Audit - Studiu de Caz SC Arcelormittal SA Galati

CUPRINS
Partea I. Prezentarea industriei siderurgice. Studiu de caz: S.C. ArcelorMittal

S.A. Galati
INTRODUCERE
1.1. Industria siderurgică............................................................................................... 3
1.2. Caracteristicile generale ale siderugiei................................................................... 3
1.3. Alte resurse ale industriei siderurgice.................................................................... 5
1.4. Impactul siderurgiei asupra mediului..................................................................... 6
1.5. Impactul asupra populaţiei. Boli profesionale....................................................... 6

CAPITOLUL 1. S.C. ArcelorMittal Steel S.A Galati
2.1. Istoricul amplasamentului.....................................................................................8
2.2. Prezentarea generală a activităţilor de pe platforma siderurgică........................10
2.3 Activitatile desfasurate pe amplasament..............................................................11
Partea II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii
FAZA 1. PREEVALUAREA..................................................................................15
PASUL 1. Pregatirea evaluării................................................................................16
PASUL 2. Trecerea în revistă a operaţiilor unitare…………………………….... 24
PASUL 3. Elaborarea schemei bloc....................................................................... 26
FAZA 2. BILANŢUL DE MATERIALE: INTĂRI ŞI IEŞIRI DIN PROCES. 31
PASUL 4. Identificarea intrărilor.......................................................................... 31
PASUL 5. Inregistrarea consumului de apă........................................................... 34
PASUL 6. Măsurarea cantităţilor de deşeuri reutilizate reciclate......................... 35
PASUL 7. Cuantificarea ieşirilor din proces......................................................... 36
PASUL 8. Bilanţul apei uzate............................................................................... 37
PASUL 9. Bilanţul emisiilor gazoase.................................................................... 39
PASUL 10. Bilantul deşeurilor evacuate de pe platforma industrială.................. 39
PASUL 11. Ordonarea informatiei privind intrările şi ieşirile.............................. 39
PASUL 12. Obţinerea bilanţului preliminar de materiale................................. 42
PASUL 13. Evaluarea bilantului de materiale....................................................... 42
PASUL 14. Desăvîrşirea bilanţului de materiale................................................... 42
FAZA 3. SINTEZA................................................................................................. 43
PASUL 15. Examinarea măsurilor evidente de reducere a deşeurilor................... 43
PASUL 16. Identificarea şi caracterizarea deşeurilor............................................ 44
PASUL 17. Sortarea deşeurilor.............................................................................. 52
PASUL 18.Dezvoltarea unor altenative de reducere a deşeurilor pe termen lung 54
PASUL 19. Evaluarea opţiunilor de reducere a deşeurilor din punct de vedere
1
economic şi de mediu................................................................................................ 55
PASUL 20. Dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune: reducerea
deşeurilor şi creşterea eficienţei producţiei............................................................... 56
Partea I. Prezentarea industriei siderurgice. Studiu de caz: S.C. Arcelormittal S.A. Galati
INTRODUCERE
1.1. Industria siderurgică

Prelucrarea metalelor este considerată ramura de bază a economiei industriale a unei
ţări, dat fiind rolul său catalizator al altor activităţi industriale şi servicii (echipament,
industrii de bunuri de larg consum). Din punctul de vedere al repartiţiei spaţiale se pot
distinge trei forme de localizare:
2
 Industriile siderurgice fixate în mare parte de prezenţa reducătorului (cocsul)
şi a energiei necesare manipulării unor cantităţi imense de materii prime sau pentru încălzirea
imenselor instalaţii
 Metalurgia neferoasă tradiţională, localizată tot mai mult în zonele de
extracţie
 Industria aluminiului legată de piaţa de consum dar mai ales de rpezenţa
energiei electrice ieftine, obţinută de obicei în hidrocentrale.
1.2. Caracteristicile generale ale siderugiei

Acestă activitate este un complex de procese industriale integrate, cu impact deosebit
din punct de vedere al creării de locuri de muncă dar şi al poluării mediului. Instalaţiile
industriale sunt greoaie, costisitoare, necesitând cheltuieli mari de întreţinere (furnale,
cocserii, cuptoare, instalţii de laminare etc.)
Amortizarea investiţiilor este foarte lentă, chiar dacă beneficiile acestei ramuri
industriale sunt imense. Este motivul pentru care capitalul bancar este mai rar atras în acest
domeniu, statul implicându-se direct de cele mai multe ori în crearea, extinderea sau
ajustarea bazei siderugice. Suprafeţele necesare infrastructurii industriale ( instalaşii, depoyit,
triaje etc. ) sunt foarte mari, impunerea în peisaj fiind marcantă.
Produsele livrate sunt diversificate: fonta de turnătorie, oţeluri de diferite calităţi,
profile de montaj, ţevi, sârma, fier-beton, vane, tuburi,tablă,şine etc.
Prin importanţa sa siderurgia este una din producţiile indicative ale nivelului de
dezvoltare a unei ţări. Concentrarea producţiei este foarte evidentă - cea mai mare parte este
obţinută în câteva areale regionale: nord - vestul European, nord - estul S.U.A, sudul insulei
japoneze honshu, nord - estul Chinei, Donbass.
Producţia mondială de oţel este relativ stabilă în ultimile decenii: 704 milioane tone
în 1974, 783 în 1989 şi 844 în 2000. Descreşterea relativă survenită după 1990 a fost frânată,
fiind consecinţa reducerii producţiei şi consumului în fostele ţări comuniste. Statele
occidentale, dezvoltate cunosc într-adevăr o stabilitate, maximul producţiei fiind înregistrat
aici în jurul anului 1974 S.U.A., de ex. Cu 132 milioane tone în 1974, 118 în 1989 şi 101,5 în
2000, Germania cu un maximum de 60 milioane tone în 1974, astăzi cu circa 46 milioane
tone sau Franţa cu 27, respectiv 21 milioane tone în aceiaşi ani. Şi producţia Japoniei
3
stagneză, aici maximul a fost ceva mai tardiv (dupa 1980) între 1990-1996 producţia niponă
(locul I în lume) oscilând între 100-115 milioane tone, în funcţie de consum. Explicaţiile
acestei situaţii derivă atât din şocul petrolier din 1973 dar şi din utilizarea progresivă a
tonajului multelor utilaje şi echipamente, scăderea cererii în domeniul construcţiilor etc.
Cea mai rapidă creştere a înregistrat-o China 24 milioane tone în 1974, 61 în 1990 şi
126 milioane tone în anul 2000 (locul II în lume), fiind acum, la începutul mileniului III,
probabil principalul producător, caracterizat prin maxima dispersie a capacităţilor de
producţie, chiar dacă se impune net nucleul manciurian (nord-est). Un alt stat asiatic s-a
impus ca un producător mediu. Coreea de Sud, cu producţii mediocre în 1974 (2,7 milioane
tone), dar cu 23 în 1990 şi 43 în 2000 (locul 6), cu uzine localizate în special în porturile sud-
estice. India, stat cu bogate resurse carbonifere şi minereuri de fier de bună calitate, a
cunoscut o creştere ceva mai modestă. Progrese spectaculoase au fost înregistrate în ţări
recent intrate pe piaţa oţelului, fără tradiţii în domeniu: Turcia (14 milioane tone în 2000 ),
Taiwan (17 milioane tone ), Iranul (7 milioane tone), Indonezia (4 milioane tone), Arabia
Saudită (3 milioane tone) alăturate Coreei de sud unde producţia a debutat încă din din anii
50. Acest progres al producţiei asiatice a redus ponderea statelor europene sau nord
americane şi a condus la dispersia capacităţilor, atât în zone ce dispun de materii prime
(India), cât şi în zone portuare.
Asia nu este singura arie geografică marcată de acest fenomen. America Latină îl
reproduce la o scară similară, Brazilia devenind deja un producător mediu (28 milioane tone
în 2000 faţă de numai 7,5 în 1974, locul 8 în lume), dar progrese mari au făcut şi Mexicul (16
milioane tone), Venezuela şi Argentina (4 milioane tone fiecare) etc.
În Africa, mult timp R.S.A. era unicul producător notabil (8 milioane tone în 2000),
dar astăzi se alătură şi Egiptul (3 milioane tone), Nigeria şi Zimbabwe (cu circa 1 milion tone
fiecare), potenţialul de producţie şi consum al acestui continent nefiind neglijabil.
Australia cunoaşte o evoluţie comună statelor dezvoltate, cu o producţie stabilă
limitată la circa 7-8 milioane tone, în funcţie de necesităţile interne.
Aceste evoluţii demonstrează noua tendinţă de localizare a capacităţilor de primă
transformare, în zonele producătoare de minereuri, multe state dezvoltate preferând să
importe fonta şi oţelul brut pentru industriile consumatoare. În acelaşi timp, statele în curs de
dezvoltare văd în această ramură un importatant consumator de forţă de muncă.
4
Industria siderurgică este una din cele mai importante industrii din punct de vedere
economic. Bazându-se pe resursele naturale, ea face ca rezervele acestor resurse să se afle
într-o continuă scădere. De asemenea, există diferenţieri la nivelul continentelor şi al ţărilor,
diferenţieri ce cuprind atât resursele dintr-un anumit loc cât si valorificarea lor.
1.3. Alte resurse ale industriei siderurgice

Manganul intră în compoziţia a peste 100 minerale, din care doar câteva au
importanţă economică: bioxidul de mangan, psilomelanul, braunitul, rodomitul. Manganul e
folosit ca metal de aliaj în industria oţelului. Există mai multe tipuri genetice de zăcăminte de
mangan dar cele mai mari şi mai bogate în minereu, cu o mare pondere în producţia
mondială, sunt cele sedimentare şi se găsesc în fosta URSS, Africa de Sud, Brazilia, Gabon,
Argentina, Ghan a, India, Maroc, Australia şi China. La producţie se remarcă Federaţia Rusă,
China, Brazilia, Gabon, India, Africa de Sud şi Australia.
Cromul se foloseşte în siderurgie pt producerea oţelurilor speciale. Utilizarea sa este
mai largă, fiind solicitat în industria chimică pt producţia vopselelor şi a tananţilor şi în
industria materialelor de construcţii pt producerea ceramicii refractare. Tipul principal de
minereu de crom îl constituie cromitele, ale căror rezerve sunt estimate la 2 mld.tone, fiind
concent rate pe teritoriul Africii de Sud, Federaţiei Ruse, Finlandei şi Indiei. Cele mai
importante producătoare sunt Africa de Sud, fosta URSS, Turcia, Albania şi India.
Nichelul, datorită rezistenţei faţă de acizi, nu oxidează şi transmite această calitate
oţelurilor speciale. De aceea, o bună parte din consumul de nichel revine producţiei de oţeluri
inoxidabile. Rezervele (65 mil.tone) se concentrează în Cuba (25 %), Noua Caledonie (22
%), Federaţia Rusă (14 %), Canada (14 %), Rep. Dominicană, Guatemala, Porto Rico şi
Australia. Principalele producătoare sunt Canada, Noua Caledonie, SUA şi Federaţia Rusă.
Vanadiul este un metal ce dă elasticitate şi rezistenţă oţelurilor. Rezerve mari se
găsesc în Rusia (Munţii Ural) şi în Peninsula Kola, SUA (în statele Colorado, Utah, Idaho,
Arizona), Peru, Africa de Sud, Namibia, Mexic, Spania.
Titanul este de asemenea utilizat în siderurgie, dând rezistenţă metalelor. Cele mai
mari zăcăminte sunt în SUA şi în Canada (sud-estul Peninsulei Labrador), India şi Norvegia.
5
În siderurgie se mai folosesc ca metale pentru aliaje wolframul şi molibdenul ce se
găsesc în cantităţi mari în SUA, Canada, Rusia, China şi Chile, principalele state
producătoare de molibden.
În România combinatele siderurgice sunt întâlnite la Reşiţa, Hunedoara, Galaţi,
Târgovişte, Bucureşti, Iaşi, Câmpia Turzii.
1.4. Impactul siderurgiei asupra mediului

Se manifestă prin emisii în aer de SO2, NO2, Co, pulberi, ape uzate şi deşeuri solide
rezultate din procesul tehnologic (zgură, nisip). Industria siderurgică elimină pulberi metalice
(oxizi de Fe) cancerigene, precum şi pulberi nemetalice de SiCo 2, calcar, cărbune, cu alte
efecte asupra aparatului respirator, ochilor, pielii. Uzinele cocosochimice elimină compuşi
toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi policiclice condensate, cu efecte cancerigene, fenoli
caustici, gaze cu SO2, CO, H2S, cu efecte acide şi axfisiante. Emisiile în atmosferă (pulberi şi
gaze)se regăsesc la distanţe de câţiva km de combinatele siderurgice.
1.5. Impactul asupra populaţiei. Boli profesionale
Industria siderurgică elimină pulberi metalice (oxizi de fier), cancerigene, precum şi

pulberi nemetalice de SiO2, calcar, cărbune, cu efecte asupra aparatului respirator, ochilor şi
pielii.
Uzinele cocsochimice elimină compuşi toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi policiclice
condensate, cu efecte cancerigene, fenoli caustici, gaze cu SO2, CO, H2S, cu efecte acide şi
axfisiante. Emisiile în atmosferă, (gaze şi pulberi) se regăsesc pana la distanţe de câţiva
kilometri de combinatele siderurgice.
Efectele asupra populaţiei pot fi:

 Directe - poluanţii influenţând nemijlocit starea de sănătate, pot apărea imediat sau după
un timp mai îndelungat de contact cu poluantul;
 Indirecte - prin intermediul condiţiilor de mediu afectate de poluanţi.
Efectele imediate ale acţiunii poluanţilor se manifestă prin iritaţii ocular e, ale
aparatului respirator şi uneori prin creşterea mortalităţii, în caz de poluare excesivă, în timp
6
scurt. De exemplu, crescând conţinutul de SO2 în aer peste 600µg/mc, sau fumul peste
300µg/mc, s-au înregistrat agravări de bronşită.
Efectele de lungă durată se produc prin contact cu poluanţii cu agresivitate medie, un
timp îndelungat, ce favorizează acumulări în organism producătoare de fenomene patologice.
După efectele provocate, poluanţii se clasifică în:
 Poluanţi iritanţi pentru mucoasa oculară şi aparatul respirator. Aceştia produc bronşită
cronică, emfizem pulmonar, astm bronşic, conjunctivite. Din această categorie fac parte
pulberile netoxice, SO2, NO2, O3, Cl2, NH3. Numai SO2 (peste 200µ/mc) sau fumul (peste
150µ/mc) favorizează dezvoltarea cancerului pulmonar, prin reducerea capacităţii de apărare
a aparatului respirator.
 Poluanţi fibrozanţi ce produc modificări fibroase la aparatul respirator (SiO2, oxizi de fier,
compuşi de Ca, Ba).
 Poluanţii axfisianţi ce împiedică oxigenarea ţesuturilor organice. Astfel acţionează CO,
formând carboxihemoglobina stabilă. Peste 60% hemoglobină blocată se produce moartea.
H2S produce mai întâi pierderea mirosului, apoi paralizia centrilor respiratorii şi apoi decesul.
 Poluanţi sistemici ce provoacă leziuni la organe sau sisteme. Aşa acţionează:

 Poluanţii cancerigeni, hidrocarburile, în special cele policiclice aromate, ca benzopiren,
benzoatracen, benzfluoranten, rezultate din procese de ardere se volatilizează şi se
condensează apoi pe particule în suspensie, ce pătrund cu aerul în aparatul respirator,
producând cancer pulmonar (asbestul, Cr, Be, Ni, etc.)
 Poluanţi cu efecte mutagene şi teranogene. Compuşii mercurici, fluorurile, au astfel de
efecte manifestate asupra urmaşilor, cu riscul apariţiei de malformaţii sau întârzieri mintale.
Problemele de sănătate pe care le cauzează sunt:
 Iritaţia plămânilor
 Tusea, episoadele de wheezing (respiraţie şuierătoare), dureri la inspirul profund şi dureri
la mişcările respiratorii din timpul exerciţiilor fizice
 Afectarea permanentă a plămânilor datorată expunerii repetate
 Agravarea astmului, susceptibilitate crescută la pneumonii şi bronşite, capacitate
pulmonară scăzută
7
Capitolul 1. S.C. ArcelorMittal Steel Galati S.A
2.1. Istoricul amplasamentului

ArcelorMittal Galaţi (fost Sidex Galaţi) este cel mai mare combinat siderurgic din
România. A fost cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001, de la statul român.
8
Valoarea tranzacţiei a fost de 70 de milioane de dolari. Tranzacţia a inclus angajamente
investiţionale de 351 milioane de dolari şi un capital de lucru de 100 milioane de dolari.
Începând cu 2004, Sidex Galaţi este parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea
companiilor LNM Holdings NV şi Ispat Internaţional N. V. După fuziunea dintre Mittal Steel
şi Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele combinatului a fost
schimbat în ArcelorMittal Galaţi.
Figura nr. 1.
La momentul privatizării, compania producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi,

datorită căpuşării. Dezcăpuşarea a adus combinatul la profit în doi ani după privatizare, fără
ca proprietarul să facă investiţii semnificative. Tranzacţiile bazate pe barter au fost eliminate
complet, imediat după privatizare. S-au creat relaţii de afaceri directe cu toţi marii
consumatori de oţel din România.
9
Sidex a fost un punct nevralgic al negocierilor României cu Uniunea Europeană la
unul dintre cele mai dificile capitole, Concurenţa. În principal era vorba de ajutoarele de stat
acordate combinatului siderurgic Sidex Galaţi, Uniunea Europeană cerând ca acestea să fie
eliminate.
Producţia combinatului a crescut din momentul privatizării, de la 3,7 milioane de
tone, în 2001, la aproape cinci milioane de tone, în anul 2005. Circa două treimi din această
producţie erau destinate pieţelor externe, restul fiind contractat de firme din România, unde
Mittal Steel Galaţi deţinea o cotă de piaţă de 90-95%. Producţia realizată în 2007 a fost de
4,4 milioane de tone de oţel lichid.
În anul 2009, ArcelorMittal Galaţi contribuia cu 3,8% la exporturile României. Până
în anul 2009, ArcelorMittal contribuia cu peste 50% din afacerile operatorului portuar
Comvex, iar circa 58% din traficul pe Canalul Dunăre-Marea Neagră era realizat de
combinatul ArcelorMittal din Galaţi.
Tabelul nr. 1.Evolutia numărului de angajaţi
Anul 2009 2008 2001

angajaţi 9.300 13.650 27.000
Tabel nr. 2. Rezultate financiare: (milioane euro)
Anul 2009 2008 2004 2003 2001

Cifra de afaceri 845 1.95010 2.100 ($) 1.200 ($) 800 ($)
Venit net -334 165 450 - -
2.2. Prezentarea generală a activităţilor de pe platforma siderurgică
S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A. se află în nord-vestul cartierului Siret. Ocupă o

suprafaţă de 1.595 ha, din care suprafaţa construită este de 709 ha şi are următoarele
vecinătăţi:
 Nord: drumul judeţean Galaţi-Pechea;
 Est: Valea şi Balta Cătuşa, proprietăţi particulare şi terenuri ale primăriei Galaţi;
 Sud: zona Barboşi, râul Siret, proprietăţi ale primăriei Galaţi, SC Electrica SA-Galaţi,
SNCFR Staţia Barboşi;
 Vest: Valea şi Balta Mălina, proprietăţi ale primăriei Şendreni, SC PESCOGAL SA. SC
Mălina SA.
SC ArcelorMittal SA, este situată pe strada Smîrdan numărul 1, Galaţi. Sidex Galaţi, în
prezent S.C. ArcelorMittal S.A., a fost privatizat în 2001.
Activităţi autorizate
SC ArcelorMittal Galaţi S.A. a obţinut perioadă de tranziţie până în 2014 pe numele
S.C. ISPAT SIDEX S.A. Galaţi.
Activităţi principale conform Anexei 5 la O.U.G. nr. 152/2005 aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare :
Instalaţii pentru producerea fontei sau a oţelului (topire primară ori secundară)
inclusiv instalaţii pentru turnarea continuă, cu o capacitate maximă de producţie ce depăşeşte
2,5 tone/oră. Instalaţii pentru prelucrarea metalelor feroase, care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la punctele următoare:
Cod CAEN: 2410 „Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de
feroaliaje". Activităţi conform Anexa 1 OUG nr. 152/2005 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare:
 Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW. cod CAEN: 3511
-Producţia de energie electrică; 3512 - Transportul energiei electrice; 3513 - Distribuţia şi
comercializarea energiei electrice; 3530 - Furnizarea de abur şi aer condiţionat;
11
 Cuptoare de cocs. cod CAEN 1910 "Fabricarea produselor de cocserie".
 Instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a minereului cu conţinut
de sulf). cod CAEN: 2451 „Turnarea fontei".
 Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi; cod
CAEN: 2452 "Turnarea oţelului".
 Instalaţii pentru producerea varului în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 50t/zi.
Cod CAEN: 2352 „Fabricarea varului".
 Instalaţii pentru producerea varului în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 50t/zi.
Cod CAEN: 2352 „Fabricarea varului"
2.3 Activităţile desfăşurate pe amplasament
Uzina Cocsochimică are ca obiect, fabricarea cocsului metalurgic utilizat (funcţie de

granulaţie) la obtinerea fontei în furnale, sau a aglomeratului în maşinile de aglomerare.
Hidrohalda este depozit de deşeuri industriale periculoase, se află amplasată în partea
de sud-est a UCC la extremitatea de sud-vest a Bălţii Cătuşa. În partea de sud se învecinează
cu iazul tehnologic decantor Cătuşa.Conform datelor rezultate din studii. Deşeurile
depozitate pe Hidrohaldă sunt deşeuri periculoase cu continut de gudron provenite din
dragarea iazului tehnologic Cătuşa de decantare a apelor uzate de pe fluxul tehnologica UCC
ce sunt tratate în staţia de epurare biochimică.
Fabrica de aglomerare. Producţia realizată în cadrul celor două Fabrici de

Aglomerare asigură materia primă, aglomeratul, pentru obţinerea fontei la secţiile Furnale 1-
5.
Furnale şi departament logistică internă (DLI). Producţia realizată de furnale este

destinată elaborării oţelului în convertizoare (OLD1 şi OLD3) şi fontă solidă pentru
turnătoriile de întreţinere. Furnalul este un agregat termic complex, cu funcţionare continuă,
destinat obţinerii fontei din minereuri de fier, folosind cocsul drept combustibil şi
combustibili auxiliari (gaz metan sau praf de cărbune).
Oţelaria Lintz Donawitz nr.1 (OLD) şi turnătoria continuă (TC 1). OLD 1 şi TC1 are
ca obiect elaborarea şi turnarea oţelului necesar laminoarelor.
12
Oţelaria Lintz Donawitz nr.3 (OLD) şi turnătoria continuă (TC 3). OLD3 şi TC3 au
ca scop principal elaborarea oţelului în convertizoare Lintz Donawitz şi turnarea oţelului
necesar laminoarelor.
Laminorul de tabla groasa nr. 1. Uzina Laminate Plate este situată în partea de nord-
vest a platformei SC ArcelorMittal Galati SA, la extremitatea vestică a municipiului
Galati.Activiţătile specifice desfăşurate în cadrul Laminoarelor de Tabla Groasa nr. 1 sunt :
 Autoreceptie şi încărcare brame;
 Tratare termică
 Ajustare tablă;
 Depozitare, prelucrare şi finisare tablă
 Producere ambalaje
 Livrare
Laminorul de tabla groasa nr.2. Uzina Laminate Plate este situată în partea de nord-
vest a platformei SC ArcelorMittal Galati SA, la extremitatea vestică a municipiului Galati.
Activitătile specifice desfăsurate în cadrul Laminoarului de Tablă Groasă nr. 2 sunt :
 Autorecepţie şi încărcare brame
 Încălzirea bramelor
 Laminare brame în caje degrosisoare şi finisoare
 Tratament termic de normalizare
 Ajustare tablă
 Tratament termic de calire - revenire
 Depozitare, prelucrare şi finisare tablă
 Producere ambalaje
 Livrare
Laminorul de benzi la cald (LBC). Activiţătile specifice desfăşurate în cadrul
Laminorului de Benzi la Cald (LBC) sunt :
 Autorecepţie şi încărcare brame
 Încălzire, laminare degrosieră şi laminare finisoare
 Ajustare tablă
 Livrare
13
Laminorul de benzi la rece (LBR). Activiţătile specifice desfăşurate în cadrul
Laminorului de Benzi la Rece (LBR) sunt:
 Autorecepţie şi transport rulouri
 Decapare cu HCl
 Laminare Tandem 1
 Laminare Tandem 2
 Tratament termic
 Dresare
 Ajustaj
 Livrare
Laminorul de semifabricate. Activităţile specifice desfăşurate în cadrul Laminorului
de Semifabricate (LSF) sunt:
 Autorecepţie şi încărcare blumuri
 Laminare
 Ajustare
 Depozitare, prelucrare şi finisare tagle pătrate şi rotunde
 Livrare
Uzina laminate plate-zincate. Activităţile specifice desfăşurate în cadrul instalatiei de
zincare (IZ) sunt:
 Autorecepţie bandă laminată la rece
 Acoperire bandă cu zinc
 Pasivizare bandă
 Uscare şi uleiere electrostatică
 Înfăşurare în rulouri, tăiere rulou în foi de tablă zincată
 Împachetare rulouri şi pachete de tablă zincată
 Expediţie rulouri şi pachete ambalate
Turnătoria Mixtă Turnătoria de Otel-Fontă si Aliaje Neferoase (TOF+TAN ). Are ca

obiect, fabricarea pieselor turnate din oţel şi fontă, din neferoase şi a utilajelor de turnare.
Activităţile specifice desfăşurate în cadrul Sectorului Turnatorie Mixta (TOF+TAN) sunt:
 Aprovizionare materii prime
14
 Preparare amestec de formare
 Elaborare oţel, fontă şi neferoase
 Formare
 Dezbatere forme
Turnătoria de Oale de Zgură (TOZ ). Are ca obiect elaborarea oalelor de zgură de 16 şi

18m3 din otel şi a alicelor de sablare din fontă aliată cu crom. Activităţile specifice
desfăşurate în cadrul Sectorului Turnătorie Oale de Zgură (TOZ) sunt:
 Execuţie oale de zgură
 Turnare alice de fontă
Partea II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii

Prevenirea poluării presupune diminuarea eforturilor privitor la tratarea şi
îndepărtarea emisiilor şi multiplicarea preocupărilor pentru reducerea şi eliminarea
produselor nedorite acţionându-se asupra însuşi procesului de producere.
15
În mare, prevenirea poluării prin minimizarea emisiilor generate şi utilizarea
tehnologiilor mai curate este mult mai costisitoare decât metodele tradiţionale de control al
poluării. Prevenirea poluării se aplică oricărui proces producător de bunuri şi variază de la
modificări minore ale operaţiilor şi practicilor de bună gospodărire, la modificări majore
precum înlocuirea substanţelor toxice, implementarea tehnologiilor curate şi dotarea cu
echipamente dintre cele mai performante.
Auditul de prevenire a poluării reprezintă un concept care a evoluat din conceptul de
"audit de mediu", folosit încă de acum două decenii; cu toate acestea cei doi termeni nu
trebuie confundaţi.
Auditul de mediu are un alt obiectiv decât auditul de prevenire a poluării. Principalele
obiective ale auditurilor de mediu sunt de a aprecia gradul în care o tehnologie aplicată într-o
întreprindere sau bunurile rezultate, vin în contradicţie cu standardele de mediu, şi de a face
recomandări care vor aduce întreprinderea în conformitate cu standardele de mediu.
În continuare se va prezenta auditul de prevenire a poluării pentru S.C.
ArcellorMittal Galati S.A.
În continuare se prezintă pas cu pas realizarea unui audit a poluării, urmând
principiile de prevenire a poluării. Metodologia este concepută la modul general, pentru a
putea fi aplicată în mai multe ramuri industriale.
Metoda prezentată nu este unica şi poate nici cea mai bună, dar este concisă şi uşor de
aplicat. Conform acestei metodologii realizarea auditului se face în trei faze:
− fază de preevaluare;
− fază de documentare pentru obţinerea unui bilanţ de materiale;
− fază de sinteză în care, rezultatele bilanţului de materiale sunt folosite la conceperea unui
plan de acţiune pentru reducerea deşeurilor
Fiecare faza presupune parcurgerea unor pasi.
Faza 1. Preevaluare
Pas 1. Pregătirea evaluării
16
Echipa de audit este întocmită din 3 membri, asta pentru ca marimea şi complexitatea
procesului investigat sunt destul de ample pentru o singură persoană. Astfel, membrii echipei
sunt: Baiceanu Oana-Marina (din partea stafului tehnic), Chiriac Catalina (din partea
angajaţilor din productie) şi Miron Marilena (specialist de mediu).
Pe baza documentaţiei studiate în procesul de preevaluare s-au stabilit mai întâi
resursele exterioare. Aşa că, toate probele vor fi supuse analizării în cadrul serviciilor de
laboratoare acrediate proprii organizaţiei din cadrul diferitelor secţii. Aceste laboratoare sunt
certificate conform ISO 9001/2000 de către organismul de certificare TUV Management
Service GmBH, cu nr. RO-800698, valabil până la 28.04.2012. Serviciul Laboratoare este
acreditat RENAR conform SREN 17025/2005 cu Certificatul de acreditare nr. LI-397,
valabil pana la 28.02.2014. De asemenea, echipamentele de prelevare a probelor, precum şi
schemele tehnologice fiecărui proces în parte sunt puse la dispoziţia echipei de audit de către
managerii organizaţiei, tocmai pentru a întocmi un audit cât mai relevant şi util.
Scopul acestei vizite de audit este cel de evaluare a prevenirii poluării. Asta întrucât,
conform prevederilor H.G. nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole
de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările ulterioare,
S.C. ArcelorMittal Galati S.A. se încadrează în categoria de risc major. Astfel, inspecţia se va
concentra în special pe secţiile cu risc major de accident. Acestea sunt următoarele:
 UZINA COCSOCHIMICĂ - În Raportul de securitate sunt prezentate substanţe
periculoase existente pe amplasamentul instalaţiei IPPC – UCC.
Tipurile de substanţe periculoase existente la UCC sunt următoarele:
Tabel nr. 3 Tipuri de substanţe periculoase existente la UCC
17
 FURNALE ŞI DEPARTAMENTUL DE LOGISTICĂ INTERNĂ (DLI) – În
Raportul de securitate sunt prezentate substanţe periculoase existente pe amplasamentul
instalaţiei IPPC – Furnale.
Tipurile de substanţe periculoase chimice existente în Sectorul Furnale sunt următoarele:
Tabel nr. 4. Tipuri de substanţe periculoase chimice din Sectorul Furnale
18
 INSTALAŢIA PRODUSE AUXILIARE - Rezervoarele şi conductele de pe
amplasamentul fabricilor de var, care conţin substanţe periculoase se vor marca astfel încât
acestea să fie identificate clar şi fără eroare.
Tipurile de substanţe periculoase existente la IPA sunt următoarele:
Tabel nr. 5. Tipuri de substante periculoase existente la IPA
 OŢELARIA LINTZ DONAWITZ NR. 1 (OLD 1) ŞI TURNAREA CONTINUĂ

NR. 1 (TC 1 - Rezervoarele şi conductele din zona OLD1 - TC1 care conţin substanţe
periculoase se vor marca în aşa fel încât acestea să fie identificate clar şi fără eroare.
Tipurile de substanţe periculoase existente la OLD1 şi TC1 sunt următoarele:
Tabel nr. 6. Tipuri de substanţe periculoase existente la OLD1 şi TC1
19
 OŢELARIA LINTZ DONAWITZ NR. 3 (OLD 3) ŞI TURNAREA CONTINUĂ
NR. 3 (TC 3) - OLD3 şi TC3 se încadrează în prevederile H.G. nr. 804/2007 privind
controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase cu modificările ulterioare.
Tipurile de substanţe periculoase existente la OLD3 şi TC3 sunt următoarele:
Tabel nr. 7. Tipuri de substanţe periculoase existente la OLD3 şi TC3
 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE TABLĂ GROASĂ NR. 1 -

Tipurile de substanţe periculoase existente la LTG1:
Tabel nr. 8. Tipuri de substanţe periculoase existente la LTG1
 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE TABLĂ GROASĂ NR. 2 -

Tipurile de substanţe periculoase existente la LTG2:
20
Tabel nr. 9. Tipuri de subsanţe periculoase existente la LTG2
 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE BENZI LA CALD,

LAMINORUL DE BENZI LA RECE ŞI SRCL - Tipurile de substanţe periculoase
existente la LBC şi LBR:
Tabel nr. 10. Tipuri de substanţe periculoase existente la LBC şi LBR
 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE SEMIFABRICATE - Tipurile

de substanţe periculoase existente la LSF:
Tabel nr. 11. Tipuri de substanţe periculoase existente la LSF
 UZINA LAMINATE PLATE, ZINCARE - Tipurile de substanţe periculoase

existente la IZ (instalaţia de sincare) sunt următoarele:
Tabel nr. 12. Tipuri de substanţe periculoase existente la IZ
21
 DEPARTAMENT MENTENANŢĂ ŞI PIESE DE SCHIMB - Tipurile de
substanţe periculoase existente în DMPS sunt următoarele:
Tabel nr. 13. Tipuri de substanţe periculoase existente în DMPS
 UZINA DE PRODUCERE ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIE ÎN SIDERURGIE -

Tipurile de substanţe periculoase existente în UPDES sunt următoarele:
Tabel nr. 14. Tipuri de substanţe periculoase existente în UPDES
22
O dată prezentat scopul vizitei de audit, putem adăuga că pe lângă constientizarea
secţiilor cu risc major de accident s-au luat în vedere şi alte aspecte care ar putea constitui un
avantaj în prevenirea poluării. Astfel, existenţa unei hărti a utilizării terenului este mai mult
decât suficientă pentru a ne face o idee despre zona încojuratoare unităţii comerciale şi
evaluarea pagubelor în caz de accidente.
23
Figura nr. 3 Harta utilizării terenului
24
Documentaţia oferită ne-a pus la îndemana şi un plan al amplasamentului (fig. 2 ).
Figura nr. 4 Planul amplasamentului
Pas 2: Trecerea în revistă a operaţiilor unitare.
Tabel nr. 15 Operaţiile unitare

Operatiunea unitara Rolul Nr.
dosarul
(A) Fabricarea cocsului Transportul cărbunilor – Granularea cărbunilor - 1
metalurgic Dozarea cărbunilor - Transportul şarjei de
cărbune - Încărcarea şarjei de cărbune -
Cocsificarea propriu-zisă a cărbunilor -
Evacuarea pilotului de cocs - Stingerea cocsului -
Descărcarea cocsului - Epurarea gazului de cocs
brut - Prelucrare de gudroane cu obţinere de
naftalină, smoală, ulei de creozot - Epurarea
25
biochimică a apelor uzate - Întreţinerea,
repararea utilajelor şi instalaţiilor de producţie.
(B) Fabricarea varului depozitarea şi sortarea calcarului - alimentarea 2
metalurgic cuptorului de calcinare - decarbonatarea
calcarului din cuptor - sortarea varului pe
granulaţii
(C) Turnarea oţelului Încărcarea fontei în melanjor - Transportul şi 3
încărcarea fontei de la melanjoare în
convertizoare - Alimentarea cu fier vechi,
feroaliaje şi materiale de adios - Elaborarea
oţelului - Evacuarea oţelului - Alimentarea
maşinilor cu oţel lichid - Transvazarea oţelului
lichid în cristalizator - Răcirea secundară prin
stropire directă cu jet de apă - Obţinerea şi
evacuarea slebului - Epurarea gazului de oţelărie.
(D) Producţia de metale Autorecepţie şi încărcare brame - Laminare 4
feroase sub forme brame - Tratare termică - Ajustare tablă -
primare Depozitare, prelucrare si finisare tablă -
Producere ambalaje – Livrare.
(E) Obţinere tablă Autoreceţie şi încărcare brame - Încălzirea 5
groasă bramelor - Laminare brame - Tratament termic
de normalizare - Ajustare tablă - Tratament
termic de calire – revenire - Depozitare,
prelucrare şi finisare tablă - Producere ambalaje
– Livrare.
(F) Obţinere tagle Autorecepţie şi încărcare blumuri – Laminare – 6
pătrate şi tagle Ajustare - Depozitare, prelucrare şi finisare tagle
rotunde pătrate şi rotunde - Livrare.
(G) Fabricarea pieselor Aprovizionare materii prime - Preparare amestec 7
turnate din oţel şi de formare - Elaborare oţel, fontă şi neferoase –
fontă, din neferoase Formare - Dezbatere forme - Tratament termic
şi a utilajelor de
turnare
26
Pas 3: Elaborarea schemelor bloc
SC ArcelorMittal Galati S.A. ocupă o suprafaţă de 1.595 ha., din care suprafaţa construită
este de 709 ha.
Uzina Cocsochimică - Fabrica Aglomerare - Furnale şi Transporturi Uzinale - Produse
Auxiliare - OLD 1 – TC 1 - OLD 3 – TC 3 - ULP – LTG1 - ULP – LTG2 - ULP – LBC , LBR şi
SRCL - ULP – LSF - ULP – Zincare - Departament Mentenanata şi Piese Schimb – UPDES.
Figura nr. 5 Diagrama proceselor tehnologice desfăsurate pe amplasamentul UCC
27
Figura nr. 6 Diagrama proceselor tehnologice desfăsurate pe amplasamentul Fabricii de
aglomerare
28
Figura nr. 7 Diagrama proceselor tehnologice desfăşurate în cadrul sectorului Furnale
29
Figura nr. 8 Diagrama proceselor tehnologice desfăsurate în Fabrica de produse dolomitice
30
Figura nr. 9 Diagrama proceselor tehnologice desfăşurate pe amplasamentul Oţelăriei LD1
31
Figura nr. 10 Diagrama proceselor tehnologice desfăşurate pe amplasamentul Oţelăriei
LD3
Datele cu referire la deşeurile rezultate în urma procesului de producţie sunt

monitorizate periodic. Astfel, evidenţa deşeurilor produse este ţinută lunar, conform
prevederilor H.G. nr. 856/2002 şi conţine următoarele informaţii:
3. tipul deşeului
4. codul deşeului
5. instalaţia producătoare
6. cantitatea produsă
7. modul de stocare
8. modul de tratare
32
9. cantitatea predată către valorificator/ eliminator
Vor fi păstrate înregistrări privind persoanele fizice sau juridice care preiau deşeurile.
De semnalat este că nu există uzine cu activităţi similare în zona combinatului.
Pentru desfasurarea activitatilor S.C. ArcelorMittal Galati S.A. foloseste:
- zilnic mediu 260.994 mc/ zi
- zilnic maxim 303.485 mc/zi
Faza 2: Bilanţul de materiale: intrări şi ieşiri din proces

Pas 4: Identificarea intrărilor
UZINA COCSOCHIMICĂ
Tabel nr. 16
FABRICA DE AGLOMERARE
Tabel nr. 17
Materie primă Cantitate utilizată/an
Minereuri de fier 4.357.404 tone/an
Cocs mărunt 303.752 tone/an
Apă industrială 2.510.000 m3/an
33
FURNALE şi DEPARTAMENT LOGISTICĂ INTERNĂ (DLI)
Tabel nr. 18
Minereuri de mangan 16.976 tone/an
Cocs 2.140.885 tone/an
Aglomerat 4.793.594 t/an
Minereu de fier 494.304 t/an
Apă industrială 9.008.000 m /an
3
PRODUSE AUXILIARE
Tabel nr. 19
Calcar 441.669 t/an
Dolomită brută 94.793 t/an
Dolomită sinterizată 9.345 t/an
Apă de adaos 695.000 m /an
3
OLD1 si TC1
Tabel nr. 20 (elaborarea otelului)
Fontă lichidă 2.829.623 t/an
Fier vechi 693.594,4 t/an
Oxigen 201.416.000 Nm 3

3
Tabel nr. 21 (turnarea otelului)

Oţel lichid 4.045.307 t/an
3
Tabel nr. 22
34
OLD3 si TC3
Tabel nr.23 (elaborarea otelului)
Materie prima Cantitate utilizata/an
Fontă lichidă 1.072.904,5 t/an
Fier vechi 180.469,8 t/an
Oxigen 69.414.000 Nm 3
Tabel nr. 24 (turnarea otelului)

Materie prima Cantitate utilizata/an
Oţel lichid 306.486,6 t/an
Tabel nr. 25
LAMINORUL DE TABLA GROASA NR. 1

Tabel nr. 26
35
Bramă 807.045 tone/an
Apă industrială 17.000 m /an
3
Tabel nr. 27
Pas 5: Inregistrarea consumului de apă

Apa potabilă este captată din Fluviul Dunărea şi sursa Cătuşa (pentru completarea
cerinţei) şi este tratata în vederea potabilizării în Gospodăria de Apă Potabilă (GAP) a S.C.
ArcelorMittal Galati S.A.
36
Funcţionarea este permanentă 365 zile/an si 24 ore/zi.
Cantitatea de apă preluată din sistemul de alimentare cu apă în anul 2007 a fost de
cca. 3.681.000 mc, utilizată ca agent de răcire şi epurare. Reteaua de distribuţie: distribuţia
apei se face gravitaţional.
Pas 6: Măsuraea cantităţii de deşeuri reutilizate recilcate.
Tabel nr. 28
37
38
Pas 7: Cuantificarea ieşirilor din proces.
In rândurile ce urmează vom prezenta ieşirile valorificabile din proces.
1.1 Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW Suflante
cod CAEN: 3511 „Producţia de energie electrică”
3512 „Transportul energiei electrice”
3513 „Distribuţia şi comercializarea energiei electrice”
3530 „Furnizarea de abur şi aer condiţionat”
1.3 – Cuptoare de cocs. Uzina cocsochimică
cod CAEN 1910 “Fabricarea produselor de cocserie”
2.1 – Instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a minereului cu
continut de sulf). Fabrica de Aglomerare
cod CAEN: 2451 „Turnarea fontei"
2.2 – Instalaţii pentru producerea fontei sau a oţelului (topire primară ori secundară)
inclusiv instalaţii pentru turnarea continuă, cu o capacitate maximă de producţie
ce depăşeşte 2,5 tone/oră
2.3 – Instalaţii pentru prelucrarea metalelor feroase, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la
punctele a) şi c)
a) laminoare cu o capacitate ce depăşeşte 20 tone oţel brut/oră;
c) pentru aplicarea de straturi protectoare de metal topit, cu o capacitate de
tratare ce depăşeşte 2 tone oţel brut/oră
cod CAEN: 2410 „Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de
feroaliaje”
2.4 Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de produţie mai mare de 20 tone/zi;
Turnătoria Mixtă
cod CAEN: 2452 ”Turnarea oţelului”
3.1 Instalaţii pentru producerea varului în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de
50t/zi. Fabrica de Var nr. 1 şi Fabrica de Var nr. 2
cod CAEN: 2352 „Fabricarea varului şi a ipsosului”
Pas 8. Bilanţul apei uzate
39
Sistemul de canalizare a apelor uzate rezultate de pe platforma industrială a SC
ArcelorMittal Galaţi SA este de tip separativ. Din activitate rezultă următoarele ape uzate:
Apele uzate menajere. Apele uzate menajere sunt canalizate printr-o reţea de cca. 150
km, realizată din tuburi de beton, cu Dn 200-500 mm, prevăzută cu staţii de pompare şi
evacuare în reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi.
Ape uzate industriale sunt canalizate prin 13 colectoare (din care 8 transportă şi ape
pluviale) cu lungimea totală de 250 km şi le evacuează în următorii receptori:
a) receptor (emisar) Râul Făloaia:
 colector C1, tuburi din beton armat Dn 1400 mm – colectează apele uzate de la SC
Atlas SA, baza construcţii ICMRSG şi le evacuează în cursul de apă Făloaia, mal drept;
 colector C7 – preia apele uzate de la Uzina de var nr. 2, LSF, OLD3 şi le evacuează
în râul Faloaia, mal drept;
 colector C2, tuburi din beton Dn 2000-2500 mm – colectează apele uzate de la GA
LBC, OLD3, LSF, Departamentul Mentenanţă ( Turnătoria Oţel Fontă TOF, Turnătoria
Aliaje Neferoase TAN, Turnătoria Aliaje Speciale TAS, Forja Grea FG), sectorul AUTO
SEIRA şi le evacuează în râul Făloaia, mal drept, amonte baraj. Există posibilitatea dirijării
parţiale a debitelor C2 spre iazul tehnologic Cătuşa printr-un stăvilar şi printr-un canal
deschis.
b) receptor (emisar) acumulare Cătuşa:
 Colector C3, cu 2 casete din beton armat (una pentru ape uzate menajere şi una pentru
ape uzate tehnologice şi ape pluviale). Preia apele impurificate provenite de la gospodăriile
de apă ale secţiilor din partea centrală a combinatului (LTG1, OLD1, TC1, Aglomerare 1,
GA-UCC1, ISUC2 SC Electrocentrale Galaţi, Oxigen1, Fabrica de var nr. 1) şi le evacuează
în acumularea Cătuşa. Există posibilitatea dirijării parţiale a debitelor colectorului C3 spre
Iazul tehnologic Cătuşa printr-un stăvilar şi prin canalul deschis ce transportă şi o parte din
debitele de ape uzate ale colectorului C2;
c) receptor (emisar) Iaz tehnologic Şoldana 1:
 Colector C4 din beton armat Dn 1500 mm - preia apele uzate de la Uzina
Cocsochimică UCC1 – secţia biochimică;
40
 Colectorul C4a şi C4b – preiau apele uzate de la Aglomerare 2, 3, respectiv din zona
depozitului de minereu a secţiei aglomerare.
d) receptor (emisar) Râu Siret-aval priza Siret:
 canal închis evacuare Balta Cătuşa – Râu Siret: Dn 2000 mm;
 canal deschis evacuare iaz tehnologic Cătuşa – Râu Siret: Dn 600 mm. În aval există
o camera de amestec prevăzută cu stavile prin care cele 2 canale comunica între ele;
 colector C2+3 deviat iaz tehnologic Cătuşa – Râu Siret: preia o parte din apele uzate
ale
 colectoarele C2 şi C3 (prin intermediul unor stavile montate lateral de gura de
evacuare) şi le evacuează prin canal deschis protejat cu pereu din beton în compartimentul de
omogenizare a iazului tehnologic Cătuşa.
 colector CT1 iaz tehnologic Cătuşa – Râu Siret: evacuează apele uzate de la staţiile de
tratare apă (pentru potabilizare şi tehnologică);
 canal evacuare iaz tehnologic Şoldana 1 - bazin omogenizare Iaz tehnologic Cătuşa
(ce preia apele uzate ale colectoarelor C4, C4a şi C4b).
e) receptor (emisar) Râu Siret – amonte priza Siret:
 colector CT2 Dn 1000 mm – utilizat în caz de avarie la staţia de tratare a apei brute.
În situaţii de funcţionare normală acesta este blocat (cămin de vane în incinta staţiei de
tratare prin care se poate interveni la colectoarele CT1 şi CT2).
 Râu Mălina – în care sunt descărcate apele uzate din colectoarele C9, C6, furnale
şlam, C8, C Valea Lupului şi debitele defluente ale folosinţelor piscicole SC GRIG IMPEX
SA.
f) receptor (emisar) Balta Mălina – evacuează în Râu Siret mal stâng print-un canal
evacuare:
 colector C6 din beton cu secţiunea 1800x2500 mm – colectează apele uzate şi şlamul
 provenite de la laminoare şi oţelării şi le evacuează în iazul tehnologic Mălina Nord;
 colectorul C9 din beton, cu secţiunea 1800x2100 mm – preia apele uzate transportate
prin colectorul 5O+5F, provenite de la oţelării şi furnale şi le evacuează în iazul tehnologic
Mălina Nord.
 colectorul C8 din tuburi de beton Dn1800 mm – preia apele uzate de la transportarea
zgurii de furnal;
41
 colectorul C8 şlam furnale – preia apele uzate provenite de la furnale şi le evacuează
în iazul tehnologic Mălina Sud;
 colectorul C şlam furnale este dezafectat.
g) receptor (emisar) Valea Lupului – r. Mălina:
 colectorul Valea Lupului – colectează apele uzate provenite de la centrala
termosuflantă CTS3.
Apele din precipitaţii sunt evacuate în Balta Mălina şi Iaz decantor Cătuşa prin
colectoarele uzinale.
Debitele de calcul pentru frecvenţa 1:5 ale colectoarelor de apă uzată sunt menţionate în
tabelul următor:
Tabel nr. 28 Debitele de calcul pentru frecvenţa 1:5 ale colectoarelor de apă uzată
Nr. Categoria apei Receptori autorizaţi Volum total evacuat

Zilnic (mc) Anual
Crt.
(mii mc)
1. Ape uzate de tip Reţea canalizare SC APA 23.583 21.102,4 7.702,38
menajer din combinat CANAL Galaţi
Ape uzate tehnologice
2. Colector C9 Balta Mălina 27.095 24.195 8.830
5. Colector C1 r. Făloaia 2.200 1.728 630,72
6. Colector C7 r. Făloaia 1.258 1.123 409,90
7. Colector C2 r. Făloaia 11.612 10.368 3.784,32
8. Colector C3 Ac. Cătuşa 78.382 69.984 25.544,20
9. Colector Valea Lupului r. Valea Lupului 195 173 63.145
10. Iaz tehnologic Cătuşa r. Siret 65.802 58.752 21.445
11. Ape meteorice Mălina N, Mălina S, ac. 107 mc/s calculat la o frecvenţă de
Cătuşa, Iaz. Tehnologic 1/5
.şi Balta Cătuşa
42
Pas 10. Bilanţul deşeurilor evacuate de pe platforma industrială.
Deşeurile rezultate din activităţile de pe amplasament sunt stocate în cadrul secţiilor în
containere sau recipiente etanşe, în vederea reciclării în cadrul amplasamentului sau a
eliminării lor prin societăţi autorizate. Nu există informaţii despre deşeurile evacuate de pe
amplasament şi reciclate într-un alt cadru.
În incinta SC ArcelorMittal Galaţi SA existau două depozite de deşeuri, unul
destinat celor periculoase şi altul destinat celor nepericuloase care însă, după aderarea
României la Uniunea Europeană, au devenit neconforme legii şi trebuiesc închise cât de
curând.
 Halda de zgură - depozit al deşeurilor industriale nepericuloase. Este amplasată în
partea de vest a combinatului şi a fost construită în anul 1968. Se învecinează la Nord, Vest
şi Sud cu Iazul tehnologic Mălina (situat la aproximativ 50 m) şi la Est cu terenul Primăriei
Şendreni şi cu instalaţia de Granulare Zgură. Depozitul este amplasat pe un platou, la
aproximativ 3 km de zone locuite, între văile Cătuşa şi Mălina şi are o suprafaţă de 110.87
ha, o capacitate proiectată de depozitare de 82.645.477 tone de deşeuri şi o capacitate
ocupată de 57.000.000 tone. Terenul este acoperit în totalitate cu material de haldă, acesta
aflându-se însă dispersat în unele locuri şi în afara perimetrului aprobat. Înălţimea haldei nu
este uniformă deoarece există zone unde zgura a fost sau este în continuare exploatată, pe
teritoriul său desfăşurându-şi activitatea 3 companii: DSU România LTD, GDWI şi Ady
Toma SRL. O pondere estimativă a materialelor depozitate în hală relevă următoarele valori:
aprox. 47% zgură de furnal, 30% zgură de oţelărie, 23% refractare, praf de var şi calcar, praf
dolomită, zgură turnătorie, amestecuri formare, cu o masă specifică de medie de cca. 2,1
t/mc.
 Hidrohalda – depozit de deşeuri industriale periculoase. Este amplasată în partea de
Sud-Est a Uzinei Cocsochimice, la extremitatea de Sud-Vest a Bălţii Cătuşa. În Sud se
învecinează cu iazul tehnologic decantator Cătuşa şi are următoarele caracteristici: o
suprafaţă totală a depozitului de cca. 0,8 ha, o suprafaţă ocupată de cca. 0,8 ha, o capacitate
de cca. 45,5 mii mc şi o capacitate ocupată de cca. 28 mii mc. „Deşeurile depozitate pe
Hidrohaldă sunt deşeuri periculoase cu conţinut de gudron provenite din dragarea iazului
tehnologic Cătuşa de decantare a apele uzate de pe fluxul tehnologic a UCC ce sunt tratate în
43
staţia de epurare biochimică. („Autorizaţie Integrată de Mediu, Agenţia Regională pentru
Protecţia Mediului Galaţi, p.66)
Astfel, Halda de zgură se conformează prevederilor stabilite în Avizul de mediu nr.
37/18.07.2008, cu respectarea cerinţelor prevăzute de HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor, cu modificările ulterioare şi ale Ord. M.M.G.A. 757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic de depozitare a deşeurilor.
Pas 11. Ordonarea informaţiei privind intrările şi ieşirile din operaţiile unitare
Secţia Produse Chimice. Secţia Produse Chimice captează şi extrage din gazul de cocs
gudron, benzen, apa amoniacală concentrată, sulfat de amoniu, sulf, iar apele reziduale sunt
expediate la staţia de epurare în vederea epurării.
În urma prelucrării gudronului se obţin:
 smoală
 uleiuri
 naftalină
Sector Aglomerare. Materiile prime folosite în sectorul aglomerare sunt minereurile de
fier, ţunder (de la laminoare), praf de furnal, aglomerat retur, pulberi recuperate de la
electrofiltre, fondanţi (calcar şi dolomită) şi combustibil solid (cocs mărunt). Prin expunerea
la temperatură, o serie de compuşi uşor fuzibili formaţi în cursul procesului se topesc lipind
între ele particulele de minereuri, obţinându-se aglomeratul.
Sector furnale. Materiile prime folosite în sectorul furnale sunt: încărcătura metalică
(aglomerat, pelete şi minereu de fier), adaosuri (calcar şi minereu de mangan pentru corecţii),
cocs (combustibil solid), cărbune (combustibil auxiliar). Furnalele produc fontă lichidă de
afânare necesară elaborării oţelului în convertizoare şi fontă solidă pentru turnătoriile de
întreţinere. Furnalul este un agregat termic complex cu funcţionare continuă destinat obţinerii
fontei din minereuri de fier, folosind drept combustibil şi combustibili auxiliari (gaz metan
sau praf cărbune).
Fonta rezultată este transportată la oţelărie cu ajutorul oalelor. Zgura lichidă este
transportată la secţia de granulare zgură, scoarţele rezultate sunt supuse procesului de
44
concasare şi apoi valorificate. Gazul de furnal rezultat ca produs secundar este epurat şi
dirijat la consumatorii de pe platforma siderurgică.
Fabrica de var nr.1 şi Fabrica de var nr. 2. Materia primă folosită în cadrul fabricii de
var nr.1 si fabricii de var nr. 2 pentru producerea varului metalurgic, este: calcarul. Materia
primă folosită pentru fabricarea dolomitei sinterizate este dolomita. Materiile prime folosite
în cadrul fabricii de blocuri dolomitice sunt: dolomita sinterizată, smoală si creozot.
Secţia OLD 1- TC1. Materiile prime folosite în procesul de elaborare a oţelului în
convertizoare Linz Donawitz şi turnarea oţelului necesar laminoarelor, sunt fonta lichidă, fier
vechi, feroaliaje şi cocs mărunt.
Secţia OLD 3-TC3. Materiile prime folosite în procesul elaborarea oţelului în
convertizoare Linz Donawitz şi turnarea oţelului necesar laminoarelor sunt fonta lichidă, fier
vechi, feroaliaje şi combustibil solid (cocs mărunt).
Laminorul de Tabla Groasa nr.1 – LTG1. Materia primă o constituie bramele din oţeluri
carbon calmate sau necalmate, slab aliate, provenite de la turnarea continuă TC1, brame
provenite din import, bramele provenite din debitarea bramelor de relaminare pentru LTG 2.
Dimensiunile bramelor sunt:
 grosime: 100-300 mm;
 lăţime: 800-1900 mm;
 lungime: 1500-3000 mm (max. 6000 mm);
 greutate sleb: 1,0-14 t.
Produsul finit este tabla groasă, cu următoarele dimensiuni:
 grosime: (4)6 -150 mm;
 lăţime: 700-3000 mm;
 lungime:2000-15000 mm.
Laminorul de Tabla Groasa nr. 2 – LTG2. Materia primă o constituie bramele din oţel
carbon calmat sau necalmat, slab aliate, aliate provenite de la turnarea continuă şi import.
Dimensiuni sleburi:
 grosime: 150-300 mm;
 lăţime: 1000-1900 mm;
 lungime: 2400-4000 mm.
Produsul finit, tabla groasă, are următoarele dimensiuni:
45
 grosime: - 6- 40 mm tăiate la foarfecă;
- 41-150 mm tăiate la flacăra.
 lăţime: 1000-4000 mm;
 lungime: 2000-25000 mm.
Laminorul de Semifabricate – LSF. Materia primă a laminorului o reprezintă blumurile
260x350x12.000 turnate continuu la secţia TC3 cu o greutate maximă de 8,3 t, asigurate din
sectorul ajustaj al secţiei TC3.
Produsul finit îl constituie:
 ţagle pătrate de 80x80 până la 280x280 cu lungimi de maximum 12.000m;
 ţagle rotunde de 120 până la 230 cu lungimi de maximum 12.000m.
Laminorul de Benzi la Cald – LBC. Materia primă o constituie bramele turnate
continuu:
 grosime (150 - 250 mm), lăţime (700 -1550 mm), lungime(3500 - 4500 mm sau 8500
- 9500 mm). Laminorul are ca profil producerea de bandă cu grosimea cuprinsă între 1,5-22
mm si lăţimea de 700-1500 mm.
Produsul finit îl constituie:
 benzi laminate la cald în rulouri cu grosimea 1,2-12 mm, lăţimea: 700-1550mm si
greutatea ruloului de max. 27 t
 tablă în foi: grosime1,5-12 mm; lăţime: 700-1550 mm; lungime:1500-12000mm.
Laminorul de Benzi la Rece – LBR. Materia primă o constituie banda din oţel carbon
laminată la cald cu următoarele caracteristici:
 grosime: 1,5 ÷ 6,0 mm;
 lăţime: 700-1550 mm;
 greutate rulou: max. 27 to.
Produsul finit îl constituie tablele şi benzile din oţel carbon laminat la rece fără
acoperiri de protecţie cu următoarele dimensiuni:
 grosime; 0,27 ÷ 4,0 mm;
 lăţime: 600-1550 mm;
 lungime table: 500-6000 mm;
 lăţime benzi fâşiate: 75 ÷ 1550 mm.
46
Instalaţia de Zincare – IZ produce tablă zincată utilizând ca materie primă bandă
laminată la rece obţinută în LBR.
Din stocul de bandă laminată la rece, rulourile sunt pregătite în zona de intrare, intrând
în zona de aşteptare a maşinii de sudat. Gama sortimentală a rulourilor utilizate este:
 grosime: 0.3 – 2.4 mm;
 lăţime: 1000 – 1500 mm;
 greutate rulou: max. 30 tone.
Gama sortimentală produsă:
 grosime, 0,3 – 2,4 mm;
 lăţime, 1000 - 1500 mm;
 greutate maximă, 20 tone;
 strat Zn, 60 - 300 g/mp;
 produse cu floare normală sau dresată.
Pas 12. Obţinerea bilanţului preliminar de materiale pentru operaţii unitare
Pas 13. Evaluarea bilanţului de materiale.
Pas 14. Desăvârşirea bilanţului de materiale.
Aceşti paşi nu pot fi parcurşi deoarece bilanţul preliminar nu se poate întocmi în lipsa
informaţiilor asupra cantităţilor de materiale de intrare şi ieşire pentru fiecare operaţie unitară
în parte, de asemenea, nefiind specificate cantităţile de intrări şi ieşiri pentru fiecare zi sau
an .
PASUL 15- EXAMINAREA MĂSURILOR EVIDENTE DE REDUCERE A

DEŞEURILOR
Activităţile socio-economice intense din Combinatului Siderurgic Galaţi au ca
rezultat generarea unor cantităţi mari de deşeuri deşeuri industriale.
Obiectivul principal în gestiunea deşeurilor este reducerea impactului şi a riscurilor
acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului.
Unul dintre obiectivele specifice în reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
este micşorarea cantităţii de deşeuri eliminate final prin depozitare, prin colectarea selectivă
în vederea valorificării prin reciclare a acestora.
47
Completarea resurselor prin reciclarea deşeurilor de metale feroase şi neferoase,
hârtie, sticlă, mase plastice, lemn se poate realiza cu costuri mai mici decât producţia iniţială,
ca urmare a economiilor semnificative la consumurile specifice de energie şi apă, precum şi
la costurile necesare pentru diminuarea poluării solului şi apelor cu deşeuri.
În categoria deşeurilor industriale, se înscrie cu o cantitate considerabilă de zgură şi
scoarţe de furnal, zgură şi scoarţe de oţelărie, molozuri şi deşeuri refractare rezultate din
activităţile de întreţinere şi reparaţie la elementele de zidărie ale utilajelor, amestecuri de
formare uzate, pulberi rezultate de la instalaţiile de depoluare, nămoluri şi şlamuri rezultate
de instalaţiile de epurare a apelor, instalaţiile de epurare umedă a gazelor, etc.
Din categoria deşeurilor periculoase, putem menţiona şi uleiurile uzate (de motor,
transmisie, gresare) care au fost preluate de societăţile de colectare uleiuri uzate pentru a fi
valorificate la societăţi autorizate pentru neutralizare si reciclare din alte judeţe.
Deşeurile periculoase de la S.C.MITTAL STEEL S.A. se depozitează într-un iaz
decantor- în procedurã de autorizare.
Tratarea apelor uzate urmăreşte reducerea conţinutului de suspensii şi prevenirea
depunerilor în duzele de pulverizare şi în instalaţiile de transport şi tratare. În acest scop apa
uzată este trecută în instalaţii de limpezire: separatoare de particule grosiere şi decantoare de
suspensii. În separatoarele grosiere se reţin cca. 20% din totalul particulelor solide.
Dintre măsurile care se impun în scopul protejării solului se menţionează:

- Instruirea personalului privind normele pentru asigurarea calităţii componentelor
de mediu;
- Existenţa unui personal specializat pe problematica mediului;
- Întreţinerea în stare bună de funcţionare a reţelei de canalizare a apelor uzate şi
pluviale.
Se vor lua măsuri de reabilitare şi ecologizare a Haldei de Zgură prin efectuarea unui
proiect care să asigure condiţiile în corelare cu Autorizaţia Integrată de Mediu care se va da
pentru funcţionarea acestui depozit.
48
Prin Programul de conformare, anexă a Autorizaţiei de mediu a S.C. MITTAL
STEEL S.A . sunt prevăzute măsuri de retehnologizare a fluxurilor tehnologice prin
introducerea de instalaţii performante de captare a pulberilor.
PASUL 16 - IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA DEŞEURILOR

Deşeurile generate de către societatea S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A. se încadrează în
categoria deşeurilor de producţie. Acestea reprezintă „totalitatea deşeurilor rezultate din
activităţi de extracţie şi preparare a materiilor prime, industria prelucrătoare, alte activităţi
industriale, inclusiv construcţii şi servicii, agricultură („Raport Starea Mediului Galaţi 2009,
APM Galaţi). În cazul oricărei societăţi producătoare de deşeuri, recomandarea principală
pentru o bună protecţie a mediului înconjurător este evitarea producerii deşeurilor.
Următoarea prioritate, după producerea lor este recuperarea (valorificarea sau reintroducerea
în circuitul natural) iar, atunci când recuperarea este imposibilă din pricina problemelor de
ordin tehnic şi economic, deşeurile vor fi eliminate, cu impact cât mai redus asupra mediului.
Combinatul a eliminat, în anul 2009, aproximativ 2177 mii tone de deşeuri de producţie din
care 1555 t deşeuri periculoase.
Titularul autorizaţiei, S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A. trebuie să respecte următoarele
aspecte reglementate prin lege:
1. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia evitării producerii deşeurilor, iar în
cazul producerii, acestea vor fi gestionate astfel încât să se evite impactul asupra mediului.
2. Gestionarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare în conformitate cu legislaţia şi
protocoalele naţionale. Nu trebuie eliminate/valorificate alte deşeuri nici pe amplasament,
nici în afara amplasamentului fără a informa în prealabil şi fără acordul scris al Agenţiei
Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi.
3. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să se asigure că deşeurile transferate
către alte persoane fizice sau juridice sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu
standardele naţionale, europene şi cu oricare norme în vigoare privind inscripţionările
obligatorii. Stocarea temporară se va face în zone şi locuri special amenajate şi protejate
corespunzător împotriva dispersiei în mediu.
4. Deşeurile trimise în afara amplasamentului pentru valorificare sau transportate
doar de o societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeuri. Deşeurile trebuie
49
transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul de valorificare/eliminare
fără a afecta mediul si în conformitate cu legislaţia naţională.
5. Nu trebuie făcut nici un amendament sau modificare în nici o clasificare agreată
sau expediere sau transport sau eliminare sau recuperare a deşeurilor fără acordul scris
prealabil al A.R.P.M. Galaţi.
6. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să întocmească un registru complet pe
probleme legate de operaţiunile şi practicile de gestionare a deşeurilor de pe amplasament,
care va fi pus în orice moment la dispoziţia organelor de specialitate ale autorităţii
competente pentru protecţia mediului şi ale autorităţii cu atribuţii de control.
7. Deşeurile vor fi stocate astfel încât să se prevină orice contaminare a solului şi a
reţelei de canalizare.
8. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza astfel încât să fie
respectate programele şi termenele de implementare ale acestora, potrivit prevederilor legale
în vigoare.
Categoriile de deşeuri produse
Deşeurile produse de către firmă sunt numeroase şi de tipuri diferite, având în vedere
atât dimensiunile uzinei, cât şi multitudinea de procese de producţie care au loc. Combinatul
S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A. produce deşeuri atât periculoase, cât şi nepericuloase.
Deosebirea ce separă cele două categorii este reprezentată de către impactul pe care îl au
deşeurile asupra mediului şi omului.
Pentru ca deşeurile să intre în categoria celor periculoase, trebuie să prezinte una sau
mai multe din următoarele trăsături: să fie expozive, oxidante, foarte inflamabile,
inflamabile, iritante, dăunătoare, toxice, cancerigene, corosive (pot distruge ţesuturile vii la
contact), infecţioase, teratogene (inhalate sau ingerate produc malformaţii congenitale
neereditare), mutagene, substanţe şi preparate care în contact cu apa, cu aerul sau cu un acid
produc gaze toxice sau foarte toxice, substanţe şi preparate capabile ca după depozitare să
producă, pe diferite căi, altă substanţă, exotoxice (pot prezenta riscuri imediate sau întârziate
pentru mediul înconjurător). Societatea S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A. este divizată în mai
multe unităţi de producţie, fiecare generatoare de tipuri diferite de deşeuri. Aceste unităţi
sunt: Uzina Cocsochimică (UCC), Fabrica Aglomerare, Furnale şi Departamentul de
Logistică internă, Produse auxiliare, Oţelăria Lintz Donawitz nr. 1 (OLD 1) şi Turnarea
50
continuă nr. 1 (TC 1), Oţelăria Lintz Donawitz nr. 3 (OLD 3) şi Turnarea continuă nr. 3 (TC
3), Uzina laminate plate, Laminorul de tablă grosieră nr.1 (ULP- LTG1), Uzina laminate
plate, Laminorul de tablă grosieră nr.2 (ULP- LTG2), Uzina laminate plate, Laminorul de
benzi la cald, Laminorul de benzi la rece şi SRCL (ULP- LBC, LBR şi SRCL), Uzina
laminate plate, Laminorul de semifabricaţie (ULP-LSF), Uzina laminate plate, Zincare (ULP-
Zincare), Departament de mentenanţă şi piese de schimb, Uzina de producere şi Distribuţie a
energiei în siderurgie (UPDES). Deşeurile generate sunt de două tipuri: periculoase şi
nepericuloase.
Tabel nr. 29 Deşeurile generate de către combinat şi modul lor de valorificare
Denumire deşeu Valorificare Eliminare Stocare

Acumulatori uzaţi Prin firme Stocare temporară în cadrul
autorizate secţiilor
Alamă Prin firme Stocare temporară în cadrul
Aluminiu Prin firme Stocare temporară în cadrul
Ambalaje care conţin reziduuri/care sunt Prin firme Stocare temporară în cadrul
contaminate cu subst. periculoase autorizate secţiilor
Amestec formare Prin firme Prin firme Stocare temporară în cadrul
argilă şi nisip autorizate - SC autorizate - secţiilor
51
EXPRESSKAR SC
SRL Galaţi EXPRESSKA
R SRL Galaţi
Amestec formare Prin firme Prin firme Stocare temporară în cadrul
silicat de sodiu autorizate - SC autorizate - secţiilor
EXPRESSKAR SC
R SRL Galaţi
Anvelope uzate Prin firme Stocare temporară în cadrul
Azbociment Prin firme
autorizate
Banda de cauciuc Prin firme Stocare temporară în cadrul
Bronz Prin firme Stocare temporară în cadrul
Cabluri metalice Prin firme Stocare temporară în cadrul
Cabluri neferoase Prin firme Stocare temporară în cadrul
Componente Prin firme Stocare temporară în cadrul
electrice şi autorizate secţiilor
electronice
52
nepericuloase
Componente Prin firme Stocare temporară în cadrul
periculoase din autorizate secţiilor
echipam. electrice
şi
electronice
Condens UCC - staţia Stocare temporară în cadrul
de epurare secţiilor în recipienţi etanşi
biochimică
Condensatori Prin firme Stocare temporară în cadrul
conţinând PCB autorizate secţiilor
Cupru Prin firme Stocare temporară în cadrul
Deşeu alice de
fontă Prin firme Prin firme Stocare temporară în cadrul
autorizate - SC autorizate - secţiilor, în containere
EXPRESSKAR SC
R SRL Galaţi
Deşeu aluminiu Prin firme Stocare temporară în cadrul
Deşeu boxpaleţi Prin firme Stocare temporară în cadrul
Deşeu cărămidă Prin firme Prin firme Stocare temporară în cadrul
refractară autorizate - SC autorizate - secţiilor
EXPRESSKAR SC
R SRL Galaţi
Deşeu contactori
de Prin firme Stocare temporară în cadrul
argint autorizate secţiilor
Deşeu cupru Prin firme Stocare temporară în cadrul
Deşeu metalic
feros Reciclare internă Stocare temporară în cadrul
secţiilor
Deşeu nisip cuarţos Prin firme Temporară în carul GA
autorizate
Deşeuri Prin firme Stocare temporară în cadrul
secţiilor în containere
biodegradabile autorizate metalice
speciale
Deşeuri de lemn Prin firme Stocare temporară în cadrul
Deşeuri de sticlă Prin firme Stocare temporară în cadrul
Deşeuri din Prin firme Stocare temporară în cadrul
53
materiale plastice autorizate secţiilor
Deşeuri menajere Prin firme Stocare temporară în cadrul
secţiilor în containere
autorizate metalice
54
speciale tip municipal
Deşeuri neferoase Prin firme Stocare temporară în cadrul
Deşeuri PET Prin firme Stocare temporară în cadrul
Drojdia de zinc Prin firme Stocare temporară în cadrul
Echipamente de Prin firme Stocare temporară în cadrul
lucru şi protecţie autorizate secţiilor
din plastic
Echipamente de Prin firme Stocare temporară în cadrul
lucru şi protecţie autorizate secţiilor
textile
Echipamente Prin firme Stocare temporară în cadrul
electrice şi autorizate secţiilor
electronice
nepericuloase
Electrozi grafit Prin firme Stocare temporară în cadrul
Se stochează în recipiente
Emulsii Prin firme metalice
autorizate în interiorul fabricii
Fier vechi Reciclare internă Stocare temporară în cadrul
netehnologic secţiilor
Filtre ulei Prin firme Stocare temporară în cadrul
Temporar într-un spaţiu
Fuse gudron Prin firme special
amenajat pânâ la eliminare
autorizate prin
societăţi autorizate
Gudron acid Reciclare internă - Tratament de neutralizare şi
reintroducere în stocare provizorie în cadrul
gudron secţiilor
Hârtie şi carton Prin firme Stocare temporară în cadrul
Lemn Prin firme Stocare temporară în cadrul
Material cu
conţinut Prin firme Stocare temporară în cadrul
azbest autorizate secţiilor
Materiale Prin firme metalice
absorbante autorizate în interiorul fabricii
Moloz Prin firme Stocare temporară în cadrul
autorizate - secţiilor
55
SC
EXPRESSKA
R SRL Galaţi
Nămol uleios Prin firme Stocare temporară în cadrul
56
Pietre polizor Prin firme Prin firme
autorizate - SC autorizate -
EXPRESSKAR SC
R SRL Galaţi
Plumb Prin firme Stocare temporară în cadrul
Praf cărbune Reciclare internă Stocare temporară în cadrul
secţiilor
Praf cocs Reciclare internă Stocare temporară în cadrul
secţiilor
Praf dolomită Prin firme Prin firme Stocare temporară în cadrul
autorizate - SC autorizate - secţiilor
EXPRESSKAR SC
R SRL Galaţi
Praf filtru cu saci Reciclare pe fluxul Stocare temporară în cadrul
de producere al secţiilor
aglomaratului
Praf FS Reciclare în Stocare temporară în cadrul
aglomerare secţiilor
Praf furnale Reciclarepe fluxul Stocare temporară în cadrul
de producereal secţiilor
aglomeratului
Praf LF Reciclare în Stocare temporară în cadrul
aglomerare secţiilor
Reziduuri de la Reciclare internă - Tratament de neutralizare şi
rafinarea naftalinei reintroducere în stocare provizorie în cadrul
gudron secţiilor
Rumeguş Prin firme Stocare temporară în cadrul
Scoarţe Reciclare în OLD Stocare temporară în cadrul
secţiilor
Scursuri Reciclare internă Stocare temporară în cadrul
TAS secţiilor
Şlam de cocs Reciclare internă; Stocare temporară în cadrul
Valorif. externă secţiilor
prin firme
autorizate
Transportat în bene etanşe pe
Şlam fin Reciclare pe fluxul o
de producere al platformă betonată în vederea
aglomaratului uscării
Stocare temporară pe
Şlam grosier Reciclare pe fluxul platforma
de producere al betonată în vederea uscării
57
aglomaratului
Şlam gudron Prin firme Stocare temporară în cadrul
Şlam staţie tratare Prin firme Iaz decantator Cătuşa
ape uzate autorizate
Şpan feros Prin firme Stocare temporară în cadrul
Şpan neferos Prin firme Stocare temporară în cadrul
Steril de var Prin firme Prin firme
autorizate - SC autorizate -
EXPRESSKAR SC
R SRL Galaţi
Sticlă Prin firme Stocare temporară în cadrul
Transformatoare Prin firme Stocare temporară în cadrul
conţinând PCB autorizate secţiilor
Traverse beton Prin firme Stocare temporară în cadrul
Tunder Reciclare pe fluxul Stocare temporară în cadrul
de producere al secţiilor
aglomaratului
Ulei de la separator Prin firme Stocare temporară în cadrul
Ulei uzat cat. 1 de Prin firme Stocare temporară în cadrul
colectare autorizate secţiilor
Uleiuri cu conţinut Prin firme Stocare temporară în cadrul
PCB autorizate secţiilor în recipienţi etanşi
Vaselină uzată metalice
în interiorul fabricii
Vată minerală Prin firme Prin firme Stocare temporară în cadrul
autorizate - SC autorizate - secţiilor
EXPRESSKAR SC
R SRL Galaţi
58
Pasul 17. SORTAREA DESEURILOR
Valorificarea deşeurilor rezultate în urma activităţii combinatului se realizează prin firme

autorizate iar evidenţa deşeurilor produse se realizează lunar (conform H.G. nr. 856/2002),
raportul conţinând informaţii legate de tipul deşeului, codul său, instalaţia producătoare,
cantitatea produsă, modul de stocare, modul de tratare, cantitatea predată către
valorificator/eliminator.
Deşeurile generate sunt de două tipuri: periculoase şi nepericuloase.
Tabel nr.30 Deşeuri de producţie nepericuloase generate de către societate
Tip deseuri Cantităţi Cantităţi Cantităţi

generate (tone) valorificate (tone) eliminate (tone)
Slam de cocs şi praf 99255,000 155172,300 0
Deşeu industrial şi 81982,500 3287,790 45293,610

refractar din construcţie
Praf aglomerare 586175,000 586175,000 0
Bandă cauciuc 200,860 0,100 0
Praf furnale 30659,000 23724,000 0
Zgură lichidă de furnal 685225,000 590359,000 10,000
Slam furnal 14335,000 912,000 0
Zgură lichidă convertitor 303714,000 303714,000 0
Praf var 966,700 36,800 689,900
Praf var + calcar 3239,400 28,000 3114,400
Slam OLD fin 16542,960 16542,960 0
Slam OLD grosier 10726,910 10726,910 0
Scoarţe şi scursuri 589,953 589,953 0
Zgură cuptor electric 337,280 147,700 170,020
59
Amestec formare 280,060 66,000 214,060
Zgură sudură 43,880 15,080 20,500
Tunder 40935,842 35331,100 0
Fier vechi tehnologic 240123,673 240987,989 0
Steril de var 1698,420 0 982,120
Spam feros 1324,206 1318,596 0
Spam alamă 69,332 69,332 0
Spam bronz 5,211 4,903 0
Deşeu cauciuc anvelope 10,670 9,060 0
Deşeu hârtie carton 13,135 13,085 0,050
Deşeu lemn 99,085 46,085 0
Deşeu cărămidă 8704,150 6736,590 1883,560

refractară
Fier vechi netehnologic 12140,482 12648,439 0
Drojdie zinc 693,100 657,100 36,000
Moloz 19413,300 1757,930 7730,550
Nămol tratare apă 410,000 0 410,000
Vată minerală 883,820 0 882,320
Ape fenolice 14768,000 0 14768,000
Deşeu rezultat depoluare 509,400 509,400 0

gaze
TOTAL 2176079.626 1991591.399 76205.040
60
Tabel nr.31 Deşeuri de producţie periculoase generate de către societate
Tip deseuri Cantităţi generate Cantităţi Cantităţi

(tone) valorificate (tone) eliminate (tone)
Slam laminor 485,000 0 356,320
Slam strungăria de 16,000 0 11,000

cilindri
Ulei uzat 79,099 68,571 35,000
Material absorbant cu ulei 36,205 0 0
Acumulatori 4,330 4,390 0
Slam emulsie 128,871 0 124,615
Deşeu fier vechi în 800,000 0 0

amestec cu lemn
impregnat cu ulei
Vată minerală 5,600 0 5,600
contaminată cu gudron
TOTAL 1555,105 72,961 532,535
PASUL 18. DEZVOLTAREA UNOR ALTENATIVE DE REDUCERE A

DEŞEURILOR PE TERMEN LUNG
Se recomandă:
 Modificări în procesul de producţie (proces continuu sau discontinuu);
 Schimbări ale echipamentului instalaţiei;
 Schimbări în controlul proceselor (automatizare);
 Reducerea cantitativă şi calitativă a materiilor prime folosite în producţie;
 Înlocuirea materiilor prime prin folosirea deşeurilor, sau a unui alt tip de materie
primă, poate duce la scăderea cantităţii de deşeuri rezultate;
 Înlocuirea procesului cu o tehnologie mai curată.
 Creşterea potenţialului de valorificare a deşeurilor produse poate fi stimulată prin
creşterea gradului de reciclare, dezvoltarea unei pieţe pentru materiile prime secudare
rezultate, susţinerea utilizării produselor obţinute din materiale reciclate etc.
61
PASUL 19. EVALUAREA OPŢIUNILOR DE REDUCERE A DEŞEURILOR DIN
PUNCT DE VEDERE ECONMOMIC ŞI DE MEDIU
Pentru a decide care opţiune trebuie dezvoltată pentru a formula un plan de acţiune,
fiecare dintre ele trebuie cântărite din punct de vedere al beneficiului economic şi de mediu.
Tabel nr.32
Domeniul conformării Lucrarea de investiţie Valoarea estimată
a investiţiei (euro)
Protecţia solului Finalizarea lucrărilor de amenajare a platformei 500
subsolului şi a apelor pentru depozitarea temporară a deşeurilor
subterane folosindu-se containere inscripţionate, destinate
fiecarei clase de deşeuri
Prevenirea poluării resurselor si surselor de apǎ
subteranǎ este mult mai ieftinǎ decât activitatea
de eliminare a poluării, constituind un motiv în
plus pentru determinarea şi instituirea corectǎ a
perimetrelor de protecţie corespunzătoare. Este
necesar sǎ se aibă în vedere atât protecţia
intrinsecǎ a sursei cât şi cea teritorialǎ care constǎ
în determinarea şi instituirea zonelor de protecţie
sanitarǎ şi hidrogeologicǎ.
Se vor lua măsuri de reabilitare şi ecologizare a
Haldei de Zgură prin efectuarea unui proiect care
să asigure condiţiile în corelare cu Autorizaţia
Integrată de Mediu care se va da pentru
funcţionarea acestui depozit.
Descărcarea apelor Verificarea stării reţelei de canalizare, asigurarea 1000
uzate etanşeităţii acesteia şi decolmatarea daca este
cazul
Contorizarea evacuării apelor uzate 2000
Emisii şi imisii Deşi tendinţa generală în ultimii ani este de 250
atmosferice scădere a emisiilor de poluanţi în atmosferă,
totuşi se semnalează aleatoriu depăşiri ale
concentraţiilor maxime admisibile, îndeosebi la
pulberi sedimentabile. Aceste depăşiri se
datorează atât poziţiei geografice al
combinatului, precum şi prezenţei unor vânturi
puternice şi uscate, caracteristice zonei.
Monitorizarea emisiilor în atmosferă 570
Gospodărirea deşeurilor Utilizarea containerelor închise şi inscripţionate 800
pentru depozitarea selectivă a deşeurilor
Igiena şi protecţia Serviciul Securitatea Muncii include si 800
62
muncii Laboratorul Toxicologic cu rol de prelevare si
analiza a noxelor pe locurile de munca.
Activitatile principale ale serviciului sunt cele de
instruire, coordonare, auditare, implementare
cerinte corporative, evidenta si statistica,
asigurare echipament individual de protectie
pentru lucratori.
Măsuri pentru diminuarea zgomotului la locurile 500
de muncă cu probleme de acest gen, prin
utilizarea de antifoane individuale.
PASUL 20. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PLAN DE ACŢIUNE:

REDUCEREA DEŞEURILOR ŞI CREŞTEREA EFICIENŢEI PRODUCŢIEI
a) In urma analizei efectuate pe platforma s-a constatat ca sistemul de canalizare a apelor
uzate rezultate de pe platforma industrială a S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A. este de tip separativ.
Din activitate rezultă următoarele ape uzate:
 Apele uzate menajere
 Apele uzate menajere sunt canalizate printr-o reţea de cca. 150 km, realizată din tuburi de
beton, cu Dn 200-500 mm, prevăzută cu staţii de pompare şi evacuare în reţeaua de
canalizare a municipiului Galaţi.
 Apele uzate industriale sunt canalizate prin 13 colectoare cu lungimea totală de 250 km.
Emisiile în apă nu trebuie să depăşească valorile limită.Valorile limită sunt stabilite în baza
Autorizaţiei de Gospodărire a apelor nr. 50/ martie 2010 emisă de A.N. Apele Romane. Titularul
activităţii are obligaţia să exploateze construcţiile şi instalaţiile de utilizare, evacuare şi epurare a
apelor uzate, pentru asigurarea randamentelor maxime, conform regulamentelor de exploatare.
Pentru toate instalaţiile în care se manipulează substanţe cu risc pentru apă, se vor prevede
măsuri de întreţinere curentă. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale va
conţine reglementări pentru un eventual incident, prin care să se garanteze punerea în siguranţă a
instalaţiei. În punctele în care pot rezulta substanţe periculoase pentru apă (pompe, armături,
puncte de umplere şi transvazare) se vor prevedea dispozitive de captare, se vor păstra la
îndemână şi în cantităţi suficiente substanţe de neutralizare sau tratare, în apropierea instalaţiilor
de manipulare a substanţelor cu risc pentru apă.
Staţia de epurare biochimică este destinată depoluării apelor uzate provenite din
procesele cocsochimice, fiind amplasată în cadrul UCC1.
63
Principalele surse de ape uzate din cadrul cocseriei provin din:
 ape de constituţie a cărbunelui;
 ape din umiditatea şarjei;
 ape de la spălarea gazului de cocs;
 ape din condensarea aburului de la striparea amoniacului;
 condensul din gaz de cocs şi de furnal;
 apa de la spălări utilaje, de la rectificare-cristalizare naftalină.
Aceste ape au un conţinut ridicat de amoniac, fenoli, cianuri, sulfocianuri, hidrogen
sulfurat, gudron. Ele sunt colectate şi dirijate către staţia de epurare cocsochimică pe 2 trasee:
 Afluent A: ape amoniacal-fenolice, cu conţinut ridicat de amoniac, fenoli, cianuri.

 Afluent B: ape fenolice, cu conţinut ridicat de gudron şi uleiuri.
S-au semnalat izolat depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor specifici de poluare la: pH, sulfuri,
fenoli, suspensii, amoniu. Faţă de limitele impuse prin Autorizaţia de mediu nr. 3/2002, nu s-au
înregistrat depăşiri ale valorilor medii anuale ale indicatorilor analizaţi.
b) Luând în considerare amplasarea uzinelor pe teritoriul platformei siderurgice şi avându-se

în vedere: sursele poluante, direcţia predominantă a curenţilor de aer, natura poluanţilor degajaţi
în atmosferă, condiţiile meteo, rezultă că zona sudică a platformei este cea mai poluată.
În această zonă sunt amplasate Uzina Cocso – Chimică, Uzina Aglomerare – Furnale,
obiective de la care se degajă cantităţi însemnate de poluanţi, asupra Municipiului Galaţi, în toate
momentele zilei, cu excepţia perioadelor în care curenţii de aer au fost pe direcţia S – N.
Uzina Cocso- Chimică, este un sector de activitate care se remarcă printr-o diversitate de
poluanţi, ale căror concentraţii diferă în funcţie de specificul activităţilor desfăşurate şi a căror
acţiune asupra zonelor periuzinale sete datorată în principal factorilor de mediu.
În procesul de cocsificare al cărbunilor, se înregistrează emisii permanente de praf de
cărbune şi cocs, gaze arse cu conţinuturi ridicate de compuşi nocivi precum şi vapori de apă
având conţinut ridicat de substanţe corozive.
De asemena procesul de epurare a gazului de cocs brut şi prelucrarea gudronului, apar
cantităţi de emisii poluante considerabile, având în compoziţie: fenoli, cianuri, sulfuri etc.
Dintre poluanţii degajaţi în atmosferă, cei cu acţiune corozivă asupra construcţiilor
metalice sunt: monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, dioxidul de sulf, monoxidul de azot,
dioxidul de azot, amoniacul, pulberile sedimentabile şi pulberile în suspensie.
64
În zona bateriilor de cocsificare sunt prezente pulberile sedimentabile şi în suspensie.
Pulberile sedimentabile, cu valori de 15 – 18 g/m 2, se datorează şlamurilor de cocs şi cărbuni
necocsificaţi, ce conduc la pluarea solului, care prin depunerile pe construcţiile metalice conduc
la intensificarea procesului de coroziune şi erodare. Pulberile în suspensie au înregistrat valori de
1,2 mg/m3 aer.
Valorile medii ale concetraţiilor poluanţilor analizaţi (în zona bateriilor de cocsificare nr.
1 – 6 ) comparate cu cele maxim admise conform STAS 12574, a indicat în majoritatea cazurilor
depăşiri ale acestora, astfel:
 monoxid de carbon de cca. 1,5 ori;
 dioxid de sulf de cca. 3 ori;
 amoniac de cca. 15 ori;
 hidrogen sulfurat de cca. 36 ori.
În ceea ce priveşte pulberile în suspensie, valorile concentraţiilor în zona bateriei de
cocsifiacre nr. 3, au depăşit de cca. 2 ori CMA – ul.
Poluanţii a căror concentraţii s-au încadrat în limitele maxim admise (după standardele
româneşti) au fost dioxidul de azot şi pulberile sedimentabile.
Deosebit de important pentru prezenţa şi gradul de dispersie al poluanţilor în atmosferă
sunt factorii meteorologici. Astfel, variaţia concentraţiilor poluanţilor a fost mult influenţată de
direcţia vântului, respectiv când acesta a bătut din sector N – N-NE s-au înregistrat maxime ale
concentraţiilor de monoxid de carbon prezent cu preponderenţă în zona bateriilor de cocsificare
cât şi a celor pentru dioxidul de sulf şi hidrogen sulfurat.
Concentraţiile de circa 5 ori mai mare decât a celor prevăzute în proiect, la intrarea în
staţia de epurare determină debite suplimenatre de ape uzate ce nu pot fi preluate de staţiile de
epuare.
Aceste ape au produs puternice modificări fizico-chimice şi biologice râului Siret
caracterizat ca degradat în aval de evacuările din combinat până la confluenţa cu fluviul
Dunărea.
Limitele admise pentru indicatorii de calitate apelor evacuate de MITTAL STEEL Galaţi
prin văile Mălina şi Cătuşa în râul Siret sunt cu mult depăşite astfel:
 fenoli până la 47 ori
 cianuri 15 ori;
65
Uzina Aglomerare – Furnale, este un alt sector de activitate care se remarcă printr-un
grad ridicat de poluare ca urmare a vehiculării zilnice a unor cantităţi importante de materiale
pulverulente, cum ar fi: minereu de fier, calcar, dolomită, nisip etc. Descărcarea acestor
materiale, din vagoane pe benzi transportatoare de cauciuc sau în buncăre, trecerea prin staţiile
de transbordare, operaţiile de concasare-sortare şi omogenizare, obţinerea aglomeratului,
concasarea şi răcirea acestuia, sortarea finală şi expediţia către furnale sunt activităţi ce produc
mult praf, poluând atmosfera.
S-a constat că pulberea totală existentă în atmosferă, particulele cu dimensiuni între 2 – 5
μm se află în proporţie de 40 – 70 %, acestea depinzând de locul de emisie, natura pulberii etc.
Natura şi concentraţiile pulberilor variază în raport cu operaţiile, procesului tehnologic.
Astfel, în sectirul de primire a materiilor prime, pulberea cu cel mai mare conţinut de particule de
dimensiuni cuprinse între 2 – 5 μm este cea de minereu paletizat 65 – 75 %. Degajarea de
pulberi în atmosferă de catre acest minereu este mare, ajungându-se la o concentraţie de cca. 900
mg/m3 aer.
Un alt agent poluant îl constituie gazele arse rezultate în urma procesului de sinterizare
care conţin compuşi ale sulfului şi azotului cu acţiune corozivă asupra instalaţiilor.
În procesele de elaborare a fontei, în furnal, rezultă mari cantităţi de gaze şi praf care
conţin particule de minereu, cocs şi fondanţi. Cantitatea de gaze (CO2, SO2, CO, etc) rezultată
este de aproximativ 1,35 ori mai mare decât cantitatea de aer suflat prin gurile de vânt.
La trecerea gazelor prin încărcătură, se antrenează o mare cantitate de praf, de cca. 20 –
60 g/ cm3. Cantatea de praf degajată este dependentă de natura materialelor de încărcătură
(compoziţia şi granulaţia materialelor, umiditate etc.), precum şi de funcţionarea furnalului.
Aceasta este de 20 – 30 g/m3N de gaz, ceea ce reprezintă cca. 600 – 1300 t praf/zi.
Datorită stării tehnice a instalaţiilor de epuare a gazelor, neetanşeităţii şi defecţiuni ivite
în tehnica de captare, a stării de uzură fizică şi morală a acestora, emisiile de gaze şi praf în
atmosferă pot atinge valori considerabile.
c) In ceea ce priveste poluarea solului se vor lua măsuri de reabilitare şi ecologizare a
Haldei de Zgură prin efectuarea unui proiect care să asigure condiţiile în corelare cu Autorizaţia
Integrată de Mediu care se va da pentru funcţionarea acestui depozit.
66
Concluzii
i. Sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin
aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.
ii. Nu este cauzată o poluare semnificativă.
iii. Este evitată generarea deseurilor, iar acolo unde deseurile sunt produse ele sunt
recuperate sau în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic si
economic, deseurile sunt eliminate, evitând sau reducând orice impact asupra mediului.
iv. Sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele si a limita consecintele lor.
v. Este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de conditiile anormale de
functionare.
vi. În caz de încetare a activitătii, vor fi luate toate măsurile necesare astfel încât să se evite orice
risc de poluare si amplasamentul să fie refăcut la starea initială.
vii. Sunt respectate principiile B.A.T.
67

Audit - Studiu de Caz SC Arcelormittal SA Galati

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Audit - Studiu de Caz SC Arcelormittal SA Galati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Partea I. Prezentarea industriei siderurgice. Studiu de caz: S.C. ArcelorMittal

1.1. Industria siderurgică............................................................................................... 3

1.2. Caracteristicile generale ale siderugiei................................................................... 3

1.3. Alte resurse ale industriei siderurgice.................................................................... 5

1.4. Impactul siderurgiei asupra mediului..................................................................... 6

1.5. Impactul asupra populaţiei. Boli profesionale....................................................... 6

1.1. Industria siderurgică

1.2. Caracteristicile generale ale siderugiei

1.3. Alte resurse ale industriei siderurgice

1.4. Impactul siderurgiei asupra mediului

1.5. Impactul asupra populaţiei. Boli profesionale

Industria siderurgică elimină pulberi metalice (oxizi de fier), cancerigene, precum şi

Efectele asupra populaţiei pot fi:

 Poluanţi sistemici ce provoacă leziuni la organe sau sisteme. Aşa acţionează:

2.1. Istoricul amplasamentului

La momentul privatizării, compania producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi,

Tabelul nr. 1.Evolutia numărului de angajaţi

Anul 2009 2008 2001

Tabel nr. 2. Rezultate financiare: (milioane euro)

Anul 2009 2008 2004 2003 2001

S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A. se află în nord-vestul cartierului Siret. Ocupă o

2.3 Activităţile desfăşurate pe amplasament

Uzina Cocsochimică are ca obiect, fabricarea cocsului metalurgic utilizat (funcţie de

Fabrica de aglomerare. Producţia realizată în cadrul celor două Fabrici de

Furnale şi departament logistică internă (DLI). Producţia realizată de furnale este

Turnătoria Mixtă Turnătoria de Otel-Fontă si Aliaje Neferoase (TOF+TAN ). Are ca

Turnătoria de Oale de Zgură (TOZ ). Are ca obiect elaborarea oalelor de zgură de 16 şi

Partea II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii

Pas 1. Pregătirea evaluării

Tabel nr. 3 Tipuri de substanţe periculoase existente la UCC

Tabel nr. 4. Tipuri de substanţe periculoase chimice din Sectorul Furnale

 OŢELARIA LINTZ DONAWITZ NR. 1 (OLD 1) ŞI TURNAREA CONTINUĂ

Tabel nr. 6. Tipuri de substanţe periculoase existente la OLD1 şi TC1

Tabel nr. 7. Tipuri de substanţe periculoase existente la OLD3 şi TC3

 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE TABLĂ GROASĂ NR. 1 -

Tabel nr. 8. Tipuri de substanţe periculoase existente la LTG1

 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE TABLĂ GROASĂ NR. 2 -

 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE BENZI LA CALD,

Tabel nr. 10. Tipuri de substanţe periculoase existente la LBC şi LBR

 UZINA LAMINATE PLATE, LAMINORUL DE SEMIFABRICATE - Tipurile

Tabel nr. 11. Tipuri de substanţe periculoase existente la LSF

 UZINA LAMINATE PLATE, ZINCARE - Tipurile de substanţe periculoase

Tabel nr. 13. Tipuri de substanţe periculoase existente în DMPS

 UZINA DE PRODUCERE ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIE ÎN SIDERURGIE -

Tabel nr. 14. Tipuri de substanţe periculoase existente în UPDES

Figura nr. 4 Planul amplasamentului

Pas 2: Trecerea în revistă a operaţiilor unitare.

Tabel nr. 15 Operaţiile unitare

Figura nr. 5 Diagrama proceselor tehnologice desfăsurate pe amplasamentul UCC

Datele cu referire la deşeurile rezultate în urma procesului de producţie sunt

Faza 2: Bilanţul de materiale: intrări şi ieşiri din proces

Apă industrială 3.884.000 m /an

Tabel nr. 21 (turnarea otelului)

Tabel nr. 24 (turnarea otelului)

LAMINORUL DE TABLA GROASA NR. 1

Pas 5: Inregistrarea consumului de apă

Pas 8. Bilanţul apei uzate

Nr. Categoria apei Receptori autorizaţi Volum total evacuat

PASUL 15- EXAMINAREA MĂSURILOR EVIDENTE DE REDUCERE A

Dintre măsurile care se impun în scopul protejării solului se menţionează:

proiect care să asigure condiţiile în corelare cu Autorizaţia Integrată de Mediu care se va da

pentru funcţionarea acestui depozit.