, care mencine
carbunele in suspensie.
Presiunile 0 temperaturile iniciale variaza cu calitatea huilei. Curbele
de presiune in funclie de temperatura au acela aspect ca 0 in cazul
berginizarii uleiurilor. Opera Oa nu reuete bine, deck pentru carbuni
ce nu au deck 830/c, C 0 pulin sulf. Acest sulf este eliminat prin ceva
F6 03 sau C. 0 amestecate la incarcatura. Dupa opera%ie se aline un
lichid negru gudronos, omogen, care rezulta din lichefiarea aproape
total& a huilei. Parp solide nu rfimfin deck materiile minerale care erau
in cenua.
Supus la distilare, aceasta incepe la 60 i cla aproape 703/a inainte
de 300. Fraqiunea aceasta poate fi fraclionata in:
153/0 inainte de
253/s intre
150
150-200
210-300.
Restul de 300/ peste 300 sunt hidrocarbure grele asemanatoare cu
smoala, care hidrogenata sub presiune se transform& din nou in produse
303/0
))
volatile. Gazele formate sunt: metan,
etan, propan 0 hidrogen.
Puterea calorifica a acestor gaze este de 12.000 de calorii pe m3. Si din

aceste hidrocarbure se poate recupera hidrogenul. 1). Berginizarea
se poate face in doua etape: leiseind sit iasei gazele formate, apoi
restabilind presiunea cu hidrogen cornprimat reincepem Inceilzirea un
timp egal cu cel din prima etapei. In cursul berginizarii din
prima faza, produsele volatile determina un echilibru intre produsele grele 0 cele volatile; eliminnd aceste produse se provoaca
o disociare noutt a produselor grele, marind astfel propogia produselor
1) Chimie et Industrie, 6.24.246 T.
www.dacoromanica.ro
588
CAPITOLUL XVI
PETROL SINTETIC
upare pentru motoare cu explozie.
Condicii le
ralionale de ber-
ginizare a huilei, pentru a obTine produsul cel mai avantajos, eliminnd dupa voie produsele formate, nu se poate efectua cleat in
aparate continui. Funclionarea continua a unei fabrici, lucrand cu
vagoane de huila pulverulenta 0 cu hidrogen la presiuni de 250-300
atmosfere 0 la 4200-4500 de grade, prezinta dificultali considerabile,
care nu au fost rezolvate deck parlial.
BERGIUS a organizat la Mannheim-Rheinau doua instalaliuni: una
discontinua 0 alta continua. Aceasta din urma poate trata 50 de tone
de uleiuri pe zi, uleiuri grele, asfalt, gudron, etc. Ar putea trata i huilfi,
caci aparatul poate evacua reziduri solide fara cadere brusca de presiune.
Incfilzirea materiilor prime i a hidrogenului se face cu un curent

de azot infierbfintat prin trecere printr'o baie de plumb topit. Azotul
se gase9te la o presiune foarte pwcin superioara celei din camera de
reacOune.
Presiunile hidrogenului i ale azotului se echilibreaza astfel 0 nu

mai este nevoie sa se dea perelilor tubului de reacliune dimensiuni
potrivite cu presiunile interne. In cazul carbonului, trebuie ca lichidul
in care-1 punem In suspensiune sa aiba o temperatura critica superioara
celeia la care se lucreaza.
Un dispozitiv electric foaite ingenies permite sa se reguleze temperatura pilna la grad, ceeace este foarte important 0 sa se menlina dife-
ren-ca de presiune intre azot 0 hidrogen 0 chiar sa asigure inlocuirea

acestuia pe masura ce se consuma.
Tubul de reaqiune In care tree pe ora 6 tone de materie prima

9i baile de plumb supraincalzit se gasesc In sala de lucru, unde nu intl.&
nimeni din cauza primejdiei in caz de accident. Nenumfiratele indicaIii
ce privesc temperaturile 0 presiunile In orice punct al aparatului, in-
trarea 0 ieirea gazelor 0 a materialului, debitul fraqiunilor aunt

transmise electric aparatelor de inregistrare grupate intr'un local mic,
unde se gasete eful de fabricare. Acesta, de aici comanda electric totul
li poate face ca presiunea sa cada la zero, In caz de pericol, ceeace se in-
dica tot automat.

KLING, care a vizitat aceasta uzina,unde totul depinde de un singur
om, 0 mina de lucru este redus la proportii derizorii o compara cu un
vas de rasboiu in care comanda depinde de un singur comandant.
In timpul vizitei lui KLING la Mannheim (Iunie 1.924), chestiunea
berginizarii uleiurilor grele, a asfaltului, etc. era pus& complect la punct ;
in ce prive9te berginizarea huilei, chestiunea era Inca la inceput.
Se poate ca de atunci incoace sa fi progresat, caci lfinga uzinfi este
instalat un laborator de cercetari complect amenajat in toate detaliile
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI --. PETROL SINTETIC
589
sale. Toate incasfirile de brevete i orice alte fonduri sunt consacrate
exclusiv Intreinerii acestui laborator in care tinerii chimioi yin s

deprinda practica presiunilor inalte combinate cu temperaturile inalte.
Se sperfi c peste ckiva ani, din Mannheim i numai de aici se vor trnpraoia in lume technicieni ce vor aplica procedeele a cfiror viitor este
indiscutabil. Industria viitorului se va orienta dare intrebuinIarea unor
mijloace cu totul altele deck acele dela inceputul secolului al XX-lea 1).
Pentru moment toatfi atentia omenirii este indreptat catre sinteza
petrolului din ceirbuni fosili i din uleiuri.
Sinteza petrolului din ertrbuni fosili
Oricare ar fi sinteza care conduce la petrol, ea se sprijina pe hidrogenarea substamelor organice bogate in cOrbune 2). Intr'un kilogram
de petrol sunt aproape 820-880 de grame de cOrbune i aproape
120-180 de grame de hidrogen. Deci dacfi excesului de carbune din
huilfi i se poate alipi hidrogenul necesar, acesta se va transforma in
lichid hidrocarbonat, adicii in petrol.
BERTHELOT, cel dintaiu 3), prin metoda sa de hidrogenare cu
acid iodhidric, a reuOt s fixeze hidrogen pe huil i pe cOrbune de lemn,
ob/infind astfel un uleiu de petrol cu un randament de 60-700/. Partea

rfimasfi solidfi era un fel de bitumen.
BERTHELOT lucra in tuburi inchise, incalzind la 280. In aceste
condi/a, acidul iodhidric disociat dO hidrogen la o presiune de 100 de
atmosfere, care opereazii la hidrogenarea carbunelui. Iodul joach aici
rolul de catalizor, dar elementele acidului iodhidric determinfi un echilibru in interiorul tubului O de acest echilibru depinde rezultatul reaqiunii.
Aceste experienle reluate in timpul din urmfi la t Kaiser Wilhelm
Institut fur Kohlenforschung * de ciltre FRANZ FISCHER si H. TROPSH
au dovedit c prelungind aciiunea acidului iodhidric, se poate transforma toata huila in hidrocarbure lichide.
Am vazut c in disociarea acidului iodhidric la 280 se stabileoe
o limit ii de disociare, care ar tinde s opreasca reagiunea in loc.
Cum insA hidrogenul este mereu absorbit, fie pentru a satura o
dublfi legatura, fie pentru a se substitui oxigenului sau altui atom,

1) Chimie et Ind., vol. Nr. 6, 1924.
2) Huila grasa are dela 84--884C
si 4
VI
Restul este
* 4,1 Ve
Antracitul
*
86,704
oxigen si
*
*
46,3 V, * * 3,8604 *
Lignitul
cenusA.
53 V. * * 5,5 0/,,
Turba
*
a) Annales des Chimie et de Physique, 1870, T. XX.
www.dacoromanica.ro
590
echilibrul este mereu rupt si noui cantitati de hidrogen reapar in reactiune, panA &And substanta in prezentA nu mai a bsoarbe nimic. In
acest moment se stabileste un echilibru definitiv intre iod s'i hidracid,
iar reactiunea se opreste. Acest echilibru in tuburi inchise corespunde,
dupa cum am spus, unei presiuni de 100 de atmosfere.
BERTHELOT a aplicat aceast metoda pentru carburele etilenice si
pentru cele policiclice, cele mai bogate in carbuni. A mai aplicat o la
amine si amide, pang la corpii izolati ca indigotina ; a aplicat-o infine
dela alcooli si acizi pAnA la combustibili solizi.
Acidul iodhidric fiind prea scump, desvoltarea cunostintelor noastre
privitoare la mecanismul reactiunilor chimice, ne ingadue A prevedem
mijlocul de a ne lipsi de ele. Se stie astazi ea pentru a exalta afinitAtile
unui gaz, este deajuns sa-1 facem sa lucreze sub presiune. Prin aceasta
nu numai cra se deslocuesc echilibrele chimice, dar se mareste si iuteala
reactiunilor. Prin acest artificiu se poate face industrial& o reactiune
care la presiunea ordinarA are o viteza de reactiune eat de mica,

incat chimia ordinar o declara imposibila. Asa este intre H i
X care la presiunea ordinarA nu se unesc, si totus unirea lor este baza
industriei amoniacului sintetic la presiuni inalte si suprapresiuni. Trebuie s& existe deci o infinitate de sisteme de valori de temperaturi si
de presiune, pentru care hidrogenul molecular se uneste cu carbonul.
Acesta este principiul lui BERGIUS i al Institutului 4 Kaiser Wilhelm
far Kohlenforschung )).
LuerArile lul Bergius
LucrArile lui BERGIUS au avut de scop sa imbunatateasca metodele
de crakare. Crakarea pune in joc proprietatile hidrocarburelor din

uleiurile minerale de a se descompune catre 300, intr'un amestec de
hidrogen si carbure cu greutate molecular& mica, dintre care cele mai
multe sunt nesaturate.
Gazele care nu se condenseazA, hidrogen si carbure cu greutate
moleculara mica se pierd, asa ca. randamentul este foarte mic.
Totusi in 1916 s'au preparat in America prin crakare 9 milioane
de hectrolitri de benzina, iar in 1921, 184 de milioane de hectolitri.
Crakarea simpla este o disociere ireversibild in cursul cAreia se eliminA
produse cu greutate molecular& putin ridicata. Din cauza temperaturii

de crakare disociatia se petrece in doua faze: una este o dedublare iar
cealaltd o polimerizare. Aceste dot& feluri de reactiuni nu se pot controla ci se ajunge in cele din urma la o noua repartitiune a atomilor de
carbon in moleculd, din care repartitiune rezulta benzina. Benzina aceasta
se produce cu pretul unei pierderi indoite sub formA de produse

www.dacoromanica.ro
59/
necondensabile si solide. In zona cu temperatura inalta, pe perecii caldarilor se depune un coks, care fiind rau conducator de cfildura, impiedeca
ca massa intern& sa fie supusa la aqiunea caldurii, asa ca aparatele

trebuesc curaIite mereu de coks. Proporlia de produse solide este cu
atat mai mare, cu cat materialul de crakat este mai sarac in hidrogen.
In 1913 BERGIUS, profesor la Heidelberg, condus de consider0i
teoretice, intreprinde o serie de cercetari cu scop de a fixa hidrogenul,
pus in libertate in actul crakarii, pe carburele nesaturate care rezulta
din crakare.
In acest fel s'ar efectua crakarea intr'o atmosferli de hidrogen sub
presiune si ar rezulta o esenca de hidrocarbure saturate, stabile in aer
si la lumina, proprietaIi pe care nu le au benzinele nesaturate.
Prime le incercari ale lui BERGIUS s'au facut intr'o atmosfera de
vapori de apa in prezenIa unui reductor, sau intr'o atmosfera de hidrogen
in prezema unui catalizor. Ambele aceste cercetari, insa nu au dat

nici un rezultat. Atunci BERGIUS si-a propus sa exalteze afinitalile
chimice ale hidrogenului prin ajutorul presiunei. Aceast& formula i-a
dat rezultate satisfacatoare. La 4000--4500 si 100 kg. presiune de
hidrogen, uleiurile grele se transform& in uleiuri usoare, fara depozit
de carbune. Pacura ce rfimne peste 3000, in proporie de 70-90%
se transform& intr'un lichid din care 70-80% trece sub 300.
Singurul inconvenient al acestui procedeu este ca otelul aparatului,
din cauza temperaturii si presiunei inalte a hidrogenului, este atacat.
Pentru a putea controla temperatura hidrogenarii, care producandu-se
uneori violent, da loc la pirogenari locale, iar pe de alta parte, pentru
a contrabalansa presiunea hidrogenului, BERGIUS a construit un aparat
cu pereIi dubli ; intre acesti pereIi circula azot la aceeas temperatura
si presiune ca si hidrogenul.
Prin aceasta metoda se trateaza la uzinele dela Mannheim ate

120.000 de tone de materie prima pe an. Hidrogenul este produs reducfind
vapori de apa prin fier si regenerand metalul prin aqiunea gazului

de apa.
In 1921 BERGIUS, intr'o conferinta facuta la 0 Verein deutscher
Chemiker * din Stuttgart, a expus rezultatele lucrarilor sale de hidrogenare a huilei si a lignitului, considerand carbunele natural ca un compus
nesaturat, deci capabil s& fixeze hidrogen, in cazul and nu con%ine

mai mult deck 850/0 carbon. Ipoteza huilei cu carbune nesaturat nu
are nici un temeiu serios, deoarece BERTHELOT a hidrogenat si carbune
de lemn.
Experienlele fficute cu huila la o Kaiser Wilhelm Institut * nu au

confirmat rezultatele anunIate de BERGIUS, care anunIa lichefiarea
complecta a huilei si lignitului.
www.dacoromanica.ro
592
itandamentul a fost de eel mult 200f. ANDRE KLING, directorul

laboratorului municipal din Paris, studiind chestiunea chiar In laboratorul lui BERGIUS la Mannheim, crede ca aceasta chestiune, privitoare
la cdrbune; Inca nu a ieit din faza de laborator. Procedeul Bergius este
invaluit intr'un mister explicabil, reuete cu rezidurile de petrol, cu
gudronul, cu smoala, 0 justified speranlele ce se pun pentru realizarea
In viitor. Pentru moment s'a confirmat fixarea hidrogenului in proporlie
de 1,5-40/o cu un randament de 300/0 benzine upare de automobile,
30010 pentru motoare Diesel, 300/ uleiuri 0 100/ gaze de perdere.
Sinteze din gaze
Daca sintezele din combustibilii solizi sunt mai impresionante prin
lichefiarea lor directa, sintezele din gaze sunt cele mai interesante,
ffind 0 mai uor realizabile.
De fapt molecula massiva a carbunelui fosil este mai intdiu pulverizata fie prin crakare, fie prin pulverizare mecanica i pusa in suspensiune Intr'un uleiu mineral apropiat cum se face in procedeul Bergius.
Experienta ne arata ca transformfind carbunele in stare atomica,
fie prin arc electric, fie angajdndu-1 Intr'un compus gazos, afinialile lui
se exalteaza 0 trece foarte uor In combinatie cu el Insu 0 cu hidrogenul.
Cnd transformam carbunele in gaz de apa, operam o gazeificare a sa:

C + H2 0 .---- CO + H,.
Fiecare molecula de apa consuma o molecula de carbon din carbunele tratat. Acest carbune poate fi oricare, orice fel de rezidu hidrocarbonat.
FR. FISCHER, cel dintdiu la Institutul de carbune dela Mfilheim,
urmarind cercetarile sale asupra hidrogenarii sub presiune, a ajuns la
producerea petrolului sintetic din gazul de apa. Se 9tie cli hidrogennd
oxidul de carbune sub presiune in prezenla unei baze tari, sau a unui
carbonat alcalin, se ob/ine formol :
H, + CO =-- HCHO.
Aceasta opera-ciune reuete mult mai bine dacfi se adauga un cataliz or cum este nichelul, cobaltul sau fierul.
FR. FISCHER incalzind la 400-4500 un tub cu toile de fier amestecat
cu un carbonat alcalin peste care trece un curent de gaz de apfi desulfurat 0 trimis cu o presiune de 125-150 de atmosfere, obline un lichid
care cuprinde toli acizii dela acidul formic pana la acidul In C8, apoi
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI
PETROL SINTETIC
593
alcolii dela metanol pada la propanol, aldehide i cetone precum qi

ceva hidrogen. El a numit acest amestec .sintol, care arde intr'un
motor cu explozie ca 9i benzolul. Dar ffind tori compu9i oxigenati, sunt
nestabili, deaceea FISCHER i-a hidrogenat in prezenta unui catalizor i
a obtinut un lichid stabil, pe care 1-a numit sintind. Aceasta lucrare

extrem de interesanta nu a ie9it din laborator, dar far& indoiala c
punerea ei la punct va fi o solutie hotaritoare pentru carburantul
national.
Sinteza petrolului dupfi Franz Fischer
SABATIER i SENDERENS, in lucrarile lor clasice asupra hidro-
genarii catalitice in prezenta nichelului, au aratat inca din 1902 ca

oxidul de carbon poate fi upr transformat in metan, and este trecut
impreuna cu hidrogen, la o anumita temperatura peste Ni redus.
Ace9ti iavanti specificara totodatk c lucrand in conditiile aratate
mai sus, nu se obtine cleat metan.
Aii cercetatori reluand studiul acestei reactiuni, au aratat mai
tarziu a In anumite cazuri i utilizand a1i catalizori deat Ni se pot
obtine in aceasta reactie i hidrocarbure nesaturate sau alcool metilic
i aldehida formica.
Nici unul insa, nu a precizat in ce condi-0i se poate dirija reactiunea
pentru a se aline un anumit produs.

Deabia in ultimul timp prepararea alcoolului metilic sintetic din
oxid de carbon .1 hidrogen a fost definitiv rezolvata de atre I. G.
Farben-Industrie care a reuit sa-1 prepare in cantitfiti industriale.
S'air fi parut deci c aceasta chestiune nu mai prezinta un prea

mare intere's, and in 1926 lucrarile lui FRANZ FISCHER au aratat c
chimitii de 'Ana atunci lasasera la o parte tocmai latura cea mai interesanta a problemei. In adevar, trecand un amestec de CO +1/2 la 270
la presiune ordinard peste un catalizor apropiat, FISCHER obline
un amestec de hidrocarbure saturate, homologi de ai metanului, gazoase, lichide i chiar solide.
Catalizorii utilizafi sunt metale din grupa VIII-a: Fe, Ni, Co, intr'o
stare de diviziune extrema.Pentru a mari activitatea catalitica a acestora se- amestecgt metalul
cu un oxid. Oxizii utilizati de FISCHER stint de Cr, Zn, Be, Ur, Si Al,
Mg, Mn 9i diverse pamfinturi rare.
In special primii oxizi din aceasta serie au arfitat o activitate particulara. Amestecul metal-oxid se face in proportia de 3: 1 !Ana la 1: 1.
Metalele cele mai active sunt Fe i Co; Ni da ntere aproape exclusiv
la metan.
38
www.dacoromanica.ro
594
0 alcalinizare upara a metalului produce o marire a procentului

de hidrocarbure. Cu o cantitate mai mare de oxid intensitatea catalitic& slabeoe notabil.
In primele sale incercari FISCHER a lucrat cu un amestec de H
i CO pur, insa mai tarziu el a observat ea se ob/in aceleaO rezultate
utilizand amestecul de CO + H2 aa cum se gaseoe in gazul de ape i.
In acest caz singura precaulie care trebuie lima este eliminarea
sulfului. Aceasta se realizeaza uor prin transformarea catalitiefi in
1128 care este apoi eliminat prin metode cunoscute.
Un factor care influenceath mult mersul acestei reacIii este temperatura. Pe cat posibil trebuie lucrat la temperaturi joase. Cand se utilizeaza Fe temperatura de 3000 este eea mai favorabila, Co da rezultate
bune chiar intre 2500-2700. Ni este Inca activ la 160 dar produce o
mare cantitate de metan.
Daca se lucreaza cu aceiaO catalizori sau numai cu metalele singure
la o temperatura mai ridicata, se observa o disparicie imediata a homologilor superiori i se olycine numai metan. S'a dovedit ea o hidrocarbura
oarecare, pentanul de ex. trecut la o asemenea temperatura peste cata-
lizorul utilizat, este descompus (land naoere la metan.

Produsul oblinut in aparatul de cataliza se condenseaza in parte
prin racire, iar restul ramas in stare de vapori este recuperat prin adsorbtie, compresiune sau racire.
Produsele lichide de condensare pot fi de mai multe feluri:
a) Se poate obline o poqiune upara benzina + lampant ;
b) Sau uleiuri avand o temperatura de fierbere inalta sau chiar

parafine cristalizate.
Benzina ol4inuta din gaze este un lichid limpede, cu miros placut
asemanfitor benzinei din Pensylvania. Concine numai o foarte mica

cantitate de substanIe care reacIioneaza cu SO4H2 conc. Produsul brut
oblinut din carbunele activ are densitatea 0,680 O nu conIine deice
produO sulfuroO, deoarece gazele au fost in prealabil curacite.
Produsele Bolide au aspectul vaselinei.
Produsele secundare ale acestei reacIii sunt bioxidul de carbon i apa.
Nu s'a izolat nici un produs oxigenat.

Facand sa treaca de mai multe ori un metru cub de gaz de apfi
peste un amestec de oxid de Fe i Co redus, se obline aproximativ 100 gr.
de hidrocarbure lichide sau solide.
Pentru a explica mecanismul formarii acestor hidrocarbure FISCHER
presupune ca oxidul de carbon reacIioneaza cu metalul catalizor pentru
a forma o carbura inteo stare de diviziune extrema i deci f oarte aetiva.
x CO + xH2 + Me --,-- Me Cy + xH2O.

www.dacoromanica.ro
595
Am avea insa de a face in acest caz nu cu carburele normale cunoscute
pada acum, ci cu niste carbure mult mai bogate in carbon si a caror

domeniu de existenca se intinde la temperaturile joase, sub 3000.
Formula carburei astfel formate depinde de metalul concinut in
catalizor.
Hidrogenul reaccioneaza apoi asupra acestor carbure pentru a da

hidrocarbura iar metalul este regenerat :
Me Cx + yH2 3-- Cx H2 + Me
Prin acciunea hidrogenului carbonul este transformat intr'un grup
CH , care se polimerizeaza intr'o hidrocarbura superioara. Fara
aceasta hidrogenare polimerizarea grupului methyl in carbura saturata

ar fi posibila, dar am avea ciclizare. Ceeace este important este Ca polimerizarea merge mai repede decal hidrogenarea caci in cazul contrar
am avea formare de C1-14.
Pentru a confirma ipoteza aceasta a formarii de hidrocarbure metanice, FISCHER ar fi trebuit sa prepare aceste carbure bogate in carbon
necunoscute 'Ana acum, si sa arate ca prin hidrogenare aceste carbure
dau nastere la homologi de-ai metanului ; pada in prezent el nu a realizat
aceste experience.
Sinteza petrolului din gazul de apii
Tot din oxidul de carbune se prepara petrol sintetic, dupa cea mai
noted metoda a lui ANDRY BOURGEOIS si GEORGES OLIVIER.
Principiul metodei consta in a hidrogena oxidul de carbune cu ajutorul catalizorilor. In clefinitiv principiul consta in a uni intr'o anumita
mfisura carbuncle cu hidrogenul, plecand din materiile prime. cele mai
raspandite din natura si deci cele mai ieftine.
Carbuncle poate fi oricare, resturi si praf de lignit, de huila, resturi
dela distilarea petrolului, resturi dela uzinele de gaz de iluminat. In

locul carbunelui se poate intrebuinCa mice ; rezultatul arderii, al fermentarii, al cuptoarelor de var si mai ales gazele naturale. Hidrogenul necesar se extrage din apa prin electroliza sau prin disociare.
Principiul lui BOURGEOIS i OLIVIER se sprijina pe toate rezultatele
experimentale castigate pana la ei.
Chestiunea fiind pusa la punct, a fost luata in exploatare de catre

societatea franceza 0 Le Ptrole Synthtique *, care are instalata o
uzina de studiu la Amiens.
Procesul sintezei se efectueaza in sase faze:
L Prepararea oxidului de carbon. Coksul sau orice fel de rezidu
fix, provenit din distilarea unei subsatace hidrocarbonate, este men38*
www.dacoromanica.ro
596
CAPITOLUL XVI
PETROL SINTETIC
Iinut la temperatura de 1000-12000, trecandu-se peste el un curent

de vapori de apa:
C
+ H 20 = CO + H2.
Hidrogenul ramas liber din disociarea vaporilor de apa, ramane in

amestec compus din 15/0 hidrogen i 800/0 CO in greutate. Aceste gaze
stint Inmagazinate Intr'un gazometru care servete de regulator In timpul
fabricatiunii.
Cand materiile prime sunt carbuni fosili (antracit, huil, lignit,

turba, carbune de lemn), acetia sunt amestecaIi cu 5-25/0 var, alumina sau hidroxizi alcalino-pamntoi, apoi se supun la distilare la
1000-12000 pfina ce se transform& complect in coks. Cantitatea de gudron ce rezulta din aceasta distilare este redusa, din cauza amestecului
alcalin pus In carbune. Coksul produs nu corrcine gaz aproape deice,
putinul amestec gazos este compus din hidrogen, metan, etilen, oxid
de carbune, acid carbonic, apoi benzen i omologi. Toate aceste produse
intr& in fabricarea petrolului sintetic, deaceea stint inmagazinate intr'un gazometru special.
Afara de aceste produse se mai formeaza pulin gudron, gazuri sulfuroase, arsenioase, fosforoase, produse vatamatoare pentru operatiile
ulterioare, mai cu seama pentru cataliza. Toate aceste produse sunt
recuperate ca subproduse i tratate aparte.
Coksul oblinut, incalzit la to viu, este tratat cu un curent de apa
sub presiune i transformat in gaz de ap.
2. Prepararea hidrogenului suplimentar. . Cantitatea de hidrogen pusa
in libertate in prima laza nu ajunge pentru a hidrogena oxidul de carbune. Trebuie o proporpe suplimentara de hidrogen, pentruca acest
gaz trebuie sa fie in exces, in propor/ie de 15-20/0 In greutate. Acest
hidrogen suplimentar se prepara prin electroliz& sau prin carbune ar.
zfind:
C + 2 H 0 = CO2 + 2 Hi.
Aceasta operalie are loc in furnale speciale.
3. A treia faza este hidrogenarea compu ilor gazofi sub influenfa

catalizorilor. Oxigenul din CO este eliminat sub forma de apa. Din
cauza cfildurii degajate prin aceasta combustiune, precum i din cauza
aciunii combinate a presiunei 0 a catalizei, carbunele ramas liber

prin reducere este transformat In metan, primul termen urmarit de
sintezfi:
CO + 3 H2 = CH4 + H2 0.
In operaliimile de pan& acum s'au pus in joc cantitaIi mari de caldura In actul distilarii pentru prepararea coksului 0 din disocierea apei
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI
PETROL SINTETIC
597
pentru prepararea gazului de apa. Toate aceste cantiaci de caldura

sunt recuperate.
4. In a patra faza metanul, sub acliunea unui curent electric, care

rnenIine temperatura la 3000, precum si graIie efectului combinat al
presiunei si a unui catalizor, se transforma in acetilen:
2 CH, = C2H2 + 3 H2.
Carbunele in stare compacta sau in stare de grafit nu se uneste

complect cu hidrogenul deck la temperaturi foarte inalte, date de
catre arcul electric. Aceste temperaturi ridicate sunt indispensabile
pentru a transforma carbunele in vapori. Daca insa in loc de carbune
solid se ia carbune in stare de gaz, fie liber, fie combinat, combinalia
lui cu hidrogenul se face mult mai usor.
Deci trecnd metanul in amestec cu hidrogenul, pentru a avea

hidrogen in exces, si trecndu-1 intr'un furnal la 3000, se transforma
in acetilen, dup formula de mai sus.
Se formeaza in acelas timp propilen si hidrogen. Toate aceste gaze
trec in amestec necondensabil.
Prepararea acetilenului in acest mod este mult mai ieftin deck

din carbid.
5. A cincea faza are de scop o nouii hidrogenare (prin cataliza) a

hidrocarburelor obtinute in faza precedenta, precum si condensarea lor
in hidrocarbure lichide.
Acetilenul este o hidrocarbura a carui molecula este foarte maleabila.
Ea se preteaza la toate transformrile si mai ales este gata sa adicioneze

o cantitate de hidrogen pentru a da loc la o serie de hidrocarbure condensabile sub forma unui lichid brun.
Pentru a ajunge aici, amestecul de acetilen si de hidrogen este a dus
inteun furnal de catalizei unde atat presiunea cat si temperatura de

200, condenseaza amestecul sub forma unui lichid brun deschis fluores-
cent, ca petrolul american sau rusesc.

Seria de reacliuni ce se petrece in aparat este foarte co mplexa, se
formeaza cam urmatoarele hidrocarbure:
9 C, H2 + 27 H,= C, H12 + C, H6+ C, H + 20 H,.
Hidrogenul in exces nu se pierde, el se intrebuinceaza in faza a sasea
de sinteza.
Mersul operaliunii este urmatorul: Amestecul de acetilen si celelalte
hidrocarbure ce-1 intovarasesc in reacOune, dimpreuna cu hidrogenul
in exces, este trimis sub presiune intr'o serie de asa numite elemente
de catalizare. Hidrogenarea incepe la 150 si se continua pAna la 400;
presiunea gazelor in elementele catalizoare este de 2-35 kg. pe cm2.
Itgeala trecerii amestecului este astfel regulata, incfit contactul sa fie
www.dacoromanica.ro
598
CAPITOLUL XVI - PETROL S1NTETIC
suficient. Se forrneaza hidrocarbure saturate, cicloformenice, aromatice

si nesaturate. Toate se condenseaza sub forma de lichid brun de densitatea 0,75 la 15.
6. A vasea faza este a suprahidrogendrii. Petrolul oblinut in faza

precedenta are, dupa cum am vazut, o culoare bruna, fluorescenta,
ca a petrolurilor naturale. Comine 750/0 esenle foarte uvoare, ca eterul
de petrol. Aceste esenIe nu sunt stabile, trebuesc stabilizate prin supra-
hidrogenare. Pentru a stabiliza aceste hidrocarbure, ele sunt trecute

cu un execs de hidrogen peste praf de nichel redus i menIinut la 1800
vi la o presiune de 3 kg. Reacliunile chimice sunt iarav foarte complicate vi se pot exprima in rezumat astfel:
C5H12-1-C61-161-C7H14+4
Cr v01..
2=
C51-12
+ C8 H12 + C7 1116 +
Produsul final
este o benzina uvoara de densitate
z79Ni
# CO
-1.0=4=m
t774'i
v77
Ni
iiY..
WNi
c.Nj
0,75, cu miros placut de ciclohexan,
limpede ca apa si
cu o putere caloriflea de 11.540 cal.
pe kg., deci supe-
C2 /12 # N
. . .
rior din acest punct

Ni
de vedere oricarui
combustibil.
Principiul fabricai.iunii are ca punct
de
plecare expe-
rienta clasica a lui

SABATIER j SENDERENS:
Fig. 250.
Un cuptor de cataliza este compusa
din mai multe elemente (fig. 250); tuburi metalice in forma de U de

fier, oTel sau un aliaj oarecare (invar.). In interiorul acestora, In cupele
de guar/ se pune catalizorul in praf, fie nichel sau un alt catalizor.

Gazul de apa trece cu o viteza anumita in fiecare tub vi da metanul,
primul termen al catalizei.
In aceleavi elemente de cataliza va fi adus acetilenul format in faza
a IV-a prin convertizorul electric.
Furnalul de cataliza, campus din vase elemente, este facut din caramizi refractare. 0 uzina tip va conIine un numar suficient de aceste
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI - PETROL S1NTETIC
599
furnale. Tuburile de sticla ce ies de fiecare parte a tuburilor catalizoare,

conduc lichidele in flacoane f/ pentru a se condensa. Furnalul este incalzit intre 1500-2000.
Rezultatele obtinute
Petrolul sintetic ob/inut a fost analizat complect de catre E. GOUTAL

care i-a gasit urmatoarea compozi/ie:
85,28
13,55
0,05
0,58
H
S
0+N
Puterea calorifica este de 11.530 de calorii, in loc de 11.000 de calorii, media petrolurilor americane sau 10.500 pentru cele ruse9ti. Acest
petrol mai este interesant prin pucina cantitate de oxigen 9i de sulf 9i
cantitatea redusa de produse sulfonabile, prin rezisten/a sa la crakare.
Hidrocarburele aromatice sunt in cantitate mica, in majoritate o con-
stitue naftenele saturate. Produsul brut sau diversele fraqiuni se pot

amesteca cu alcool de 99,5 9i, mai ales in propor/ii egale, poate fi men-
Iinut la 20, fara urma de dedublare.

Adilionat cu apa 10/0 ramane limpede pada la 1. Fabricarea este
economica, randamentul mediu este de 20-300/0 din carbunele pus in
lucru. Restul de carbune este intrebuimat la incalzirea gazelor 9i a
a paratelor de cataliza.
Randamentul poate fi marit 0 manipulaPunile nu sunt mai complicate decal ale unei uzine de gaz. Pre/ul de instalare este acela9.
Aceasta instala/ie convine foarte bine pentru o distilare de lignit,
carbune de calitate inferioara 9i ieftin. Din distilarea sa rezulta gudron,
benzen, amoniac, etc., pe langa coksul fara gaz, care in cazul acesta
nu ar costa nimic. Coksul acesta ar servi la incalzirea gazogenelor, la
ob/inerea energiei electrice, la cuptoarele de cataliza, precum 9i pentru
producerea materiei prime, gazul de apa.
Instala/ia provizorie dela Asnires produce zilnic &Ova litri de
petrol sintetic cu 500/0 esen/e. Se spera sa se mareasca produccia la
o ton& pe zi.
La un congres de motocultura din Fran/a a func/ionat un motor

Diesel-Bouton de 2 CP 9i a activat o trasura.
Sinteza din grsimi animate i vegetate
Cea dintaiu sinteza din grfisimi animale a fost fficuta de CARL

ENGLER in 1885, fondand pe aceste experien/e memorabila teorie a
www.dacoromanica.ro
600
CAPITOLUL XVI
- PETROL SLY TETIC
originii organice a petrolului. In urm'a ENGLER 1) a verificat teoria i

explicat formarea naftenelor in petrol, iar mai tArziu 2) a studiat transformarea acizilor grai superiori, oleic 0 stearic, in petrol, in prezenIa
unor catalizori comuni: nisip, cuarc, fullererde, etc.
A. MAILHE 3) in 1921 supunnd succesiv la acliunea cldurii uleiuri
vegetale de in, de rapi, de arachide (alune de America), uleiu de

susan, de palmieri, apoi de ricin, iar in acela timp intinzilnd cercetfirile
asupra acizilor organici grai superiori i inferiori, ca: acetic, butiric,
valerianic, pelargonic, oleic, toate aceste substarrce citate sunt transformate in vapori i trecute peste catalizori potriv4i (cupru, magneziu,
aluminiu) la temperaturi variind intre 500-600 i se descompun in
hidrocarbure gazoase i hidrocarbure lichide.
Catalizorii sunt deshidrogenanti i deshidratanti (cupru-alumina, cupru
magnezie). Gaze le sunt anhidrid carbonica, oxicl de ceirbune, hidrocarbure etilenice i formenice (etan, etilen, propan, propilen, butan,
butilen), infine metan i hidrogen. Gazurile acestea sunt toate luminoase
0 au o putere calorifica de aproape 12.000 de calorii la metru cub.

Un gaz provenit din descompunerea uleiului de napi, are urmtoarea
comp
9 0/0
20 0/0
CO,
CO
CnII
C'nfl,an+2
Ii
47 0/0
19,510
4,510
IIidrocarburele lichide constituesc un lichid de culoare brun cu

miros pronunIat i cu reaqiune acid. Dup ce au fost neutralizate
cu soda slabfi, sunt supuse la hidrogenare in prezen%a nichelului. Se
obline un produs incolor cu miros de petrol. Prin distilarea fraclionatd
se izoleaz diverse fraqiuni in care se pot identifica hidrocarburele
formenice i aromatice, ca: pentan, hexan, heptan, octan, iar pentru
nitrare se identifica benzenul, toluenul i metaxilenul.
Porpunile superioare a acestui petrol sintetic, care distild intre
150-230, tratate cu acid azotic fumant, dau produse de nitrate i
un rezidu de hidrocarbure formenice, ca 0 cum am avea de a face cu
tin petrol de Borneo.
S'au obIinut rezultate asemanatoare cu uleiurile animale.
1) ENGLER j RUTALA. Berl. Ber. 42, 1909, 4610, ibid, 4615, 4620.
ENGLER i HALMAI. Berl. Ber. 43, 1910, 397, 43, 1920, 388.
2) ENGLER und SEVERIN, Ztschr. f. ang. Chemie. 1912, '155.
3) Ann. Chim. 1922, T. 17, Nr. 9, p. 304-332, MaiuIunie.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI - PETROL SINTETKC
601
Nu s'au putut insa prepara uleiuri grele i uleiuri de uns, cum se

gasesc in petrolul naturaL Aplicandu-se ins& fenomenul polimerizarii
olefinelor produse la 500--6000, acestea I9i dubleaza
tripleaza
molecula.
Lichidul catalizat, fierbe intre 250-2900; tratat cu 5-6% clorura

de zinc, se transforma dupa o fierbere de 5-6 ore, intr'un produs
C
-12H2o > C15 H30 din care se separa prin
rectificare: 1. Un petrol lampant incolor cu o slaba fluorescenta albastra i cu miros placut. 2. Un lichid greu distiland intre 290-320.
3. Un produs vascos care se s1eie9te prin racire.
Aceste experierge au condus la sinteza uleiurilor grele 9i a vaselinei.
Procedeul fabricaliunii este urmatorul: Corpii gra9i 9i acizii gra9i
sunt incalziIi direct cu clorura i oxizi metalici inteo marmita de cupru
intre 350-5000. Distila un lichid slab acid din care, prin distilare se
scoate eter de petrol, esenia, lampant, uleiuri grele, uleiuri lubrifiante
si hidrocarbure solide.
Dupa cum vedem, in acest proces chimic se produce o reacIiune
tripla: o deshidratare, o crakare it o polimerizare. Puterea calorifica a
benzinei este de 10.800 calorii pe kg., a lampantului de 10.960 cal/kg.
Putem spera ea uleiurile vegetale vor deveni un izor de petrol, care
se va reinnoi in fiecare an, atat timp cat energia solara ne intreline
viala la suprafaTa pamantului. Pentru a lupta in timp de pace, cu petrolul natural, ar trebui ca uleiurile sa fie ieftine, ceeace nu va fi cu putinta deck cu o cultura intensiva a plantelor oleaginoase.
Africa occidentala i Cochinchina produc mari cantitaci de uleiuri
vegetale. 0 cultura racionala ar putea mari produclia i scobori pretul.
Dealtfel uleiurile vegetale ar putea fi intrebuiircate i direct, fara a fi
transformate in petrol. Fiind bine comprimat i pulverizat In cilindrul
motor, ard cu o putere calorifica de 9600 cal. Prin ardere alcoolii din
gliceride dau o parte de carburant (oxigen) carbunelui i hidrogenului
din molecula. Important este sa se ob-cina o ardere complecta cad altfel
se formeaza acizi inferiori, a caron aqiune corosiva asupra cilindrului
9i a pistonului este vatamatoare.
polimerizat C5 H14
Extractul clorofilian
Daca tratam plantele verzi cu disolvergi volatili ca esenla de petrol

sau tricloretan, se obcine un extract compus din clorofil, ceara, grasime
si ra9ina.
Clorofilul este o substanil complexa, foarte bogata in carbune 9i care

sub acliunea acizilor slabi se transformd in compuci ce au caracterul eterilor
sdruri, corpi asemanatori grdsimilor. Aceasta asemanare cu grasimile a
www.dacoromanica.ro
602
facut sa se intrevadfi transformarea extractului din plantele verzi in

petrol, sub acpunea catalizorilor. MAILHE a incalzit extractul clorofilian cu clorurli f i oxizi rnetalici intre 300-500, obtinfind un petrol
asemfintor cu cel din uleiurile vegetale. Mai mult, plantele care au
fost supuse la extracpe, pot servi ca hran pentru animale, sau pentru
industria textild.
Petrolul ob-Pnut din extractul clorofilian se poate fracpona intre
55-350, iar diversele fracPuni au densitatea dela 0,7331 la 0,8940.
Sub 35 uleiul de petrol se solidified. In ce privete compoziPa chimied
a acestui petrol sintetic, el se apropie de cel pensilvanic.
Orice cear vegetal sau animalgi poate fi considerat ca un eter
sare, din care s'ar putea scoate petrolul. Ceara de albine tratat cu
clorurfi de magneziu uscatfi d'a un lichid acid care neutralizat cu soda
cla o benzing uqoark distilfind intre 50 i 140, cu o densitate de 0,7180,
apoi un lampant i uleiuri vAscoase, dupfi care ffirnne un rest. CornpoziPa chimia a acestor fracpuni este asenffinatoare petrolului scos
din uleiu prin cataliz.
In procedeul Mailhe din cauza presiunei extraordinare se produce,
prin crakare, qi acrolein, a carui miros displacut qi incomodant este
un mare neajuns. Intrebuintnd drept catalizor cuprul electrolitic,

care este cel mai bun catalizor deshidrogenant, nu se ajunge la o distrugere profunda a moleculelor, deci nu se produce o carbonizare. Mirosul
acroleinei se h.-A-tura intrebuimfind drept catalizor zinc-etil amestecat
In massa uleiului. Acesta clfi in acela timp hidrogenul necesar hidrocarburelor saturate qi ciclice.
ReacPunea lui MAILHE este general& i a fficut pe autor s revie
asupra prerei sale cfi petrolul nu poate fi de origingt organica. Randamentul cornercial din cereale este slab, din cauza prepilui ridicat a semin-celor oleaginoase. Din 100 kg. de serninle de in se scoate 30 kg. uleiu,
din care ar rezulta 10 kg. esen-p, ceeace revine la 300 de lei litrul.
In colonii, unde mfina de lucru este ieftinfi, procedeul ar fi mai rentabil.
0 cultura raPonala ar schimba complect datele comerciale ale produsului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII
PETROLUL
1 ECONOMIA NATIONALA
DE
M. N. CONSTANTINESCU, Inginer de Mine
Genera HMO
Petrolul ocup astzi un loc cu totul deosebit in economia mondial,

nu numai prin importaga intreprinderilor ce se indeletnicesc cu exploatarea, rafinarea i comercializarea sa, sau prin valoarea produselor extrase,
ci si prin insemattatea considerabild a industriilor ce s'au creat gratie
intrebuin-prii petrolului ') si mai ales prin natura utilizarii ce se db.' derivatelor sale.
IntrebuiMarea produselor petrolifere este, in adevar, din ce in ce mai
felurita ;
ea este in special indispensabila pentru apararea nalional. 0
serie de ramuri de activitate, fr de care nu se mai poate concepe civilize:Oa moclernfi, n'ar fi existat sau n'ar fi luat desvoltarea actual, idea
petrol.
E destul s amintim c automobilul, aeroplanul, submarinul i motoarele de combustiune intern au luat fiint si extinderea indeobste cunoscut, graiie petrolului.
Aceasta explica tendinIa de posesiune i acaparare a pre/ioasei materii
prime urrnarita atAt de particulari cat si de anumite State.
Nu exist produs care sfi fi jucat un rol politic mai proeminent cleat
petrolul, in rela/iunile interna/ionale.
Concentrarea producIiei depe la sfOrsitul secolului trecut in mainile
unui grup puternic in Statele, Unite, gratie acaparrii conductelor, ce a
1) Numai in Statele-Unite, Industria de automobile produce anual cca. 4 milioane
automobile vi autotractoare (in 1929 a produs 5.566.000, in 1930 3.750.000) in

valoare de cca. 600 miliarde lei. Actualmente se gasesc in circulatie in lumea
IntreagA peste 35 milioane de automobile, autocamioane i auto tractoare, a caror
valoare tree .eu mult de 5000 de miliarde de lei cat ar reveni daca s'ar socoti la
mai pulin de 150.000 lei valoarea unui automobil, autocisterne sau autotractor.
www.dacoromanica.ro
604
CAP1TOLUL XVII - STUDII ECONOMICE
dat na9tere la o serie de legi contra trusturilor i desele imixtiuni politice

din Mexic, In stransa legatura cu concesiunile petrolifere, sunt exemple
tipice, ce dovedesc realitatea afirmaliumi de mai sus.
De menIionat de asemenea lupta dusa in Persia, de Rusia i de Anglia
pentru posesiunea bogatelor sale zacaminte petrolifere, lupta terminata

In favoarea Angliei.
Constituirea Statului Irak 9i atribuirea mandatului asupra acestei ri
Angliei, sunt datorite in mod exclusiv bogaVilor petrolifere din acea

regiune.
Conferinta din San Remo din 24.IV.920 important& prin consecinlele

sale se ocupa in special de petrol, spre a nu cita mai toate conferinlele dela
rasboiu incoace caci in mai toate s'au discutat i chestiuni in legatura cu
petrolul.
Fa la de tendinla de acaparare mondial, Anglo-Americana, prin pu-
ternicele trusturi: Standard Oil american, Royal Dutch-Shell angloolandez 9i Anglo-Persian englez i filialele lor raspandite pe Intreg pamantul, alte State au cautat
asigure controlul unei parli a producliunii, in anumite ri producatoare, in vederea asigurarii unei independense relative, cel pulin pe pieele lor de desfacere.
Printre acestea trebuie menlionata in primul rand Frana, apoi Italia,

Spania, Argentina, primele dou State incurajand anumite societali naTionale in care sunt direct interesate, ultimele doua introducand monopoluri.
Aceasta politica de independenIa relativa, este favorizata de supraproduclia mondiala de 1i lei, ce da posibilitate rilor consumatoare sa-i
impuie punctul lor de vedere.
Romania, una din cele mai vechi ri producatoare de petrol a avut

o situalie deosebita inainte de rasboiu, nu atat prin marimea producIiunii
sale, ce reprezenta 30/s din cea mondiala, ci mai ales prin proporIia, mult
mai insemnata, in care produsele sale erau consumate pe piala europeana
(in 1913 s'a exportat din Romania peste un milion de tone).
Deaceea, incercari de acaparare n'au lipsit nici la noi. La un moment
dat, la inceputul secolului al XX-lea petrolul lampant, principalul produs
de desfacere depe atunci, se vindea de catre filiala din Romania a trustului
Standard, mai ieftin decat petrolul brut Mein. A trebuit ca Statul sa

intervie in mod energic legiferand in 1908 contingentarea intre rafinarii,
apoi mai tarziu construind conductele de petrol Ploe9tiBuzau---ConstanIa i PlowiGiurgiu la dispozilia tuturor producatorilor, spre a evita
imediata realizare a acapararii urmarite.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII - STUDII ECONOMICE
605
Dupa rasboiu, nalionalizarea subsolului i precaderea data prin legea

din 1924 societacilor romneqti, a dat putinIa de desvoltare acestora, in
timpuri in care greutalile economice generale nu atinsesera acuitatea de
a cuni.
Legislatia petrolului in Romania

Inainte de a indica normele care credem c trebuie sa calauzeasca o
politica de Stat in materie de petrol, e nimerit a arata in ateva cuvinte
dispozitiunile
noastre in legatura cu petrolul.
Pe and codicele lui Caragea 0 a lui Calimachi dela inceputul secolului
trecut, stabileau dreptul Statului de a orndui exploatarea minelor ; prin
RegulamentuI Organic se lasa proprietarului suprafelei acest drept, cu
condiVa plO9ii unei redevenIe (zeciueala) crmuirii. Pacura, pietrariile ri
alte produse nu plateau nici o zeciueala.
Codul civil din 1864 stabilqte posibilitatea limitarii dr epturilor proprietaruiui suprafelei prin dispozipunile cuprinse de legi i regulamente
privitoare la mine.
Prima lege a minelor a fost votata i promulgata in 1895. Ea recunoate
dreptul regalian al Statului. Exceplie se face pentru petrol (0 cariere),
ce ramfine la dispozicia proprietarului suprafqei, ca drept de accesiune.
Dispoziiuni similare in legile straine (ruseasa din Caucaz i austriaca
din GaliIia) i staruinIele proprietarilor au determinat o asemenea derogare,
a cfirei urmari pe atunci nu puteau fi prevazute, dat fiind importama limitata a exploatarilor petrolifere din acea epoch'.
In ce privete exploatarea petrolului de pe terenurile Statului, ea a fost
reglementata Inca din 1890, stabilinclu-se concesiuni pe termen de 10 ani,
intinderea perimetrelor ci dreptul de prioritate a cererilor pentru perimetre
necunoscute, licitaie pentru arendarea exploatarilor deja existente.

In 1906 0 apoi in 1909 eau promulgat legi pentru darea in concesiune
a terenurilor proprii ale Statului, prin care deasemeni se stabilqte intinderea maxima a perimetrelor de terenuri cunoscute (100 ha.) ci a celor
necunoscute (1000 ha.). Se condiVoneaza acordarea acestor perimetre de
posesiune, unui minim de capital 0 de participare a capitalului romfinesc
in exploatari. In acelac timp, pentru controlul 0 politica minierfi, s'a
intocmit in 1906, un regulament de administrare i politica miniera pentru
exploatarile petrolifere, regulament modificat in 1910.
Cum prin legea minelor din 1895 dreptul de concesionare a fost rezervat
pentru petrol proprietarului suprafelei, pe Mnga faramilarea concesiunilor
din cauza neexistencei unui cadastru, s'au savArcit enorme abuzuri, aceleaci terenuri concesionndu-se de mai multe ori.
Spre a se curma o stare de lucruri prejudiciabila exploatarilor, s'a

votat legea din 1904, complectata in 1913, pentru regularea i consolidarea
www.dacoromanica.ro
606
drepturilor de a exploata petrolul i ozocherita pe proprietfitile particulare.
Legea stabilete, ca dreptul concesionarului este un drept real mobiliar, ce devine definitiv prin inscrierea cu anumite forme in registre,
special alcOtuite pe MngO fiecare Tribunal. Obtinerea concesiunii dela
proprietarul aparent este considerat ca suficienta.
Aceasta era legislatia in cadrul careia s'a desvoltat industria petrolifer Ong la rasboiu. Rolul cu totul deosebit jucat de petrol in timpul
rasboiului, pe de o parte, noile idei asupra dreptului de proprietate pe de
alta, au condus Adunarile Constituante din 1923 sa inscrie in Constitutie
la art. 19 dreptul Statului asupra subsolului, inclusiv pentru petrol, cu
respectarea drepturilor deja catigate in regiunile petrolifere.
Legea minelor din 1924 se inspira din aceste consideratiuni ; ea stabilete pentru petrol intinderea perimetrelor, termenul concesiunii 0 urmdrete favorizarea intreprinderilor cu capital in majoritate romnesc,
carora li se rezerva precadere la acordarea perimetrelor. Concesiunile se
institue pe baza de redevente catre Stat, asociatie cu Statul, sau o cornbinatie a celor doufi sisteme. Redeventele sunt progresive 0 in raport cu pro-
ductivitatea sondelor ; din ele se acorda o parte proprietarului suprafetei.

In vederea rationalizarii exploatarilor, impiedecata de intinderile cu
totul insuficiente ale majoritfitii parcelelor particulare, legea contine

dispozitiuni pentru comasarea terenurilor mici, din initiativa Statului sau
a unuia din cei interesati.
Pentru evitarea acaparArii i monopolizarii de catre vreo societate
particulark se rezerva pentru Stat infiintarea 0 exploatarea de conducte
intre rafinarii 0 statiile de export.
Legea prevede crearea unei organizatii comune de desfacere in tar sub
supravegherea Statului, organizatie in care ar urma s'fi fie asociati producfitorii, rafinorii, consumatorii 0 Statul. Pretul produselor in interior ar
trebui sfi nu intreaca preturile de export, dispozitie de mare important4,
ce nu a fost ins respectata intotdeauna.
Prin legea din 1924 se creiaza un Consiliu Superior de Mine, cu atributiuni foarte intinse ; o serie de chestiuni neputfind fi rezolvate de Ministerul de Industrie 0 Cornell farfi avizul conform al acestui Consiliu.
Gratie acestei legi s'au consolidat intreprinderile create de ingineri
0 geologi Romani, imediat dull& rOzboiu, cu toate greuttiIe intampinate
In perioada de refacere. Aceste intreprinderi au luat o desvoltare deosebitii,
contribuind inteo larga mfisura la sporirea productiunii 0 la satisfacerea
consumului intern de produse, atunci cfind preturile de export erau superioare celor din tara (preturi maximale).
Legea din 1924 a fost modificat in 1929, ne mai recunoscandu-se
anumite drepturi pentru societtile cu capital national.
www.dacoromanica.ro
607
S'a prevazut in acela timp, ca darea perimetrelor in concesiune sA se

fac& 3/4 prin licitaIie, 1/4 prin bunA invoial, pentru societ4i1e fArA terenuri.
Din acest punct de vedere, legea poate fi considerat ca un pas inapoi

MA de politica urmAritA in mod constant de Statul Roman incA din 1906,
perioada in care s'a impiedecat concesionarea in massA cAtre marile trusturi i acapararea pielei, gralie legei de contingentare din 1908.
Darea in concesiune prin licitaIii pune in stare de inferioritate societAlile, ce nici nu urnaresc i nici nu pot realiza acapararea terenurilor de
exploatare, graIie cgreia ar urma apoi s& dicteze prelurile. Societalile
petrolifere din lark dependente de grupuri financiare qi societAci din

strinAtate, neavAnd aceleai obliga/iuni de a retribui capitalul investit
sub form& de dividend, nu au de suportat nici impozite pe beneficii i pe
dividende in aceea msurA.
SupraproducTia mondial& pe de o parte, condiciunile generale economice dela noi din -tar& pe de alta, au pus intr'o stare de inferioritate pe
micii producAtori din /al.& i societaIile nalionale, mai ales prin imposibi-
litatea menIinerii unor acorduri, atAt pentru vAnzAri in interior cat qi

pentru limitarea producliunii, acorduri particulare, ce de altfel nu urmAreau totdeauna interesele economiei noastre na/ionale.
A trebuit ca Statul sti intervin& din nou, reluAnd cursul politicii sale
intrerupta in 1929, spre a favoriza prin legea dela 1931 pe producAtorii de
-0 lei, din incasarile rezultAnd prin aplicarea unor noui taxe pe produse,
incasAri care urmeazA sA se repartizeze produckorilor. Normele de repartizare stabilite, favorizeazA pe micii producAtori, crora li se acordd un
coeficient mai important i limiteaz& produclia incurajat, la maximum
1500 tone pe zi.
Aceste dispoziliuni spre a da roade, vor trebui probabil s& fie complectate cu noui mAsuri legislative, gratie cArora Romfinia va putea continua
a fi una din Ifirile producAtoare de petrol din cele mai putin dependente
de trustu rile internationale.
Politica petrolului
0 politicA de Stat in materie de petrol, pentru o Tara producatoare ca
a noastrA, ar trebui s urmAreascti:
1.. Exploatarea rafionalci a zaceintintelor.
Organizarea exploatArilor trebuie indrumatA cAtre o productie crescAndA, dar in raport cu rezervele de zAcAminte cunoscute, cu cerintele
consumaIiunii interne i cu posibilit4ile unei bune valorificAri prin prelucrarea i comercializarea produselor.
Studierea intinderii qi a naturii rezervelor de petrol din Tar& (Institutul
Geologic i o Societate de explorare nationala), studiere complectat& prin
condi-tionarea concesionArii perimetrelor de anumite lucrAri de explorare,
www.dacoromanica.ro
608
cAerrouth XVII - STUDII ECONOMICE
e necesara spre a asigura continuitatea unei produc/iuni din ce In ce mai

insemnate.
RaIionalizarea organizarilor technice qi administrative ale exploatarilor,
in vederea atingerii unor preluri de revenire cat mai reduse pentru I4ei
9i a utilizarii cat mai complecte a gazelor din zacaminte, vor forma obiectul
preocuparilor de Stat, mai ales In imprejurarile actuale de supraproductie
mondiala 9i de apriga concurenta.
2. Prelucrarea gleiului (distilarea, rafinarea, etc.) pentru ob;inerea unor
produse superioare.
PerfecIionarea mijloacelor technice de extragere a derivatelor din V lei
in raport cu cerinlele pielei 9i cu rezultatele atinse in alte Iari, trebuie

stimulata de catre Stat.
Situarea 0 dimensionarea rafinariilor 9i metodele lor de lucru, intereseaza economia nalionala prin valoarea produselor olycinute 0 u9urina
lor de plasare, precum 9i prin nevoia producerii anumitor derivate necesare
pentru apararea nalionala.

Incurajarea studierii unor procedee de prelucrare speciale, proprii
naturii 14eiurilor noastre trebuie sfi intre de asemenea in programul unei
politici a petrolului.
3. Valorificarea cdt mai complectd a produselor, satisfacerea consumului
intern fi asigurarea debufeurilor in strdindtate.
a) Apruvizionarea interngt In cat mai bune condiciuni.
In timpuri normale, toate produsele petrolifere necesare consuma-ciunii
trebuie sa se gaseasca oricand 9i oriunde In lara, in cantitali suficiente 9i

de calitaiile cerute, la preluri In raport cu pre/urile mondiale. Acapararea
pielei de anumite grupuri trebuie evitata (cu excemia cazului unei organizaIiuni generale, In care qi Statul ar fi interesat).
Orice supraprel peste pre-virile corespunzatoare celor mondiale trebuie
afectat Statului sau producatorilor nalionali, altfel se aduce o paguba

economiei nalionale, prin sumele de prisos ce tree granila, sume incasate
dela consumatorii Romani.
Cum produsele petrolifere prin intrebuintarea lor drept combustibil,
sunt materii de absoluta necesitate, extragia 9i prelucrarea lor trebuie sa
aiba loc nu numai In masura utilizarii in motoarele de consumafte (automobile, aeroplane), ci 9i In raport cu posibilitaIile de folosire in motoarele
de for/a motrice din uzine, servind astfel la crearea 9i desvoltarea de

ihdustrii in Tara.
0 intrebuinIare cat mai generalizata, acolo unde combustibilele inferioare nu asigura rentabilitatea indispensabila bunului mers al intreprinderilor 9i in agricultura, prin adoptarea 9i extinderea motoculturii in toate
cazurile, In care aceasta poate da roade, trebuie sit' intre deasemeni in programul unei politici de Stat.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII
STUDII ECONOMICE
609
Pentru vremuri de rasboiu trebuie organizata productia derivatelor

ce servesc pentru apararea nationala, in cantitati suficiente i de calitati
speciale, adecuate. De preconizat formarea unor stocuri din vreme i repartizarea tuturor produselor in cuprinsul tarii potrivit nevoilor militare
eventuale i a posibilitatilor de distrugeri intrevazute in timp de rasboiu.
b) Asigurarea de debufeuri in strdinatate, potrivit intereselor ncgionale
f economice ale
Oirii.
Din acest punct de vedere, produsele petrolifere prezinta cleasemeni o

deosebita important, atat prin insemnatatea cantitatilor exportate, cat i
prin a valorilor realizate,. comparativ cu ale celorlalte produse de export
ale Romaniei. In anul 1930, fata de un export total de circa 300.000 va-
goane cereale, s'au exportat circa 385.552 vagoane de petrol ; iar din
totalul general al exportului de 28.495.852.000 lei valoarea produselor
petrolifere se urea la 10.385.094.000 lei, ceeace reprezinta 36,44% din valoarea intregului export (valoarea cerealelor exportate in 1930 nu a atins
deck 9.061.000.000 lei).
Asigurarea unor debupuri in raport cu cantitatile produse in tarii,

trebuie sa formeze deci obiectul deosebitei atentiuni a Statului,
ce are posibilitatea prin conventii comerciale sa ajute pe producatorii

nationali.
La stabilirea pietelor de desfacere se va da precadere tfirilor amice si
cu o consumatie mare, spre a se uura scurgerea regulata a unor cantitati
din ce in ce mai importante de produse romneti. Se va desvolta alternativ exportul in tarile in care preturile de desfacere sunt mai favorabile
in raport cu preturile de cost respective, spre a obtine rezultate cat mai
remuneratoare.
Se va urmari o astfel de politica de vanzari in cat in anumite momente,
tarile cu care am fi alaturi, intr'un eventual conflict, sa aiba asigurata aprovizionarea cu produsele petrolifere de care au nevoie.
4. 0 remunerare cdt mai complecta a capitalurilor investite in petrol.
Numai obtinerea de preturi reale de export, in raport cu preturile de

desfacere naturale ale Romfiniei i independent de interesele producatorilor
din alte tri, asigura remunerarea cuvenita capitalului romanesc investit

in intreprinderi petrolifere, remunerare in general limitata de societatile,
a caror principale interese stint in afara tarii noastre, prin preturile cu cari
cedeaza produsele, Societa tilor din strainatate de care depind.
5. Formarea unui personal de conducere romiinesc.
0 politica de Stat in materie de petrol, trebuie s urmareasca formarea personalului inclusiv a celui de conducere, technic, administrativ
*i co mercial, romnesc, in stare sa serveasca interesele economiei nationale, (land operatiunilor desvoltarea i indrumarile cerute de aceste
interese.
Smil Severin: Petrolul
39
www.dacoromanica.ro
610
6. Fabricarea in yard a utilajului necesar industriei de petrol.
Aparaturile i instalaiile intrebuintate in exploathrile petrolifere se

ridica la sume considerabile, ele reprezinta actualmente aproximativ doua
treimi din pretul de foraj.
La randul sau, costul instalatiunilor de prelucrare (rafinarii) i al mijloacelor de transport (conducte, vagoane cisterne, etc.) i comercializare
(rezervoare, pompe, etc.) se urea' la sume foarte importante.
Fabricarea aparaturilor i a materialelor necesare instalatiunilor din
industria petrolifera, cat mai complect in tara, prezinta deci o mare insemnatate pentru economia noastra nationala.
Standardizarea tipurilor pentru principalele materiale potrivit cerintelor technice i ale posibilithtilor de fabricare in tara intra deasemeni
in cadrul politicei de urmat.
7. Favorizarea desvolteirii intreprinderilor petrolifere prin mijloacele de
interes public deservite de Stat.
Statul trebuie sa faca tot posibilul ca instalatiunile 9i mijloacele de

depozitare gi de transport de interes general, pe care, spre a evita orice
acaparare, le pune la dispozitia tuturor intreprinderilor de petrol, sa corespunda unor nevoi crescande, sa fie adaptate cerintelor continu variabile i s nu revina mai scump societatilor noastre producatoare deck
celor din thrile petrolifere concurente.
8. 0 legilerare corespunzeitoare noilor mijloace technice fi politicei urmarite.
Incumba Statului adaptarea 1egisIaiei miniere noilor cerinte i posibilith/ilor technice, spre a nu impiedeca bunul mers al acestora. Masuri
legislative vor determina directia in care productia, prelucrarea O. cornercializarea petrolului trebuie sa se indrepte spre a corespunde intereselor
generale ale economiei nationale i ale Statului.
*
4
Pentru realizarea politicii sale, Statul are nevoie de un instrument, care

sfi dispuna de organizatii de exploatare, prelucrare i comercializare, atat
pe piata intern& cat i pe principalele piete internationale, pe care se vand
produsele noastre.
Incercfirile facute spre a incuraja anumite initiative particulare n'au
dat, cu rare exceptiuni, rezultatele urmarite, atat din cauza faramitirii

energiilor i a disponibilitatilor cat i din cauza situatiei exceptional de
grea din industria de petrol.
Numai prin o participare directa a Statului intr'o intreprindere formath din principalele intreprinderi nationale, asemenea celeia pe care
Statul englez o are in Societatea Anglo-Persian, se va asigura posibilitatea
punerii in aplicare a politicii Statului nostru in materie de petrol.
www.dacoromanica.ro
IUD.
DAMBOVITA
1.377.686
DIAGRAMA
IUD.
BACAU
61.766
PRODUCTIUNEI PETROLIFERE.
CONSUMUL INTERN SI EXPORTUL
PE ANUL 1930
IUD.
IUD.
PRAHOVA
4.243.321
PR
UCTIA TO
-0 BUZAU
LA
1930
61.227
CANTITATILE SUNT DATE IN TONE
5.651.685
TONE
/-
LAMPANT $1 WIlltE
BENZINA U$OARA
.1 .
SPIRIT /
ENZINA GREA
35.
IP
11172
65 .1 9
----------PACURA------\-----__________
MOATiikINA
kARAFINA,
ASFAL $1 COKS
ULEIURI
1
1 ERALE
, 5.9 1
56 3
COMBUSTIBIL
IN RAFINARII
1. '34.e*
5
155
74
16.452
15
761.560
54
19
4 I I IWI
31.723
35. 64
21.33
LW
TRANSPORT
RIN CONDUCTA LA
EXPORT
1.240.321
207.589
366.282
0 0
1.084.697
852.949
4).'12EA:PS(prOaR
4#
ONSUM INTERN
615
7
91.129
PIERDERI
iN FABRIC!
.111111611'
582.197
EXPORT
3.855.521
www.dacoromanica.ro
MO
RIN NATIONAL,
CONSIDERATIUNI ECONOMICE ASUPRA PETROLULUI

DE
V. VIESDESCU, Doctor In
tiInteIe EconomIce i $t1Intlfice
Intr'un studiu complect asupra petrolului nu pot lipsi Mci consideraliunile economice, cari ne infatieaza viaia industriei petrolifere din
rile producatoare i consumatoare, cu istoricul ei i ne arata regimul politic i juridic la care este supus /i/eiul.
Legatura reala a petrolului cu via-fa economica nu poate fi inf4i9ata
cleat inteun studiu economic, politic i juridic.
Numai din acest studiu, cercetnd evoluciunea industriei petrolifere
dela naterea ei i pfina azi, cercetfind principiile politicei petrolifere a
%rilor producatoare, putem ajunge la concluziuni precise i inIelepte,
in ce privesc ideile, cari trebuesc sa ada la baza indrumarii industriei i
politicei noastre petrolifere.
Istoricul productiunii petrolifere

ProducIiunea ficeiului a variat in timp i in spatiu.
Regiuni cu o producOune mare altadata au pierdut din importanfa
lor petrolifera, in timp ce in istoria petrolifera au aparut altele.
Petrolul a fost cunoscut de foarte multi vreme. Biblia ne spune ca,
corabia lui Noe era unsa cu pcur. HERODOT (450 a. I. Hr.) ne pomenete de petrol in imprejurimile Babilonului, PLUTARCH in scrierile sale
ne dovedete, ca iifeiul era cunoscut pe vremea sa. MASSADE, cu 950 de
ani inainte de Hristos, vorbete de prezenta Iifeiului in Baku.
Toate aceste informafiuni sunt foarte interesante din punct de vedere
istoric i ne dovedesc cfi, lifeiul a fost cunoscut de multa vreme i a fost
folosit de veacuri pentru o parte din insuirile sale.

Exploatarea industriala a zacamintelor petrolifere nu a inceput insa
deck la sfirqitul secolului al XIX-lea, odata cu descoperirea motoarelor
cu ardere interna.
Insuqirile petrolului, ca combustibil lichid, folosit pentru funcfionarea
motoarelor cu ardere internrt, i-au marit considerabil importan%a in via%a
economica 9i politica a unui Stat, odata cu desvoltarea industriei, raspfindirea motorului Diesel, desvoltarea automobilismului, marinei 9i avia%iei.
39*
www.dacoromanica.ro
612
CAP1TOLUL XVII - STUDII ECONOMICE
Insuirile petrolului, atilt din punct de vedere al stfirei lichide, sub

care se gfisete, cat i din punctul de vedere al randamentului energiei, i-au
dat intaietate fafa de cfirbune, a cfirui exploatare este mai anevoioasA,
al carui transport este mai greu

cleat petrolul.
care produce mai putine calorii
Astfizi prosperitatea economic-a, siguranta politicfi i militar a unui

Stat depind Inteo larga miisurfi de petrol.
In istoria productiunii petrolifere Tara Romneascfi, ocupa un loc
insemnat, atat prin productiunea sa actualfi, cat i prin cea din trecut.
Din statistica productiunii petrolifere reiese ca, pfina in 1859 Tara
noastea era in fruntea celor cateva OH producatoare de petrol.
In 1859 Colonelul DRACKE a pus in exploatare zfictunintele petrolifere,
pe care le-a descoperit in Pensylvania, in timp ce sapa un put pentru
a auta apfi.
De atunci 0 ptinfi azi State le-Unite ale Americei au pastrat intfiletatea
in produqiunea petrolifera, afarti de anii 1898, 1899, 1900 i 1901, in

cari prima tar& producatoare de petrol a fost Rusia.
Produqiunea Statelor-Unite a mers cresand, cu exceptia anilor de
mai sus, dupa cum arata urmfitoarele date 1):
In anul 1860
*
1861
1870
1880
1890
1900
1910
1915
1920
1925
1926
1927
1928
1929
1930
68.774 tone faia de prod. mond.

289.618
720.757
3.601.122
6.277.888
8.716.077
28.709.309
38.511.248
60.681.273
104.632.791
105.609.738
123.454.673
123.501.938
138.003.251
123.026.000
*.
*.
69.962 tone
292.021
794.604
4.112.611
10.499.550
20.458.596
44.923.750
59.213.556
94.392.651
146.483.245
150.526.604
172.815.945
181.541.061
203.388.502
194.398.891
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Din aceste date, raportate la productiunea mondialfi, reiese c, State le-
Unite au detinut intilietatea productiunii dela 1860 i pn azi, afar&

de anii 1899-1901.
In 1920 State le-Unite au dat 61/a din productiunea mondialfi, in 1927
71,5A, in 1928 82/a, in 1929 66/0 i in 1930 63%.
1) Suplimentul Monitorului Petrolului Rom 4n Nr. B. 15/IV/1931.
www.dacoromanica.ro
613
Din aceastrt propoilie a producOunii se constat& ca, de9i in ultimii

zece ani producliunea mondial& aproape s'a indoit, totu9 recordul il tine
State le-Unite.
Micprarea propogiei productiunii petrolifere a Statelor-Unite faIrt

de produciiunea mondial& din ultimii ani, se datore9te masurilor de
restricliune a producliunii, cari au fost luate acum in urma, bpi de criza
provocat& de supra producIie.
In anul 1.929 s'a atins maximul producOunii mondiale, ceeace a agravat
criza de supra produciie, ce bantue industria petrolifera de cluciva ani.

Masurile, ce s'au luat, in vederea mic9orrii produciiunii, au reu9it,
in parte, sa stavileasca producIiunea in desvoltarea ei vertiginoasa
pagubitoare producatorilor, din cauza subconsumaliei 9i scoboririi pre-cului
reducfind producIiunea la cea din 1928.
Aceste masuri n'au reu9it s& rezolve complect criza, din cauza maririi
produciiunii derivatelor petrolului brut, prin procedeul Craking, precum
9i din cauza subconsumaIiei din ultimii ani.
Regiunile petrolifere cele mai bogate ale Statelor-Unite, azi sunt: Ca-
lifornia, Oklahoma, Texas, Arkansas, Kansas, Wyoming, Luisiana, Ilinois,
Pensylvania, Ohio, Kentucky, etc.

Rezervele petrolifere ale Statelor-Unite. Preluirea petrolului 9i teama
unei apropiate secari a zacamintelor petrolifere au determinat pe
americani sa cerceteze staruitor rezervele Statelor-Unite 9i sa ia masuri
pentru inlaturarea 9i mai ales, indepartarea acestui pericol.
Dr. DAVID WHITE, dela U. S. Geological Survey a apreciat, in 1919,
rezervele de petrol brut ale Statelor-Unite la 914.065.000 tone.
In 1922, # American association of petroleum geologists * 9i (( L'United
States geological Survey * au apreciat rezervele Statelor-Unite, dupa

lungi cercetari geologice, la 9 miliarde 150 milioane barili.
In 1924, un articol publicat in # The Oil and gaz journal * apreciaza
rezervele la 4.416.704.000 barili petrol, adica, socotit dupa produgiunea
anului 1923, producIiunea pe vase ani.
Dr. PEw, pre9edintele Institutului de petrol american, crede ca, rezervele Statelor-Unite sunt de cel putin 18 miliarde barili.
In timp ce 4 Comisiunea de conservare a petrolului * a stabilit ca,

rezervele petrolifere ale Statelor-Unite ar fi de 5 miliarde 300 milioane
barili, afara de 26 miliarde barili, care ar putea fi exploatate prin pompaj,
daca prepil ar conveni 1).
FaIa de toate aprecierile de mai sus, credem ca, este foarte greu,
chiar imposibil, a preciza rezervele petrolifere ale Statelor-Unite, de
1) LOUIS CHASSAIGNE, Le Ptrole, Bordeaux, 1925, pag. 12-17.
www.dacoromanica.ro
614
CAPITOLUL XVII - STUD!! ECONOMICE
altfel ca ale oricfirui alt Stat petrolifer. Rezervele sunt in func/iune de

metodele noui d e lucru i de noile regiuni descoperite.
R ezervele petrolifere ale Statelor-Unite reproduse mai sus, dui:A
parerea geologilor americani, sunt date cu tendinle, pentru ca sa feat
pe petrolitii americani sa puna maim pe terenuri petrolifere in strai'Mate, de teama epuizfirii puturilor americane i in acela timp, pentru
a stimula ra/ionalizarea productiunii i economia in risipa, in scopul de
a asigura rezerve cat mai mari pentru viitor.
In afarfi de Statele-Unite celelalte Vali produckoare de petrol nu i-au
meacinut locul pe scara productiunii petrolifere.

De unde in 1925 ordinea era urmfitoarea : Statele-Unite, Mexic, Rusia,
Persia, Venezuela, Romnia, etc.
In 1927 Mexicul pierde locul al II-lea qi trece in al III-lea, fiind inlocuit
de Rusia, iar Venezuela trece din locul al V-lea in al IV-lea, fiind inlocuit
de Persia, care vine in randul V.

In 1928 Mexicul ajunge in locul al IV-lea, fiind inlocuit de Venezuela, care trece a doua -i,arfi petrolifera, loc pe care-1 pastreaza i azi,
iar Rusia trece in locul III.

In 1929 ordinea tarilor produciltoare se mentine aceea ca i in 1928.
Iar in 1930 ordinea se schirnbfi in sensul ca Romfinia ia locul al V-lea,
Mexicul ramfinnd in al VII-lea, caci in al VI-lea a trecut Indiile Olandeze.
Productiunea petrolifera a Venezuelei s'a mfirit foarte repede in ul-
timii ani.
Venezuela nu figureazfi in rfindul Ifirilor producatoare de petrol decfit
din 1917 i de atunci i Ong azi industria sa petrolifera s'a desvoltat

cu un progres uimitor.
In 1917 a produs
*
*
*
*
*
*
*
*
*
1920 *
1921 *
1922 *
1923 *
1924 *
1925 *
1926 *
1927 *
1928 *
1929 *
1930 *
*
*
*
*
*
*
*
*
16.440 tone petrol

62.609
196.321
301.537
575.537
1.238.754
2.697.119
5.099.962
8.649.358
14.487.613
18.833.664
18.861.475
1)
9 Suplimentul Monitorului Petrolului Roman Nr. 8, 15/IV/1931.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJI. XVII - STUDII ECONOMICE
615
In cursul acestor ani Venezuela a reuit sa cucereasca i sa men/infi

cu industria sa rangul al I I-lea in rAndul Tarilor producatoare de petrol.
Prosperitatea continua a producTiei petrolifere a Venezuelei este datorata condiTiunilor fizice, favorabile exploatarii li boga/iei zacamintelor
sale. Un pu/ din Venezuela are o producTiune de 5 ori mai mare cAt unul
din Mexic.
PoziTiunea geografica, favorabila exportului, a contribuit deasemenea,
in mare masura, la desvoltarea acestei industrii.
Legisla/ia petrolifera a Venezuelei, binevoitoare faTa de capitalul

strain, a profitat mult industriei petrolifere, in care sunt investite capitaluri straine foarte mari, nu a profitat ins& in aceea masura economiei
naTionale venezuele, pentruc& aceasta industrie este in mAna trusturilor
straine, cari profita in cea mai mare masura de beneficiile acestei industrii.
Capitalul strain este solicitat pentru valorificarea bogaTiilor, asigurfindu-i libertate i siguranTa.
Petrolul nu este supus la taxe i impozite prea mari.
Toate aceste condiTiuni au inlesnit desvoltarea industriei petrolifere
a Venezuelei i dau posibilitatea societaOlor petrolifere sa realizeze
cAtiguri apreciabile.
SocietaTile petrolifere cele mai insemnate sunt: o Venezuela Oil
Concession L-td. *, 6 Venezuela golf Oil Corporation *, o Lago Petroleum
Corp *, 0 Carribean Petroleum Co. *, etc.
Regiunile petrolifere cele mai insemnate au fost puse in valoare de

Royal Dutsch-Shell.
In 1929 au fost terminate 1995 puTuri.
Cea mai mare parte din petrolul Venezuelei este produs de regiunea
Bolivar, la rasarit de Maracaibo, Lagunillas, Rosa Ambrosia i Mene

Grande.
Industria petrolifera este inzestrata cu o pipelinie de 90 mile lungime,
cu o capacitate de 20.000 barili pe zi aparTinAnd trustului Royal
Dutch,
care leaga regiunea petrolifera Tarra, foarte bogata, cu lacul.
Venezuela este o Tara petrolifera bogata, dispunAnd de zacaminte

i rezerve foarte mari.
A treia card produceitoare de petrol, in ordinea productiunii din 1930,
este Rusia sopieticii.
Exploatarea petrolului este cunoscuta in Rusia Inca din 1300, in regiunea Baku.
Exploatarea industrial& a inceput abia in 1875, cu intreprinderile

industriale ale fraTilor Noebel, din regiunea Baku.
In 1890 industria petrolifera rusa s'a marit cu un numar insemnat

de foraje, datorita carui fapt producTiunea crete i Rusia intrece prowww.dacoromanica.ro
616
CAPITOLUL XVII
STUDII ECONOMICE
ductiunea Statelor-Unite, fiind prima lea producfitoare de petrol dela

1898-4902.
Revoluliunea a zdruncinat industria petrolifera, care nu i-a reluat
importama cleat in 1925.
Regiunile petrolif ere principale sunt : Baku, Grosny i Embia.
Evolulia produc/iunii Rusiei o arata statistica de mai jos 1):

In anul 1863 au fost produse
5.617 tone petrol faca de produc%ia mondial& 378.581
1870
1880
1890
1900
1910
1916
1918
1920
1925
1926
1927
1928
1929
1.930
*
*
.
.
27.948
411.137
3.930.667
10.381.860
9.636.169
9.016.929
3.722.016
3.483.910
7.185.376
8.810.607
10.551.466
11.604.448
13.632.459
18.517.605
..
..
..
..
..
794.604
4.112.611
10.499.550
20.458.596
44 923.750
62.351.029
68.754.156
. 94.392.651
. 146.483.245
. 150.526.604
. 172.815.945
. 181.541.061
203 388.502
. 194.398.891.
Politica economica sovietica, dumpingul, urmarete un export cat

mai mare a produselor petrolifere.
In cursul anului 1928-1929 4 Sindicatul sovietic de napht o, a mark
forajul, a inmulOt rafinariile, folosind cele mai noui i practice mijloace
de lucru 0 a electrificat toate regiunile petrolifere, pentru a mari producliunea.
Pe langa modernizarea exploatarei, la marirea producOunii Rusiei

sovietice contribue i sondele eruptive, cari sunt din ce in ce mai numeroase.
Campania de foraj a anului 1929 a fost foarte activa, de 308.982 m.,

fai& de 243.117 m. in 1928.
Marirea producliunii se datorete in parte regiunei Grosny.
Industria rafinarii a urmat acela drum ca i producOunea. In 1929
au fost prelucrate in rafinariile sovietice mai muh de 8.600.000 tone petrol.
Fabricile noui, terminate in 1929, din Baku, Batum, Grosny i Tua-
pase pot rafina 81-85% din producliunea totala a Rusiei sovietice 2).
1) Suplimentul Monitoru!ui Petrolului Roman Nr. 8, 15/IV/1931.
2) La Revue plrolifre No. 370/1930.
www.dacoromanica.ro
617
Rezervele petrolifere ale Rusiei au fost apreciate de Geological Survey

la 926.9703 mfi pentru Rusia meridionalfi, Siberia i Caucaz i 147.0753 mii
pentru Rusia septentrionalgi.

Iar The Oil and Gaz journal evalueazA rezervele Rusiei meridionale,
Siberia i Caucazul la 5.679.439.000 barili, ceeace, calculat dupa produc/ia
anului 1923, reprezint produc/iunea pe 148 ani 1).
Dupgt produc/iunea anului 1930, Persia i Mesopotamia ocup locul
al patrulea, in ordinea produc/iunii Orilor petrolifere.
Mitologia i Istoria ne dovedesc c, petrolul a fost cunoscut din anti-
chitate in Persia.
Indigenii exploatau i exploateaza i azi izvoarele bogate de petrol
ale Persiei, cari de multe ori las petrolul sgt se scurgii, in mod natural,
far interven/iunea omului, dealungul vilor.
Industria petrolifergi a Persiei n'a luat fiin/a cleat de citeva decenii,
liar in schimb a mers progresiind necontenit.

Iatfi statistica produc/iunii Persiei 2):
In 1.914
s
V
*
o
*
*
1917
1920
1921
1922
1923
1924
254.409 tone
613.349
1.675.510
2.284.201
3.047.839
3.456.510
4.435.101
In 1925
1926
1927
1928
1929
1930
4.800.206 tone
4.910.354
3.437.256
5.954.157
5.773.865
6.222.540
*
*
*
*
Zgiamintele principale ale Persiei aunt dealungul dealurilor ce ingirginesc mun/ii spre cmpiile Mesopotamiei i golful Persic.
Rezervele petrolifere ale Persiei
5.739.726.345 barili 3).
au fost apreciate
de geologi la
Petrolul Mesopotamiei se prezinta in aceleai condi/iuni geologice

chimice i fizice ca i al Persiei.
Regiunea petrolifergi este dealungul Golfului Persic.
Guvernul Statului Irak, nascut dupa rasboiu, a concesionat societ/ii
<4 Iraq Petroleum Company * dreptul exclusiv de exploatare pe teritoriul
Statului Irak, printr'o conven/iune din 14 Martie 1925, care pune socieacii obliga/iuni precise de foraj.
Industria petrolifera din Irak este nougi, dar merge cu pai repezi ;
din Aprilie 1927 Oat in Octomvrie 1928, au fost forate 29 pu/uri.
Pu/urile Mesopotamiei sunt foarte bogate in petrol, cel din BabaGurgur, Nr. 1, a dat 12.000 tone pe zi.
i) LOUIS CHASSAIGNE, Le Parole, Bordeaux, 1925, pag. 28.
2) Suplimentul Monitorului Petrolului Roman Nr. 8, 15/IV/1931.
9 LOUIS CHASSAIGNE, Le Parole, Bordeaux, '1925, pag. 39.
www.dacoromanica.ro
618
CAPITOLUL XVII - STUDII ECON OMICE
Iata statistica produc/iunii petrolifere din Irak :

A luat fiinIa in 1927 producfind 27.400 tone petrol
* 1928
97.681 *
*
*
* 1929
*
109.326 *
*
1930
102.750
(< Iraq Petroleum Company * are in curs de construccie insemnate

pipe-linii 1).
Romdnia ocupa un loc foarte important in randul Iarilor producatoare de petrol. ProducIiunea anului 1930 a aezat-o in locul al V-lea,
Mexicul trecand in locul al VII-lea dupa Indiile olandeze, din cauza
micorfirii producIiei sale.
ProducIiunea Romaniei, raportata la producliunea petrolifera mondialfi, nu reprezinta un procent prea mare : in 1927 a dat 2,20/a din producIiunea mondiala, in 1928, 2,393/0, in 1929, 2,13/a, iar in 1930, 33/0 din
produc/iunea mondiala.
Totu9 petrolul romnesc cu derivatele sale prezinta o importanla

deosebita, daca-1 raportam la producOunea Europei, care reprezinta mai
pulin de a zecea parte din producliunea petrolifera mondiala i daca.

socotim exportul nostru, care are un rol insemnat mai ales pe piecele
petrolifere europene.
In Europa nu sunt deceit trei Iari producatoare de petrol, cari alimenteaza, in parte, Wile europene i. Africa. In ordinea importan%ei kr,
acestea sunt : Rusia Sovietica, Romania i Polonia. Considerand consumaiiunea intern& a Romniei a produselor petrolifere, mica fata de producIiunea sa, Romania exporta aproape 600/0 din productia rafinariilor
sale petrolifere, in timp ce Rusia Sovietica export& numai 303/a, iar PoIonia 353/0 din producIiunile lor 2).
ProducIiunea /iceiului romanesc, zdruncinata de rasboiul mondial,
a crescut, mulIumita industriei noastre petrolifere, care nu numai ca a
fost refacuta, dar a fost inzestrata cu toate mijloacele moderne de lucru.
Tileiul este cunoscut i folosit in Romania Inca din secolul al XVI-lea,
and se scotea prin puluri de mana. Exploatarea cu sonde mecanice a

inceput deabia in 1860.
Datele statistice de mai jos ne infaIieaza evolu/ia industriei noastre
petrolifere 3).
1) ERNEST MERCIER, a La Msopotamie et la Compagnie francaise des IAtroles * articol publicat In L'Europe Nouvelle No. 618, 14/XII/929, pag. 1673.
2) M. PIZANTY, e Problemele actuale ale industriei Romaine de petrol 1929,.
Buc. pag. 4.
3) Suplimentul Monitorului Petrolului Roman Nr. 8, 15/IV/1931.
41
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII
In 1857
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
275 tone
1858
1859
1860
1870
1880
1890
1900
1910
1915
1916
1917
1918
495
605
1.188
11.649
15.900
53.300
250.000
1.352.407
1.673.145
898.994
724.230
968.611
619
STUDII ECONOMICE
In 1919
920.488 tone
1.034.138
1.163.315
1.365.830
1.515.658
1.851.303
2.316.504
'3.241.329
3.661.360
4.268.541
4.827.278
5.744.000
1920
1921
1922
1923
1924
1925
1926
1927
1928
1929
1930
s
*
*
*
*
*
*
*
*
Patru sunt regiunile petrolifere mai importante: DamboviIa, Prahova,

Buzau 0 Bacau. Un zacamant purtin important se afla 0 in Maramure9,
corn. Sacel, iar in judelele Ramnicu-Valcea 0 VijniIa s'au facut cercetari,
pentru a afla petrolul, far% rezultate imbucuratoare.
Produciiunea anului 1929, pe regiuni, a fost urmatoarea : Prahova:
3.371.636, DmboviIa: 1.290.641 tone, Buzau: 86.405 tone 0 Baal':

7.183 tone.
Productiunea tuturor regiunilor petrolifere din Romania este in cretere,
afar% de Buzau.
Activitat ea forajului in anii 1928 i 1929 a fost urmatoarea:
Prahova
In 1928
1929
187.480 m.
237.942 rn.
Dmbovila
52.228 rn.
55.356 m.
Buzau
2.582 m.
3.307 m.
Bacau
4.537 m..
6.140 rn.
Cel mai intens foraj s'a facut in Prahova, la Ceptura i Moreni (Ceptura : 79.539 m. 0 Moreni: 71.103 m.).
SuprafaIa terenurilor presupuse petrolifere este de, aproximativ,

150.000 hectare.
Aproape doua treimi din producIiunea petrolifera a Romaniei se afla
in mainile societa/ilor cu capital romanesc sau nalionalizate.

Industria petrolifera romaneasca, modernizata dupa razboi, este inzestrata cu mai mult de 30 rafinarii mari 0 tot atatea mai mici.
Transportul produselor petrolifere se face cu vagoane cisterne (Romania dispune de aproape 10.000 vagoane cisterne, din care aproape
jumatate sunt ale Statului) 0 prin conducte.
Afar% de conductele care leaga schelele cu rafinariile, Romania dispune
de 4 conducte: 1.)
1) Vezi pagina 218-232.
www.dacoromanica.ro
620
CAPITOLUL XVII - STUDII ECONOMIC.E
1. Conducta de lampant Baicoi, legata cu Cmpina-Ploesti-BuzauConstanla, avand o lungime de 320 km.

2. Conducta de produse albe Baicoi-Ploesti-Bucuresti-Giurgiu, 180 km.
3. Conducta de produse negre Baicoi-Giurgiu, urmnd acelas traseu

ca cea de produse albe.
4. Conducta de derivate Balcoi-Bucuresti, de 80 km. lungime.
Releaua conductelor Statului este de 760 km., cu o capacitate zilnica
de 3000 tone 1):
Pentru exploatarea conductelor, in 1929, conform nouei legi a minelor, a fost creiata Regia autonoma a conductelor Statului.
Rezervele petrolifere ale Romdniei au fost apreciate de Geological Survey,
la aproximativ 180.465 m3, iar de The Oil and gaz journal la un miliard
barili, aproximativ, reprezentind cantitatea de petrol de exploatat in

63 ani, socotit dupa producIiunea anului 1923.
Indiile Olandeze (Insulele Sonde), dupa produc-ciunea anului 1930,
au fost clasate in locul al VI-lea, in ordinea rilor producatoare de petrol.
Petrolul a fost cunoscut in aceste insule Inca din secolul al XV II-lea ;
o exploatare industriala n'a inceput decat la inceputul secolului al XIX-lea.
Regiunile petrolifere sunt: Insulele Java, Sumatra si Borneo, Tarakan
si Boenjoe, dintre care Java, Sumatra si Borneo sunt cele mai bogate
in petrol.
Iata evoluOunea producOunii Insulelor Olandeze:
In 1893
*
*
*
*
1900
1910
1920
1921
1925
82.200 tone
308.661
1.511.247
2.401.473
2.323.246
2.934.814
In 1926
1927
1928
1929
1930
2.910.154 tone
3.557.479
4.400.166
525.864
5.500.550
*
*
*
*
Inflorirea industriei petrolifera a acestor insule este inlesnita de situaiunea lor geografica. Puorile petrolifere sunt situate aproape de mare,
cale ieftina de transport, aproape de Asia

dintre Europa si America.
si
la jumatatea drumului
Rezervele petrolifere ale acestor insule au fost apreciate la 2.923.570.841
barili ; ceeace reprezinta, dupa produc-ciunea anului 1924, producliunea
cel pulin pentru 100 de ani.

In realitate rezervele Indiilor olandeze sunt mult mai mari, credem,
deoarece, dupa aceasta apreciere, au fost descoperite regiuni noui, destul
1) M. PIZANTY, Situatia actual a industriei romne de petrol, 1928, Buoureti.
www.dacoromanica.ro
621
CAP1TOLTJL XVII - STUDII ECONOM ICE
de bogate in petrol, a caror exploatare se face cu metodele moderne, capabile de a merge mai adnc 9i a da o producciune mai mare dead la
data evaluarei rezervelor.
Mexicul este azi a 9aptea /ara producatoare de petrol. Exploatarea

industrial& a petrolului din Mexic a inceput tarziu, din cauza climei pu/in
prielnica strainilor 9i mai ales din cauza turburarilor politice.

Desvoltarea acestei industrii pa9ise cu pa9i gigantici, In etttiva ani,
Mexicul ajungfind a doua %aril petrolifera.
De cfitfiva vreme, insa, produqiunea petrolifera a Mexicului a mers

de screscfind.
Datele statistice de mai jos infaIi9eaza mersul industriei liteiului in

M exic :
In 1901
0
0
o
o
*
1910
1920
1921
1922
1923
1924
1.370 tone
497.858
21.518.453
26.495.526
24.972.086
20.493.145
19.135.886
In 1925
1926
1927
1928
1929
1930
.
.
15.825.555 tone
12.387.677
8.784.577
6.870.687
6.122.256
5.415.610
*
*
*
*
Scaderea producOunii este rezultatul tulburarilor politice, de foarte

multe ori puse la cale de cele dot& mari trusturi: Standard Oil 9i Royal
Dutch-Shell, pentru a-9i servi fiecare interesele in rasboiul economic
ce duc de atilta vreme 9i in acela9 timp este consecinIa epuizarei paqiale
a ificamintelor petrolifere mexicane.
Regiunile cele mai bogate in petrol ale Mexicului sunt situate la Nord
de Vera-Crutz, Tampico 9i Tuxpan 9i la Sud Tehuantepec 9i Tabasco.
Rezervele petrolifere ale Mexicului au fost evaluate in 1922 de Geological Survey la 719.475 m3, iar de The Oil And gaz Journal la 3.687.573.000
barili, adica, socotit dupa producOunea anului 1923, cantitatea de petrol
de exploatat in 24 ani 1).

Celelalte Ifiri producatoare de petrol au o mai mica importanIa petrolifera.
In ordinea producOunii lor acestea sunt urmatoarele:

Colombia, exploa.tarea industrial& a petrolului a Inceput deabia
in 1922, cti o producliune de 44.251 tone, ajungand In 1930 la 2.787.402
tone.
Situaliunea sa geografica, situata In apropierea canalului Panama,

contribue la desvoltarea industriei sale petrolifere.
2) LOUIS CHASSAIGNE, Le Parole, Bordeaux, 1925, pag. 24.
www.dacoromanica.ro
622
Peru, producviunea sa, a inceput sa fie cotata in statistica istoriei

petrolifere In 1896, cu 6.439 tone 0 a mers progresind, Ora cand In
1930 a atins 1.706.746 tone.
Trinidad, cu o producIiune de 7.809 tone in 1909, a ajuns in 1930,
la o produccie de 1.249.440 tone.
Argentina, industria sa petrolifera a inceput in 1909 cu o producOune
de 2.466 tone 0 a ajuns in 1930 la 1.220.670 tone petrol.

Indi ile Britanice, cu o produc/iune de 26.030 tone in 1891, au ajuns
la 1.134.360 tone in 1930.
Sarawak, cu o producfmne de 19.317 tone in 1913, a ajuns in 1930,
la 798.710 tone.
Po Ionia, cunoscutii pentru petrolul sau Inca din 1875, contribuia cu
4/c, din producliunea mondial& pfina in 1909. De cAteva decenii producciunea petrolului Poloniei a descrescut necontenit, ajungfind in 1930, la
o producOune numai de 663.080 tone.

Japonia, cu o producliune de 685 tone in 1875, a ajuns in 1930, la
o producOune de 267.150 tone petrol.
Egipt, incepind in 1911 cu o producOune de 2.877 tone petrol, a
ajuns in 1930, la o producOune de 261.670 tone.
Ecuator a dat 7.809 tone In 1917 0 a ajuns, in 1930, la o producfiune
de 213.583 tone de petrol.
Mici zacaminte de petrol s'au mai gash in Germania, Canada, Franta,
Cehoslovacia 0 in ultimul timp in Bolivia, far& ins& ca productiunea
acestor State sa aiba o importarga deosebita din punct de vedere economic, in istoria petrolifera.
In FranIa, la Pechelbronn 0 in Germania, exploatarea petrolului se
face, mai ales, prin pufuri i galerii, din cauza eft zaclimintele sunt
pulin bogate in petrol 0 nu au presiunea necesara unei exploatari prin
foraj. Aceasta metoda este asemanatoare cu cea a exploatarii minelor
de cfirbuni.
Consumatiunea
exportul tatilor produeltoare de petrol
Nu toate lrile producatoare de petrol export& produsele petrolifere.

0 _mare --parte din Wile mai sus menfionate deabia Ii acoprir cu proclucOunea lor o parte din consumaIiunea interna.
Statele-Unite, cel mai mare producator, reprezinta pe cel mai mare
consumator.
Exportul produselor petrolifere ale Statelor-Unite este in descre0ere
continua.
Cauza acestei scaderi a exportului este marirea consumaIiunei interne
i mai ales desvoltarea producliei petrolifere a Statelor Americei Centrale
www.dacoromanica.ro
623
CAPITOLUL XVII - STUDII ECONOMIDE
9i a Americei de Sud, cari reprezinta azi temutii concuremi ai petrolului

Statelor-Unite.
De 9i exportul luase un avant frumos in anii 1924 9i 1925, totu9 ineepand din 1926 exportul scade vertiginos.
In 1924 s'a atins 787.716.436 barili petrol brut la export.
Iar in 1926-1927 exportul petrolului brut a scazut dela 590.992.449
barili la 15.372.741 barili.
Exportul benzinei a atins maximum in 1926: 1.589.551.815 barili
9i. a scazut in 1927 la 42.841.426 barili.
Gasoilul 9i feuloilul au atins maximum de export in 1925, 1.433.542.658
barili 9i a scazut in 1926-1927 dela 1.381.540.720 barili la 38.934.219

barili.
0 u9oara ameliorare a exportului a avut loc in 1929, pentru a reveni

la situmiunea din 1928, in 1930.
Venezuela nu consuma dead o mica parte din producIiunea sa petrolifera, restul exportand-o.
Considerand producIiunea sa importanta, Venezuela de-tine unul din
primele locuri in riindul Iarilor exportatoare de petrol.
Ru.sia prin marirea producOunii sale dispune de o cantitate importanta de petrol pentru export, mai ales din cauza ca consumaIia interna
este foarte redusa, altfel ar trebui sa importe chiar.

Cea mai mare parte a produselor fine este vanduta pentru consumul
intern, care a fost de 7.775.000 tone in 1929, fa/a de 6.770.000 tone, in
1928. ConsumaIia benzinei, uleiurilor 9i lampantului s'a marit in ultimii
ani, din cauza desvoltarii automobilismului 9i raspandirii tractoarelor
agricole ; noile fabrici, puse in funcliune cu aplicarea Planului economic
de cinci ani, vor mari consumaIia interna.
Exportul sail in 1929 a fost de 3.622.000 tone, adic a aproape de doua
ori cat exportul din 1925 9i cu 840.000 tone mai mult ca in 1928.
Tarile cari au cumparat petrolul rusesc in 1929, sunt urmatoarele 1):
Anglia
92.600 tone
725.400 tone
Ceholsovacia . . .
Italia
86.900 *
519.100 *
Belgia
Germa nia
FranTa
Spania
Egipt
Turcia
Indiile Britanice
484.600
356.100
307.800
238.300
184.200
174.200
Africa
Scandinavia
Persia
Austria 9i. Ungaria
Grecia
America
*
*
1) La revue petrolifere 1930, No. 370, pag. 611.
www.dacoromanica.ro
85.200
63.500
48.100
32.100
18.500
16.500
*
*
*
*
*
*
624
CAPITOLUL XVII - STUDII ECOIVOMICE
Rusia constitue un pericol deosebit prin cantitatea petrolului de care

dispune pentru export, fal de criza de supraproduclie i scfiderea preturilor.
Sovietele au refuzat orice inIelegere in ce privete limitarea producIiunii.
Planul quinquenal prevede desvoltarea industriei petrolifere ruseti,

astfel ca in anul 1932-1933 producliunea sa fie de 26 milioane tone.
In ce ne privete, Rusia reprezinta o concuren0 serioasa a Romaniei
pe pietele petrolifere ale Europei.
Persia consumA o foarte mica parte din produsele sale petrolifere,

producOunea sa este destinata aproape in intregime exportului.
Persia este izvorul principal de aprovizionare cu petrol al Angliei.
Romania a consumat, in 1928, 1.084.795 tone petrol din producIiunea
de 4.268.541 tone i 1.217.441 tone in 1929, din producciunea de 4.827.27S
tone petrol.
Marirea consumatiei se datoreste consurnatiunii crescnde a lampantului, caci consumatiunea benzinei 9i uleiurilor este in descretere,
din cauza fiscalitaii excesive, la care sunt supuse.
Taxele incasate de Stat in cursul anului 1929 au atins 853 milioane
lei, revenind astfel: 375 milioane lei pentru benzina, 240 milioane lei
pentru gasoil, 120 milioane lei pentru lampant, 100 milioane lei pentru
uleiurile minerale i 18 rnilioane lei pentru parafina.
Consumaciunea intern& a anului 1929, pe specialitali, a fost urmatoarea :
99.114 tone
benzina
petrol lampant
uleiuri minerale
gas oil
p arafina
p Acura
185.396
38.061
102.949
3.578
788.343
*
*
*
*
*
Fatil de mgrirea productiunii noastre din ultimul timp, consumatiunea

internfi a crescut foarte Incet, Consumatiunea ar putea fi intensificatfi
prin electrificarea tuturor ora9e1or i unui mare numfir de comune rurale,
punfind la dispozitiunea tuturor locuitorilor tarii lumina i energie electrica. Aceasta ar rezolva, in parte, i criza actuala de supraproducIie,
care in realitate la noi este de subconsumaiie.
Exportul RomAniei in 1929, a fost de 2.822.290 tone, falai de 2.344.016
tone in 1928.
Exportul produselor petrolifere, prin taxele vamale, a adus Statului
in 1929 un venit de 80.680.000 lei, percepute asupra unei cantitali de
produse petrolifere in valoare de lei 9.000.523.326, reprezentAnd ' /a
aproape din valoarea totala a exportului romAnesc.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII
625
STUD11 EVONOM10E
Tarile cari au importat petrolul romnesc in 1929 au fost:

Fran/a
155.736 tone
459.05 tone
Italia
Egipt
Anglia
Germania
323.379
264.077
195.565
189.805
179.458
Jugoslavia
Spania
Grecia
118.405
104.769
90.768
60.067
*
*
.
*
Cehoslovacia .
Austria
*
*
Ungaria
Exportul produselor petrolifere nu este ingaduit dead sub forma
de produse rafinate. Parra in 1929 exportul petrolului brut era interzis,

legea minelor din 1929 incuviin/eaza exportul petrolului brut, numai
-and produc/iunea intrece capacitatea rafinariilor noastre si numai Irina
la limita cantitalii cu care este depasita aceasta capacitate.
Indiile olandeze exporta o mare parte din producOunea petrolifera,
consuma/iunea interna fiind mica. Situa/iunea geografica a acestor insule face ca Indiile olandeze sa fie un apreciat izvor de aprovizionare cu
petrol al vapoarelor din Oceanul Pacific 1).
Petrolul Insulelor olandeze este exportat in Europa si mai ales in
Indii, Indochina, China, Japonia si Australia.
Mexicul consurna mai pu/in de jumatate din producliunea sa petrolifera, exportand restul.
In 1929 Mexicul a exportat 4.298.807 m3 (27.039.605 barili dintr'o
produe/iune de 7.104.591 m3 (44.687.879 barili) faVa de un export de
5.307.966 m3 (33.387.101 barili) in 1928, dintr'o produc/ie de 7.973.070 m3
(50.150.610 barili).
Aproape intreg exportul a fost facut prin portul Tampico, care este
amenajat cu instala/iuni moderne.
Produsele petrolifere ale Mexicului au fost exportate astfel: 600/0 in
Statele-Unite, 15-20/0 in Europa, restul in America latina, Antile, Asia
si Oceania 2).
Colombia a exportat in 1929: 13.000.000 barili, dintr'o produc/ie de

20.294.925 barili.
Consumaliunea interna este foarte mica.

Celelalte /ari producatoare de petrol, majoritatea, folosesc produc/iunea lor pentru consuma/iunea interna, iar cele cfiteva dintre ele, care
exporta o parte, nu au mare importanta din cauza cantita/ii prea mici.
De exemplu Polonia, a carei produccrune este in continua descrestere,
a exportat in 1929: 24.876 tone de petrol.
1) J. VIDAL, La production des Indes Nerlandeses, L'Europe Nouvelle, No.
618, 4/XII/1929, pag. 618.
2) La Revue phtrolipre, No. 370/930, pag. 607.
40
www.dacoromanica.ro
626
Criza actuali de supraproductiune
Inca din anul 1927 se observa in industria petrolifera mondiala o

cried de supraproduc/iune si o scadere a prelurilor, care au zdruncinat in mod foarte puternic multe intreprinderi petrolifere din toata
lu mea.
Fa/a de aceasta situa/iune, cele dou trusturi, Standard Oil i Royal

Dutch-Shell qi-au dat mana, ca totdeauna de altfel, in fa/a unui pericol
comun, cautfind sa inlature efectele acestei crize printr'o inIelegere de
reducere a produc/iunii intre to/i producatorii de petrol.
In 1928 0 1929 au avut loc cateva conferin/e interna/ionale, la care
pe langa reprezentanVi celor doua mari trusturi, au luat parte 0 celelalte
societal.' mari producatoare de petrol.
In Statele-Unite guvernul insu0 a incercat sa reduc produc/iunea,
fie prin suspendarea acordarei concesiunilor, fie prin anularea permiselor de cercetare, eliberate.
Realizarea unei in/elegeri, pentru reducerea produc/iunii petrolifere,
intre societalile producatoare, in special ale Statelor-Unite, nu a putut
fi realizata, intai, pentruca guvernul american a socotit ca, o astfel de
in/elegere ar contraveni legei contra trusturilor si in al doilea rand, o alta
cauz, care a contribuit la zadarnicirea realizarii unei in/elegeri mondiale
pentru reducerea producOunii petrolifere, a fost refuzul categoric 0 repetat al Rusiei sovietice de a lua parte la o astfel de in/elegere.
Rusia sovietica cu industria sa petrolifera de azi poate avea o influen0
puternica asupra pie/ei petrolifere mondial- i mai ales europeana.
Cu toata infringerea ideii incelegerii de reducerea produc/iunii intre
toate societalile producatoare de petrol din intreaga lume, totus in fapt
s'au realizat astfel de in/elegeri locale, mai ales in America, cari daca
n'au reu0t sa faca mai mult, cel pu/in au micprat producliunea anului
1930, readucand-o la cea din 1928, cu toate ca tendinla era catre o marire a producliei.
Ideia in/elegerii reducerii produc/iunii petrolifere, nu a fost parasita
i Inca se incearca realizarea ei.
La noi a fost realizata scurta vreme in 1930, ffind rupta foarte curand,
din cauza criteriilor adoptate pentru repartilie intre societa/ile producatoare.
Dacgt o nougi in/elegere internalionala se va realiza, cfind se va fixa
cota de produc/iune a Romniei, nu trebuie pierdut din vedere rolul important ce /am noastra are pe pia/a petrolifera europeana 0 capacitatea
de produc/iune a industriei noastre petrolifere, care cu toate pagubele
insemnate pricinuite de dezastrele rzboiului mondial, totiq astazi a
atins si a intrecut starea infloritoare dinainte de razboi.

www.dacoromanica.ro
627
Rezolvarea crizei actuale este greu, credem, sti se fact( pe baza unei
astfel de inIelegeri, a reducerii producIiei mondiale ; este greu pentructi
efectul unei astfel de inlelegeri nu va avea loc, decfit ciind in%elegerea ar
fi general& i aplicata cu sinceritate.
Nett aceasta incelegere ar reui sa se aplice cu sinceritate, e suficient
s ne gfindim la refuzul Rusiei Sovietice de a participa la reducerea producciunii mondiale, ca sa ne dam seama ca actuala criza nu-i va gasi
soluliunea intr'o astfel de formula.
Totu criza va fi rezolvata, pentruca fiecare criza se rezolva, din
fericire, pe Pang& alte mijloace, prin ea insai. 0 lege economica, adeverita,
spune ea, dupa fiecare criza urmeaza o epoca de prosperitate.

Crizei actuale de supraproduclie, i-a urmat in mod firesc scaderea
preturilor. Scaderea preIurilor insfi, va mari consuma0a.
Ctind consumaIiunea se va raki, echilibrul dintre producciune i consumqiune va fi restabilit, criza de supraproducOune va inceta i industria
petrolifera va cunoate din nou o epoca de prosperitate, dovedind Inca
odata ca, irile inzestrate cu o astfel de industrie na-cionala, bogate in
zacaminte petrolifere, vor vedea milioanele celorlalte tOri napfidindu-le
i vor infaptui o epoca de prosperitate i supremaIie econornica.
Tara noastra are inaintea ei orizontul unui astfel de viitor, daca inlelepciunea celor ce pastreaza frnele destinului Romfiniei ii va gasi
aplicaOunea in politica noastra economica.
Politica petrolifer
Petrolul este azi cautat de fiecare stat, pentruca fara el prosperitatea

economica i siguran-ca militara nu pot avea loc.
Tarile care-I au, duc o politica pentru a i-I apara i valorifica.
Cele care nu-I au, duc o politica pentru a-i asigura aprovizionarea,
controland sau punnd mna pe industriile petrolifere ale Iarilor producatoare, prin investirea capitalului lor in aceste industrii.
Nu este locul in acest redus studiu economic asupra petrolului, sa
cercetam politica petrolifera a tuturor statelor, dar totu nu putem incheia
acest capitol, fail a enunla macar politica petrolifera a celor mai insemnate state producatoare de petrol i a celor mai insemnate state,
care controleaza cu capitalul lor producIiunea petrolifera mondiala, pentruca din politica i experienIa lor desprindem principiile, cari trebuie
sa ada la baza politicei noastre.
Politica petroliferd a Statelor-Unite
Caracteristica politicei petrolifere a Statelor -Unite este o tendinIa

de na-cionalizare.
www.dacoromanica.ro
628
Cu toat marea producciune a Statelor-Unite, o mare parte din economioii Statelor-Unite au propovfiduit o politica de restricliune a exportului petrolului 9i conservarea ificamintelor, de teama unei apropiate
secari a acestor zaaminte.
Economi9ti1or americani le era fricii, ca Anglia, concurenta StatelorUnite pentru stapanirea petrolului, exploateazil petrolul, de care dispune,
cu prevedere, asigurnduli rezerve pentru viitor, consumnd astazi cat
mai mult din producIiunea petrolifera a Statelor-Unite.
In vederea realizrii acestei politici de prevedere, guvernul american
a decretat la 25.11.1920, prin (( Leasing Act * c'd, societA/ile petrolifere
din Statele-Unite nu pot avea dealt aclionari na-cionali.

In Alaska dreptul de exploatare a zAcmintelor petrolifere nu se mai
acord deck americanilor, iar In Philippine 51% din terenurile petrolifere
9i le-a rezervat guvernul central, celui local ramfinlindu-i 490/a.
Teama de apropiatul sffir9it al izvoarelor petrolifere americane, care
in aparenla justificg tendinla de naiionalizare a industriei petrolifere a
Statelor-Unite, In realitate nu este deck un pretext, aci dupfi cum foarte
bine spune d-1 Dr. White, membrul comisiunii geologice americane,

aceasta secatuire a zcamintelor petrolifere a Statelor-Unite nu poate
avea loc, deck peste o sulk' de ani 9i atunci aceasta problemii, lipsa de
petrol, va fi mondialfi.
In realitate motivul, care a determinat aceasta politica petrolifera de
naTionalizare a Statelor-Unite, nu este deck rAzboiul economic dintre
Statele-Unite 9i. Anglia.
Anglia, pentru ali asigura stApfinirea marilor cu flota sa, are absolut
nevoie astAzi de petrol, combustibil lichid cu care funclioneaz'a motoarele
vapoarelor moderne. Pentru ali asigura petrolul, Anglia a pornit sa'

cerceteze lumea Intreaga 9i acolo unde a gasit petrolul, a Incercat
s4 punk mfina pe el, Investind capitaluri enorme, prin trustul sau
Royal Dutch 9i Anglo Persian, faI de cari a dus o politica de sprijin
9i proteguire.
Royal Dutch a fost 9i este instrumentul Angliei, pentru realizarea

scopului sail.
Royal Dutch a incercat sil acapareze 9i petrolul american, ceeace nu
putea place Statelor-Unite, concurentul Angliei la stapanirea mfirilor
9i de aceea a pornit Intreagfi aceastri politica de nalionalizare a industriei
petrolifere.
Ca o urmare a acestei politici, guvernul Statelor-Unite, care dusese

un viu rfizboi de distrugere al primului 9i. puternicului trust petrolifer
american, Standard Oil, 9i-a schimbat aceasta pozilie politica fa/ de
trustul american, sprijinindu-1 In razboiul sail economic crfincen, contra
trustului englez, Royal Dutch.
www.dacoromanica.ro
629
Astazi Standard Oil, nu numai Ca stapane9te aproape in Mod exclusiv

petrolul State loi-Unite, prin societfitile nenumarate afiliate trustului
american, dar are in mina i o mare parte din petrolul mondial.
Venezuela, un stat nou in randurile tarilor producatoare de petrol,

inzestrata cu zacaminte foarte bogate, avea nevoie sa atraga capitalurile
necesare pentru a fi investite in industria sa petrolifera, al &and viitor
economic se arata tot atat de stralucit precum s'a dovedit.
Intreaga politica a Venezuelei este o politica favorabila capitalului
strain, lasandu-i o libertate de actiune cat mai larga i nesupunAndu-1 la
taxe i impozite mari, cari 1-ar goni.
Scopul urmarit de guvernul Venezuelei a fost inffiptuit, capitalul
strain a venit 9i a pus in valoare pretioasele zacaminte petrolifere ale
Venezuelei, care a cucerit azi locul al doilea in randul tarilor producatoare de petrol.
Una dintre societatile petrolifere din Venezuela, care a contribuit
foarte mult la desvoltarea industriei sale petrolifere, este Colon Developement Co., filiala trustului Royal Dutch, care Inca din 1907 obtinuse
concesiunea unei mari suprafete de teren petrolifer.
Capitalul investit de aceasta societate in lucrarile industriei petrolifere
Venezuele: planuri, material de foraj, conducte, este apreciat la 12 milioane $.
Exploatarea petrolului din Venezuela este guvernata azi de Legea
hidrocarburelor i altor mineraluri combustibile, din 14 Iu lie 1928, intrata in vigoare la 13 August 1928, care a inlocuit pe cea din 9 Iunie 1925.
Aceasta lege pAstreazA in totul regimul de ospitalitate pentru capitalul strain in exploatarea petrolului i hydrocarburelor, declarate de
utilitate publica.
Dreptul de concesiune se obtine dela puterea executiva federala.
Singura restrictiune, pe care o aduce aceasta lege este interzicerea
formala, ca concesiunea sa fie facuta unui stat sau guvern strain 9.
Rezultatul bun al acestei politici 11 gasim in stralucirea de azi a industriei petrolifere a Venezuelei, iar consecinta rea a acestei politici o
gasim in observatiunea ca, aceasta stralucita industrie de pe pamantul
Venezuelei, in realitate nu este a Venezuelei, ci apartine in mare parte
capitalului strain, care profita in masura mai larga de beneficiile acestei
industrii, deck economia nationala venezuela.
Politica petroliferd a Rusiei sovietice. Un articol publicat in o Viata

economica a sovietelor *, in numarul din 20 Octombrie 1928, constata
ca guvernul sovietic 9i-a insu9it o politica bine voitoare capitalului strain,
1)
J. FILHOL, Legislation mondial du ptrole, Paris 1925, pag. 35.
www.dacoromanica.ro
630
CAPITOLUL XVII
- STUDI1 ECONOMICE
pe care-1 chiama pentru cone esiunile sale, ca pe un colaborator, pentru

a valorifica zacamintele Rusiei sovietice si a desvolta industria sa petrolifera.
Guvernul sovietic a,na-cionalizatg toate zacamintele minerale ale Rusiei
si a confiscat terenurile petrolifere ale fostilor proprietari.

Conferinta dela Genua, continuarea celei dela St. Remo, in ce priveste incercarea de a stabili un acord intre Rusia sovietica si marele
trusturi petrolifere, a dat gres, guvernul american refuzfind sa recunoasca
concesiunile facute de soviete asupra terenurilor fosta proprietatea rusilor
refugiati 1).
Industria petrolif era a Rusiei sovietice este azi in mina guvernului

sovietic, care o conduce dupa interesul sail, incheind diferite contracte
de vfinzarea produselor sale cu trusturile, in special cu Standard Oil si
Vacum Oil, fara lush' a pi erde controlul industriei petrolului sau.
Guvernul sovietic prin s Planul quinquenah a stabilit si pentru
petrol, ca pentru toate celelalte ramuri ale industriei sale, un program
economic, a carui aplicare va duce la desvoltarea si mai mare a industriei
petrolifere sovietica, care este inzestrata astazi cu cele mai moderne
instalaliuni.
Caracteristica politicei petrolifera sovietica, aceiasi caracteristica a
intregei sale politici economice, este hotarirea neclintita a Rusiei sovietice, sa lupte pe terenul razboiului economic, prin dumpingurile sale,
pentru zdruncinarea si sfarfimarea organizaVei statului capitalist visul
Rusiei sovietice.
Dea ceea Rusia, in general, refuza sa ia parte la vreo InIelegere internationala, in ce priveste incercarile repetate de reducerea producIiei
petrolifere, pe care de cfitiva ani se trudesc sa o infaptuiasca marii producatori de petrol, de comun acord cu trusturile, pentru a pune capat
crizei de supraproductiune si scaderii pre-turilor, cari au zdruncinat
industria petrolifera mondiala.
Rusia a refuzat si refuza un astfel de acord, zadarnicind infaptuirea
inlelegerii asupra limitar ii producliei petrolifere mondiale, care ar putea
pune capat crizei actu ale de supraproductie.
Rusia sovietica prin aceasta politica constitue un pericol pentru in-
treaga industrie petrolifera mondiala, dar mai ales pentru industria

noastra, pe piata petrolifera a Europei.
Persia 0 Mesopotamia, cu zacamintele lor de petrol, au provocat un
adevarat razboi politic intre state ; intre Germania si Anglia inainte de
razboi, int re America, Anglia, FranIa si Rusia dupa razboiul mondial.
1) ALEX. TOPLICEANU, Lupus pentru petrol, Bucureqti 1929, pag. 46.53.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJL XVII
STUDII ECONOMICE
63 1
In 1903 Deutsche Bank a construit o cale feratfi de 1600 km., dela

Kania la Bagdad, cu scopul ascuns ca strfibtitfind Mesopotamia s pun&
infina pe petrolul ei.
In timpul razboiului mondial Mesopotamia a format /inta multor

operaVuni militare, din cauza petrolului sdu.
Dupa razboiul mondial Anglia a vrut sa punk mna pe petrolul Mesopotamiei, ceeace a provocat agitaIiuni economice, politice i diplomatice, intre Anglia, State le-Unite si Fran%a.
Chestiunea petrolului Mesopotamiei si al Mossului a format chiar
obiectul unui tratat. dela San-Remo, din 1920 si a provocat o intervenVune diplomatic a Statelor-Unite, care cerfind egalitatea de tratament,
in ce priveste exploatarea petrolului, a consacrat principiul politicei
porIilor deschise * pentru cercetarile sale petrolifere.
Petrolul Mesopotamiei in mare parte se aft& azi in mAinile trustului
englez Anglo Persian Oil, care in realitate este al Amiralitttii engleze.
In afar de aceast societate se gasese in industria petrolifera a Persiei
Mesopotarniei, cateva intreprinderi mici cu capital american, francez,
japonez si persian ').
Politica de stat a Romdniei, in ce priveste petrolul, a inceput Inca din
1902, and guvernul conservator, de atunci, era gata s concesioneze terenurile petrolifere trustului american Standard Oil, a crui producciune petro-
lifer scazuse si care era amenin-cat s piarda intfiietatea sa intre carile

producatoare de petrol, din cauza Rusiei, care-si marise ptoducliunea.
Partidul liberal in opoziIie fiind a adus o vie campanie contra
acestei incercari de concesionare, care insemna multa paguba pentru
econornia si industria noastr si a reusit sA zaddrniceasca infaptuirea ei.
De atunci, din 1900, politica petrolifera formeaza un obiect principal
al guvernului si al oamenilor nostri politici.
Guvernul liberal, care a urmat celui conservator, a creiat in 1901

o comisiune a petrolului, din care s'a nascut Institutul Geologic al Rominiei de azi, vrednic indrumator al lucrarilor technice si al documentrii
pentru politica petrolului romnesc.
Germania, consumatorul principal al petrolului in Europa, nu vedea
cu ochi buni intentiunile trustului Standard Oil, de a pune mfina pe

petrolul rornnesc si de aceea prin Deutsche Bank si Disconto Gesellschaft,
a creiat societatea Steaua Romtma, care a ocupat multa vreme primul

loc in industria noastrtt petrolifera.
Standard Oil reuseste s infiinIeze o societate petrolifera la noi, Romno-Americana, iar Royal Dutch, formeaza societatea Astra Romnti.
9
DONAT I. ORNSTEIN Essai sue le petrol Montpellier 1929, pag. 56-59.
www.dacoromanica.ro
632
Se observa i la noi, ceeace s'a dovedit in toate Iarile producatoare

de petrol, ca, indata ce apar zacaminte importante dintr'un stat i unul
din trusturile petrolifere ii indreapta activitatea in acel stat, celelalte
trusturi, se grabesc sa ocupe o poziliune economic& importanta in industria petrolifera a acelui stat, &and prilejul unei concurenTe crancene,
care uneori sfarete printr'un razboi economic cuin s'a intamplat in
Mexic
pagubitor statului, care are nenorocirea sa fie teatrul unui astfel
de razboi.
Romania are marele merit, crt a reuit sa impiedece ca, dorin/a marilor
trusturi petrolifere de a pune maim pe bogatele zacaminte romaneti

sa se transforme intr'un astfel de razboi economic.
Dupa razboiul mondial interesele germane din Steaua Romang, au
trecut in mainile englezilor, francezilor, cu participare romaneasca, iar
interesele germane ale grupului Deutsche Erdl Aktien-Geselschaft in
societ4ile Concordia, Vega i Creditul Petrolifer, au trecut in alte maini,
far& vreo participare mai importanta romaneasca.
Cu ocazia lichidarii capitalului german in intreprinderile petrolifere
din Romania s'a facut o mare greala in politica noastra petroliferfi, ca
Statul Roman nu a pus mana pe aceste intreprinderi, In contul datoriei
de razboi.
Dup.& razboi, in politica noastra petrolifera apare o preocupare principalfi, pentru realizarea industriei petrolifere romaneti, cu scopul ca
petrolul sa nu fie acaparat de societalile straine i pentru ca Statul oricand
sti gaseasca in aceste societaci parghia pentru pastrarea echilibrului politic i economic al petrolului romanesc.
Imediat dupa razboi a fost creiata societatea anonima romaneasca

0 Creditul Minier *, careia i-au fost date sondele puse in timpul razboiului
de societaIile cu capital german 0 Landerein Pacht geselschaft * i 0 Erdl-
industrie Anlagen *, in combinalie cu Steaua Romana ; iar mai tfirziu

Statul i-a acordat o concesiune din terenurile sale petrolifere, in suprafaIa
de aproape 100 hectare.
0 Creditul Minier * este azi cea mai mare intreprindere nalionala de
petrol.
Un an mai tarziu dupg constituirea 0 Creditului Minier * a fost creiata
societatea I. R. D. P., care deasemenea a fost inzestrata cu o concesiune

din terenurile petrolifere ale Statului, dela Moreni, in suprafaIa de 80 ha.
Politica petrolifera a Romaniei cuprinde patru epoci distincte, pfin
azi, determinate de legislaIiunile respective, cari au imprimat un caracter
specific, fiecareia dintre aceste epoci.
I. Prima epocei este determinata de legiuirile miniere intocmite i
cari au guvernat aceasta materie inainte de 1923, inainte de Constitulia
din 1923.
www.dacoromanica.ro
633
In aceasta epoch dreptul de proprietate asupra zachanintelor miniere

era determinat de sistemul accesiunei: proprietarul solului era si proprietarul subsolului.
Acest sistem de a determina dreptul de proprietate de cele mai multe
ori nu este cel mai fericit, pentruch rareori interesele individuale ale pro-
priaarului sunt aceleasi cu interesul general al Statului.

Legile i regulamentele caH au fost intocmite i s'au aplicat in aceasth
epoch au fost:
1. Legea minelor din 1895 (Legea Petre Carp), promulgath la 20
Aprilie 1895.
Aceasta lege a organizat dreptul de proprietate minierh. La intocmirea
acestei legi s'a incercat sh treach Statului dreptul de proprietate asupra

subsolului.
Scopul nu a fost realizat deck partial, pentruch la acea epoch, acest

principiu era socotit ch aduce o gra-VA atingere dreptului de proprietate.
Duph aceasth lege dreptul de proprietate asupra zhchmintelor petrolifere apariinea proprietarului solului.
2. Regulamentul de aplicarea legii minelor din 1895 pentru acordarea
dreptului de a chuta si exploata petrolul pe proprietatea Statului, care

stabilea condiciunile de concesionare.
3. Regulamentul din 27 Iunie 1899, care a modificat redeventa de

4/0 din venitul net, prevfizuth de Regulamentul legii minelor din 1895,
stabilind o redevenl progresivh de 8-14%, socotith asupra productiunei
brutd.
4. Legea din 19 Aprilie 1900, care a marit perimetrul unei concesiuni
dela 40 H., prevhzut de Regulamentul legii din 1895, la 100 Ha.

5. Regulamentele din 20 Aprilie si 1 Iu lie 1900, caH au mArit durata
unei concesiuni dela 30 de ani la 50 de ani si redeventa a fixat-o progresiv dela 10-15, socotith tot asupra producIiunei bruth.
Pe baza acestor dispoziOuni legale si regulamentare, politica noastr
petroliferh a urmrit o concesiune in bloc a terenurilor petrolifere ale
S tatului.
II. A doua epocii. Dela 1900 s'a pus bazele unei politici petrolifere
noud, mai precish si mai conformii cu interesele Statului.
S'a renunot definitiv la ideia concesiunii in bloc a terenurilor petroMere ale Statului.
1. Legea din 1906 (Legea I. Lahovari) a fost intocmith in vederea
determinhrii acestei noui politici.
Aceasth lege urmarea : asigurarea unor rezerve petrolifere importante
pentru viitor si conservarea pentru Stat a tuturor mijloacelor de transport ale petrolului.
Sub aceasth lege nu s'a fAcut nici o concesiune.
www.dacoromanica.ro
634
CAPITOLUL XVII - STUD!! ECONOMICE
2. Legea din 18 Aprilie 1909 (Legea A. Djuvara) reglementeaza po-
litica noastra petrolifera, imprimandu-i o accentuata tendinta de na/ionalizare, indrumand si stimuland capitalul nalional spre exploatarea
petrolului.
Cu toate aceste dispoziliuni legale, In fapt, producIiunea noastra petrolifera, in cea mai mare parte, era in mana capitalului strain, inainte
de rsboi.
Din 169 intreprinderi producatoare de petrol numai 62 erau cu capital naponal ; iar socotit dupa capacitatea producIiunii 98/a era In mainile intreprinderilor cu capital strain si numai 2% in mainile intreprinderilor cu capital national.
III. A treia epoeit a politicei noastre petrolifera a fost determinatA
de Constitulia din 1923 si de Legea minelor din 1924.
Constitutia din 1923 a adus o inovaciune foarte insemnata in politica
noastra petrolifera, in ce priveste dreptul de proprietate al substanIelor
minerale.
Constitutia si-a insusit sistemul domenial, dupa care substanIele minerale sunt considerate 0 res minium )), adica proprietatea intregului
popor, Statul fiind acela care dispune de ele.
Legea minelor din 1924 a urmrit nalionalizarea si apararea industriei
petrolului romnese, asigurand marirea producIiei, participarea capitalului nalional si patrunderea elementelor romnesti in intreprinderile
petrolifere din Tara.
Principiile legii din 1924 desvolta principiile inscrise in Constitulia
din 1923, care a deeretat nalionalizarea subsolului.
Aceasta lege avea de scop, intre altele, si unificarea regimului
minier din Romania, care era diferit dela provincie la provincie ;
in Vechiul Regat guverna Legea Minelor din 1895, a lui Petre
Carp, modificata la 1900, complectata de cateva regulamente, modificata apoi prin Legile minelor din 1906 si 1909 si Legea pentru
regularea si consolidarea drepturilor concesionarilor pentru a exploata petrolul si ozocherita pe proprietalile particulare, promulgata la 9 Maiu 1904, dupa care proprietarul solului era si proprietarul
subsolului.
In Transilvania, Banat, Crisana, Maramures si Bucovina, se aplica

Legea minier& generala, austriack din 23 Mai 1854, complectata cu dispo-
ziIiunile catorva alte legi si regulamente, cari stabileau sistemul domenialita-t.ii, dupa care Statul era proprietarul subsolului ; iar in Basarabia
era in firata legea rusk dup.& care proprietarul suprafe/ei era si proprietarul subsolului.
Legea minelor din 1924 stabilea urmatoarele principii esemiale, respectand insa drepturile castigate:
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII - STUD11 ECONOM10E
635
Statul este proprietarul exclusiv al subsolului si numai el are dreptul
a regula destinaliunea proprietalii miniere, in cadrul dispoziliunilor

acestei legi;
proprietatea miniera va fi constituita, numai dupa ce se va dovedi

existenla zacamintelor exploatabile ;
exploatarea se va face de Stat sau de concesionar, care nu va putea
fi cleat o societate anonima' romna, al arra capital si organe de conducere vor fi in majoritate in Juana cet4enilor rornni ;
acordarea unui drept de preferincd, pentru concesiune exploratorului
respectiv ;
limitarea concesiunii la cel mutt 50 de ani ;

la expirarea concesiunii mina si accesoriile sale reintra in patrimoniul
Statului cu toate instala%iile.
Obligqia comasfirii proprietkcilor miniere de intindere mica, in scop
de a concentra operaOunile de exploatare, organizate si sisternatizate,
in vederea unei cat mai bune valorificari ;
infiralarea cagilor miniere la Tribunale si la autoritatea miniera
regionala ;
obligalia pentru societitlile petrolifere ca 75% din personal sa fie

de nalionalitate romana ;
infiinIarea unei case regionale de ajutor si a unei case autonome de
pensiuni pentru lucratori si personalul minier ;
obligqiunea autorizqiei Ministerului de Industrie si Comer% pentru
construirea rafinariilor noui, in scopul ca sa nu se investeasca zadarnic
capital in rafinfirii, a caror capacitate ar depasi cu mult producTiunea
si cari ar fi inutile ;
organizarea distributiei, rezervarea pe seama Statului a mijloacelor
de transport a produselor miniere, afar% de perimetru concesionat ;
respectarea drepturilor castigate, de orice natura, cari intra in prevederile legei minelor.
Principiile acestei legi si politica petrolifera, pe care au determinat-o
in practica, au adus rezultate frumoase, consolidand industria petrolifera
naiionala 0 marind producOunea.
IV. A patra epocd. Legea minelor din 1929, prin principiile ei, determina o politica cu totul noua fard de cea creiata de legea din 1924.
Toata economia acestei legi, are drept scop deschiderea por%ilor
pentru capitalul strain, care poate fi investit azi, in virtutea acestei legi,
in intreprinderile petrolifere, nestanjenit de dispoziliunile de nalionalizare
ale legii din 1924, cari au fost abrogate.

Aceasta north politica petrolifera a fost sever criticata, fiind considerata ca un p ericol de acaparare a petrolului romanesc de dare trusturile straine.
www.dacoromanica.ro
636
CAPITOLUL XVII - STUDII .ECONOMICE
Din intreaga situar/iune de astazi a industriei noastre petrolifere, in mare
parte consecin/a politicei noastre, se desprinde o observaliune precisa.

Industria petrolifera roma/leased
pastrat, intr'o mare masura,
independeff/a economica, nefiind subjugat trusturilor, cum s'a intamplat
cu industria petrolifera a celor mai multe state producatoare de petrol.
Politica petroliferd a Indiilor Olandeze reiese din principiile, cari guverneaza concesiunea si exploatarea petrolului in Insulele Olandeze.
Legea in vigoare este legea minelor din 23 Maiu 1899 si complectata
cu Ordonan/a miniera din 12 Octombrie 1906, modificate ulterior datei
promulgarii bor.
Principiul politic care se degajeaza din economia acestor legi si care

a fost aplicat de guvernul olandez, este interesul constant, pe care 1-a
urmarit totdeauna Indiile Olandeze, de a-si asigura independenta petrolului bor.
Proprietatea subsolului apar/ine Statului, cu excep/iunea catorva minerale i exploatarea lui nu se poate face decat de Stat, persoane sau
societa/i de na/ionalitate olandeza.

In 1929 s'a largit dreptul de concesiune, acordandu-se i societalilor
americane.
Caracteristica acestei politici petrolifere este scopul, pe care l'a urmarit
neincetat guvernul olandez, de a impiedeca pe concuren/i si in special

pe americani, de a pune mana pe industria petrolifera a Insulelor Olandeze,
ceeace au si realizat, in parte, cea mai mare parte din industria petrolifera
fiMd in mann trustului Royal-Dutch 1).
Politica petrolifer'd a Mexicului cuprinde doua epoci distincte, una

inainte de 1917, and, in baza legilor din 1886, 1892 si 1909, capitalul
strain investit in intreprinderile petrolifere se bucura de toata libertatea si a doua dupa 1917, de cand se observa o tendinta de naIionalizare.
Pfina in 1917 proprietarul solului era si proprietarul subsolului si

exploatarea zacamintelor petrolifere nu era supusa nici unui Tel de restricRune, ceeace a racut ca un important capital strain sa fie investit in
intreprinderile petrolifere mexicane.
In timpul razboiului mondial mexicanii au cfiutat sa se elibereze de
stapnirea capitalului strain si au decretat prin art. 27 al Constitu/iei
din 27 Maiu 1917 na/ionalizarea subsolului.
Din politica petrolifera a Mexicului se vede clar, ca guvernul mexican
a cfiutat sa scape de stapanirea capitalului american, avantajand chiar

1)
J. FmnoL, Legislation mondial du ptrole, 1929, pag. 159.
www.dacoromanica.ro
637
filialele trustului englez, cari spre deosebire de cele ale trustului Standard
Oil s'au constituit in societa/i anonime mexicane.
Aceasta atitudine politica a creat nemul/umiri mari in State le-Unite
0 a dat loc chiar la serioase interven/iuni diplomatice.

Politica petrolifera mexicana in realitate nu ascunde deck razboiul
economic dintre Standard Oil i Royal Dutch, cari pentru triumful
lor au intrebuinlat toate mijloacele, determinand revolte 0 creind
curente politice favorabile interesului lor contradictor, in paguba
Mexicului, a carui produc/iune petrolifera, in ultimul timp, a scazut

foarte mult.
Nu mergem mai departe cu enunIarea politicei Statelor petrolifere,
ne mul/umim cu atat 0 observam ca, toate State le producatoare au cautat
sa"-i apere acest combustibil pre/ios, de care depinde azi proprietatea
unui Stat, foarte pu/ine insa au reuit sa due& la sffirit deplin aceast
politica.
In afara, ins& de -/arile producatoare, care prin politica lor urmaresc

apararea independen/ei petrolului lor, sunt celelalte, cari nu-1 au 0 cari
prin politica lor calla sa i-1 asigure.

Dintre acestea expunem numai caracterele politicei petrolifere a
Angliei, care in razboiul pentru asigurarea aprovizionarii cu petrol a
jucat 0 joaca cel mai important rol, pentruca fara de el ar insemna sit
piarda stapanirea marilor, pe care o are numai datoratfi flotei sale, care
func/ioneaza cu 'Acura.
In acest razboi, Anglia s'a izbit de State le-Unite ale Americei 0 lupta
intre ele s'a dat 0 continua prin cele dot& trusturi, cel american, Standard
Oil 0 cel englez, Royal Dutch-Shell.
Politica petrolifera a Imperiului englez are la baza urrnatoarele principii :
excluderea strainilor 0 capitalurile straine din industriile petrolifere

ale insulelor britanice (foarte pu/in 0 neinsemnate), coloniilor i protectoratelor engleze ;
participarea direct& a Statului la proprietatea sau controlul societalilor de petrol ;

interzicerea pentru societa/ile i cetalenii de na/ionalitate engleza
sa vanda aqiunile societa/ilor persoanelor sau societa/ilor straine.
Aceleai principii sunt la baza politicei tuturor coloniilor sau protectoratelor engleze.
Cu ajutorul acestei politici, Anglia, care in fapt aproape nici nu poseda zacaminte de petrol, a reuit nu numai sa-i asigure petrolul necesar
flotei 0 industriei sale, dar in acela timp, alaturi de Standard Oil, are
controlul industriei petrolifere ale celor mai multe /ari producatoare
de petrol.
www.dacoromanica.ro
638
Din cele expuse pin& acum in acest capitol reiese ck petrolul minunat combustibil lichid cu toate derivatele sale, este astazi instrumentul de dominare economic& cel mai prelios, pentru cucerirea i al:ararea aruia se duc crncene rkboaie, economice.
'raffle cari au petrolul iqi asigur& libertatea economic& i au in dependencd economic& pe cele cari il caut& pe p&m&ntul lor, cu o singur&
condi%iune, s' se bucure de independeqa economick cad de cele mai

multe ori, zfic&mintele petrolifere, in realitate, apar%in altor State, deck
celor pe teritoriul &kora se afl, adica celor ce au investit capitalurile
in industriile respective de petrol.
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A AUTORILOR

Abich, 15.
Aisinmann, 428, 429.
Alanmor, 544, 548.
Allan, 276, 278.
Amend, 468.
Anagnosti, 112.
Andre E., 20.

Andr Fils, 487, 592.
Anonyme, 111.
Ansted, 17.
Ardan, 63.
Armstrong, 428.
Aschan, 29, 31, 39, 60,
61, 62, 474, 572.
Ascher, 535.
Audibert, 95.
Blakmoore, 428.
Blanchet, 573.
Borman, 302, 307.
Boscowitsch, 111.
Bourgeois, 16, 595.
Boussingault, 37, 59.
Bowery, 47, 48.
Bradley, 472.
Brandt, 467.
Bregeat, 372, 379.
Brin A. i L., 468.

Brooks, 427.
Bruglant, 587.
Bruhn, 63.
Brun-Mahe, 112.
Bubine, 108.
Beilstein, 28, 38, 39,

43.
Bel, 34.
Bergius, 575, 577, 581,
587, 590, 599.
Berthelot, 14, 32, 39,

558, 574, 585, 589,
598.
Betner, 52.
Bibescu G. V., 104,
459.
Biel, 535.
Biot, 32, 33.
621.
Chatelier Le., 323.

Chavanne, 48.
Chercheffsky, 63.
Chevreul, 33.
Clemenceau, 11.
Coblcescu, 107.
Coleman, 331.
Colin, 468.
Colman, 63.
Combes A., 54.
Conradi, 32.
Constantinescu M.,
603.
Buchner, 38.
Buckner, 352.
Burrell, 356, 358, 374,
384, 392.
Burton, 558, 559.
Coquand, 106.
Cornwall, 283.
Corwand, 52.
Craffts. 572.
Craig, 542, 543.
Craig Cuningham, 17,
18, 132.
Cahours, 37.
Campeanu, 110.
Cantemir D., 103, 104,
Creanga C., 459, 466.

Croushaw II. B., 72.
Curt. Ehlers, 535.
Curzon Lord, II.
Buch. L., 17, 19.

Back land, 23, 55.
Baeyer, 28, 39, 40, 53,
54, 56.
Balbiano, 43, 44.
Bandius, 103.
Bardwell, 35.
Bauer, 70, 111.
Chassaigne, 613, 617,
111.
Capellini, 106.
Carp P., 633.

Carra J. L., 111.
Castro, 338.
Cataneo G., 467.
Cazimir, 85, 86, 89.
Chambrier, 131, 202.
Chandler, 38.
Charitschkoff, 15, 33,
36, 429.
.
.
www.dacoromanica.ro
Daeschner, 429.
Dalton, 240, 241.
Dallwitz-Wegener, 535.
Danailfi, 47, 58.
Daubre, 19.
Davy, 14.
Dawies, 106.
Demidoff, 100, 103,
111.
Deniges, 43.
640
Devi lle H. S. CI., 60.

Dewar, 383.
Diamand, 429.
Diesel, 9, 484.
Dietrich, 52.
Dinesmann, 54.
Dittmann, 558.
Djuvara A., 634.
Dobrescu St., 279.
Dobrescu T., 330, 385
Domenico, 112.
Donat I. Ornstein, 631.
Drago9 N., 385.
Draguq R., 562.
Drake Edwin, 9, 425,

612.
Dubbs, 558, 560, 561.

Dufraise, 212, 323.
Du Hem. Jean, 558.

Duhem, 238.
Duhring, 243.
Dumanoio, 322.
Dunstan, 427.
Dunstan A. E., 468.

Dykema, 357, 373.
Edeleanu L., 38, 47,

429, 433, 437, 438,
440, 442, 456, 459,
461.
Egloff, 48, 421.

Engel, 112.
Engler C., 16, 17, 19,
20, 22, 25, 29, 30,

37, 43, 48, 52, 311,
538, 600.
Erculine, 587.
Ernst W., 535.

Evers, 45.
Ewrard, 425.
Fa lz, 535.
Fehling, 54.
Fenaroli, 46.
Fic9inescu, VII, 159.
Figuier, 11.
Filhol, 629, 636.
Filipescu, 104.
Fischer F., 17, 560,
573, 576, 581, 589,

592, 594, 595.
Fischer Otto, 54, 556.

Flachs, 257.
Fontana, 383.
Fontein, 48.
Fortey, 41.
Foster A., 467.
Foucault, 110.
Fraas, 19.
Frank, 457, 458, 467.
Frasch, 428, 468.
Friedel, 41, 512.
Fuchs, 106.
Gane G., 82.
Gay-Lussac, 585, 586.
Gignoux, 1.31.
Glodetz, 248.
Gluna, 576.
Goldstein, 276, 277.
Goutal E., 599.

Gower Ch, 425.
Grabowsky, 54.
Graefe, 47.
Graham, 384.
Gray, 468.
Grigorescu I., 110.
Gro ling, 548.
Gumbel, 535.
Gurwitsch, 68, 431,
505, 521, 535.
Gwynne, 425.
Hagemeister, 112.
Hager Dorsay, 96.
Hall, 573.
Hessel, 17.
Hfer, 19.
Hoffmann, 131.
Ho lde, 57, 429.
Honig, 69.
Horclois, 212.
Humbold, 14.
Hunter, 383.
Hutchinson, 216.
Ipatieff, 569, 575,

586.
Istrati, 38.
Itier, 17.
Jones, 356.
Jonine, 28, 39.
Jou lin, 383.
Joude K. P., 467.

Kirchner, 39.
Kishner, 42.
Kiss ling, 51.3, 535.
Kling, 587, 588, 592_

Koetschau, 46.
Koettnitz, 429.
Konowaloff, 51, 238.
Kopp, 17.
Kraemer, 444, 452.
Krafft, 242.
Kramer, 22, 30, 35,
474.
Kunkler, 22.
Kurbatoff, 28, 38, 39,
43.
Halmay, 29, 31, 600.

Harries, 44, 45.
316, 326.
Hefner, 48.
Hell, 60, 62.
Henderson, 544, 548.
Lachowicz, 37, 38.

Lagarde, 112.
Lahovary I., 633.
Landsberg, 429.
Langeron, 111.
Lasche, 535.
Lausure, 383.
Lecat, 238.
Ledoux, 352, 354, 355.
Henderson - Gro ling,
Lege Ed., 2.
544, 548.
Henry, 38.
Hess, 51.
Lesguereux, 21.
Leu Cristian, 425, 434,
483, 522.
Harrison, 47.
Hauterive, 111.
Hauer, 106.
Hecher J., 108.

Heckmann, 285, 309,
www.dacoromanica.ro
641
Nicolau C. II., VIII.
Liebig, 21.
Lind, 35.
Lindau, 112.
Lisenko, 39.
Ludolph, 479.
Lunge, 428.
Niculescu-PricureTi,
111.
Mabery, 7, 37, 38, 43,

47, 59, 474.
Mac Afee, 573.
Mac Coy, 35.
Macovei G.,
17,
18,
21, 23.
Mailhe, 570, 571, 572,
600, 602.
Malaxa, 51.
Marckwald, 33.
Marcusson, 33.
Markownicoff, 41, 46,
51, 59, 62, 430.
Mateescu, 104, 110.
Medinger, 60, 62.
Mehedinieanu, 111,110.
Me la mid, 428.
Melanide, 10.
Mendelieff, 15, 16, 59.
Mercier E., 618.

Meyer, 100, 106.
Mitgeley Th., 322.

Mitis Johan, 108.
Mitscherlich, 49.
Moissan, 15.
Molinari, 45, 46.
Monteoru Gr., 104,
110.
Nagar, 61, 69.

Nastyukoff, 56.
Neale-Adam, 112.
Neuberg, 4.
Neumann, 467.
New-Jersey, 487.
Newton, 358.
Nicloux, 22.
Saliony A. 0., 38.
Nobel, 615.
SalkOwski, 33.
Sarasin, 106.
Oberfell, 359, 392.

Oberlaender, 429.
Ochsenius, 20.
Sava Gh., 64, 309.

Saybold, 479.
Ogloblin, 46, 59, 62.

Oliphant L., 112, 350.
Olivier G., 16, 595.
Olzewsky, 106.
Ornstein, 631.
Orsat, 336.
Schenfer, 535.
Schlesinger, 535.
Schmidt, 479.
Schmitz Ed., 57,
60,
62, 71.
Schorlemer, 37, 38.
Schrader N., 17, 556.
Osicianu C., VI.
Schreiner A., 108.
Paid, 106.
Pawlewsky, 38.
Pelabon, 582.
Pelouze, 37.
Perkin, 47, 63.
Petroff, 535.
Petroni, 459.
Phillips, 16.
Pictel, 576.
Sehutzenberger, 28, 39.

Schwedheim, 22.
Seigle, 573.
Senderens, 16, 28, 428,
593, 598.
Severin Em., VI, VIII,
Pitot (Oliphant), 350.

Pizanty M., 76, 79, 230,
618, 620.
Plank R., 467.

Plumer, 52.
Pole, 355.
Pompiliu Eliade, 111.
Poni, 38.
Schulze F., 61.

Schuster, 379, 380.
23, 32, 52, 56, 578,

600.
Sidey, 247.
Sillemann, 425, 474.
Silliman B., 108.
Simon, 48.
Snelling, 570.
Sonnnerfeld, 535.
Sox let, 552.
Spilker, 22, 30.
Spitz, 69.
Potonie, 17, 22, 23.
Stamatopol A., 538.

Stammer, 479, 480.
Rabischon A., 98, 99.

Rdulescu H., 104.
Stgneuleanu, 110.
Standard Oil Com.,487,
Moore, 331.
Moseuna D-na, 82.

Moureau, 323.
Mrazec L., 17, 23, 114,
125, 129.
t Murgoci, 142.
Sabatier, 16, 31, 32, 33,

428, 571, 598.
Ragusin, 110.
Raicevitch I. S., 111.
Rakusin, 33, 34.
Ramsay, 16, 243, 244,
245, 520.
Regnault E., 11.1.
Rhenania Ossag, 487,
592.
Rosenberg J., 467.

Rosenfeld, 52.
Routala, 29, 31, 600.

Ruhemann, 47, 48.
529.
Stanton F. T., 535.

Staudinger, 44.
Stefnescu Gr., 107.
Sterling, 287.
Stirbey, 106.
Stoenescu Venera, 91.
Strabon, 13.
Stratford, 247, 279,
281, 290.
Stribeek, 535.
Sulivan, 555.
www.dacoromanica.ro
642
Tafel, 43.
Tanaka, 61, 69.
TAnasescu I., 121.
Tanne, 429.
Tausz, 44, 47, 48.

Thorpe, 29.
Topliceanu A., 630.
Toroceanu Corn., 218.
Travers, 559, 570, 572.
Tropsh., 581, 589.
Tschugaeff, 33.
Tsujimato, 20, 21.
Ubbelhode, 48, 51, 338,
425, 467, 535, 570.
Ubicini M., 112.

Ullmann, 463, 467, 513.
Urbain, 386, 389.
Vaillant E., 111.
Valenta, 47.
Vanthoff, 34.
Vidal, 625.
Viespescu V., 611.
Vles F., 236.
Voiteti I. P., 113, 118,
139, 143.
Walden, 15, 32, 33, 34.
Walker, 236, 535.
Wallach, 59.
Warren, 37, 43, 47, 59.
Waterschoot, 35.
Welwart, 70, 71.
Wescott, 349, 360.
Weymouth, 352.
White, 628.
Wikle, 331.
Wilkinson W., 103,111.
Wilkox, 352.
Wilson, 11, 479.
Windaus, 32, 33.
Wischin, 28.
Wissenberger, 379, 380.
Wiyjins, 554.
Wolff, 52.
Wreden, 39, 42, 51.
Yonnin, 238.
Young, 29, 237, 243,

244, 245, 247, 248,
555, 584.
Zaloziecky, 63,474,536.
Zeilleri Martin, 112.

Zelinsky, 41, 570.
Zeppelin, 316.
Zuber, 17, 18.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Petrolul de Emil Severin

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Petrolul de Emil Severin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

POLITECHNICA RE GELE CAROL II

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI

primele comercializeiri incep in U. S. A. in 1860, in Rusia in 1863, in PoIonia in 1875, etc.

extras din subsolul nostru dela .1857 panel la 1 lanuarie 1931

diale pentru aceeaf perioada, produclie evaluatli la 2.747.369.960 tone.

care au urmarit exploatarea fifeiului fi valorificarea produselor sale pe

Rafionalizarea forajului f i a extracfiei, adaptarea metodelor noui de

petrol din Romania posibilitatea unei deslasurari totdeauna la curent cu

santierele acestei regiuni s'au extras pima la 1 lanuarie 1931 un total de

rilor of iciali, intrucat Statul pe langa rolul de mare interesat in aceasta

oamenilor nostri de stiinld iprn eforturile tehnicianilor nostri. Deaseinenea

nomice la ordinea zilei, in perioada actualli de acutei depresiune, nu este

neiriilor noastre, am reusit a ne crea debuseuri in strdindtate, nu numai

un loc de frunte. Mai mult: el constitue o energie national& legata de

fara noastrei. In aceastei direcliune sii avem indreptatei toatd atenfiunea

D-1 Prof. Dr. Severin, impreund cu valorosii sdi colaboratori kimureste

cu o lucrare de mare valoare, in care ftiinta purd, chestiunile practice in

nicii fi prelucrdrii petrolului in faret fi streandtate.

Asa se explica pentru ce factorii raspunzatori ale acestora au inscris

dreptul sa le necunoasca in vremurile pe care le traim.

de care dispune, a dat tipririi acestui volum o ingrijire exceplionala.

toat criza actual

au contribuit in mare parte la susIinerea chel-

Tuturor, dimpreunfi cu elevii mei, le ramnem adine recunoscator.

RomAnil a, a Astra RomAnA a, Societatea a Distributia a, a Asociatia Industriasilor de

Petrol a, Societatea a Unirea a, Camera de Comert din Bucureoi, Uzinele si Domeniile

Numele, defInitia, IstorIcul sl Imports* tut

Separarea din petrol

Indepartarea hidrocarburelor cu legatura dubla prin actiunea ozonului

Variatia compozitiei chimice a petrolurilor romanetti cu stratul geologic

Studiul ziedmintelor de petrol

b) Formarea unui z5c5mAnt secundar de petrol

a) Structura geologica generalA a regiunilor carpatice

Zone le de petrol din Flysch

1. Sondaje prin percutie

Technics lucririi petrolului

Determinarea capacitAtii rezervoarelor .

Transporturile prin conducte

Distilarea continua a titeiului

Distilatia de titei sistem a Stratford

Distilarea tubulara a petrolului

Depozitarea si transportul gazolinei .

Rafinarea cu bioxid de sulf lichid

Perspective pentru industria romand de petrol .

Ratinarea petrolulul tii a derivatelor cu hipoclorit

Rafinarea cu hipolcorit de calciu

Lampantul (Ptrole, lampant, gaz)

Fabricarea uleiurilor i unsorilor

Calitatea unui uleiu mineral

Consideratii asupra fabrieirii parafinei

Cris talizoare orizontale .

Sistemul de sudare Alanmor

Procedee industriale de crakare sub presiune

Functionarea aparatului pentru Flashing *

Petrolul 41 economia nationall

Legislatia petrolului in Romania

Consumatiunea i exportul rilor producRoare de petrol

Politica de Stat a Romniei

Tab la alfabetie a autorilor

NUMELE, DEFINITIA, ISTORICUL g IMPORTANTA LUI

Putem zice ca densitatea medie este de 0,8 cu o varialie de + 2 a

cifrei semnificative. Aceste limite variaza i ele cu conditiile geografice.

NUMELE, DEPINITIA, ISTORICUL SI IMPORTANTA LUI