Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor coordonator
Nancu Dorinela
Studenti
Cosnita Andreea Florentina
Dascalu Ana Georgiana
2016
1
Cuprins
I.Prezentarea firmei Murfatlar
I.1.Resursele umane
I.2.Analiza Swot
II.Analiza activitatii firmei
II.1.Resursele materiale si furnizori
II.2.Imobilele existente
II.3.Descrierea produsului de afacere
II.4.Promovarea afacerii
II.5.Analiza clientelei firmei
II.6Analiza concurentei
II.7.Indicatori privind activitatea firmei analizate
III.Managementul operational in cadrul firmei analizate
Concluzii
Bibliografia
Numele actionarilor
Adresa
Ponderea in capital
social %
Euroavipo
Str.Libertatii.nr154,Buzau
41,49%
Str.1Decembrie.nr81,Buzau 39,1%
Vitivinicola
Str.Florilor.nr3,Basarabi
19,04%
Fig.1 Aportul actionarilor-prelucrare proprie din documentele oficiale ale resurselor umane din cadrul firmei
Murfatlar
II.1.Resursele umane
( Sursa pe www.murfatlardocuments.ro )
Organigrama
Organigrama-sursa www.murfatlar.ro/
II.2.Analiza SWOT
6
Puncte tari
-
detine 10 unitati de productie care pot procesa circa 30.000 tone de struguri intr-un sezon
O gama variata de vinuri atat pe piata interna cat sip e cea externa: vinuri rosii (Merlot,
Pinot, Noir, cabernet Sauvignon) si vinuri albe (Sauvignon Blanc)
Puncte slabe
-
furnizorii nu detin specialisti care sa controleze si sa mentina pure soiurile de vita de vie
cultivate si astfel productia scade calitativ si cantitativ
preturile vinurilor sunt putin diferentiate datorita situarii vinurilor in clase de calitate
apropiate
Oportunitati
-
materia prima provine din una dintre cele mai cunoscute zone viticole din Romania
Amenintari:
-
aparitia unor noi firme care produc si imbuteliza vin si care folosesc aceiasi furnizori
cererea clientilor externi de noi sortimente de vin este satisfacuta de alte forme din
Romania
7
Denumire
Crt
1
2
SC OMV SA
SC ACTIV SRL
Materie
Cantitate/a
prima
Motorina
Recipiente
2014
180
2.750
UM
Adresa
Tone
Mii
Ploiesti
Bucuresti
plastic
Buc
3
TC ROM
Sticle
8.100
Mii buc
Giurgiu
4
EDOCHEM
Pesticide
95
Tone
Bucuresti
5
SC VOTIS SRL
Dopuri
8.400
Mii buc
Bucuresti
6
SC FANTIR SRL
Etichete
8.000
Mii buc
Ploiesti
Fig.2 Principalii furnizori- prelucrare proprie din documentele companiei Murfatlar
Societatea lucreaza doar cu furnizori din Romania. Pentru ceea ce tine de energie
combustibil si etichete Murfatlar are contracte cu furnizori din Ploiesti. Pentru recipientele din
plastic pesticide dopuri pentru sticla exista contracte cu furnizori din Bucuresti. Materialele
consumabile sunt ac'izitionate din localitate.O deosebita importanta in analiza financiara a unei
societati o au si preturile de achizitie a materiilor prime, evolutia acestora influentand evolutia
pretului unitar al produsului si in acelasi timp profitul.
Zaraza 3*; 5*; 7* vinars obtinut din distilat de vinuri albe specifice cu un bun echilibru
intre alcool si aciditate, maturat in butoaie de stejar, de 500 de litri, produs dupa metoda proprie.
Depozitarea marfii
Murfatlar a trebuit sa decida asupra numarului de locuri in care isi va depozita stocurile
de marfuri. Mai multe locuri de depozitare insemna livrarea mai rapida a bunurilor catre clienti
insa costurile de depozitare vor creste. Numarul de locuri de depozitare trebuie in asa fel stabilit
incat sa se realizeze un echilibru intre nivelul serviciilor oferite clientilor si costurile aferente
distributiei.
De asemenea produsele sunt pastrate si la partenerii firmei( Metro, Carrefour, Cora etc)
Societate detine doua mari depozite,prezentate in tabelul urmator:
Depozit
Locatie
Capacitate de depozitare
Depozitul fabricii
Basarabi,jud.Constanta
30.000.000 hl
Depozitul
pentru
productia Medgidia,jud.Constanta
18.000.000 hl
exportata
Fig.3 Amplasarea depozitelor-Prelucrare proprie de pe site-ul oficial al firmei Murfatlar
clientilor servicii si echipamente de calitate, construind in acelasi timp relatii de durata, bazate pe
seriozitate si professionalism. Pentru satisfacerea celor mai exigente cerinte ale pietei, firma
dispune de o gama vasta de utilaje de vinificatie, incepand de la transportul si vinificarea
strugurilor pana la pastrarea si imbutelierea vinului, realizarea de crame complete.
Procesul de realizare a vinului
Receptia vinului poate oferi o linie complet de sortare de struguri
care permite
operatorului s separe produsul de nalt calitate din struguri deteriorati, ciorchini, frunze
i alte corpuri strine.
10
de complex,
conine
alcooli, glicerin,
acizi, substane
minerale,
zaharuri, enzime ivitamine.Vinurile naturale nealcoolizate conin ntre 8 i 16,5 cm3 alcool
etilic, izopropilic, izoamilici ali compui de fermentaie.
respectiv (62.5%). Sunt urmate de podgoriile Jidvei (48.6%), Odobesti (38.7%) i apoi de
Panciu(29.3%) si Dealu Mare (22.7%).
Concurenta directa
Producatorii autohtoni pe piata interna a vinurilor era estimata anul trecut la circa 450
mil. de euro. Principalii jucatori de pe piata interna sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Cotnari i
Domeniile Tohani care detineau in primul semestru al anului, o cota cumulata de 72,4% in
valoare i de 82,2 % in volum. Restul cotei de piata se imparte intre alti o serie de producatori
mai mici, care deservesc piata din zona in care produc: Vinexport Focsani, Vinia Iasi, Agroindustriala Bucium, Viticola Sarica Niculitel, Vie Vin Vanju Mare, Vinarte, Domeniul
CoroaneiSegarcea, Agro-industriala Bucium, Veritas Panciu, Bachus, Casa de Vinuri Husi.
Concurenta indirecta
In ceea ce priveste stabilirea unui substituent al vinului, acesta poate fi orice alta bautura
cu aceeaai concentratie alcoolica asemanatoare cu cea a vinului sau mai mare. Depinde insa
foarte mult de circumstantele momentului achizitiei i de profilul consumatorului. In cazul in
care se doreste achizitionarea unei bauturi alcoolice pentru a fi consumata in grup, cu prietenii,
fara a se da importana sortimentului, daca consumatorul va trebui sa aleaga o alta bautura in
locul vinului, aceasta va fi cu siguranta berea. Daca insa vinul se vrea a fi achizitionat pentru a fi
asortat unei cine rafinate sau unei iesiri in oras, varianta alegerii berii ar fi exclusa, intentia
consumatorului indreptandu-se spre un vin rafinat.
2010
2011
2012
2013
2014
119.053.973
139.737.790
133.829.098
129.646.548
112.853.343
110.666.225
100.163.376
121.675.543
120.004.027
159.368.164
158.560.219
148.074.096
251.412.830
107.904.226
137.204.953
13
Profit brut
Proft net
Numar
salariati
10.502.849
8.277.581
210
1.671.516
887.282
202
807.945
377.572
205
-103.338.734
-103.338.734
187
-29.300.727
-29.300.727
231
Maturarea vinului la vase se face intr-o anumit perioad de timp n functie de destinatia
vinului si pe toat aceast perioad se asigur plinul la vase, controlul periodic al SO2 si
sulfitarea, precum si o temperatur de pstrare a vinului de 10-14C.
Tehnologia de obtinere a vinului
Receptia strugurilor la crama se face cantitativ prin cantarirea benelor cu ajutorul unui
cantar pod bascula, si calitativ prin identificarea soiului, stabilindu-se starea biologica a
strugurilor si determinandu-se continutul in zahar, refractometric. In cazul vinurilor
aromate extractia substantelor odorante din pielita se realizeaza printr-o maceratie de
scurta durata pe bostina, in rest tehnologia de obtinere a acestor vinuri este aceeasi cu
tehnologia de obtinere a vinurilor albe. Presarea bostinei se realizeaza cu prese
pneumatice discontinue, existand varianta de presare si cu o presa continua .
Fermentatia se realizeaza in tancuri metalice , fiind dirijata prin reglarea temperaturii la
15-18-20C, cu ajutorul unor serpentine de racire, care se gasesc in interiorul acestor
tancuri metalice sau prin recirculare prin racitoare monotubulare controlate electronic.
Dupa efectuarea tratamentelor necesare, se face o filtrare cu ajutorul separatorului
centrifugal, iar vinul centrifugat este apoi supus filtrarii tangentiale si detartrarii continue
in vederea depunerii tartratului acid de potasiu si a tartratului neutru de calciu.
Imbutelierea vinului se face in butelii de sticla de diferite capacitati, culori si forme, dupa
ce in prealabil vinul a fost filtrat prin diferite metode. Umplerea buteliilor de sticla se
efectueaza la nivel constant, iar dupa astuparea sticlelor cu dopuri de pluta, acestea se
eticheteaza, se marcheaza pe eticheta data imbutelierii si sunt ambalate in cutii de carton
in vederea livrarii. Imbutelierea se realizeaza si in recipienti de inox tip KEG de 20 litri
si in reciepienti Bag-In-Box.
Porcesul de distilare Vinarsul este o butur alcoolica natural pe baz de distilat de vin.
Vinul materie prim pentru distilat ndeplineste urmtoarele conditii: este un vin tnr si
sntos, fr defecte, prezint un grad alcoolic nu prea ridicat, o aciditate volatile mic si nu
depseste 4 g/l zahr. Acest vin este distilat in instalatii speciale. Distilatul folosit nu trebuie s
aib defecte de natur fizico-chimic, biochimic sau de miros. Distilatele se pastreaza la
invechire in vase speciale, dupa care se introduc in procesul de productie unde urmeaza sa li-se
14
adauge ingrediente specifice ( apa dedurizata, distilat de vin invechit de 20-25% vol. alc, caramel
etc).
Calitatea vinurilor, recunoscut prin aceste medalii, este rezultatul unui cumul de factori
care ndreptete a supranumi podgoria Murfatlar un loc binecuvntat. Condiiile de complex
natural ale zonei, n special solurile asemntoare cu cele ntalnite n regiunea Bordeaux din
Frana fac ca vinul Murfatlar sa exceleze in calitate. Iar dac natura a creat locul, Murfatlar a
depus eforturi susinute an de an pentru a valorifica aceste bogatii. De la sectorul viticol pn la
crame i liniile de mbuteliere, fiecare segment a fost supus unui proces de retehnologizare i
modernizare, fcnd din Murfatlar Romnia productorul ce dispune de cel mai modern i
avansat suport tehnologic existent pe pia.
Factorii naturali influeneaz de asemenea produsele obinute. Solurile aride cu suport de
calcar ce n multe locuri devine aparent, climatul continental excesiv cu veri foarte clduroase,
toamne lungi i nsorite, regimul pluviometric deficitar repartizat n special primvara i
toamna, asigur o maturare uniform a strugurilor, facilitnd chiar n unii ani o supramaturare
cu concursul unei ciuperci (Botrytis cinerea var. nobilis) ce conduce la
supraconcentrarea n zahr a strugurilor, factor esenial n realizarea vinurilor licoroase.
Factorii tehnici (dotrile tehnice existente) influenteaz i ei produsul obinut
deoarece tehnologia folosit este adaptat fiecrui soi de vin. Tradiia i experiena sunt puse
acum n valoare prin utilizarea celor mai moderne linii tehnologice de vinificare. Momentul
recoltrii strugurilor este stabilit tiinific n funcie de tipul de vin ce se dorete obinut, iar
perioada de recoltare permite producerea n mod natural a ntregii game de vinuri, de la cele albe
la cele roii, de la dulci la seci.
Concluzii
2. De asemenea, Murfatlar produce singurul vin licoros din ar,Lacrima lui Ovidiu,
precum i vinarsul Zaraza. An de an, calitatea vinurilor Murfatlar a fost confirmat de distinciile
primite la concursurile internaionale de profil, astfel c, pn n prezent, vinurile Murfatlar au
fost rsplatite cu peste 170 de medalii de aur i argint la competiiile internaionale de profil.
Deoarece Murfatlar a neles c strategia de marketing d direcia pe care o urmeaz afacerea, c
este singura cale prin care reueti s te poziionezi n mintea clientului sau consumatorului i
c doar ea i poate asigura succesul afacerii, a fost primul productor devin din Romnia care a
investit nu numai n calitatea vinurilor sale ci i n imaginea lor, iar acest lucru a fost fcut
treptat.
3. Campanii promoionale la vinuri sunt axate n principal pe tradiie, rafinament,vechime,
concentraie de alcool consumatorul final este factorul principal ce acioneaz pe piaa vinului.
Consumul vinului de mas ncepe s fie nlocuit cu cel al vinurilor medium i premium creterea
nivelului de trai i al educaiei consumatorilor determin gusturi din cen ce mai selective.
Vinurile de colecie i cele premium constituie principalele nie profitabile n cadrul vnzrilor
de vinuri.
Bibliografie
1. www.murfatlar.ro
2. http://www.risco.ro/verifica-firma/murfatlar-romania-cui-14940805
3. http://documents.tips/documents/murfatlarvinulproiect-mk-internat.html
16
4. http://documents.tips/documents/studiu-de-caz-privind-analiza-pieteivinului-romanesc-murfatlar.html
5. www.malta.com/home.html
6. www.scribdmurfatlar.ro
17