Lucrare de licenta

Modalitati de finantare ale intreprinderii

Cuprins
Capitolul I. Finantarea societatii comercial...........................3
1.1. Finantarea interna a societatii comerciale............................3
1.2. Finantarea externa a societatii commercial...........................8
1.2.1. Creditele bancare...........................9
1.2.1.1. Creditele bancare pe termen scurt...........................11
1.2.1.2. Credite bancare pe termen mediu si lung...........................13
1.2.2. Veniturile din chirii...........................16
Capitolul II. Creditarea societatilor comerciale...........................17
2.1. Conditiile de creditare...........................18
2.2. Documentatia necesara creditarii...........................24
Capitolul III. finantarea si creditarea S.C. Soprex-Imi S.A............................24
3.1. Prezentarea firmei...........................24
3.2. Surse interne de finantare a S.C. Soprex-Imi S.A............................27
3.2.1. Indicatorii

financiari

ai S.C. Soprex-Imi

S.A. in

perioada

2006-

2008...........................28
3.2.2. Bugetul de venituri si cheltuieli al S.C. Soprex-Imi S.A............................33
3.2.3.

Principalii

indicatori

economico-financiari

ai

S.C.

Soprex-Imi

S.A............................39
3.3. Obtinerea unui credit bancar de catre S.C. Soprex-Imi S.A............................44
Bibliografie................................................51

Cap 1. Finantarea societatii comerciale

Intr-o societate comerciala principalele surse de finantare sunt cele de

finantare interna si anume veniturile obtinute din exploatare (vanzarea de marfuri,
vanzarea de produse, venituri din servicii prestate si alte activitati etc.), venituri din
productia stocata, venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale, dar si
din surse de finantare externa, iar cele mai des intalnite surse de finantare sunt
capitalurile imprumutate (creditele bancare). O alta sursa de finantare externa a
societatilor comerciale sunt venituri le din inchirierea de bunuri mobile si imobile
1.1. Finantarea interna a societatii comerciale.
Veniturile unei societati sunt reprezentate de urmatoarele elemente:
venituri din activitati curente;
castiguri din orice alte surse;
venituri nerealizate.
In categoria veniturilor din activitati curente se include veniturile din vanzari,
din prestarea de servicii, executarea de lucrari,precum si cele ce rezulta din utilizarea
de catre terti a activelor societatii (se pot obtine venituri ce imbraca forma dobanzilorincasate pentru utilizarea numerarului, redeventelor-incasate pentru utilizarea unor
active pe termen lung sau a dividendelor ce decurg din titlurile de valoare detinute de
societati).
In categoria castigurilor din orice alte surse se include, de regula, sumele
rezultate in urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu si lung.
Veniturile unei societati comerciale sunt reprezentate de sumele incasate sau de
incasat din operatiunile de exploatare, financiare sau extraordinare.
Venituri din exploatare, reprezentand diversitatea activitatilor economice ce se
realizeaza in cadrul intreprinderii, se grupeaza astfel:
Venituri din vanzarea de produse, marfuri, servicii prestate si din alte
activitati;
Venituri din productia stocata;

 Venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale.

Venituri din vanzare
Veniturile din vanzarea de produse, marfuri si servicii prestate si din alte
activitati care, pe de o parte, reprezinta indicatorul denumit "Cifra de afaceri", iar pe
de alta parte se constituie pe baza documentelor de livrare sau predare catre
beneficiari. In ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta nu include rabaturile, remizele
si alte deduceri acordate clientilor.
Vanzarea marfurilor
Vanzarea produselor reprezinta actul prin care se valorifica rezultatele
productiei, respectiv acelea de-a recupera cheltuielile facute cu fabricatia si pregatirea
produsului pentru vanzare, dar si obtinerea unui anumit profit.
Modalitatile de vanzare sunt folosite in functie de:
Natura si caracteristicile produselor;
Sfera de utilizare a produselor;
Caile de distributie utilizate;
Puterea de cumparare a clientilor etc.
Prin natura ei, orice vanzare este un act unic. Toate vanzarile au o structura
comuna si parcurg aceeasi schema rationala, indiferent cine, ce, si cui vinde. Aceasta
coerenta provine din faptul ca o vanzare este, mai intai, un act interpersonal intre cel
care vinde si cel care cumpara si, abia dupa aceea, o relatie intre doua firme.
Veniturile din vanzarea bunurilor, din prestari de servicii si executari de lucrari,
din dobanzi, redevente si dividende trebuie recunoscute. Recunoasterea se realizeaza
daca sunt indeplinite conditiile:
In cazul vanzarii de bunuri, prestari de servicii si executari de lucrari:
-marimea veniturilor poate fi evaluata in mod rezonabil;
-costurile trenzactiei (in cazul vanzarii de bunuri), costurile aparute pe
parcursul contractelor de prestari servicii, executarii de lucrari si costurile de
finalizare a acestora sunt evaluate in mod rezonabil;
-este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate tranzactiei sa fie
generate de catre societate;
-societatea

nu

mai

gestioneaza

bunurile

vandute,

ea

transferand

cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce rezulta din proprietatea

asupra acestora.

 In cazul veniturilor din dobanzi, redevente si chirii recunoasterea se realizeaza

numai daca suma veniturilor poate fi determinata in mod rezonabil, iar
beneficiile economice asociate tranzactirei vor intra in societate:
-dobanzile, pe baza randamentului efectiv al activului sunt recunoscute
periodic;
-redeventele, conform realitatii economice a contractului sunt recunoscute pe
baza contabilitatii de angajamente;
-dividendele sunt recunoscute in situatia in care s-a stabilit dreptul actionarului
de a primi plata.
Venituri din productia stocata, unde se incadreaza cresterea sau diminuarea,
dupa caz, a costurilor de productie al bunurilor realizate pe cont propriu pt nevoile
interne ale societatii.
Nevoile interne ale unei societati comerciale se poate realiza prin:
Stocuri:
o Materii prime
o Materiale consumabile
o Produse: -produse semifabricare
-produse finite
-produse reziduale
o Animale
o Marfuri
o Ambalaje
Vanzarea marfurilor
Obiecte de inventar
Cladiri
Terenuri
Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la
prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au starea de marfa sau produse
rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.
Stocurile sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia in curs
de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale.
Stocurile pot fi:

 Bunuri materiale achizitionate in scopul revanzarii (marfa cumparata

de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau ori ce alta
achizitie avand acest scop;
Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de inteprindere;
Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folositein procesul de
productie;
Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca
venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii.
Clasificarea stocurilor: in contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt
clasificate si de limitate in functie de patru criterii:
Fizic;
Destinatie;
Faza ciclului de exploatare;
Locul de creare a gestiunilor.
Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:
Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasinduse in
componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata;
Materiale

consumabile

sau

furniturile,

cuprind

materiale

auxiliare,

combustibili, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furajele si

alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta la activitatea de
exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;
Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor
reziduale;
Animale care nu au de indeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte,
animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;
Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin
toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si receptiei tehnice,
precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate;
Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea
revanzarii;
Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul
transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.

Venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale ce privesc valoarea

sau costul de productie al bunurilor realizate pe cont propriu pentru nevoile interne ale
societatii.
Imobilizarile

necorporale

sunt

reprezentate

de

activele

indentificabile

nonmonetar, fara forma materiala concreta, detinute in vederea utilizarii, in scopul

inchirierii acestora tertilor. Intr-o alta exprimare, imobilizarile necorporale sunt acele
valori economice de investitii, fara forma meteriala concreta, inregistrate ca atare,
dupa indeplinirea celor trei conditii impuse pentru recunoasterea lor, si anume:
Identificabilitatea;
Controlul;
Beneficiile economice viitoare.
Identificabilitatea reprezinta conditia ce presupune ca imobilizarea necorporala
sa fie identificabila clar fata de fondul comercial, adica sa poata fi vanduta, inchiriata,
schimbata sau societatea sa se poata lipsi de beneficiile economice viitoare ce pot fi
atribuite imobilizarii necorporale, fara ca sa se lipseasca de beneficiile economice
viitoare ce apar ca rezultat al utilizarii altor active ce sunt utilizate in cadrul aceleasi
activitati aducatoare de venituri.
Controlul asupra imobilizarii necorporale presupune:
a) Obtinerea de catre societate a unor beneficii economice viitoare din ultilizarea
sa;
b) Restrictionarea

accesului altor persoane fizice/juridice

la beneficiile

respective.
Beneficiile economice viitoare se concretizeaza fie in venituri rezultate ca urmare
a vanzarii produselor ori serviciilor, fie ca urmare a unor reduceri de cost.
In categoria veniturilor din imobilizari necorporale intra:
Concesiunile;
Brevetele;
Licentele;
Marcile comerciale;
Alte drepturi si active similare.
Imobilizarile necorporale pot fi obtinute de catre societate prin:
Achizitie (cumparare)

 Aport in natura la capitalul social

Donatie
Resurse proprii
Imobilizarile corporale sunt bunurile si valorile economice detinute de-o
societate pentru a fi utilizate in activitatile productive, pentru a fi inchriate tertilor si
care pot fi folosibile pe parcursul a mai multor exercitii financiare.
Imobilizarile corporale cuprind terenurile si amenajarile de terenuri, pe de o
parte, si mijloacele fixe, pe de alta parte.
Terenurile si mijloacele fixe sunt recunoascute ca imobilizari corporale, daca
este posibila generarea catre societate de beneficii economice viitoare aferente lor si
daca costul acestora poate fi evaluat in mod credibil.
In situatia in care o societate achizitioneaza terenuri si mijloace fixe in scopul de
a spori gradul de protectie a mediului, ele pot fi inregistrate ca imobilizari corporale,
chiar daca nu se obtin in mod direct beneficii economice viitoare. Aceasta, intrucat se
considera ca imobilizarile corporale respective contribuie direct la obtinerea
beneficiilor economice viitoare de catre alte active.
In categoria mijloacelor fixe se include constructiile, instalatiile tehnice,
mijloacele de transport, animalele, plantatiile, mobilierul, aparatura birotica,
echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale etc.
1.2. Finantarea externa a societatii comerciale
Finantarea externa a unei societati comerciale se poate realiza prin mai multe
moduri si anume:
a) Prin contractarea de credite bancare;
b) Prin inchirierea de bunuri catre terti.
Creditele acordate de banci reprezinta creante asupra clientelei sale, persoane
juridice si persoane fizice, pentru satisfacerea nevoilor temporare de finantare a
acestora.
Chiriile de bunuri imobile si mobile reprezinta venituri obtinute de proprietar,
uzufructor sau alt detinator legal. In contabilitate aceste bunuri se evidentiaza cu
ajutorul contului 706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii"

1.2.1. Creditele bancare

Creditele acordate de banci reprezinta creante asupra clienntelei sale, persoane
juridice si persoane fizice, pentru satisfacerea nevoilor temporare de finantare a
acestora.
Clasificarea creditelor acordate:
In functie de durata pentru care sunt acordate:
-credite pe termen scurt (pana la 1 an);
-credite pe termen mediu ( 1-5 ani);
-credite pe termen lung (mai mare de 5 ani).
In functie de natura activitatii:
-credite acordate clientelei nefinanciare (persoane fizice si persoane juridice)
care desfasoara activitati comerciale si necomerciale cu exceptia celor care
desfasoara activitati de mobilizare a resurselor banesti pe piata de capital;
-creditela acordate clientelei financiare formata din societatile de investitii
financiare, agentii de schimb valutar si intermediere, societatile de valori
imobiliare, cooperativele de credit.
In functie de destinatia pentru care se acorda clientelei nefinanciare:
-credite comerciale;
-credite de trezorerie;
-credite pentru export;
-credite pentru echipament;
-credite pentru bunuri imobiliare;
-alte credite acordate clientelei.
In functie de forma sub care se acorda creditele:
-avansuri de cont (cont autorizat sa aiba sold debitor in limita unui plafon);
-credite acordate sub forma de lichiditati (creditarea conturilor clientilor);
-credite de plati;
-cesiune de creanta.
In functie de situatia economico-financiara a debitorului:
-credite performante (standard);
-in observatie;

-credite substandard;
-credite indoielnice;
-credite pierdere.
Analiza portofoliului de credite al unei banci comerciale se realizeaza cu
ajutorul tehnicilor denumite generic credit-scoring.
Documentatia pe care agentii economici o prezinta bancii in vederea obtinerii
de credite cuprinde:
-cererea de acordare a creditului;
-ultimul bilant contabil si contul de profit si pierdere;
-bugetul;
-lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie garantii asiguratorii pentru banca;
-situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditarea.
Pot constitui garantii:
Depozitul bancar reprezinta o garantie materiala sub forma unei sume de bani
depuse de debitor in vederea beneficierii in anumite conditii stabilite si
communicate bancii de catre debitor;
Garantia bancara un inscris prin care o alta banca (garant) se angajeaza
neconditionat si irevocabil ca in cazul in care un debitor nu va executa
obligatia de a plati, suma aceasta sa fie platita de banca respectiva in favoarea
bancii beneficiare;
Gajul fara deposedare un contract consensual in cadrul caruia bunul care
constituie gajulramane in continuare in posesia debitorului;
Gajul cu deposedare (amanet) se constituie in situatii deosebite asupra
bunurilor mobile cu valoare si volum mic pe baza unui contract de gaj;
Ipoteca garantie reala care nu impiedica deposedarea de bunul ipotecar celui
ce o incheie. Pot fi ipotecate numai bunuri imobile;
Cesiunea de creanta o conventie scrisa prin care un creditor transmite o
creanta a sa unei alte persoane. Partile cesiunii: cedentul care este creditorul
care transmite creanta sa; cesionarul persoana care se transmite creanta;
debitorul cedat debitorul creantei remise.

1.2.1.1. Creditele bancare pe termen scurt

Creditul bancar pe termen scurt, al carui termen de achitare nu depaseste 12
luni calendaristice, fiind o sursa de formare a mijloacelor circulante. Acestea se pot
contracta de catre societatile comerciale care au nevoie urgenta de capital de lucru;
pentru achitarea unor creante ce provin din marfuri, executari de lucrari si prestari de
servicii; etc.
Societatile bancare ofera o serie de credite bancare pe termen scurt societatilor
comerciale care au nevoie urgenta de finante cum ar fi:
Credite bancare pentru capital de lucru;
Credite bancare pentru nevoi temporare;
Credite bancare pentru operatiuni forward pe cursul de schimb;
Credite bancare pentru descoperit de cont;
Alte credite.
Credite bancare pentru capital de lucru finanteaza desfasurarea activitatii curente
a companiei. Forma cea mai cuprinzatoare, mai putin restrictiva si mai facila sub
aspectul derularii este finantarea prin linie de credit.
Dobanda se aplica numai la soldul debitor al contului curent al societatii
comerciale deschis la banca; astfel; orice incasari pe care societatea comerciala le
primeste in contul curent la banca, diminueaza valoarea soldului debitor, respectiv
suma la care se aplica, zilnic, rata convenita a dobanzii, ceea ce duce la plati de
dobanda dimensionate in stricta concordanta cu gardul de utilizare a facilitatii si
corelate cu rulajele companiei in conturile deschise la banca.
In plus, acest tip de credit se caracterizeaza printr-o flexibilitate sporita fata de
alte tipuri de facilitati, in sensul ca imprumutatul poate decide in mod eficient
utilizarea disponibilului in contul curent, fara justificarea tranzactiilor cu copii dupa
facturi sau alte tipuri de documente (exceptand prima tragere).
Un alt aspect pozitiv al acestei variante de finantare a capitalului de lucru este
posibilitatea ca la scadenta, in masura in care necesitatile firmei se perpetueaza,
facilitatea sa fie prelungita, pe baza de act aditional, fara costuri suplimentare de

inscriere a garantiilor si, de obicei, cu costuri bancare mai mici decat la acordarea
initiala.
Creditul de nevoi temporare(CNT) rezolva necesitatile temporare de lichiditati
ale clientilor. Produsul este asemanator scontarilor de instrumente de plata, fiind
garantat cu creantele care decurg din astfel de documente (cec barat, bilet la ordin,
factura acceptata la plata si inscrisa cu contul bancar). Cuantumul creditului se ridica
pana la un procent de 80% din valoarea inscrisa in documentul de incasat.
Conditii de eligibilitate
Rapiditatea produsului si structura lejera de garantii impun cateva criterii
minimale de eligibilitate pentru solicitanti:
Sa nu fie prezenti cu incidente de plata in CIP in ultimul an; aceasta conditie
trebuie sa o indeplineasca si debitorii cedati (platitorii instrumentelor de plata);
Sa nu constituie grup cu debitorii cedati;
Nu au inregistrat restante la CNT anterioare acordate de banci;
Nu au inregistrat restante mai vechi de 7 zile la creditele bancare.
Termenul de valabilitate al plafonului poate fi de maxim un an, iar valoarea
acestuia va fi limitata la maxim 70% din media lunara a cifrei de afaceri din ultimile 3
luni.
Credite bancare pentru operatiuni forward pe cursul de schimb constituie
garantie pentru derularea tranzactiilor forward pe cursul de schimb pentru acoperirea
riscurilor valutare, prin blocari de plafon din linia de credit la dispozitia bancii in
vederea acoperirii eventualelor pierderi.
Criterii de eligibilitate:
Realizarea de operatiuni de comert exterior;
Indeplinirea conditiilor de eligibilitate ale bancii pentru a putea beneficia de
produse de tip credit;
Rating de credit de maxim 2,75 inclusiv;
Serviciul datoriei de maxim 30 zile;
Calitatea portofoliului standard/ in observatie/substandard.
Avantaje:

Banca Comerciala Romana

 Obtinerea garantiei pentru derularea operatiunilor forward pe cursul de

schimb, care au la baza incasari/plati certe rezultate din contractele comerciale
ale clientilor in vederea acoperirii potentialelor pierderi generate de fluctuatia
pietei;
Avantajul neblocarii disponibilitatilor proprii (depozite colaterale, titluri de
stat, certificate de depozit, etc) in vederea acoperirii potentialelor pierderi,
disponibilitatile proprii putand fi utilizate in functir de necesitatile immediate
ale clientilor;
Flexibilitate prin negocierea dobanzilor.
Credite bancare pentru descoperit de cont (overdraft) se acorda clientilor pentru
prevenirea lipsei temporare de de disponibilitati in cont la data decontarii unor
instrumente de plata de debit emise (cec, cambii, bilete la ordin).
Caracteristici:
Este destinat achitarii unor obligatii stringente (aprovizionare cu materii
prime, materiale combustibil, energie, impozite, taxe curente si alte operatiuni
curente);
Este disponibil in lei, in baza unor contracte de credit distincte sau acord-cadru
de creditare, cu o perioada de valabilitate de maxim 1 an in limita unui plafon
maxim 1 milion lei/client, care functioneaza in sistem revolving;
Perioada de creditare este de maxim 7 zile calendaristice.
Avantaje:
Acoperirea decalajului temporar nefavorabil intre incasari si plati;
Continuitate in desfasurarea activitatii curente;
Fluidizarea platilor catre buget, furnizori, parteneri de afaceri;
Flexebilitate prin negocierea dobanzilor;
1.2.1.2. Credite bancare pe termen mediu si lung
Creditele bancare pe termen mediu si lung sunt o componenta a capitalurilor
permanente si reprezinta o sursa de finantare cu caracter durabil, durata rambursarii
fiind cuprinsa intre 1-5 ani pentru creditele bancare pe termen mediu si peste 5 ani
pentru creditele pe termen lung. Asemenea credite se primesc de la institutiile bancare

Banca Transilvania

in lei si/sau in valuta, sunt destinate finantarii investitiilor capitale si financiare pe

termen lung, procurarii de mijloace fixe, echipamente, utileja, noi tehnologii, achizitii
de intreprinderi, etc. Acestea se garanteaza cu activele intreprinderii sau de catre terti
si sunt purtatoare de dobanzi.
Societatile financiar-bancare ofera credite bancare pe termen mediu si lung
societatilor comerciale pentru investitii pe termen lung, dar si pentru activitati care
necesita finantare mai mare de 1 an.
Credite bancare pe termen mediu si lung pot fi:
Credite bancare pentru investitii;
Credite bancare pentru achitare obligatiilor bugetare;
Credite bancare pentru activitatea de leasing;
Alte credite bancare.
Creditele bancare pentru investitii: finantarea activitatii de investitii pentru:
realizarea de noi capacitati si obiective de productie; dezvoltarea/mentinerea la
parametrii optimi a capacitatilor de productie, a utilajelor, masinilor, instalatiilor,
cladirilor existente etc.
Caracteristici:
Se poate acorde o perioada de gratie pentru plata ratelor la credit de pana la 3
ani. In cazul ivestitiilor care produc imediat dupa data punerii in functiune,
cum sunt utilajele, masinile si instalatiile, perioada de gartie nu poate depasi
12 luni.
Aportul propriu al solicitantului consta fie in lichiditati inregistrate in contul
curent, fie in realizarea efectiva a unei parti din investitia respectiva probata cu
documente justificative si de regula utilizat inainte de punerea la dispozitie a
creditului sau proportional cu efectuarea tragerilor.
Avantaje:
Sustinere in proportie mare a procesului investitional (minim 80% din
valoarea investitiei);
Efort financiar mai redus din momentul demararii obiectivului finantat, in
functie de perioada de gratie acordata;
Flexibilitate prin negocierea dobanzilor;

Banc Post

 Volum optim al creditului, in functie de necesitatile de finantare ale clientului

si posibilitatile acestuia de rambursare.
Credite bancare pentru achitare obligatiilor bugetare achitarea obligatiilor
datorate la bugetul conslidat (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, fonduri
speciale).
Caracteristici:
Volum maxim: suma obligatiilor datorate catre bugetul consolidat la data
analizei, determinate in baza certificatului fiscal, daca din cash-flow rezulta ca
exista capacitatea de rambursare a creditului si dobanzilor aferente.
Perioada de creditare: maxim 5 ani, fara perioada de gratie.
Tregeri: integral, in functie de platile efectuate catre bugetul consolidat.
Scadenta: lunar, trimestrial, fara sa fie depasita perioada maxima de creditare
si in functie de capacitatea de rambursare rezulta cash-flow-ul previzionat.
Conditii: solicitantul sa nu fie in faliment sau in desfasurarea procedurii de
executare silita.
Avantaje:
Imbunatatirea "cazierului fiscal" prin achitarea tuturor obligatiilor datorate la
bugetul consolidat, inclusiv penalitati si/sau majorari de intarziere.
Flexibilitate prin negocierea dobanzilor.
Stabilirea volumului creditului in functie de valoarea totala a obligatiilor
datorate si posibilitatea de rambursare.
Credite bancare pentru activitatea de leasing achizitionarea de bunuri imobile (la
care se poate adauga amenajarea/modernizarea bunurilor imobile astfel achizitionate)
si bunuri mobile corporale, aflate in circuitul civil, noi sai second-hand, precum si
drepturile de proprietate intelectuala aferente acestora.
Caracteristici:
Creditul este destinat societatilor de leasing pentru finantarea contractelor de
leasing prezente si/sau viitoare incheiate/ce se vor incheia cu diversi
utilizatori. Se acorda pentru:
-

activitatea de leasing financiar.

activitatea de leasing operational.

operatiuni de lease-back.

Banca Comerciala Romana

Avantaje:
sustinerea financiara a procesului investitional al solicitantilor
flexibilitatea prin negocierea dobanzilor
dezvoltarea afacerilor volumul creditului se stabileste in functie de necesitatile
de finantare si posibilitatile de rambursare.

1.2.2. Veniturile din chirii

Chiriile, potrivit Codului fiscal, sunt asimilate veniturilor din chirii toate
veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile
si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructor sau alt detinator legal. In aceasta
categorie de venit se cuprind atat veniturile din inchirieri, cat si veniturile din
subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si venituri din acordarea bunurilor
agricole, din patrimoniu personal.
Cota de impozit pe veniturile din chirii este de 16% aplicata asupra venitului
net, determinat ca diferenta intre sumele reprezentand chiria/arenda in bani si/sau
echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti si
cota de cheltuieli forfetara de 25%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente
venitului. Astfel, cota generala de impozit aplicata asupra venitului brut rezulta din
calcule este de 12%.
In contabilitate veniturile din chirii se evidentiaza cu ajutorul contului 706
"Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii". Cu ajutorul acestui cont se tine
evidenta veniturilor din redevente, locatii de gestiune si chirii. Acesta are functie de
pasiv.

Cap. 2. Creditarea societatilor comerciale

Creditul este o categorie conomico-financiara creata pentru a servii la
rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb.
Elementele si trasaturile creditulul:
Creditul este o relatie baneasca care se stabileste intre o persoana fizica sau
juridica, denumita creditor, care acorda un imprumut mai multor persoane fizice sau
juridice denumite debitori, pentru o anumita perioade de timp, in schimbul unui cost
denumit dobanda. Pentru a evidentia caracteristicile si functiile creditului trebuie sa
prezentam elementele incluse in reletiile de credit si anume:
Participantii la raportul de credit;
Promisiunea de rambursare;
Scadenta;
Pretul creditului (dobanda).
Participantii la raportul de credit, debitorul (cel care se imprumuta) si creditorul
(cel care imprumuta) sunt denumiti in literatura de specialitate "subiecte ale
raportului de credit". De regula intr-o operatie de creditare, un agent economic se
poate situa numai intr-una din cele doua ipostaze. Analizand subiectii raportului de
creditare constatam o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile
social-economice, motivele specifice angajarii in raportul de credit si durata angajarii
sale. Daca luam drept criteriu natura participantilor la relatia de creditare, distingem
trei mari categorii de agentii economici care actioneaza in cadrul sistemului financiar:
populatia, intreprinderile si statul.
Promisiunea de rambursare reprezinta angajamentul debitorului de a rambursa la
scadenta, valoarea capitalului imprumutat, plus dobanda ca pret al creditului.
Scadenta sau termenul de rambursare stabilit in contract este diferit in functie de
particularitatile sectorului de activitate si de nivelul eficientei activitatii beneficiarilor
de credite.
Pretul creditului (dobanda) reprezinta o caracteristica a creditului si constituie,
dupa cum se desprinde din literatura de specialitate, pretul utilizat, sau "chiria", pe
care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosii capitalul

imprumutat. In general nivelul dobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de

intreprinzator.
Cuantificarea dobanzii se realizeaza prin utilizarea ratei dobanzii, care se
constituie intr-un instrument de influentare a cererii si ofertei de credite.
Exista doua tipuri de dobanda:
Dobanda fixa;
Dobanda variabila (sensibila).
Dobanda fixa este stabilita in contractul de credit si este valabila pe intreaga
durata a creditului.
Dobanda varialila se modifica periodic in functie de presiunile inflationiste si
de evolutia nivelului dobanzii pe piata.

2.1. Conditiile de creditare

Sistemul de gestionare al creditelor pune acentul pe analiza profesionala a
cererilor pentru credite si determinarea solvabilitatii.
Solvabilitatea reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata
obligatiilor de plata. Este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%,
indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Formula de calcul: capitaluri
proprii / total pasiv.
Analiza solvabilitatii are trei functii importante:
Sa contribuie la dezvoltarea intreprinderii in gasirea unor clienti solvabili;
Sa evalueze cererile pentru noi credite;
Sa ajute debitorii existenti sa isi mentina sau sa isi imbunatateasca
solvabilitatea.
Analiza sistematica si obiectiva a solvabilitatii are trei elemente principale:
A. Folosirea unor concepte contabile obiective si intelese de cat mai multi
oameni, pentru:
- a elimina riscurile excesive si necuantificate care il afecteaza pe creditor;

- a stabili conditii de creditare realiste pe baza fluxului de lichiditati actual;

- a evalua si a intelege care este solvabilitatea clientului;
- a permite creditorului sa stabileasca termene pentru credite pe baza evaluarii
riscurilor la zi.
B. O analiza financiara comprehensiva care cuprinde:
- analiza performantelor financiare, a indatorarii si a lichiditatilor clientului;
- identificarea si interpretarea tendintelor financiare ale intreprinderii
clientului;
- un raport realist intre valoarea creditului si fluxul de lichiditati al clientului;
- structurarea facilitatilor de creditare pentru a realiza o corelare intre
necesitatile intreprinderii clientului si intrarile si iesirile de lichiditati.
C. Folosirea tehnicilor consacrate pentru identificarea si evaluarea riscurilor,
precum si pentru evaluarea si organizarea facilitatilor de creditare, si anume:
- o forma comuna de organizare a sistemului de informatii financiare pentru a
face analiza mai usoara;
- o analiza standard a indicatorilor financiari si a tendintelor;
- un sistem de corelare directa a valorii si a termenelor creditelor cu nevoile
actuale ale clientului si proiectiile fluxului de lichiditati;
- o structura pentru credite care sa protejeze banca impotriva riscurilor
principale si care sa stabileasca o corelatie intre intrarile si iesirile posibile
lichiditati.
Foi de calcul: utilizare, elemente, cerinte
Foile de calcul sunt instrumente folosite sunt instrumente folosite de analistii
de credite pentru a evalua solvabilitatea si pentru a stabilii conditiile de creditare. Ele
permit analistului de credite sa analizeze fluxurile viitoare de numerar dupa creiterii
uniforme si sa identifice informatiile si indicatorii critici.
Principalele cinci componente ale foilor de calcul standard pentru analiza
creditelor sunt:
Situatia profiturilor si pierderilor dintr-o perioada data;
Bilantul, care identifica activele, pasivele si valoarea neta la o data anume;
Situatia fluxului de numerar;
Corelarea activului net cu imobilizarile corporale si financiare;
Fise cu principalii indicatori financiari.

Foile de calcul se bazeaza pe date si informatii furnizate de client, iar proiectiile

financiare ale acestuia vor acoperii circa trei ani si vor cuprinde urmatoarele:
Situatia profiturilor si a pierderilor;
Bilantul;
Situatia fluxurilor de numerar
Conturile sau notele financiare relevante pentru activitatea firmei.
Completarea unei foi de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Obtinerea datelor de la client
2. Verificarea datelor *
3. Introducerea datelor in foaia de calcul a creditorului
4. Corelarea activului net cu imobilizarile financiare
5. Verificari la fata locului si clasificarea neconcordantelor
6. Verificarea cheltuielilor de investitie
7. Calcularea principalilor indicatori financiari
8. Finalizarea analizei fluxului de numerar
Indicatorii financiari
Indicatorii financiari sunt instrumente utile pentru compararea performantelor
firmelor concurente din cadrul aceleasi industrii. Acesti indicatori ajuta analistii de
credite sa aprecieze solvabilitatea clientului.
Cei patru indicatori esentiali in determinarea gradului de solvabilitate al unui
potential client sunt:
Rentabilitate ;
Eficienta;
Indatorare;
Lichiditate.
Cele patru tipuri esentiale de indicatori enumerati mai sus reunesc in acelasi
cadru financiar masura in care o societate a realizat vanzari ce depasesc costul
activitatii respective, eficientei unei societati comerciale in administrarea resurselor si
a activitatilor sale, masura in care fondurile folosite de o societate comerciala provin
de la creditori si nu de la proprietarii sai (indatorarea reprezinta un indicator principal
*

Certitudinea ca situatia profiturilor si a pierderilor prezentata de client acopera exercitii financiare cu

o durata egala si ca acestea se incheie la datele prevazute pentru bilanturi.

al capacitatii societatii comerciale de a face fata unor situatii dificile si de a absorbi

pierderile), lichiditatile si alte active de care dispune o societate comerciala pentru
indeplinirea obligatiilor sale, inclusiv plata dobanzii si a creantei.
De remarcat este faptul ca indicatorii financiari sunt extrem de importanti
pentru analiza eficienta a creditelor. In acest context nu trebuie sa uitam ca indicatorii
sunt singurii numai daca situatiile financiare din care sunt luati in considerare in
ansamblul lor si nu izolat, precum si indicatorii suplimentari din cadrul fiecarei
"familii" mai sus mentionate.
Folosirea unui singur indicator, izolat de ceilalti poate duce la erori;
Indicatorii multiplii ajuta, in mod normal, la identificarea tendintelor, care sunt factori
importanti pentru determinarea solvabilitatii.
Rentabilitatea reprezinta masura in care o societate comerciala realizeaza
vanzari care depasesc costul activitatilor.
Rf = Re + (Re-d)*Kdat/Kpp
Eficienta reprezinta eficacitatea unei societati comerciale in ceea ce priveste
administrarea resurselor si conducerea activitatilor.
Maximizarea efectelor Ee = Ef / Er maxim
Minimizarea eforturilor Ee = Er / Ef minin
Unde: Ef efectul economic
Er efortul economic
Indatorarea (levierul financiar) reprezinta masura in care fondurile folosite de
o societate comerciala sunt asigurate de creditori si nu de proprietari.
Rata generala a indatorarii = datorii totale / capitaluri proprii
Lichiditatea reprezinta numerarul

si alte active la dispozitia societatii

comerciale pentru asi indeplini obligatiile, inclusiv plata dobanzii pentru

imprumuturile acordate de creditori.
Lichiditatea curenta = active circulante / datorii curente
Lichiditatea imediate = trezoreria / datorii pe termen scurt
Lichiditatea rapida = activecirculante stocuri / datorii curente
Analiza fluxului de lichiditati
Fluxul de lichiditati al unei firme indica rulajul numerarului in amonte si in
aval pe o perioada data. Numerarul include activele "aproape devenite lichiditati", asa
cum sunt conturile de depozit curente sau pe termen scurt. Balanta fluxului de

lichiditati pentru perioada respectiva se adauga sau se scade de la pozitia numerarului

la sfarsitul perioadei de raportare anterioare.
Analiza fluxului de lichiditati este un instrument vital pentru verificarea
rezultatelor obtinute prin analiza indicatorilor financiari principali; in acelasi timp ne
ofera o perspectiva diferita de situatia veniturilor, care in mod normal indica
acumularile de venituri si/sau cheltuieli, precum si stabilirea modului de structurare a
imprumuturilor acordate societatilor comerciale.
Analiza fluxului de lichiditati este singurul instrument pentru protectia
intrarilor si iesirilor actuale de fonduri si astfel, a capacitatii firmei de a se achita de
datorii.
Calculul fluxului de lichiditati se realizeaza prin doua metode:
a) Metoda directa asigura o analiza mai detaliata a fluxului de lichiditati si
prezinta castigurile sau pierderile extraordinare;
b) Metoda indirecta mai simpla, dar nu suficient de amanuntita.
Fluxul de lichiditati
Lichiditati din vanzari - Costul bunurilor vandute = Marja bruta a lichiditatilor Cheltuieli de exploatare in numerar = Lichiditati din exploatare + Alte venituri in
numerar - Impozite pe venit = Lichiditati nete din exploatare - Alte iesiri financiare =
Intrari sau iesiri nete de lichiditati - Amortizarea datoriei pe termen lung = Intrari sau
iesiri nete dupa amortizarea datoriei - Cheltuieli nete de capital = Excedent sau
necesar de lichiditati.
Analiza solvabilitatii
Nu putem lua o decizie pertinenta in legatura cu creditele, fara a avea date sigure
privind toate aspectele importante ale cererii pentru credite. Trebuie spus
solicitantului de credite ca isi poate sustine cauza in mod corespunzator prin oferirea
unor informatii exacte si cuprinzatoare, mai ales despre activitatea economica a
solicitantului.
Unii creditori cer solicitantului sa completeze propriile lor formulare-tip de
cerere pentru credite:
Indiferent de forma in care sunt transmise datele, analistul de credite trebuie sa
discute acest lucru cu un reprezentant autorizat al societatii comerciale;
Discutiile ofera posibilitatea clarificarii datelor incerte si a obtinerii datelor de
baza pentru cererea de credite;

 Cel care face investigatiile trebuie sa prezinte solicitantului procedura de

analiza a creditelor folosita de creditor si sa indice acestuia timpul necesar
pentru parcurgerea ei.
Datele trebuie sa fie:
Suficiente pentru a oferii o imagine clara a performantelor financiare si a starii
financiare a solicitantului;
Comprehensive, datele partiale pot duce la erori;
Oneste si fara greseli; daca este posibil, cererea va fi insotita de evidente
expertizate contabil;
Destul de recente pentru a indica punctele forte si slabe ale solicitantului in
prezent.
Culegerea de date este uneori dificila.
S-ar putea ca standardele contabile locale sa nu vina in sprijinul unei analize
detaliate a starii financiare a solicitantului.
Performantele conducerii ar putea fi afectate de exercitarea unor presiuni politice
si comerciale nedetectabile la prima vedere;
De exemplu, in zone caracterizate prin concronicizarea lipsurilor in
aprovizionare "manageri buni" au cautat in mod constant sa mentina stocuri
mari.
Acoperirea garantiei oferite de solicitant ar putea fi greu de apreciat;
Ar putea fi o problema determinarea valorii sale reale sau stabilirea cu
certitudine daca revendicarea dreptului de proprietate de catre client este
valabila.
In unele zone ar putea fi greu sau imposibil de obtinut date istorice exacte si
relevante.
Oricare ar fi problemele, creditorii nu pot sa aprecieze solvabilitatea, daca
lipsesc date esentiale.
Atitudinea cooperanta a solicitantului in aceasta faza ofera primele elemente in
ceea ce priveste calitatea sa ca debitor.
2.2. Documentatia necesara creditarii

In vederea obtinerii unei finantari externe societatea comerciala trebuie sa

intocmeasca un dosar de creditare care trebuie sa contina urmatoarele documente:
Certificat de inregistrare la Registrul comertului (CUI);
Certificat de inregistrare fiscala (CIF);
Actul constitutiv si toate actele aditionale inregistrate la Registrul comertului,
impreuna cu cererile de inscriere de mentiuni;
Hotararea AGA/Consiliul de Administratie prin care se desemneaza persoanele
imputernicite sa reprezinte societatea impreuna cu actele de identificare ale
persoanelor autorizate;
Cererea de finantare semnata de persoanele autorizate;
Ultimele situatii financiare depuse la autoritatile fiscale si ultima balanta de
verificare. Datele financiare consolidate pentru grup, daca este cazul;
Contractele comerciale cu debitori cedati/Comenzile debitorilor cedati, daca
este cazul;
Situatie CRB de la o instututie bancara;
Fisa specimene de semnatura;
Orice documente considerate relevante de catre institutia bancara.
Majoritatea creditelor au la baza un acord sau mai multe:
Acordul de aprobare a creditelor (sau de imprumut) este principalul document
care contine toate termenele si conditiile acceptate debitor sau de creditor;
Acordul pentru garantie dintre girant si creditor stabileste garantia legala
pentru obligatia debitorului;
Poate exista un acord suplimentar sau mai multe privind chestiunile specifice,
fara de care creditul nu ar deveni efectiv de exemplu, un acord de garantare a
unei licente fara de care nu sar putea realiza fluxul de lichiditati din proiectii.
Clauze speciale
Multe acorduri pentru aprobarea de credite impun debitorului anumite
obligatii sau restrictii. Acestea reduc riscul pentru creditor. De exemplu:
Debitorul trebuie sa respecte conditiile legate de lichiditatea minima, de
indicatorii privind acoperirea dobanzii pentru imprumut si/sau indatorarea
maxima, atat timp cat mai ramane o parte din credit;

 Plata dividendelor poate fi conditionata de verificarea lichiditatii sau poate fi

interzisa atat timp cat mai ramane o parte din credit;
Debitorul nu poate acorda drepturi preferentiale altor creditori sau nu are
dreptul sa angajeze alte credite faraacordul creditorului.

Cap. 3. finantarea si creditarea S.C. Soprex-Imi S.A.

3.1. Prezentarea firmei

S.C. Soprex-Imi S.A. este o societate cu profil industrial infiintata in anul 1958
si privatizata in anii '90. Societatea are ca obiect de activitate proiectarea si executia
de instalatii electrice, instalatii de climatizare a aerului si ventilatii, instalatii de
incalzire centrala, centrale termice, statii de hidrofor, instalatii de stins incendii,
instalatii tehnico-sanitare, instalati de gaze naturale, aer comprimat, oxigen, transport
pneumatic, etc. pentru cladiri cultural-sociale (hoteluri, banci, sedii de firme, spitale,
scoli etc.), pentru cladiri industriale si pentru locuinte.
De asemenea obtinerea inca din 1994 a certificatului ISO 9001 (acordat de TUVCERT Germania) si mentinerea lui an de an, atesta fara drept de echivoc calitatea
lucrarilor.
Societatea S.C. Soprex-Imi S.A. isi desfasoara activitatea pe trei directii
principale de activitate:
a) Instalatii pentru constructii
b) Productia industriala
c) Comerciala
Activitatea de instalatii pentru constructii asigura executarea de:
Instalatii electrice de iluminat si forta;
Instalatii de ventiletii si climatizare;
Instalatii de incalzire centrala;
Instalatii de stins incendii;
Instalatii tehnico-sanitare;
Instalatii de gaze naturale;
Instalatii de gaze medicinale;

 Transport pneumatic;
Puncte termice, centrale termice;
Statii hidrofor, statii de aer comprimat etc.
Toate aceste lucrari de instalatii sunt destinate locuintelor, pentru constructii socialculturale precum si pentru constructii industriale.
Activitatea de productie industriala insumeaza toate activitatile conexe,
necesare bunei functionari a:
Executiei tubulaturii circulare si rectangulare pentru instalatii de ventilatie si
conditionare a aerului prin filiala G.I.P.P.
Executiei confectiilor metalice prin filiala SUDO-EXPERT.
Executiei tablourilor electrice prin filiala SOPREX INTERNATIONAL.
Producerii si imbutelierii oxigenului prin filiala FABRICA DE OXIGEN.
G.I.P.P (Grupul de industrial de productie si prefabricare): domeniul de activitate
este fabricarea de tubulatura pentru instalatii de ventilatie si conditionarea aerului.
SUDO-EXPERT: isi desfasoara activitatea pe urmatoarele domenii:
Prelucrari mecanice;
Confectii metalice;
Constructii metalice.
Sucursala are o capacitate de prelucrare de 100 tone/luna.
SOPREX INTERNATIONAL: fondata in 1999 ca societate cu raspundere
limitata avand capital integral privat, beneficiaza de-o vasta experienta in domeniul
executarii de tablouri electrice. Sucursala este specializata in productia tablourilor
electrice de distributie, joasa tensiune,pentru curenti nominali pana in 4000A, precum
si a tablourilor de automatizare.
FABRICA DE OXIGEN: situata in afara Bucurestiului, in oraasul Bragadiru,
produce si imbuteliaza oxigen cu o puritate de 98%.
Pe diractia comerciala, societatea are o politica de continua dezvoltare si
modernizare.sprijinindu-se pe o puternica baza formata din depozite si magazine,
filiala comerciala Vital-Instal care are sediul in Bucuresti, sectorul 6, asigura:
Activitatea de aprovizionare, atat din tara cat si din import, cu materiale
necesare realizarii instalatiilor sanitare, termice, electrice, de izolatii pentru
lucrarile din portofoliul de contacte al societatii.

 Activitatea de comert prin magazinele proprii catre orice client, atat a

materialelor specifice activitatilor de instalatii cat si a produselor realizate de
catre filialele de productie industriala a societatii.

3.2. Surse interne de finantare a S.C. Soprex-Imi S.A.

Sursele interne de finantare ale S.C. Soprex-Imi S.A. sunt realizate din instalatii
si montaj, productie industriala si din activitatea comerciala, dar si din imobilizarile
corporale si necorporale si servicii.
Structura activitatii S.C. Soprex-Imi S.A.
Venituri din activitate
Instalatii si montaj
Productie industriala
Activitate comerciala
Sursa: www.soprex-imi.ro

Tabelul nr.1
Procent din venituri
50%
25%
25%

Veniturile din activitatea de instalatii si montaj sunt realizate prin sucursala

Grupul de instalatii si montaj (G.I.M). Aceasta realizeaza montajul de instalatii
termice, electrice si de ventilatie prin cele doua santiere specializate.
Veniturile din productia industriala sunt realizate prin sucursalele SudoExpert, Soprex international, si Grupul industrial de productie si prefabricate. Aeastea
executand diferite produse finite destinate vanzarii catre diferiti beneficiari.
Veniturile din activitatea comerciala se realizeaza prin sucursala Vital Instal.
Aceasta comercializeaza o gama variata de produse din care enumeram: instalatii
electrice, instalatii termice, instalatii sanitare, materiale pentru amenajari interioare,
aparate de aer conditionat si ventilatie industriala. Toate aceste produse se
comercializeaza prin magazinele proprii.
O alta sursa de venituri a societatii sunt veniturile din servicii. Acestea sunt
asigurate de sucursalele societatii, cum ar fi:
Servicii de consultanta, proiectare si vanzare;
Montaj si executie;
Transport logistic.
Veniturile din imobilizari corporale si necorporale ale S.C. Soprex-Imi S.A.
sunt reprezentate de:

 Licente;
Marci comerciale;
Hale productie;
Depozite;
Utilaje de productie;
Terenuri;
Mijloace de transport.

3.2.1. Indicatorii financiari ai S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008

In vederea caracterizarii potentialului economico-financiar al societatii, se
prezinta in continuare indicatorii financiari calculati pe anii 2006, 2007 si 2008.
Tabelul nr.2
Indicatori
UM 2006
Cifra de afaceri
Mil
35460000
Numar salariati
Mil
305
Productivitate (lei/salariat)
Mil
81680,4
Capital social
Mil
1092800
Sursa: Bilantul contabil al S.C. Soprex-ImiS.A.

2007
38110000
308
103970
1092800

2008
50400000
320
135185,4
1092800

Fig 1. Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2006-2008

Cifra de afaceri

Tabelul nr.3

Indicatori
UM 2006
Cifra de afaceri
Mil
35460000
CA = CA1-CA0
Mil
%
CA

CA
1
0
CA (%)
* 100
CA0
Sursa: Bilantul contabil al S.C. Soprex-ImiS.A.

2007
38110000
2650000
7,47

2008
50400000
12290000
32,25

Evolutia cifrei de afaceri se poate aprecia ca pozitiva inregistrand o crestere cu

2.650.000 mii lei in anul 2007 fata de 2006 si o crestere de 12.290.000 mii lei in anul
2008 fata de anul 2007.
Analizand datele prezentate in tabelul nr.3 se observa ca cifra de afaceri a
inregistrat cresteri mult mai modeste, adica o crestere de 7,47% in anul 2007 fata de
2006, respectiv 32,25% in anul 2008 fata de anul 2007.
Cheltuieli. Venituri. Profitul
Indicatori
Cheltuieli totale
Venituri totale
Profit
ch ch1 ch0

ch %

ch1 ch0
* 100
ch0

V V1 V0

V %

V1 V0
* 100
V0

R R1 R0

Tabelul nr.4
UM
Mil
Mil
Mil
Mil
%

2006
32623200
35460000
2836800
-

2007
35052000
38110000
3048000
2428800
6,63

2008
46368000
50400000
4032000
11316000
32,28

Mil
%

2650000
7,47

12290000
32,25

Mil
%

221200
114,20

974000
340,33

R1 R0
*100
R0
Sursa: Bilantul contabil al S.C. Soprex-ImiS.A.
R

Fig.2 Evolutia cheltuielilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A.

Analizand datele prezentate in tabelul nr.4 se observa ca modificarea absoluta
a cheltuielilor inregistreaza cresteri in perioada luata in calcul, cheltuielile crescand in
anul 2007 fata de2006 cu 2.428.800 mil lei, in valoare reletiva reprezentand 6,63%
respectiv o crestere absoluta de 11.316.000 mil lei in anul 2008 fata de anul 2007
procentual acesta insemnand o crestere de 32,28%.
Cresterea cheltuielilor se datoreaza in primul rand cresterii cheltuielilor de
exploatare pe seama preturilor mari la materiile prime, utilitati 9energie electrica,
termica, gaze) si nu in ultimul rand a celor financiare.

Fig.3 Evolutia veniturilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A.

Sporul absolut al veniturilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A. inregistreaza de

asemenea cresteri, in anul 2007 fata de 2006 cresterea fiind de 2.650.000 mil lei,
procentual insemnand o crestere de 7,47% respectiv un spor absolut de 12.290.000
mil lei in anul 2008 fata de 2007, acesta reprezentand in procente o crestere de
32,25% (tabelul nr.4).
Cresterea veniturilor la S.C. Soprex-Imi S.A. s-a datorat cresterii preturilor la
produsele fabricate si vandute in decursul acestei perioade, majorandu-se astfel
ponderea veniturilor din activitatea de exploatare.

Fig.4 Evolutia profitului net in perioada 2006-2008

Profitul net al S.C. Soprex-Imi S.A. cunoaste in aceasta perioada variatii mari
de la un an la altul, o crestere spectaculoasa. Astfel, dupa ce in anul 2007 inregistreaza
o crestere cu 3.048.000 mil lei in valoare absoluta ( 7,45% procentual ) fata de anul
2006, in anul 2008 fata de anul 2007 inregistreaza o crestere de 4.032.000 mil lei,
aceasta reprezentand procentual o crestere cu 32,28% ( tabelul nr.4 ). Acest lucru se
datoreaza faptului ca in anul 2008 cheltuielile cresc cu 32,28% in timp ce cresterea
procentuala a veniturilor este de 25,79%.
O influenta pozitiva ( in sensul majorarii profitului ) este cea a scaderii
consumurilor, stiut fiind faptul ca S.C. Soprex-Imi S.A. este o mare consumatoare de

energie electrica, termica ceea ce determina scaderea costurilor de productie ceea ce

are ca efect cresterea profitului. Cresterea preturilor cel putin la nivelul costurilor nu
este posibila in conditiile de piataactuale ( piata interna si externa nu valideaza preturi
mai mari ).

Fig.5 Evolutia productivitatii anuale a S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008

Fig.6 Evolutia numarului de salariati ai S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada

2006-2008
In anul 2008 productivitatea muncii a crescut cu 27,29% fata de anul 2006 in
conditiile in care numarul salariatiilor a suferit mici modificari si anume o crestere a
numarului de salariati de la 305 la 308. Productivitatea muncii in anul 2008 a
crescutcu 30,02% fata de anul 2007, iar numarul angajatilor a crescut de la 307, in
anul 2007, la 320 in anul 2008.

3.2.2. Bugetul de venituri si cheltuieli al S.C. Soprex-Imi S.A.

Politica financiara a unei societati nu se poate stabili in afara unei activitati de

previziune, de planificare financiara. Bugetul de venituri si cheltuieli (B.C.V)
reprezinta in practica economica din Romania, instrumental principal de programare a
rezultatului financiar precum si a fondurilor necesare.
Principiile urmarite neconditionat in eleborarea si in executia bugetului de
venituri si cheltuieli sunt eficienta maxima si echilibrul financiar.
Rolul B.C.V.- bugetul de venituri este:

De a reflecta modul de formare, administrare si utilizare a mijloacelor

financiare;

De a asigura furnizarea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor privind

gestiunea agentului economic.
Desi legea prevede obligativitatea intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli

si de catre societatile comerciale in nume colectiv, in comandita simpla sau cu

raspundere limitata, este evident ca un document care sa cuprinda veniturile si
cheltuielile necesare pentru realizarea obiectului de activitate al fiecarui agent
economic, este util pentru dimensionarea resurselor financiare in functie de programul
de activitate in incadrarea cheltuielilor intrun optim care sa asigure continuitatea
activitatii in conditii de concurenta si realizarea unui profit.
Se prezinta in continuare principalii indicatori de structura a veniturilor si
cheltuielilor cuprinse in regulamentul pentru aplicarea legii contabilitatii, conform
formularului 01 bugetul activitatii generale.
Societatea comerciala Soprex-Imi S.A. intocmeste bugetul de venituri si
cheltuieli annual, cu defalcare pe trimester conform prevederilor legale , astfel
bugetul de venituri si cheltuieli, este compus, in cazul societatilor analizatedi
urmatoarele formulare:

Bugetul activitatii generale;

Bugetul activitatii de trezorerie;

Principalii indicatori economico-financiari.

Prevederile

exercitiului

financiar

current

sunt

comparate

cu

cele

corespunzatoare anului precedent (realizat sau preliminar).

Bugetul activitatii generale
1. Veniturile, dupa natura lor se grupeaza in:
-venituri din exploatare total trimestrul I = 47.500.000 rezultate estimate
preponderant din incasarea marfurilor vandute, restul veniturilor se estimeaza a se
incasa din venituri din chirii 120.000 si venituri din activitati diverse 750.000.
-venituri financiare 2.400.000 lei provenind din dobanzi acordate disponibilului
din conturi curente.
-venituri exceptionale 500.000 lei estimate ca venituri din operatiuni de gestiune.

Norme aprobate prin Ordinul M.F. Nr. 616 din 4 Mai 2000
Norme metodologice privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli de catre agentii economici,
M.O.R, partea I nr. 286/2000.

2. Cheltuieli, dupa natural or se grupeaza in:

-cheltuieli de exploatare 45.930.000 lei din care ponderea cea mai mare se
estimeaza a fi detinuta de cheltuieli privind marfurile aproximativ 80% din totalul
cheltuielilor de exploatare, procentul de 20% reprezentand insumarea altor
cheltuieli de exploatare. Cheltuielile de exploatare reprezinta expresia baneasca a
consumului factorilor de productie material si uman- determinate de obtinerea si
desfacerea marfurilor. Recuperarea cheltuielilor din exploatare se realizeaza pe
baza veniturilor din exploatare, in sensul includerii acestora in costurile
marfurilor, costuri constituind elemental essential al preturilor de vanzare.
-cheltuieli financiare 438.000 lei cheltuieliprivind valoarea destinata a
dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt pe care societatea
intentioneaza sa le contracteze.
Profitul rezultatul exercitiului pe care tinde s ail obtina societatea, prin
estimarile facute in cadrul veniturilor de obtinut si angajarea de cheltuieli in valuare
de 4.032.000 lei. Profit care poate asigura, in conditiile economiei de piata, o
stabilitate confortabila firmei, in cadrul concurential.
Bugetul de venituri si cheltuieli al agentului economic, se definitiveaza si se
aproba, de regula in prima luna a anului current, pentru anul urmator.
Intreaga constructie a proiectului bugetului, destinat anului 2008, al S.C.
Soprex-Imi S.A., este intemeiat pe comenzi, contracte - cu furnizorii referitoare la
termenele de plata conventiisi acte juridice de natura sa ofere conditii pentru
angajarea de cheltuieli privind aprovizionarea si de asemenea, conditii optime pentru
obtinerea de venituri din desfacerea de marfuri.
BUGETUL ACTIVITATII GENERALE DE VENITURI SI CHELTUIELI
Tabelul nr.5
EXPLICATIE

NR.
CRT.

1.Venituri totale
A.Venituri din exploatare
a) Venituri din chirii
b) Venituri din vanzari
c) Ven din active diverse
B.Venituri financiare
a) Venituri din dobanzi

1
2
3
4
5
6
7

EXERCITIUL FINANCIAR 2008

Current
Total
Trim. 1
Trim. 2
01
02
03
50400000 14200000 16800000
47500000 9800000
12100000
120000
30000
30000
47850000 11380000 13280000
750000
180000
235000
2400000
520000
745000
2400000
520000
745000

Trim. 3
04
13300000
14350000
30000
13525000
215000
795000
795000

Trim. 4
05
6100000
11250000
30000
9665000
120000
340000
340000

C.Venituri exceptionale
8
500000
a) Ven din op de gestiune 9
500000
2. Cheltuieli totale
10
46368000
A. Cheltuieli exploatare
11
45930000
a) Ch mat consumabile
12
7125000
-ch cu combustibili
13
2200000
Ch cu materiale
14
1050000
-ch cu piese
15
675000
-ch mat consumabile
16
3200000
b) Ch obiecte inventar
17
4756000
c) Ch energie, apa
18
254900
d) Ch privind marfurile
19
29669600
e) Cheltuieli chirii
20
2114100
f) Ch prime asigurare
21
1108400
g) Ch cu colaboratorii
22
97600
h) Cheltuieli postale
23
4426
i) Cheltuieli cu servicii
24
14940
j)Ch reclama, publicitate 25
12900
k) Cheltuieli transport
26
47100
l) Alte cheltuieli
27
9186000
m) Ch cu impozite si taxe 28
1320000
n) Cheltuieli cu salarii
29
1695000
o) Ch asig, prot. sociala
30
725000
B. Cheltuieli financiare
31
438000
a) Ch privind dobanzile
32
438000
C. Ch amortizari, proviz. 33
521400
D. Ch impozitul pe profit 34
245900
3. Profit
35
4032000
A. Profit brut
36
4032000
B. Impozit pe profit
37
645120
C. Profit net
38
3386880
Sursa: datele au fost extrase din bugetul de

500000
500000
10944280 12143140 12926906 10353674
10846430 12019638 12807927 10256005
1600000
1853000
2002000
1670000
550000
625000
650000
375000
220000
245000
315000
270000
145000
185000
182000
163000
685000
798000
855000
862000
1128000
1357000
1361000
910000
65950
76315
70345
42290
6795400
7986300
7991800
6896100
528525
528525
528525
528525
554200
554200
26400
26900
26100
18200
980
1175
1205
1100
3975
3423
3752
3790
12900
47100
2870000
2450000
1780000
2086000
305000
342000
379000
294000
356000
491000
461000
487000
143000
187000
269000
126000
97850
123502
118979
97669
97850
123502
118979
97669
145600
146200
131000
98600
61300
64720
64825
55055
980000
1200000
1050000
802000
980000
1200000
1050000
802000
156800
192000
168000
128320
823200
1008000
882000
673680
venituri si cheltuieli al S.C. Soprex-Imi

S.A. si prelucrate de autor.

Bugetul activitatii de trezorerie
Bugetul activitatii de trezorerie reprezinta o sinteza a resurselor proprii,
grupate in functie de provenienta precum si destinatia resurselor pe principalele
activitati, care genereaza cheltuieli si plati.
Situatia trezoreriei (T):
T = RESURSE ALE TREZORERIEI UTILIZARI ALE TREZORERIEI
Comparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta dupa caz, un
deficit sau un excedent la nivelul resurselor.
EXCEDENT(+) = RESURSE PROPRII NECESAR DE RESURSE

DEFICIT(-) = NECESAR DE RESURSE RESURSE PROPRII

BUGETUL ACTIVITATII DE TREZORERIE
Tabelul nr.6
EXPLICATIE

NR.

Cifra de afaceri
Productia stocata
Productia imobilizata
Alte venituri din exploatare
Total venituri din exp si provizioane
Ch priv marf, mat, mat prime si mat.

1
2
3
4
5
6

EXERCITIUL FINANCIAR 2008

CURENT
Total
Semestrul 1
Semestrul 2
45325000
20736440
24588560
987500
521400
466100
672460
341215
331245
515040
300945
214095
47500000
21900000
25600000
29669600
14621150
15048450

consumabile
Energie, combustibili
Salarii directe
Alte cheltuieli directe
Total cheltuieli
Marja bruta
Cheltuieli fixe cu forta de munca
Impozite, taxe si varsaminte asim
Amortizari si provizioane
Alte cheltuieli fixe
Total cheltuieli fixe
Rezultatul din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultatul financiar
Venituri exceptionale
Cheltuieli exceptionale
Rezultatul exceptional
Rezultatul brut al exercitiului
Impozit pe profit
Rezultatul net al exercitiului
Flux de numerar
Profit sau pierdere
Amortizare inclusa in costuri
Variatia stocurilor
Variatia creantelor
Variatia furniz si clientilor creditori
Variatia altor elemente de active
Variatia altor passive
Flux de numerar din active de exploatare
Disp banesti la inceputul perioadei
Flux de numerer net
Disp banesti la sfarsitul perioadei

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38

2454900
1695000
2497800
36317300
11182700
1156200
871600
892520
781780
1995400
4697500
2400000
438000
1962000
500000
500000
7159500
645120
9187300
326400
3386880
627310
103450
61800
138400
3987340
761950
326400
1088350

CRT.

1218480
846800
1246350
17932780
3967220
593800
426315
438250
387210
998670
2351200
1205800
217450
988350
500000
500000
3594000
322950
4589260
162095
1695420
308400
52800
29460
68185
1989745
379520
162095
541615

1236420
848200
1251450
18384520
7215480
562400
445285
454270
394570
996730
2346300
1194200
220550
973650
3565500
322170
4598040
164305
1691460
318910
50650
32340
70215
1997595
382430
164305
546735

Sursa: datele au fost extrase din bilantul S.C. Soprex-Imi S.A. si prelucrate de autor.
Analizand situatia de fata, se constata un excedent de resurse proprii ceea ce
arata ca firma isi desfasoara activitatea in conditii optime. In caz de deficit firma ar
trebui sa procedeze la indentificarea modalitatilor de acoperire a acestuia prin credite
sau alte imprumuturi, subventii de produse, activitati si alocatii pentru investitii.

3.2.3. Principalii indicatori economico-financiari ai S.C. Soprex-Imi S.A.

Tabelul nr.7
INDICATORI
2006
2007
Lichiditatea generala
1,53
1,58
Lichiditatea imediata
4,41
4,46
Solvabilitatea generala
52,23
52,15
Autonomie financiara
45,93
43,90
Rotatia stocurilor
90,53
90,62
Rata rentab. resurselor consumate
39,13
31,88
Sursa: datele au fost extrase din bilantul contabil si prelucrate de autor

2008
1,67
4,51
51,55
41,04
88,69
31,90

Unul dintre obiectivele fundamentale ale analizei financiare il constituie

folosirea unui ansamblu de instrumente, practice si norme, in scopul de a caracteriza o
gestiune financiara echilibrata.
La nivelul firmei analizate se apreciaza echilibrul financiar, din punct de
vedere al actionariatului este respectat daca rentabilitatea pe care i-o ofera un astfel de
plasament compenseaza riscul la care se expune: economic, financiar, de faliment.
Prin prisma intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legata
de anumite criterii de flexibilitate financiara de crestere economica, de autonomie
financiara si de putere.
Din punct de vedere al creditorilor firmei, echilibrul financiar vizeaza
obtinerea rambursarii creantelor si remuneratiei cuvenite. Simtomele dezechilibrului
financiar sunt exprimate prin situatia firmei, prin prisma riscului de faliment
culminand cu incetarea platilor.
Creditorii se bazeaza pe o analiza statica de tip patrimonial sip e constituirea
de garantii acordand o mare importanta notiunilor de solvabilitate, lichiditatea

activelor si exigibilitate a datoriilor ca si diferite moduri de a cuantifica capacitatea de

rambursare.
Analiza echilibrului financiar se bazeaza pe doua grupe de metode:

Metode traditionale bazate pe studiul bilantului;

Metode bazate pe studiul fluxurilor financiare apartinand abordarilor

dinamice.
Componenta traditionala a analizei financiare presupune abordarea statica a

echilibrului financiar cu privire la:

Structura patrimoniului si evolutia sa in timp;

Corelatia intre lichiditatile societatii si scadentele pe care le poate anticipa la o

anumita data;

Resursele colectate ale intreprinderii raportate la utilizarile pe care le

finalizeaza.
Suportul analizei il reprezinta bilantul care ofera o reprezentare a

patrimoniului firmei la un moment dat.

Solvabilitatea pornind de la bilant, se bazeaza pe principiul confruntarii intre
lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului. In activul bilantului firmei, elementele
sunt grupate in ordine care sa tina cont de lichiditatea lor de aptitudinea de a fi
transformate in moneda.
Ca instrument al analizei statice fondul de rulment net se exprima prin relatia:
FR = ACTIVE CIRCULANTE DATORII PE TERMEN SCURT
Folosirea acestui indicator trebuie insa corelata cu urmatoarele elemente:

Nevoia de fond de rulment al firmei (NFR);

Gradul de lichiditate al activelor circulante;

Gradul de exigibilitate al datoriilor sub un an.

Rata lichiditatii exprima capacitatea firmei de a face fata angajamentelor cu

scadenta pe termen scurt. Se poate calcula urmatoarele rate:

Rata lichiditatii generale (LG):
LG = AC / DTS
Unde: AC active circulante
DTS datorii pe termen scurt

Fig.7 Evolutia lichiditatii generale in perioada 2006-2008

Valuarea supraunitara a ratei lichiditatii generale este expresia existentei unui
fond de rulment care permite intreprinderii sa faca fata incidentelor care apar in
miscarea activelor circulante sau unor deteriorari ale valorii acestora. Cu cat aceasta
rata este mai mare decat 1 cu cat atat intreprinderea este pusa la adapost de o
insuficienta a trezoreriei care ar putea fi determinate de rambursarea datoriilor la
cererea creantierilor.
Rata lichiditatii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilitatii
pe termen scurt, pentru ca indica masura in care drepturile creditorilor pe termen scurt
sunt perfect acoperite de valuarea activelor, care pot fi transformate in lichiditati in
decursul unei perioade, care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor.
In perioada analizata rata lichiditatii generale arata ca societatea a dispus de
capacitatea de a-si onora datoriile la termen.
Rata lichiditatii reduse (LR):
Rata lichiditatii reduse este cunoscuta si sub denumirea de rata rapida potrivit
teoriei economice nord-americane. Aceasta rata exprima capacitatea intreprinderii de
a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.
LR = C+D / DTS
Unde: C creante
D disponibilitati
Rata lichiditatii imediate (LI):

Rata lichiditatii imediate realizeaza corespondenta dintre elementele cele mai

lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului.
Aceasta rata, cunoscuta si sub denumirea de rata a capacitatii de plata
imediate, masuara capacitatea intreprinderii de rambursare a datoriilor astfel:
LI = L / DTS
Unde: L lichiditati
DTS datorii pe tremens scurt

Fig.8 Evolutia lichiditatii imediate in perioada 2006-2008

Rata indatorarii ne da o imagine asupra capacitatii societatii de a depasii
dificultatile care ar putea aparea datorita unei eventuale neonorari din partea
furnizorilor de fonduri si se calculeaza prin compararea formelor indatorarii cu
fondurile proprii ale firmei.
Rata solvabilitatii (RS):
Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti,
respective de a-si onora platile la termenele scadente.
RS = CP / TP
Unde: CP capital propriu
TP total pasiv

Fig.9 Evolutia solvabilitatii in perioada 2006-2008

Rata solvabilitatii in perioada 2006-2008 se afla sub 70% ceea ce arat faptul ca
nivelul atins de societate nu este considerat foarte bun de catre banci.
Rata autonomiei financiare (RAF):
RAF = DSML / CP
Unde: CP capital propriu
DSML datorii pe termen scurt, mediu si lung

Fig.10 Evolutia autonomiei financiare in perioada 2006-2008

Pe baza datelor de mai sus se constata ca imprumuturile sunt acoperite integral

pe seama capitalului propriu, societatea comerciala avand autonomie financiara
ridicata.
3.3. Obtinerea unui credit bancar de catre S.C. Soprex-Imi S.A.
S.C. Soprex-Imi S.A. contracteaza in luna octombrie 2008 un credit bancar pe
termen lung in valoare de 1.500.000 euro, pe o perioada de 5 ani cu o dobanda de
7.5%/an, pentru achizitionarea de utilaje si tehnologii de fabricatie.
Societatea comerciala depune dosarul de creditare la societatea Access
Financial Services-IFN S.A., iar societatea de credit analizeaza cererea de finantare a
S.C Soprex-Imi S.A. AFS decide ca societatea indeplineste conditiile de creditare,
analiza facandu-se pe baza ultimelor situatii financiare depuse la autoritatile fiscale si
ultima balanta de verificare.
Societatea comerciala depune o serie de documente necesare analizei cererii de
finantare cum ar fi:
Certificat de inregistrare la Registrul comertului (CUI);
Certificat de inregistrare fiscala (CIF);
Actul constitutiv si toate actele aditionale inregistrate la Registrul comertului,
impreuna cu cererile de inscriere de mentiuni;
Hotararea AGA/Consiliul de Administratie prin care se desemneaza persoanele
imputernicite sa reprezinte societatea impreuna cu actele de identificare ale
persoanelor autorizate;
Cererea de finantare semnata de persoanele autorizate;
Ultimele situatii financiare depuse la autoritatile fiscale si ultima balanta de
verificare. Datele financiare consolidate pentru grup, daca este cazul;
Contractele comerciale cu debitori cedati/Comenzile debitorilor cedati, daca
este cazul;
Situatie CRB de la o instututie bancara;
Fisa specimene de semnatura;
Orice documente considerate relevante de catre institutia bancara.

Rata anuala a creditului

Tabelul nr. 8
-euro-

AN
SUMA
2008
80625
2009
322500
2010
322500
2011
322500
2012
241875
Sursa: date furnizate de S.C. Soprex-Imi S.A.

S.C. Soprex-Imi S.A.

BALANTA DE VERIFICARE octombrie 2008
Simbol
cont
101
1012
1061
121
129
2131
2133
214
232
2814
301
371
401
40101
40102
411
41101
41102
421
423
431
4311

Denumire cont
Capital social
Capital social varsat
Rezerve legale
Profit si pierdere
Repartizarea profitului
Echipamente tehnologice
Mijloace transport
Mobilier, aparatura birotica
Av acordate pt imob corporale
Amortizarea altor imobilizari
Materii prime
Marfuri
Furnizori
Socomat
Ret utilaje
Clienti
Park Carol
Westgate
Personal salarii datorate
Personal ajutoare materiale datorate
Asigurari sociale
Contributia unitatii la asig sociale

Sume precedente
Debit
Credit

Rulaje curente
Debit
Credit

Sume finale
Debit

Credit

Solduri finale
Debit
Credit

0
0
0
3386880
1695451
1753600
45651
728900
89271
0
1018000
1200216
125000
71900
53100
101500
100850
650
170000
450
52030
21410

0
0
0
986450
0
0
2183
0
0
0
195600
205761
61400
38700
22700
61300
61300
0
150000
0
38175
14250

0
0
0
4373330
1695451
1753600
47834
728900
89271
0
258000
122000
186400
110600
75800
162800
162150
650
320000
450
90205
35660

1092800
1092800
1008000
4431165
1695451
0
0
728900
89271
16328
1356200
846942
275800
180050
95750
157600
156950
650
310000
450
125490
52100

0
0
0
0
0
1753600
47834
0
0
0
132000
124000
0
0
0
5200
5200
0
0
0
0
0

1092800
1092800
1008000
3416850
1695451
0
0
728900
89271
15072
230000
220000
191500
132850
58650
96150
95640
510
180000
450
89165
38900

0
0
0
1014315
0
0
0
0
0
1256
1056800
1197277
84300
47200
37100
61450
61310
140
130000
0
36325
13200

1092800
1092800
1008000
108900
0
0
0
0
0
16328
0
0
89400
69450
19950
0
0
0
10000
0
35285
16440

Simbol

Denumire cont

cont
4312
4313
4314
4315
4316
437
4371
4372
441
4424
4426
4427
4428
444
4460
457
5121
5124
5311
581
601
607
641
666
691
707
758

Contrib pers pt pensia suplimentara

Contrib angaj la asig de soc de sanatate
Contrib. salariat la asig soc de sanatate
Contrib. angaj asig de accid si boli prof
Contrib. pt concedii si imdemnizatii
Ajutor somaj
Ajutor somaj angajator
Ajutor somaj salariat
Impozit pe profit
TVA de recuperate
TVA deductibila
TVA colectata
TVA exigibila
Impozit pe salarii
Impozit pe cladiri
Dividende plata
Conturi la banci in lei
Conturi la banci in valuta
Casa in lei
Viramente interne
Cheltuieli cu materii prime
Cheltuieli cu marfurile
Cheltuieli cu salariile
Cheltuieli cu dobanzile
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Venituri din vanzarea marfurilor
Alte venituri din exploatare

Sume precedente
Debit
Credit
2100
4700
8650
14500
9700
13800
1540
3460
3200
7950
5430
5855
4200
4375
1230
1480
645120
615000
15600
7500
78500
78500
12500
12500
7650
21400
12500
13200
1500
1500
0
155000
285000
187000
10800
9200
147000
146200
90800
90800
1800
1800
18900
18900
185000
185000
1910
1910
0
0
760000
760000
14500
14500

Rulaje curente
Debit
Credit
1500
1250
7800
7500
8250
8180
750
710
1125
1100
4500
4385
3750
3680
750
705
0
150000
950
0
15500
15500
10900
10900
300
750
17892
17950
0
0
0
0
91500
147000
540
1020
54500
51100
52100
52100
1350
1350
11200
11200
150000
150000
1850
1850
51300
51300
715000
715000
14100
14100

Sume finale
Debit
3600
16450
17950
2290
4325
9930
7950
1980
645120
16550
94000
23400
7950
30392
1500
0
376500
11340
256000
142900
3150
30100
335000
3760
51300
1475000
28600

Credit
5950
22000
21980
4170
9050
10240
8055
2185
765000
7500
94000
23400
22150
31150
1500
155000
334000
10220
197300
142900
3150
30100
335000
3760
51300
1475000
28600

Solduri finale
Debit
Credit
0
2350
0
5550
0
4030
0
1880
0
4725
0
310
0
105
0
205
0
119880
9050
0
0
0
0
0
0
14200
0
758
0
0
0
155000
42500
0
1120
0
58700
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

Simbol

Denumire cont

cont
766
Venituri din dobanzi
TOTAL

Sume precedente
Debit
Credit
150
150
12849139
12849139

Rulaje curente
Debit
Credit
102
102
3055328
3055328

Sume finale
Debit
252
15684467

Credit
252
15684467

Solduri finale
Debit
Credit
0
0
4126346
4126346

Bibliografie

Legislatie bancara cu adnotari si comentarii Mihai Gheorghe Ionescu, Ianfred

Silberstein

Tratat de contabilitate financiara Niculae Feleaga, Ion Ionascu

Contabilitatea intreprinderii Traian Nicolae

Management bancar Vasile Dedu

Bancile si operatiunile bancare Lucian C. Ionescu (Institutul Bancar Roman)

Creditele bancare pentru intreprinderi Jacques Masson

Berea Aurel, Orientri n activitatea bancar contemporan,

Ionescu Lucian, Bncile i operaiunile bancare,

Roca Teodor, Moned i credit,

Trenca Ioan, Metode i tehnici bancare

Moneda, credit, banci Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel

Raportul anual al BNR pe anul 2001

Ghid privind metodologia de elaborare si sustinere a lucrarilor de licenta in

domeniul economic Aurelian Bondrea, Emil Calin Dinga

Analiza financiara Institutul Bancar Roman

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate