UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE - BRAOV

LUCRARE DE LICEN

Absolvent:
Marchidan Stefan
Conductor tiinific:
Prof./Conf./Lector univ. dr./drd. Danis Adriana

BRAOV
2015

UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE - BRAOV
SPECIALIZAREA: ECONOMIE I AFACERI INTERNAIONALE

Modaliti de finanare a
Activitii ntreprinderii

Absolvent:
Marchidan tefan
Conductor tiinific:
Prof./Conf./Lector univ. dr./drd. Dani Adriana

BRAOV
2015

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE BRAOV

ABSOLVENT:

Specializarea:
ECONOMIE I AFACERI INTERNAIONALE

Forma de nvmnt:
ZI/FR
Durata studiilor: 3 ani
Promoia:
VIZA FACULTII:

CONDUCTOR TIINIFIC:

LUCRARE DE LICEN
1. TITLUL:

2. STRUCTURA LUCRRII:

3. BIBLIOGRAFIE SELECTIV:

4. APRECIEREA LUCRRII DE LICEN

Lucrarea de licen este/nu este unitar, are/nu are o structur corespunztoare, rezolv/nu rezolv
problemele enunate n tem, este/nu este de nivel tiinific ridicat/mediu/satisfctor/ nesatisfctor,
conine/nu conine contribuii i interpretri personale, nu este/este copiat dup o alt lucrare similar,
i n consecin poate/nu poate fi susinut n faa comisiei de licen.
Nota acordat are la baz urmtoarele criterii de apreciere:
Calificative / Note acordate*
Nr.
Satisf- NesatisFoarte bine
Bine
Criterii de apreciere
Ctor
fctor
crt.
10
9
8
7
6
5
4
1.
Actualitatea, complexitatea i originalitatea temei lucrrii
de licen
2.
Documentarea din literatura naional i internaional
3.

Documentarea practic pentru realizarea studiului de caz

4.

Utilizarea unor surse statistice din ar i din strintate

5.

Prelucrarea i sistematizarea informaiilor din literatura de

specialitate
Prezentarea informaiilor i rezultatelor n tabele statistice
i sub form grafic
Elaborarea i fundamentarea economic a propunerilor

6.
7.
8.

Concluziile finale ale lucrrii i contribuia personal a

autorului
9.
Utilizarea surselor bibliografice i modul de trimitere la
sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrrii i utilizarea
diacriticelor
Suma pe coloan a notelor acordate pe criterii:
Suma total a notelor acordate:
Nota acordat**:
Semntura conductorului tiinific:
*

Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunztor calificativului i notei acordate.
Nota acordat de conductorul tiinific se calculeaz cu relaia: Suma total a notelor acordate / 10

**

5. Declaraia pe proprie rspundere privind autenticitatea lucrrii de licen

Subsemnatul / subsemnata ...................................................................................................................
declar pe proprie rspundere, sub rezerva sanciunilor legale i morale, c la redactarea
lucrrii mele de licen nu am folosit dect sursele bibliografice menionate n text i n
bibliografia de la finalul lucrrii de licen. Declar c nu am mai prezentat aceast lucrare n
faa unei alte comisii de examen de licen.
Semntura absolventului:

LUCRARE DE LICEN

Cuprins
CAP I. Generalitai privind finanarea activitaii unei ntreprinderi------------1.2. Surse de finanare la dispoziia firmei------------------------------------------------1.3. Indicatori de analiz a surselor de finanarepe baza bilanului---------------------1.4. Indicatori de analizpe baza Contului de Rezultate----------------------------------CAPITOLUL II FINANAREA INTERN SI EXTERN------------------------2.1. Finantarea prin capitaluri proprii ------------------------------------------------------Creterea capitalului social prin aport in numerar-----------------------------------------Creterea capitalului social prin incorporarea rezervelor---------------------------------Creterea capitalului social prin conversiunea datoriilor---------------------------------2..2. Finanarea prin capitaluri imprumutate----------------------------------------------Finanarea prin credite bancare
--------------------------------------------------------------Finanarea prin emisiune de obligaiuni----------------------------------------------------Finanarea prin leasing------------------------------------------------------------------------CAPITOLUL III STUDIUL DE CAZ PRIVIND SURSELE DE FINANARE
SI COSTUL CAPITALULUI LA S.C. NICAGRO S.A. BRLAD----------------Prezentarea general a S.C. NICAGRO S.A. -----------------------------------------Calculul surselor proprii de finanare ---------------------------------------------------4.1 Fondul de rulment --------------------------------------------------------------4.2. Capacitatea de autofinanare --------------------------------------------------4.3. Costurile capitalurilor pe surse de finanare si determinarea costului mediu
ponderat al capitalului --------------------------------------------------------------4.3.1. Costul de finanare al capitalurilor proprii --------------------------------4.3.2. Costul de finanare al creditului bancar
------------------------------------4.4. Contabilitatea surselor de finanare proprii si imprumutate ------------------4.5. Determinarea politicii optime de finanare ---------------------------------------Concluzii---------------------------------------------------------------------------------------Bibliografie -------------------------------------------------------------------------------------

Pag.
1
2
3
10
20
20
20
22
23
26
26
26
29
34
34
36
45
48
51
51
51
54
56
57
67

LUCRARE DE LICEN

CAPITOLUL I
GENERALITATI PRIVIND FINANAREA
ACTIVITATII UNEI INTREPRINDERI
1.1 Consideraii generale

Creditul este o denumire generic, respectiv o generalizare a diverselor operaiuni care

pot imbrca forma unui credit cum ar fi: creditul bancar, leasing-ul, emisiunea de obligaiuni
(sau credit obligatar), capital de risc.
Finanarea nerambursabil concretizat in subvenii guvernamentale, programe de
finanare nerambursabil publice sau private, este o metod alternativ de finanare prin care
se asigur resursele necesare demarrii unor proiecte de investiii. Finanrile nerambursabile
sunt destinate sprijinirii desfasurrii unor activiati importante pentru anumite segmente ale
societii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic i social, din domenii
pentru care, din cauza situaiei conjuncturale, nu exist resurse financiare suficiente accesibile
in mod curent (de exemplu, reabilitarea infrastructurii in regiuni srace, recalificare
profesional, sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG in calitate de partener al autoritailor
publice) sau din domenii in care exist in mod tradiional o nevoie de resurse financiare mai
mare decat disponibilitaile (de exemplu, activitile cu caracter social, agricultura, etc.). Cele
mai multe finanri nerambursabile sunt acordate Romaniei de Uniunea Europeana sau
instituii internaionale.
1. 2. Surse de finanare la dispoziia firmei

In accepiunea teoriei financiare clasice, firma era considerat un sistem omogen, cu

functionare armonioas, lipsit de contradicii interne, si avnd ca unic obiectiv maximizarea
averii acionarilor.
In acest context, resursele umane care conlucreaz la desfaurarea activitailor firmei,
sunt privite ca mijloace care servesc interesele acionarilor- proprietarii firmei.
Managerii au ca obiectiv supravieuirea firmei, in condiiile unui mediu economic
instabil, intr-o economie capitalist aflat la inceput de drum si binenteles dezvoltarea

LUCRARE DE LICEN

economica a firmei, realizarea de investitii care s sustin activitaile viitoare si ob inerea de

beneficii.
Acionarii, in schimb, ii doresc recuperarea capitalului investit prin obtinerea de
beneficii cat mai mari, materializate in dividende, intr-o perioad ct mai scurta de timp. n
desfurarea activitaii de administrare a afacerii, managerii trebuie s ina seam de
conflictele ce ar putea aparea din multitudinea de interese reunite sub acelai acoperi.
Supravieuirea unei firme, implic accesul la resurse financiare.
Aceste surse financiare pot fi grupate, in functie de provenien, in doua categorii:

Surse interne, care, prin natura lor sunt pe termen lung, i acestea se constituie din
fondul de amortizare (amortizarea activului imobilizat) si profitul reinvestit.

Surse externe, care pot fi abordate prin prisma a doua criterii de clasificare astfel:
Dupa criteriul de provenien se recunosc doua mari categorii:

surse externe atrase concretizate in creteri de capital

surse externe imprumutate;

Dupa criteriul de durata de accesare sursele externe se pot clasifica n

surse externe pe termen scurt;

surse externe pe termen mediu i lung.

Dei, pentru o firma, apelul la sursele de finanare interne, nu implic riscuri, acest
fapt poate genera nemulumirea acionarilor, care au de ales intre un catig imediat cert din
dividende si un catig viitor incert din reinvestirea profitului in creterea viitoare a firmei.
Exista posibilitatea ca randamentul creterii de capital sa fie superior randamentului din
dividende, dar decizia de reinvestire a profitului este influenata de gradul de aversiune fa de
risc al acionarului. Daca acionarul prefer o investiie mai putin riscant, va decide
distribuirea dividendelor, alegand s sacrifice un castig viitor mai mare.
Managerii firmei trebuie s cunoasc politica pe care o agreeaz acionarii referitoare
la modul de repartizare a profitului, pentru a preintampina consecinele nedorite ale unor
operaiuni efectuate in necunostint de cauz. Astfel, daca s-ar realiza vanzarea unui volum
prea mare de aciuni, pe pieele reglementate, acest lucru ar duce la devansarea cererii de catre
ofert, scaderea cursului bursier al actiunii si implicit la scderea atractivitii firmei fa de
investitori.

LUCRARE DE LICEN

Finantare interna
(autofinantare)

Profit reinvestit
Amortizare

Aporturi in natura
Modalitati de
finantare
Emisiuni de actiuni
contra numerar
Finantare externa
Credit bancar
Credit obligatar
Leasing
Capital de risc

Fig. 1.2. Prezentarea schematica a surselor de finantare la dispozitia unei firme

1.3. Indicatori de analiza a surselor de finantarepe baza bilantului

Patrimoniul firmei este prezentat scriptic in bilantul contabil. Conform Ordinului

Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/17.11.2005, pentru aprobarea reglementrilor
contabile conforme cu directivele europene, cu toate modificarile si completarile ulterioare,
Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii
i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii
prevzute de lege. In bilantul contabil, elementele de activ sunt grupate dupa natura si
lichiditate, in ordinea crescatoare a lichiditatii, iar elementele de pasiv sunt grupate in functie
de exigibilitate.
Conform IAS 1, Prezentarea situatiilor financiare, bilantul prezentat n list (Tabelul
1.2.) are drept scop de a reflecta fidel informatii despre pozitia financiar a intreprinderii,
respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor mediului, cu ajutorul resurselor economice
3

LUCRARE DE LICEN

controlate (activele), structurii de finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul

unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
Prin intermediul bilantului contabil se stabilesc criteriile de apreciere a echilibrului
financiar la un moment dat dar si baza de calcul pentru elaborarea bugetelor intreprinderii.
Bilantul contabil armonizat in forma prescurtata se prezinta astfel:

Denumirea indicatorului (mii lei)

A. Active imobilizate total (02+03+04)
I Imobilizari necorporale
II Imobilizari corporale - total
III Imobilizari financiare
B. Active circulante - total
I Stocuri - total
II Creante - total
III Investitii financiare pe termen scurt
IV Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli n avans
D. Datorii ce trebuie pltite pn la 1 an
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 11 16)
F. Total active minus datorii curente(01 +
12)
G. Datorii ce trebuie pltite peste 1 an
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
I. Venituri n avans
J Capital si rezerve
I Capital (subscris varsat)
II Prime de capital
III Rezerve din reevaluare
IV Rezerve
V Rezultatul reportat Sold C
- Sold D
VI. Rezultatul exerciiului Sold C
Repartizarea profitului
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22
23)
Patrimoniul public
Capitaluri total (26 + 27)

Nr.
Exerciiul financiar
rnd Precedent
Curent
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28

Fig. 1.3. Bilantul contabil conform OMFP 1752/2005

LUCRARE DE LICEN

Lichiditatea cresctoare a posturilor de activ este disponibilitatea acestora de a deveni

lichide i de a acoperi nevoile ntreprinderii. n fruntea activului se afl valorile imobilizate,
cele mai puin lichide, iar la sfrit disponibilitile, cele mai lichide.
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitii cresctoare semnific faptul c
exigibilitatea unei surse de finanare este legat de scaden s, primele posturi fiind cele mai
lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen
scurt).
Construcia bilanului financiar implic respectarea unor principii i reguli care permit
ordonarea posturilor de bilan dup criteriul pe termen scurt i pe termen lung. Printre
elementele constitutive ale bilanului se face distincie ntre cele care rmn la dispoziia
ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) i cele care nu i aparin dect pe termen scurt (sub 1
an).
Schematic, bilanul financiar se prezint astfel:
Necesar permanent
Activ imobilizat net > 1 an
Necesar temporar
1. Activ circulant net < 1 an
2. Imobilizari financiare < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa)
Total Activ

Capitaluri permanente (Cp)

1. Capitaluri proprii (C)
2. Datorii cu scadente > 1 an
Resurse temporare
1. Datorii cu scadente < 1 an
2. Credite bancare (Trezorerie pasiva)
Total Pasiv

Fig. 1.3.1. Bilantul financiar

O gestiune financiar sntoas trebuie s reflecte paritatea maturitii activelor i
pasivelor astfel nevoile permanente (imobilizrile) s se acopere din sursele permanente, iar
nevoile temporare (activele circulante) s se acopere din sursele temporare. Cu ct sursele
permanente sunt mai mari dect nevoile permanente cu att ntreprinderii i rmne la
dispoziie o marja de securitate care o apar de evenimente neprevzute. Surplusul de surse
permanente, degajat de ciclul de finanare a investiiilor poate fi cheltuit pentru rennoirea
stocurilor, creanelor i lichiditilor se numete fondul de rulment. Acesta este expresia
realizrii echilibrului financiar pe termen lung i a contribuiei acestuia la finanarea activelor
curente fa de datoriile curente.
Datorit acestei destinaii fondul de rulment mai este denumit i capital de lucru net.
Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care rmne la dispoziia
firmei pe o perioada mai mare de un an capital social, rezerve, amortizare, provizioane
destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente de exploatare.
Fondul de rulment arat care este echilibrul financiar al firmei, permind aprecierea,
pe termen scurt a riscului de nerambursare a datoriilor, i, n cele din urm a riscului de
faliment.Intre activele circulante ca lichiditati potentiale (obtinute din vanzarea stocurilor,

LUCRARE DE LICEN

incasarea creantelor si pastrarea unor disponibilitati banesti) si exigibilitatea potentiala a

pasivelor (timpul pana la scadenta), firma se poate afla in una din urmatoarele situatii:
1. Echilibru financiar fragil, care poate fi spulberat de orice dereglare in realizarea creantelor
sau a stocurilor, conform relatiei:
Active circulante = Datorii pe termen scurt sau Fond de rulment = 0
2. Capacitate buna de plata sau echilibru financiar stabil, in cazul in care se inregistreaza un
excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt (sume de bani care pot fi obtinute in
termen mai mic de un an, din vanzarea diverselor categorii de active), conform relatiei:
Active circulante > Datorii pe termen scurt sau Fond de rulment > 0
3. Dezechilibru financiar, cand lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile
potentiale, firma intampina dificultati in efectuarea de plati catre diversele categorii de
creditori cu datorii exigibile intr-o perioada mai mica de un an. Situatia care semnaleaza
acest dezechilibru este:
Active circulante < Datorii pe termen scurt sau Fond de rulment = 0
Fondul de rulment reprezinta marja de siguranta a firmei, avand in vedere decalajele
care se creeaza intre momentul incasarii creantelor de la clienti si cel al efectuarii platilor
catre furnizori si creditori. Un fond de rulment acceptabil, trebuie sa acopere in proportie de
2/3 volumul stocurilor.
Fondul de rulment imbraca mai multe forme:
Fond de rulment total (FRT);
Fond de rulment financiar (FRF) ;
Fond de rulment propriu (FRP);
Fond de rulment net (FRN);
Fond de rulment strain (FRS)
Fondul de rulment total (FRT) se calculeaza dupa formula:
FRT = Capital permanent - Active imobilizate sau
FRT = (Capitaluri proprii+Datorii financiare)-Imobilizari nete(fara amortizari)
Fondul de rulment se mai poate exprima sub forma surplusului activelor circulante nete
nefinanate din datoriile temporare, evideniind excedentul de lichiditate potenial, ca o
marj de securitate privind solvabilitatea ntreprinderii, si se mai numeste si fond de rulment
financiar
FRF= (Active circulante+Cheltuieli in avans) (Datorii curente + Venituri in avans)
FRF = Active curente nete sau
FRT = Active circulante Datorii pe termen scurt
6

LUCRARE DE LICEN

Fondul de rulment propriu (FRP) reprezinta sursele interne ale firmei si se calculeaza prin
diferenta (excedentul) dintre fondul de rulment total si datoriile pe termen mediu si lung (cu
scadenta peste un an, respectiv 5 ani) sau datoriile pe termen scurt (cu scadenta sub un an).
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de finantre asupra constituirii
sale, adic masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, ceea ce
reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de rulment propriu (FRP) poate fi exprimat astfel:
FRP tl = FRT Datorii pe termen lung sau
FRP ts = FRT Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment net este o estimare mai exacta a surplusului care ramane dupa finantarea
potentiala a activelor imobilizate, deoarece acestea sunt luate in calcul la valoarea lor actuala
reala, dupa scaderea amortizarii si provizioanelor aferente.
Fondul de rulment net (FRN) se exprima prin urmatoarea relatie:
FRN = Capital permanent Active imobilizate nete
Fondul de rulment strain (FRS) reprezinta surse atrase de la parteneri (plati in avans) sau
sume imprumutate de la banci. Fondul de Rulment imprumutat reflecta gradul de indatorare
pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
Fondul de rulment strain se exprima prin relatia:
FRS = FRN FRP
Conducerea intreprinderii poarta o mare responsabilitate in privinta elaborarii unei
politici de finantare in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de
activitate. Alocarea fondului de rulment trebuie sa se realizeze eficient, in functie de
necesitatile de finantare a activitatii de investitii, de productie. Finantarea investitiilor are
efecte sub forma beneficiilor viitoare, pe termen lung, insa nu trebuie neglijate nici
necesitatile aparute din activitatea de productie, care genereaza efecte imediate.
Preponderenta finantarii activului fix in detrimentul finantariii productiei poate genera
dezechilibru financiar cu implicatii negative asupra capacitatii de plata si a trezoreriei
intreprinderii.
Cresterea fondului de rulment este determinata de cresterea capitalurilor proprii (prin
emisiuni de noi actiuni, noi imprumuturi pe termen lung) si de reducerea imobilizarilor nete
(vanzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de imobilizari). O data cu fondul de rulment creste
marja de securitate a intreprinderii, ceea ce se traduce in faptul ca o parte tot mai insemnata
din activele circulante este finantata din resurse permanente).

LUCRARE DE LICEN

Reducerea fondului de rulment este ocazionata de scaderea capitalurilor proprii

(rascumparare de actiuni proprii si anularea acestora, rambursari de imprumuturi pe termen
lung) si de cresterea valorii imobilizarilor nete.
Fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv, dar asta nu inseamna ca nu poate sa fie si
negativ, fara a compromite buna functionare a intreprinderii. Totusi, un fond de rulment
negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere, pentru ca aceasta va fi lipsita de
capitaluri permanente necesare sa-i asigure finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente <
Imobilizari nete) sau are active circulante inferioare datoriilor pe termen scurt pe care nu le va
putea plati (Activ circulant < Datorii sub un an).Calculul fondului de rulment se poate efectua
schematic conform tabelului:
Nr.
Indicatori
crt.
1. Capitaluri proprii (Cpr)
2. Datorii cu scadena peste 1 an
3. Provizioane pt. riscuri - cheltuieli
4. Capitaluri permanente (Cp) (1+2+3)
5. Active imobilizate (Ai)
6. Fond de Rulment Financiar (FRF) (4-5)
7. Active circulante (Ac)
8. Cheltuieli n avans (Ch av)
9. Datorii pe termen scurt (Dts)
10. Venituri n avans (Vav)
11. Fond de Rulment Financiar (FRF) (7+8-9-10)
12. Total active - Datorii curente (F*)
13. Active imobilizate (A*)
14. Fond de Rulment Financiar(F A) (12-13)
15. Active circulante nete/datorii curente nete (E*)
(*) Literele notate astfel semnifica indicatorii din bilantul contabil armonizat.
Fig. 1.3.2. Calculul fondului de rulment
Nevoia de fond de rulment (NFR) este diferenta dintre necesitatile de finantare ale
ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Ea este expresia realizarii echilibrului
financiar pe termen scurt, echilibrul dintre necesarul de capital circulant si resursele de
capitaluri pe termen scurt.
Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea exprima un surplus de stocuri si / sau de
creante in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat care pot fi rezultatul unei activitati
profitabile sau poate fi expresia accelerarii platilor aferente datoriilor pe termen scurt in

LUCRARE DE LICEN

acelasi timp cu incetinirea ritmului de incasare a creantelor sau de transformare in lichiditati a

stocurilor.
Daca nevoia de fond de rulment este negativa, atunci ea exprima un surplus de resurse
temporare in raport cu nevoile de capitaluri circulante si poate reflecta o accelerare a vanzarii
stocurilor si a incasarii creantelor in aceleasi timp cu incetinirea platilor pentru stingerea
datoriilor pe termen scurt, sau poate reflecta intreruperea activitatii de aprovizionare, reinnoire
a stocurilor care poate afecta negativ activitatea intreprinderii in perioada urmatoare.
Formula de calcul a necesarului de fond de rulment (NFR) este:
NFR = Active circulante Datorii curente sau
NFR = (Stocuri+Creante)-Datorii curente
Pe baza bilanului necesarul de fond de rulment se determin ca diferen:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans Casa i conturi la bnci) - (Datorii ce trebuie
pltite ntr-un an + Credite bancare de trezorerie + Venituri n avans).
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Indicatori
Active circulante
Cheltuieli n avans
Casa i conturi la bnci
Total I (1 + 2 3)
Datorii cu scadena de pn la 1 an
Credite bancare de trezorerie
Venituri n avans
Total II (5 + 6 + 7)
Necesarul de fond de rulment (NFR)(4 8)
Fig. 1.3.3. Calculul necesarului de fond de rulment

Pornind de la relatia care trebuie sa existe intre necesarul temporar si resursele

temporare, nevoia de fond de rulment (NFR) constituie un indicator de echilibru financiar,
care poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, aceasta semnifica existenta unui surplus de necesar temporar fata de
resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar,
NFR > 0 arat un decalaj nefavorabil intre lichidarea stocurilor si creantelor si exigibilitatea
datoriilor de exploatare, in sensul incetinirii incasarilor si accelerarii platilor.

LUCRARE DE LICEN

b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile circulante,
necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi mobilizate. Aceasta
situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii rotatiei activelor circulante, a
urgentarii incasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al intreprinderii, este mai
fluctuant, mai instabil decat fondul de rulment si depinde de cifra de afaceri), durata de rotatie
a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a
furnizorilor.
Trezoreria neta (TN) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment (FR) si nevoia de
fond de rulment (NFR). Trezoreria neta se gaseste sub forma disponibilitatilor aflate in
conturile bancare sau in casieria intreprinderii, si apare ca expresie a desfasurarii unei
activitati echilibrate si eficiente. Acest indicator arata calitatea echilibrului financiar general al
intreprinderii, atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
Formula de calcul a trezoreriei nete (TN) este:
TN = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment sau
TN = Disponibiliti Credite de trezorerie sau
Se poate calcula pe baza bilantului financiar
TN = Trezoreia activ Trezoreria pasiv
Calculul trezoreriei nete (TN) se prezinta schematic:
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Indicatori
Fondul de rulment financiar(FRF)
Necesarul de fond de rulment (NFR)
Trezoreria net (TN) (1 2) (a)
Disponibiliti bneti
Credite bancare de trezorerie
Trezoreria net (TN) (4 5) (b)
Active circulante / datorii curente nete (E)
Trezoreria net (TN) (7 2) (c)
Fig. 1.3.4. Calculul trezoreriei nete

Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un

surplus monetar care, intr-o proportie, dificil de determinat, se datoreaza obtinerii de profit net
precum si altor acumulari banesti.

10

LUCRARE DE LICEN

Trezoreria neta negativa da imaginea unui dezechilibru financiar, deficitul monetar al

exercitiului fiind acoperit prin angajarea de credite (de trezorerie sau de scont).
Cresterea trezoreriei nete de la un exercitiu la altul reprezinta cash-flow-ul exercitiului
financiar si se explica prin variatia fondului de rulment si a nevoii de fond de rulment, dar si
prin accesarea de capital imprumutat. Astfel, un cash-flow pozitiv exprima o crestere a
capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, o imbogatire a activului net contabil o
majorare a averii actionarilor. Un cash-flow negativ reprezinta o diminuare a capacitatii reale
de autofinantare a investitiilor, fapt ce se traduce intr-o saracire a activului net contabil si o
reducere a valorii intreprinderii.

1.4. Indicatori de analiza pe baza Costului de rezultate

Transpunerea scriptica a modului in care a evoluat intreprinderea in cursul unui

exercitiu financiar, respectiv cum s-a ajuns la starea patrimoniala de la sfarsitul anului
financiar este reflectat in contul de profit si pierderi. Pe baza acestui tablou se determina
capacitatea de autofinantare a intreprinderii ca diferenta intre intrarile si iesirile de resurse,
generate de operatiuni curente de gestiune.
Capacitatea de autofinantare reprezinta acele resurse proprii, aflate la dispozitia
intreprinderii care se concretizeaza in rezultatul net al exercitiului (dupa impozitare) si
cheltuielile care nu au antrenat plati (amortizari, provizioane).
Pentru a calcula capacitatea de autofinantare degajata de intreprindere, se impune
calcularea excedentului brut degajat de activitatea de exploatare, precum si rezultatului net al
execitiului.

Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Solduri intermediare de gestiune

Exercitiul financiar
Precedent Curent

Abateri +
()

Indici
%

Vnzri de mrfuri (Vmf)

Costul mfurilor vndute (Chmf)
Marja comercial (Mc)(1-2)
Producia vndut (Pv)
Cifra de afaceri net (CA)(1+4)
Variaia stocurilor (S)
Producia imobilizat (Pi)
Producia exerciiului(Pex)
(4+6+7)
Consumuri intermediare (Ci)

11

LUCRARE DE LICEN

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

Valoarea adugat (Vad)(3+8-9)

+ Subvenii de exploatare
- Alte impozite i taxe
- Cheltuieli cu personalul
= Excedent brut de
exploatare(EBE)
+ Alte venituri din exploatare
- Ajustare valori imobilizri
- Alte cheltuieli de exploatare
= Rezultatul din exploatare (Rexp)
Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= Rezultatul financiar (Rfin)
Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21)
Rezultatul extraordinar (Rextr)
Rezultatul brut (Rbr)(22 +23)
- Impozitul pe profit
= Rezultatul net (Rnet)(24 - 26)
Fig. 1.4.1 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar al firmei de a-si

remunera capitalurile proprii si de a-si autofinanta politica de investitii. Capacitatea de
autofinantare reprezinta, de fapt, o resursa interna aflata la dispozitia firmei, resursa care se
determina la sfarsitul exercitiului financiar si pe baza careia se fundamenteaza planul de
investitii viitoare.
Scopurile autofinantarii sunt:
finantarea unor nevoi ale gestiunii curente;
cresterea fondului de rulment, finantarea totala sau partiala a noilor investitii;
rambursarea imprumuturilor contractate;
remunerarea capitalurilor investite.
Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual al fluxurilor generate de ansamblul
operatiunilor de exploatare si financiare, precum i de unele operatiuni extraordinare. Are
caracterul unei resurse degajate n cursul exerciiului, putandu-se calcula generic ca diferenta
intre intrarile si iesirile de fonduri, potrivit relatiei:
CAF = Venituri incasabile Cheltuieli platibile
Capacitatea de autofinantare se poate determina prin doua metode: deductiva (sau
metoda fluxurilor) si aditionala, conform urmatorului tabel:

12

LUCRARE DE LICEN

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.

1. Metoda fluxurilor
Exercitiul financiar
Indicatori
Precedent Curent
Excedent brut de exploatare (EBE)
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
+ Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare
- Impozitul pe profit
Capacitatea de autofinantare
(CAF)
- Dividende distribuite
Autofinantarea (AF)
2. Metoda aditiva
Exercitiul financiar
Indicatori
Precedent Curent
Rezultatul net (Rnet)
+ Ajustare valori imobilizri
Capacitatea de autofinantare(CAF)
- Dividende distribuite
Autofinantarea (AF)

Abateri +
()

Indici
%

Abateri +
()

Indici
%

Fig. 1.4.2. Structura si calculul capacitatii de autofinantare prin cele doua metode
Indiferent de metoda de calcul CAF reflect resursele poteniale de finanare create de
ntreprindere din gestionarea afacerii sale.
Autofinantarea (AF) partea din capacitatea de autofinanare care rmne la dispoziia
ntreprinderii dup deducerea dividendelor distribuite acionarilor.
Formula de calcul a autofinantarii (AF) este:
AF = CAF Dividende Cota managerului Participarea salariailor la profit.
Autofinanarea reprezint imbogatirea ntreprinderii, fiind un mijloc propriu de
finantare care si va intari structura financiara prin marirea fondului de rulment.
Sunt situatii n care ntreprinderea are capacitate de autofinantare n schimb nu are
autofinantare suficienta si astfel apeleaz la imprumuturi de toate felurile cu repercusiuni in
prezenta unui volum important de datorii in pasivul bilantier. Asa cum rezulta din formula de
calcul, cresterea autofinantarii este posibila numai prin reducerea totalului dividendelor
distribuite, ceea ce nemultumeste actionarii sau asociatii care asteapta remunerarea capitalului
pe care l-au investit.
13

LUCRARE DE LICEN

Nivelul ideal de autofinantare al ntreprinderii este dificil de apreciat, totusi pot fi

mentionate trei situatii posibile privind autofinantarea, i anume:
1- Autofinantarea minim cuprinde numai amortismentele si n acest caz ntreprinderea
isi poate produce numai sumele necesare reinnoirii mijloacelor de productie la costuri
istorice;
2- Autofinantarea de mentinere cuprinde n afara de amortismente si compensarea
cresterii preturilor si astfel, mijloacele de productie vor fi inlocuite de altele noi la
preturi actuale;
3- Autofinantarea de dezvoltare se regaseste n cazul n care intreprinderea doreste
cresterea productiei, fiind o autofinantare de mentinere plus un supliment pentru
achizitionarea de mijloace de productie mai performante, de ultima generatie. Acest
nivel de autofinantare poate fi asigurat prin completarea de alte resurse de finantare
precum cele provenite din noi aporturi la capital ale actionarilor sau asociatilor.
Echilibrul financiar patrimonial are la baza trei reguli:
1. Regula echilibrului financiar minim
Aceasta regula presupune ca resursele utilizate pentru finantarea activelor sa ramana la
dispozitia intreprinderii pe perioada egala cu cea de imobilizare a activelor. Astfel, resursele
care finanteaza activele circulante trebuie sa se afle la dispozitia intreprinderii pentru o durata
egala cu ciclul de exploatare (care incepe cu aprovizionarea si se incheie cu incasarea creantei
comerciale aparuta la vanzarea stocurilor). Activele imobilizate trebuie finantate din surse
permanente, sau care se afla la dispozitia intreprinderii o perioada cel putin egala sau
apropiata cu durata normala de functionare a acestora. Regula echilibrului financiar minim se
poate exprima:
Fond de rulment pozitiv (> 0) ; Lichiditate pozitiva (> 0)
2. Regula indatorarii maxime
Indatorarea maxima se refera la indatorarea pe termen mediu si lung si trebuie sa se
incadreze intre urmatoarele limite:
- Suma datoriilor pe termen lung nu trebuie sa depaseasca suma capitalurilor proprii:
Datorii pe termen lung >= Capitaluri proprii
- Suma datoriilor pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca autofinantarea medie
calculata la o perioada de trei ani.
3. Regula finantarii maxime

14

LUCRARE DE LICEN

Acesta regula este produsul primelor doua reguli. Astfel, pentru fiecare investitie
angajata de intreprindere, ponderea capitalului utilizat din surse proprii nu trebuie sa
depaseasca 75% din valoarea investitiei.
Fonduri proprii investite < = 75%
In situatia realizarii echilibrului financiar al intreprinderii, o parte din capitalurile
permanente este destinata acoperirii nevoilor ciclice, reinnoibile in cadrul ciclurilor de
exploatare succesive ale intreprinderii. Existenta fondului de rulment arata ca resursele
permanente, degajate din partea de jos a bilantului, sunt superioare activelor circulante din
partea superioara a bilantului, fiind considerat cel mai important indicator al echilibrului
financiar, si totodata rezultatul optimizarii finantarii pe termen lung si pe termen scurt.
Relatia de echilibrul financiar este:
FR = NFR + TN
Pe de alta parte, nevoia de fond de rulment este componenta principala a echilibrului
financiar, intrucat de marimea ei depind fondul de rulment si trezoreria neta. Indicatorul
(NFR) arata surplusul acelor nevoi temporare (creante si stocuri) care se reinnoiesc permanent
in cadrul ciclurilor de exploatare. Acest indicator trebuie sa fie egal sau inferior fondului de
rulment.
Analiza echilibrului financiar al intreprinderii se poate realiza prin metoda ratelor
(ratios). Ratio este un raport intre doua posturi din bilant, din contul de rezultat, sau din bilant
si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient.
Analiza ratelor de structura ale bilantului reflecta structura de finantare a
intreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul bilantului in
raport cu totalul acestuia.
Structura pasivului degaja politica de finantare a intreprinderii, evidentiind gradul de
stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le asigura combinatia de resurse cu
maturitati si origini diverse.
Autonomia financiara a intreprinderii, sau ponderea capitalurilor permanente in total
pasiv, se poate calcula astfel:
Scp

Capitaluri permanente
* 100
Pasiv

Acest indicator de structura a pasivului reflecta ponderea pe care o au capitalurile proprii si

capitalul imprumutat pe termen lung in totalul surselor de finantare ale intreprinderii.
Autonomia financiara globala exprima ponderea capitalurilor proprii in totalul
pasivelor bilantiere, respectiv, resursele puse la dispozitie intreprinderii de catre actionari

15

LUCRARE DE LICEN

(capital social) precum si cele degajate de intreprindere (rezerve din profit nedistribuit,
rezultatul net al exercitiului) si se calculeaza dupa formula:
Scp

Capitaluri proprii
* 100
Pasiv

Autonomia la termen exprima ponderea datoriilor pe termen lung in total pasiv,

putand fi considerata o forma de calcul a indatorarii intreprinderii:
Scp

Datorii pe termen lung

* 100
Pasiv

Cu cat este mai mare ponderea capitalurilor proprii in totalul pasivului bilantier cu atat
este mai mare autonomia si independenta financiara a intreprinderii.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din activ si din
pasiv, structura pasivului trebuind s fie adecvata structurii activului. In cazul unei
intreprinderi din sectorul industrial, capitalurile permanente sunt mai importante fata de o
intreprindere din sectorul de distributie comercial, ceea ce se reflecta prin rate de sinteza
referitoare la conditiile de ajustare intre utilizarile si resursele atrase de intreprindere in
activitatea sa.
Ratele de sintez reflecta echilibrul financiar in marimi relative:
1.

Rata de finanare stabila a imobilizrilor:

Capitaluri permanente
Rfi =
Activ imobilizat net

masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:

a) Rata de finantare din resurse proprii:
Rfp =

Capitaluri proprii
Activ imobilizat net

1 exprima autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;

b) Rata de finantare din resurse straine:

Rfs =
2.
R lg =

Datorii / termen lung + mediu

Activ imobilizat net

exprima gradul de insecuritate financiara a intreprinderii.

Rata de lichiditate generala:

Activ circulant
Datorii / termen scurt

1 exprima gradul de lichiditate potentiala (echilibrul financiar

pe termen scurt), din care:

a) Rata de lichiditate rapida (Testul acid):
Rlr

Activ circulant Stocuri

Datoriitermen scurt

1 exprim capacitatea intreprinderii de rambursare a

datoriilor pe termen scurt;

b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):

16

LUCRARE DE LICEN

Rli

Disponibilitati
Datorii/termen scurt

exprima aptitudinea intreprinderii de rambursare a datoriilor cu

scadena sub 1 an.

Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect structura
financiara a intreprinderii.
Ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse in tabelul urmator:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Ratele de echilibru financiar

Rata de finantare stabila a imobiliz. (Rfi)
Rata de finantare din resurse proprii (Rfp)
Rata de finantare din resurse straine (Rfs)
Rata de lichiditate generala (Rlg)
Rata de lichiditate rapida (redusa) (Rlr)
Rata de lichiditate imediata (Rli)

Formula de calcul
Rfi = Cp / Ain
Rfp = Cpr / Ain
Rfs = Dtl / Ain
Rlg = Ac / Dts
Rlr = (Ac Stoc) / Dts
Rli = Disp / Dts

Fig. 1.4.3. Ratele de echilibru financiar

Rata de finantare stabila a imobilizarilor este o dovada a existentei fondului de rulment
pozitiv. Acest indicator poate fi confirmat si valorile pozitive ale ratei de finantare din resurse
proprii echivalent cu fondul de rulment propriu, asa cum valoarea pozitiva a ratei de finantare
din surse straine reflecta existenta fondului de rulment strain, pozitiv.
O valoare supraunitara a ratelor de lichiditate generala si de lichiditate redusa (rapida)
confirma echilibrul financiar pe termen scurt, respectiv capacitatea intreprinderii de a-si onora
obligatiile pe termen scurt. Acest fapt nu se confirma insa prin scaderea ratei de lichiditate
imediata sau valoarea subunitara a acesteia, fapt care inseamna ca disponibilitatile banesti nu
sunt sufuciente pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt.
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii financiare a
intreprinderii, respectiv examinarea modului in care sunt repartizate sursele de finantare a
activelor intre capitalurile proprii si aporturile externe, de unde rezulta autonomia
(independenta) financiara a intreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental in gestiunea financiara a
intreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra politicii de
investitii, afectandu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanteaza: resursele
utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa poata ramane investite in

17

LUCRARE DE LICEN

intreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor
trebuie armonizata cu lichiditatea activelor finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din
capitaluri stabile (permanente), iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare.
Numai in aceste conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a intreprinderii.
In gestiunea financiara se utilizeaza atat notiunea de structura financiara cat si cea de
structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara desemneaza compozitia pasivului
bilantului financiar, in timp ce structura capitalului arata compozitia finantarii intreprinderii
pe termen lung: actiuni (ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile),
imprumuturi bancare.
In privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cateva principii
esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara.
Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe termen scurt (de
trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate tranzitoriu din asemenea
datorii.
Finantarea activelor stabile prin indatorarea pe termen mediu si lung este admisa cu conditia
ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente si sa poata fi
rambursata progresiv prin autofinantare, pana intreprinderea ajunge la autonomie financiara
(finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care in optica
bilantului financiar grupeaza posturile dup criteriul scadentei, vizeaza raportul intre
capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (Cpr) + Datorii (Dt),
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
in care:
Dt = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an)
Cp = Capitaluri proprii (C) + Datorii pe termen lung (durata peste 1 an)
Raportul dintre datoriile totale (Dt) si capitalurile proprii (Cpr) exprim rata indatorarii
globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta importanta atat pentru
manageri cat si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o parte, gradul de independenta
financiar si, pe de alta parte, posibilitatea intreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi
imprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre fondurile pe
termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care
18

LUCRARE DE LICEN

depinde de natura activelor intreprinderii, sursele permanente de finantare trebuind astfel

structurate incat sa maximizeze valoarea intreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia

financiara

reprezinta

aptitudinea

intreprinderii

de

a face

fata

angajamentelor financiare, aceasta masurandu-se cu ajutorul unor rate care exprima gradul de
indatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acest autonomie este amenintata de existenta
unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate
conduce la incetarea de plati sau la pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
Rata indatorarii globale:

1.

Rig

Datorii totale
0,5 exprima dependenta intreprinderii de diversi creditori, precum si
Pasiv

sansele de rambursare a datoriilor.

a) Levierul financiar:
Datorii totale
Capitaluri proprii

LF=

depinde de structura finantarii, cu efecte asupra ratei rentabilitatii

capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc financiar in corelatie cu randamentul activelor

si rata dobanzii.
b) Rata autonomiei financiare:
Capitaluri proprii
Datorii totale

Raf =

>1, fiind in relatie inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).

c) Rata indatorarii la termen:

Rit

Datoriitermen lung
Capitaluri proprii

>1 exprima dependenta fata de creditori si este afectata de

inflatie.
2.
Ci

Capacitatea de indatorare:
Capitaluri proprii
Capital permanent

0,5 exprim posibilitatile de indatorare ale intreprinderii.

CAF

3) Capacitatea de rambursare: Cr = Datorii totale 0,25 exprima capacitatea intreprinderii

de a-si rambursa datoriile totale.
Ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului sunt prezentate in tabelul
urmator:
Nr.
Ratele de finantare
crt.
1. Rata indatorarii globale

Formula de calcul
(Rig = Dt/Pasiv)

19

LUCRARE DE LICEN

2.
3.
4.
5.
6.

Levierul financiar
Rata autonomiei financiare
Rata indatorarii la termen
Capacitatea de indatorare
Capacitatea de rambursare

(LF = Dt/Cpr)
(Raf = Cpr/Dt)
(Rit =Dt.lg/Cpr)
(Ci = Cpr/Cp)
(Cr = CAF/Dt)

Fig. 1.4.4. Ratele de finantare autonomia financiara

O rata a indatorarii globale sub 0,5 arata o pondere redusa a datoriilor in total pasiv,
fiind compensata de o pondere mai mare a capitalurilor proprii in structura finantarii.
Levierul financiar subunitar reflecta gradul de indatorare redus si este o reflectare a
gradului mare de autonomie financiara a intreprinderii, finantarea activitatii realizandu-se
preponderent din capitalurile proprii.

CAPITOLUL II
FINANTAREA INTERNA SI EXTERNA
2.1. Finantarea prin capitaluri proprii

Cresterea capitalului social al unei firme este o decizie strategica, ce poate fi

materializata prin una din modalitatile urmatoare: aport in numerar, incorporarea rezervelor

20

LUCRARE DE LICEN

sau conversia datoriilor (obligatiuni, datorii comerciale, etc.). Avand in vedere ca, prin
incorporarea rezervelor in capitalul social, respectiv prin conversia datoriilor in actiuni nu se
genereaza resurse banesti noi, se va prezenta in continuare majorarea de capital social prin
emisiune de actiuni contra numerar (sau aport in numerar).
Cresterea capitalului social prin aport in numerar
Se poate realiza prin cresterea numarului actiunilor sau cresterea valorii nominale a
actiunilor existente.
Caracteristicile majorarii de capital social prin aport in numerar sunt:
Este o finantare prin resurse proprii externe, aportul fiind depus de actionarii societatii;
Are ca efect monetar cresterea lichiditatilor firmei cu consecinte favorabile exprimate
in cresterea productiei, cresterea profitului, cresterea dividendului, cresterea ratei
dividendului;
Ofera un acces sporit la credite bancare; firma devine atractiva pentru creditori prin
prisma cresterii capitalului social;
Are efecte asupra structurii actionariatului in sensul ca daca toti vechii actionari isi
finalizeaza dreptul de subscriere, structura actionariatului nu se schimba; Nefinalizarea
dreptului de subscriere inseamna ca vechii actionari nu cumpara integral sau partial
actiunile care li se cuvin din noua emisiune, adica isi vand integral sau partial dreptul
de subscriere actionarilor noi.
Are efecte asupra structurii de piata in directia reducerii cursului actiunilor; acest fapt
este un rezultat al cresterii numarului de actiuni sau a cresterii valorii nominale mai
repede decat a profitului;
Efectul cresterii de capital asupra randamentului actiunilor este de reducere a ratei
dividendului (in cazul cresterii valorii nominale a actiunii) daca valoarea nominala
creste mai repede decat profitul ulterior.
Dreptul de subscriere apare in cazul unei emisiuni suplimentare de actiuni care este
destinata vanzarii, si consta in dreptul vechilor actionari de a cumpara cu prioritate actiuni din
noua emisiune.
Cursul bursier nou (CBN) al tuturor actiunilor respectivului emitent (atat cele vechi
cat si cele nou emise) are valoare teoretica si se calculeaza dupa formula:
CBN = (N0*CBV + N1*Pe)/ (N1+N0)
Unde N0 = numarul de actiuni vechi
N1 = numarul de actiuni nou emise
21

LUCRARE DE LICEN

CBV = cursul bursier al vechilor actiuni

Pe = pretul de emisiune al noilor actiuni
Conditia care trebuie indeplinita pentru ca firma sa aiba o emisiune de actiuni reusita
este ca CBV >> VN si VN << Pe << CBV
Unde VN = valoarea nominala a actiunilor (care este aceeasi pentru toate actiunile)
>> = este evident mult mai mare
Aceasta relatie reprezinta sintetic situatia in care firma emitenta de actiuni reuseste sasi plaseze titlurile cat mai convenabil, la un pret de emisiune mai mare decat valoarea
nominala (la care se vor rascumpara actiunile) dar mai mic decat cursul bursier al actiunii,
pentru a atrage cat mai multi investitori.
Efectul

emisiunii de actiuni asupra evolutiei cursului bursier este de scaderea a

acestuia astfel ca CBN < CBV adica noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs bursier.
Consecinta emisiunii de noi actiuni pe piata, este aceea ca vechii actionari vor pierde
din capitalizarea lor bursiera. Compensarea pierderii se face prin dreptul de subscriere a carui
valoare este:
DS = CBV CBN =[N1 / (N0+N1)] * (CBV Pe)
Unde DS = valoarea dreptului de subscriere
Dreptul de subscriere poate fi vandut. Acest fapt este practicat in tarile cu piata
bursiera puternica, unde exista un segment aparte al pietei pe care se negociaza numai drepturi
de subscriere.
Un drept de subscriere vandut reprezinta transmiterea posibilitatii de achizitie de
actiuni, cumparatorului dreptului de subscriere care va deveni astfel actionar al societatii
emitente. Prin urmare, actionarul care isi vinde / renunta la dreptul de subscriere nu va mai
putea achiztiona actiuni noi.
Pe piata bursiera, cumpararea actiunilor noi se face la pretul de emisiune.
Cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor
Este o operatiune care se poate realiza prin incorporarea partiala a fondului de rezerva
in capitalul social si nu este generatoare de noi surse de finantare. Aceasta operatiune se
realizeaza prin emisiunea de noi actiuni care se atribuie gratuit vechilor actionari. Actiunile
nou emise vor avea aceeasi valoare nominala ca cea a actiunilor deja existente.
Caracteristicile majorarii de capital prin incorporarea rezervelor sunt:

22

LUCRARE DE LICEN

Este o operatiune conditionata de faptul ca fondul de rezerva care se poate incopora in

capitalul social este format din toate celelalte rezerve, mai putin rezervele legale si
cele statutare;
Operatiunea de incorporare a rezervelor din reevaluarea imobilizarilor este
reglementat de Legea societatilor comerciale acest fapt permitand capitalizarea unui
castig obtinut din reflectarea activului imobilizat la valoarea de piata actuala;
Este o finantare din resurse proprii interne, respectiv profit net nedistribuit actionarilor
in anii anteriori cand s-au facut varsaminte in contul fondului de rezerva;
Are ca efect monetar accesul sporit la credite bancare existenta unei garantii mai
mari ca urmare a cresterii capitalului social;
Dezavantajul acestei operatiuni este ca nu aduce lichiditati firmei;
Atribuirea de noi actiuni ca urmare a incorporarii rezervelor nu modifica structura
actionariatului; Totusi, daca unii actionari isi vand dreptul de atribuire, actionariatul se
va modifica, in sensul aderarii de noi actionari;
Efectul de piata este de reducere a cursului bursier, pe motivul cresterii numarului de
actiuni si al diminuarii dividendului pe actiune si a ratei dividendului, ca o consecinta
a stagnarii productiei la un anumit nivel, deoarece aceasta modalitate de majorare a
capitalului social nu aduce disponibilitati firmei;
Efectul operatiunii asupra randamentului actiunii este de reducere a ratei
randamentului, in cazul in care profitul nu creste corespunzator / direct proportional cu
cresterea capitalului social.
Dreptul de atribuire apare in cazul unei emisiuni suplimentare de actiuni, care este
destinata distribuirii gratuite actionarilor existenti. Aceste drept de atribuire consta de fapt in
dreptul actionarilor de a primi cu titlu gratuit noile actiuni, ca rezultat al faptului ca in anii in
care s-au facut varsaminte la fondul de rezerva ei ar fi putut primi un dividend majorat, dar nu
l-au primit tocmai datorita optiunii de a constitui rezerve.
Cursul bursier nou al tuturor actiunilor respectivului emitent (atat cele vechi cat si cele
nou emise) are valoare teoretica si se calculeaza dupa formula:
CBN = (N1*CBV) / (N0+N1)
Unde N0 = numarul de actiuni vechi
N1 = numarul de actiuni nou emise
CBV = cursul bursier al vechilor actiuni
CBN = cursul bursier al noilor actiuni

23

LUCRARE DE LICEN

Conditia care trebuie indeplinita pentru ca firma sa aiba o emisiune de actiuni reusita
este ca CBV >> VN .
Efectul emisiunii de actiuni asupra cursului bursier este de scaderea a acestuia astfel
ca CBN < CBV adica noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs bursier.
Compensarea pierderii se face prin dreptul de atribuire a carui valoare este:
DS = CBV CBN = (N0 * CBV) / (N0+N1)
Unde DA = valoarea dreptului de atribuire
N0 = numarul de actiuni vechi
N1 = numarul de actiuni nou emise
CBV = cursul bursier al vechilor actiuni
CBN = cursul bursier al noilor actiuni
Cumparatorul dreptului de atribuire poate cumpara actiuni de la emitent la o valoare
egala cu noul curs bursier teoretic.
Cresterea capitalului social prin conversiunea datoriilor
Modul de realizare a acestei operatiuni este emisiunea de titluri numite obligatiuni
convertibile in actiuni, sau emisiunea de actiuni a caror valoare acopera datoriile ce se doresc
a fi convertite, si distribuirea acestora catre creditorii firmei, avand drept consecinta anularea
datoriilor firmei.
Caracteristicile majorarii de capital social prin conversia obligatiunilor / datoriilor in
actiuni sunt:
Este o operatiune conditionata de faptul ca emitentul trebuie sa aiba cel putin doua
bilanturi anuale incheiate;
Imprumutul are caracter obligatar si respecta toate regulile unui astfel de imprumut
(elemente tehnice, regulament de derulare, modalitate de emisiune, etc.)
Imprumutul are caracter convertibil. Ca urmare acestui lucru sunt obligatorii
urmatoarele elemente:
a. Precizarea ratei de conversie (numarul de actiuni ce revine unei obligatiuni
care se converteste, respectiv unei datorii);
b. Precizarea termenului de conversie (pana la data sau in intervalul);
c. Precizarea caracterului conversiei obligatorie sau nu;
Efectul operatiunii asupra randamentului obligatiunii se concretizeaza in urmatoarea
relatie: RDOC < RDOS unde RDOC este rata dobanzii la obligatiunile convertibile iar
RDOS este rata dobanzii la obligatiunile simple;

24

LUCRARE DE LICEN

Efectul monetar : emitentul are acces la un imprumut mai ieftin iar la scadenta nu
apar fluxuri de plati decat daca conversia nu este obligatorie;
Efectul patrimonial: la scadenta capitalul social creste cu valoarea obligatiunilor /
datoriilor convertite; se modifica structura capitalului propriu si a capitalului
permanent.
In cadrul operatiunilor de majorare a capitalului social, pot fi emise atat actiuni
ordinare cat si actiuni preferentiale. Conform prevederilor Legii 31/1990 actiunile
preferentiale au dreptul la un dividend prioritar insa nu confera drept de vot titularului in
cadrul adunarilor generale a actionarilor:
(1) Se pot emite aciuni prefereniale cu dividend prioritar fr drept de vot, ce confer
titularului:
a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciiului
financiar, naintea oricrei alte prelevri;
b) drepturile recunoscute acionarilor cu aciuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la
adunarea general, cu excepia dreptului de vot.
(2) Aciunile cu dividend prioritar, fr drept de vot, nu pot depi o ptrime din capitalul
social i vor avea aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare.
Emisiunea de actiuni - Avantaje din punct de vedere al firmei:
Pot fi atrase finantari pentru proiecte importante, de mare anvergura, deoarece
actiunile ordinare au o rentabilitate mai mare si reprezinta un titlu de proprietate
asupra firmei;
Nu obliga firma la plati periodice fixe, indiferent de evolutia profiturilor si fluxurilor
de numerar;
Nu se returneaza banii investiti ci se platesc doar dividendele, anual, din profitul net;
Nu exista scadenta deci actiunile nu trebuie rascumparate niciodata;
Scade costul indatorarii si asigura flexibilitatea optiunilor viitoare de finantare pe
termen lung;
Firma prezinta garantii prin simplul fapt ca este cotata la bursa;
Firma, cotata la bursa este vizibila, deschisa publicului, are parte de publicitate in
mediul economic.
Emisiunea de actiuni - Dezavantaje din punct de vedere al firmei
Dilutia puterii de control in firma;
Cresterea numarului de actionari beneficiari ai profiturilor superioare potentiale;
Costuri de emisiune mari;
25

LUCRARE DE LICEN

Marimea costului mediu ponderat al capitalului poate deveni ne-optima, in cazul in

care ponderea capitalurilor proprii se modifica;
Transparenta exagerata, care poate duce la pierderea unor oportunitati prin faptul ca
subtilitatile de gestiune sunt facute publice;
Crearea unei atmosfere conflictuale in cazul in care persoane ostile conducerii ar intra
in posesia unui numar mare de actiuni ale firmei;
Adunarea generala a actionarilor este organul suprem de conducere hotararile
acesteia trebuie respectate si uneori ele nu sunt in concordanta cu planurile de
dezvoltare care au generat de fapt emisiunea de actiuni.
Emisiunea de actiuni - Avantaje din punct de vedere al investitorilor
Dreptul de vot care confera controlul legal asupra firmei (partii din capitalul social
detinuta);
Dreptul la o parte din veniturile firmei;
Castiguri mai mari pe actiune vanduta datorita rentabilitatii mai mari oferite.
Emisiunea de actiuni - Dezavantaje din punct de vedere al investitorilor
La lichidare, actionarii care detin actiuni ordinare sunt ultimii in ordinea de prioritate a
drepturilor;
Pot exista perioade in care sa nu existe sau sa nu se distribuie dividende;
Riscul asumat de investitori este mai mare decat in cazul achizitiei de obligatiuni de la
stat.

2.2. Finantarea prin capitaluri imprumutate

Finantarea prin credite bancare

Finantarea prin credite bancare este o modalitate de asigurare a necesarului de capital,
fara imixtiuni in conducerea firmei din partea unor institutii sau terte persoane.
Avantajele acestei optiuni de finantare rezida in pastrarea structurii actionariatului
firmei si a capitalului social fara a imparti proprietatea cu alti actionari si evitarea unei

26

LUCRARE DE LICEN

proceduri anevoioase de urmat in cazul emisiunii de obligatiuni, si binenteles a controlului

statului.
Contractarea unui credit bancar poate fi evitata daca firma isi poate acoperi
necesitatile de finantare din surse mai ieftine cum ar fi:
Amanarea platii furnizorilor;
Contracte de livrare a materiilor prime si materialelor cu plata la termen;
Amanarea platii dividendelor;
Discounturi acordate clientilor fideli care achizitioneaza cu plata imediata.
Bancile, ca institutii specializate, se ocupa de atragerea de depozite si acordarea de
imprumuturi, avand ca obiect principal gestionarea fondurilor atrase si a imprumuturilor
acordate, iar scopul final obtinerea de profit bancar. Principala activitate a institutiilor
bancare este cea de creditare si comporta o multitudine de aspecte rezultate din varietatea
tipurilor de credite acordate.
Creditele pe care o banca le poate acorda se clasifica in functie de perioada de
acordare in:
Credite pe termen scurt
Credite pe termen mediu
Credite pe termen lung
Creditele pe termen scurt se acorda pe o perioada de cel mult un an si pot avea optiuni
de rambursare in rate, cu scadenta stabilita prin contractul de credit sau rambursare integrala
la scadenta. Dobanda stabilita pentru acest tip de credit este platibila lunar dar se poate opta
pentru alte modalitati de plata (trimestrial, la scadenta).
Destinatia acestui tip de credit este, in principal asigurarea finantarii activitatii curente
a firmei activitatea de productie / comert.
Creditele pe termen scurt se pot prezenta in una din urmatoarele forme:
Avansurile in cont curent cu destinatia de acoperire a necesitatilor curente, a
cheltuielilor imprevizibile. Aceste credite nu au un termen fix de rambursare, acordarea
lor fiind conditionata de existenta unor depozite bancare sau incasari probabile
compensatorii, cu care se garanteaza rambursarea creditului.
Liniile de credit permit accesul firmei la sume a caror valoare se inscrie in limita unui
plafon maxim aprobat de banca; Tragerile (luarea banilor in transe) nu se fac la termene
dinainte stabilite, ci in momentul in care firma are nevoie de bani; astfel nu apare riscul ca
firma sa ia un imprumut pentru care trebuie sa plateasca dobanda, pe care sa nu mai fie
nevoie sa-l foloseasca integral;
27

LUCRARE DE LICEN

Creditele pe stoc se acorda pe baza unei garantii reale, adica pe baza stocului de marfa
din depozitele fimei. Evident, conditia pe care banca o pune este ca aceste stocuri sa fie
vandabile, sa aiba desfacerea asigurata.
Creditele pe termen mediu au scadenta de rambursare intre 1 si 5 ani. Ele se acorda
pentru activitatea de import / export, pe baza de contracte ferme, sau pentru activitatea de
investitii cu eficienta dovedita. Aceste destinatii, insa nu sunt limitative, bancile putand crea
produse noi credite pe termen mediu pentru finantarea activitatii de exploatare.
Creditele pe termen lung au scadenta de rambursare mai mare de 5 ani. Ele se acorda
pentru investitiile pe termen lung, cu durata de folosinta indelungata, cum ar fi cele pentru
constructii de hale industriale, depozite, achizitii de utilaje, echipamente, masini, etc.
Rambursarea acestora se face esalonat: lunar, trimestrial, semestrial sau anual, in baza unui
grafic de plati stabilit prin contractul de credit.
Garantarea creditelor
In cadrul oricarei operatiuni de credit bancile iau in calcul un risc cert. Riscul legat de
credit consta in riscul insolvabilitatii firmei care poate conduce la pierderea sumei
imprumutate si a dobanzilor aferente si in riscul imobilizarii banilor imprumutati, in cazul in
care firma nu respecta angajamentul achitarii la scadenta a sumei convenite.
Riscurile care rezulta din insolvabilitatea firmei pot fi asigurate prin constituirea de
garantii in favoarea bancii.
Pentru acordarea unui imprumut banca cere garantii reale, care sa acopere valoarea
creditului acordat precum si valoarea dobanzilor si a celorlalte costuri implicate (comisioane
si speze bancare). Garantia reala confera creditorului un drept real asupra unor elemente din
patrimoniul firmei sau al girantilor, fapt care consta in dreptul de a vinde bunul cu care se
garanteaza si de a incasa contravaloarea acestuia, pana la acoperirea datoriei.

Finantarea prin emisiune de obligatiuni

Obligatiunile reprezinta valori mobiliare care certifica detinatorului calitatea de
creditor al firmei emitente a acestora. Obligatiunile constituie, un mijloc de atragere a
resurselor financiare disponibile pe piata financiara. Comparativ cu actiunile, obligatiunile
ofera posibilitatea de a investi cu asumarea unui risc mai redus si un castig ce nu depinde de
28

LUCRARE DE LICEN

rezultatele firmei. In cazul in care firma intra in lichidare, cei dintai despagubiti sunt
creditorii, deci riscul obligatiunilor se dovedeste a fi mai redus decat cel asociat actiunilor.
Obligatiunile pot fi emise fie la o rata fixa a dobanzii, fie la una variabila. In ambele
cazuri, dobanda se calculeaza prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea ramasa (nerambursata)
a imprumutului.
Obligatiunile comporta un castig fixat sub forma de dobanda, platibila anual.
Obligatiunile pot fi convertibile in actiuni, in cazul in care firma decide acest lucru,
conferind detinatorilor aceleasi drepturi de care se bucura ceilalti actionari.
Imprumutul obligatar este caracterizat printr-o serie de elemente tehnice:
Valoarea nominala a obligatiunii este suma inscrisa pe obligatiune. Aceasta valoare
sta la baza calcularii cursului bursier si a ratei nominale a dobanzii.
Pretul de emisiune reprezinta suma cu care o obligatiune se vinde la momentul
emisiunii si poate fi inferior valorii nominale, pentru a creste atractivitatea titlului, caz
in care se poate calcula prima de emisiune:
Prima de emisiune = Pretul de emisiune Valoarea nominala
Rata nominala a dobanzii este de fapt rata de dobanda cu care se remunereaza
imprumutul.
Cuponul consta in suma dobanzii cu care se remunereaza imprumutul. Formula de
calcul a cuponului este:
Dobanda (cuponul) = Rata nominala de dobanda * Valoarea nominala
Durata imprumutului este perioada pana la scadenta finala a imprumutului, cand
obligatiunile trebuie rascumparate de catre emitent;
Prima de rambursare este diferenta intre pretul de rascumparare a obligatiunii, mai
mare si valoarea nominala, mai mica si se calculeaza dupa relatia:
Prima de rambursare = Pretul de rascumparare Valoarea nominala
Pretul de rascumparare reprezinta suma anuntata in momentul emisiunii, la care se va
rascumpara, la termen, de catre emitent, o obligatiune.
Anuitatea este suma totala platita creditorului obligatar, si se compune din rata de
rambursare aferenta anului t si cuponul (dobanda anuala) platit in anul t.
Anuitatea t = Rata de rambursare t + Cuponul t
Imprumuturile obligatare se pot clasifica in functie de modalitatea de rambursare
astfel:
Imprumuturi cu rambursare in final;
Imprumuturi cu rambursare sub forma de anuitati;
29

LUCRARE DE LICEN

Imprumuturi cu rambursare in rate constante;

Imprumuturi sub forma cuponului zero.
Imprumuturile obligatare cu rambursare la final sunt considerate forma clasica de
rambursare. Anual, sau la intervale de timp stabilite prin contract, se plateste cuponul calculat
prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea nominala, iar la scadenta este rambursat intregul
imprumut la valoarea nominala sau la pretul de rascumparare, in cazul in care se doreste
oferirea primei de rambursare.
In cazul in care se adopta rambursarea sub forma anuitatilor constante, dobanzile
platite vor scadea ca marime pe parcursul perioadei de rambursare, in timp ce ratele de
rambursare vor creste astfel incat anuitatea sa se mentina constanta in fiecare perioada.
In cazul rambursarii sub forma ratelor constante, anuitatile vor fi din ce in ce mai mici,
dobanda calculandu-se in fiecare perioada, prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea ramasa
nerambursata.
Finantarea prin leasing
Actul normativ care reglementeaza vanzarea de bunuri in sistem leasing este
Ordonanta Guvernului nr. 51 din 28 august 1997 , republicat, privind operaiunile de leasing
i societile de leasing aprobata prin Legea nr. 90 din 28 aprilie 1998 pentru aprobarea
Ordonanei Guvernului nr. 51/1997 privind operaiunile de leasing i societile de leasing.
Operatiunea de leasing permite firmei sa obtina bunuri pe care le poate utiliza exclusiv
in desfasurarea activitatii sale. Firma nu este obligata sa cumpere aceste bunuri a caror
proprietara nici nu este.
Din aceste considerente, leasingul reprezinta pentru firma o modalitate avantajoasa de
a obtine mijloacele fixe necesare de regula bunuri de folosinta indelungata, cu valoare mare,
uzura morala rapida, cum ar fi utilaje grele, masini, combine agricole, dar nu numai.
Operatiunile de leasing pot avea ca obiect si cumpararea de proprietati imobiliare, cladiri, etc.
In general, leasingul presupune ca firma inchiriaza un bun pe o anumita perioada de
timp, de la o firma de leasing, care ramane proprietara bunului, urmand ca la terminarea
contractului, firma utilizatoare locatara sa opteze pentru:
Returnarea bunului
Cumpararea sa la valoarea reziduala (ramasa)
Incheierea unui nou contract de leasing.

30

LUCRARE DE LICEN

Societatea de leasing achizitioneaza bunul respectiv pentru clientul care urmeaza sa

foloseasca acel bun. Pe durata derularii contractului de leasing, societatea de leasing pastreaza
dreptul de proprietate, in timp ce firma utilizatoare a bunului dispune de dreptul de folosinta a
acestuia.
Intr-un contract de leasing sunt implicate trei parti:
Locatorul, care este proprietarul bunului societatea de leasing;
Locatarul, cel care inchiriaza bunul;
Furnizorul, care poate fi ales de ctre locatar.

Banca

Furnizor

Firma de leasing

Chirias

Fig. 1.2.3.2.1. Circuitul operatiunii de leasing

Pe relatia furnizor firma de leasing se efectueaza vanzarea bunului de catre furnizor
catre firma de leasing. Astfel, furnizorul incaseaza contravaloarea bunului vandut, iar firma de
leasing devine proprietara bunului.
Pe relatia firma de leasing banca se incheie un contract de finantare a achizitiei
bunului respectiv, banca oferind credit banii necesari achizitionarii bunului, iar firma de
leasing asigura plata ratelor si a dobanzii creditului acordat.
Pe relatia chirias firma de leasing, chiriasul intra in posesia bunului inchiriat, fara a i
se transfera dreptul de proprietate, angajandu-se sa plateasca firmei de leasing ratele de
leasing stabilite la incheierea contractului de leasing.
In acceptiunea Codului fiscal, operatiunea de leasing este definita la art. 7 astfel:

7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care ndeplinete cel puin una

dintre urmtoarele condiii:

a) riscurile i beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce
efecte;

31

LUCRARE DE LICEN

b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului

ce face obiectul leasingului ctre utilizator la momentul expirrii contractului;
c) utilizatorul are opiunea de a cumpra bunul la momentul expirrii contractului, iar
valoarea rezidual exprimat n procente este mai mic sau egal cu diferena dintre durata
normal de funcionare maxim i durata contractului de leasing, raportat la durata
normal de funcionare maxim, exprimat n procente;
d) perioada de leasing depete 80% din durata normal de funcionare maxim a
bunului care face obiectul leasingului; n nelesul acestei definiii, perioada de leasing
include orice perioad pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea total a ratelor de leasing, mai puin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egal cu valoarea de intrare a bunului;
8. contract de leasing operaional - orice contract de leasing ncheiat ntre locator i
locatar, care transfer locatarului riscurile i beneficiile dreptului de proprietate, mai puin
riscul de valorificare a bunului la valoarea rezidual, i care nu ndeplinete niciuna dintre
condiiile prevzute la pct. 7 lit. b) - e); riscul de valorificare a bunului la valoarea rezidual
exist atunci cnd opiunea de cumprare nu este exercitat la nceputul contractului sau
cnd contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirrii
contractului;
Cea mai mare diferenta dintre cele doua tipuri de leasing este aceea referitoare la
modul de inregistrare in contabilitate a ratelor lunare de leasing.
Pentru o firma care ia in leasing operational un bun, intreaga suma pe care o plateste
lunar este deductibila si este considerata ca fiind o cheltuiala (rata de leasing, dobanda de
leasing, beneficiul firmei de leasing).
In cazul leasingului financiar, suma platita lunar nu mai este deductibila in totalitate.
Se deduc numai dobanda de leasing si beneficiul firmei de leasing. Rata de leasing propriuzisa nu este deductibila, deoarece exista optiunea de cumparare a bunului la sfaritul
contractului. In schimb se calculeaza si se inregistreaza, in contabilitatea locatarului,
amortizarea bunului luat in leasing.

32

LUCRARE DE LICEN

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND SURSELE DE FINANARE SI COSTUL
DE CAPITAL LA S.C. NICAGRO S.A. BARLAD
Prezentarea generala a S.C. NICAGRO S.A.

Denumirea

S.C. NICAGRO S.A.

Sediul social

Loc. Brlad , str. Tecuciului, nr. 26, jud. Vaslui

Telefon / fax

0235_460714 / 0235_460792

E-mail:

Nicagro_Barlad@yahoo.com

Forma juridica

Societate pe actiuni cu capital integral privat

Numar de inmatriculare la O.R.C.

J 17 / 761 / 1991

Infiintare

Prin restructurarea I.A.S. Brlad

Temei juridic de constituire

H.G.R. nr. 266 / 1991

Cod unic de inregistrare

RO 1627815

Societatea nu are filiale si nu este asociata cu alte intreprinderi.

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data
infiintarii sale si inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului.
Capitalul social al S.C. NICAGRO S.A., integral subscris si varsat, in valoare totala
de 9.251.359,20 RON , se compune dintr-un numar de 4.534.980 actiuni nominative, cu o
valoare nominala de 2,04 lei/actiune.
In prezent, capitalul social al S.C. NICAGRO S.A. este repartizat intre cinci actionari:
Actionar
Persoana fizica
Persoana juridica
Persoana fizica
Persoana fizica
Persoana fizica

Aport
la capital
8633145.36 ron
617403.96 ron
401.88 ron
204.00 ron
204.00 ron

Numar
actiuni
4231934
302649
197
100
100

Cota de participare
la beneficii si pierderi
93.3175890522%
6.6736567747%
0.0043440103%
0.0022050814%
0.0022050814%

In conformitate cu statutul societatii, in cazul excluderii unuia dintre actionari, acesta

din urma nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul societatii, ci numai la o suma
de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Aportul la capitalul social nu este purtator de dobanzi . Fiecare actiune subscrisa si
varsata, confera posesorului ei un drept, proportional egal cu numarul actiunilor existente ,

33

LUCRARE DE LICEN

drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor, participarea la beneficii sau la activul

firmei, precum si alte drepturi prevazute in statutul societatii.
Organul superior de conducere a societatii este Adunarea Generala a Actionarilor, care
se constituie si functioneaza in conformitate cu statutul societatii. Conducerea activitatii
societatii este asigurata de Consiliul de Administratie si Directorul General.
Scopul societatii il constituie desfasurarea activitatii de productie, valorificarea pe
piata a produselor obtinute, prestarea de servicii catre terti asa cum sunt cuprinse in obiectul
de activitate si statut.
Activitatea principala a societatii este Cultivarea cerealelor , a plantelor leguminoase,
si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase cod CAEN _ 0111.
Activitatile secundare sunt :
Activitatea de inchiriere a blocurilor de locuinte detinute in proprietate, persoanelor
fizice, inclusiv recuperarea cheltuielilor cu utilitatile.
Activitatea de prestari de servicii de transport rutier de marfuri cu mijloace de
transport de mare capacitate (autotractoare cu semiremorci de capacitate peste 25
tone);
Activitatea de depozitare a cerealelor si semintelor de plante tehnice, in spatii special
amenajate.
S.C. NICAGRO S.A. dispune de dotari tehnice specifice activitatii de baza dar si
activitatilor secundare.
Societatea isi desfasoara activitatea la cele mai inalte standarde de calitate.
Pentru activitatile conexe societatea dispune de personal calificat, autorizat astfel:
Autorizare ARR pentru transportul de substante chimice periculoase;
Autorizare ARR pentru transport international de marfuri;
Autorizare fito-sanitara pentru uzul substantelor chimice periculoase.
Pe probleme de mediu, societatea a obtinut autorizatia de mediu valabila 12 luni, la
data de 30.03.2008.
Societatea isi desfasoara activitatea de cultivarea a cerealelor si a plantelor tehnice,
utilizand materiale corespunzatoare (seminte si material saditor certificate, ingrasaminte si
pesticide omologate, etc), atat din surse banesti proprii cat si imprumutate.
In calitate de producator agricol, societatea ocupa primul loc pe piata de profil a
judetului Vaslui , avand competitori urmatoarele firme: S.C. Agricola International S.A.
Bacau , Agrotec S.A. Tecuci, Jud. Galati.

34

LUCRARE DE LICEN

Calculul surselor proprii de finantare

4.1. Fondul de rulment

Bilantul este fotografia intreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare,

trebuie sa ofere raspuns la o serie de intrebari specifice celui care efectueaz analiza. Aceste
intrebari decurg din modul n care se realizeaza egalitatea intre activul si pasivul bilantului,
egalitate care transpune o identitate fundamentala intre dou reprezentari diferite ale aceleiasi
marimi economice, sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatatile) carora le-au fost afectate.
Bilantul contabil al S.C. NICAGRO S.A., la data 31.12.2007 se prezinta astfel:
BILANT CONTABIL
La data de 31.12.2007
Denumire
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare
Active imobilizate - TOTAL
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creante
III. Casa si conturi la banci
Active circulante TOTAL
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii : sumele care
trebuie platite intr-o
perioada de pana la un an
1. Sume datorate institutiilor
de credit
2. Avansuri incasate in contul
comenzilor
3. Datorii comerciale
furnizori
4. Alte datorii
Datorii (pana la un an) TOTAL
E. Active circulante nete /
Datorii curente nete
F. Total active minus datorii
G. Datorii: sumele care
trebuie platite intr-o

Nr.
rd.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Sold la
31.12.2006

Sold la
31.12.2007

5.839
12.922.521
27.528
12.955.888

9.800
12.104.129
91.220
12.205.149

4.614.994
1.932.968
350.893
6.898.855
114.876

5.462.775
631.195
3.252.502

Abateri +

3.961
-818.392
63.692
-750.739

Indici
%
168,00%
94,00%
331,00%
94,00%

8.766.358 4.151.364 190,00%

4.807.543 2.874.575 249,00%
5.187.588 4.836.695 1478,00%
18.761.489 11.862.634 272,00%
261.369
146.493 228,00%

6.994.123
1.531.348

128,00%

105.675

117,00%

3.507.159
399.099

208,00%
114,00%

5.543.281

145,00%

6.465.846
5.716.318
0

-24,00%
174,00%

736.870
6.759.661

16
17

2.868.511
12.214.983

3.267.610
17.758.264

18

-5.201.252

1.264.594

19
20

7.753.424

13.469.742

35

LUCRARE DE LICEN

perioada mai mare de un an

1. Sume datorate institutiilor 21
717.776
1.353.188
de credit
635.412 189,00%
Datorii (peste
un an) - 22
717.776
1.353.188
TOTAL
635.412 189,00%
H. Provizioane
23
0
0
0
I. Venituri in avans
24
1.212
1
-1.211
0,00%
J. Capital si rezerve
25
0
I. Capital
26
9.251.359
9.251.359
0 100,00%
II. Rezerve
27
0
0
0
1. Rezerve legale
28
375.576
375.576
0 100,00%
2. Alte rezerve
29
2.272.355
2.272.355
0 100,00%
Rezerve Total
30
2.647.931
2.647.931
0 100,00%
III. Profitul sau pierderea 31
1.674.104
-4.868.715
reportata
-6.542.819 -291,00%
IV. Profitul sau pierderea 32
-6.537.746
5.085.979
exercitiului financiar
11.623.725
-78,00%
Repartizarea profitului
33
0
0
0
Capitaluri proprii
34
7.035.648 12.116.554 5.080.906 172,00%
Capitaluri - TOTAL
35
7.035.648 12.116.554 5.080.906 172,00%
Fig. 4.1.1. Bilantul contabil, conform OMFP 1752/2006, la data 31.12.2007
Rata de referinta a dobanzii pe piata anuntata de B.N.R. pentru anul 2008 este de 7%.
Cota de impozit pe profit este 16%.
Structura financiara a pasivului societatii, la sfarsitul exercitiului financiar 2007 se
prezinta astfel:
Datoriile pe termen mediu si lung ale societatii se impart astfel:
1. Un numar de 3 contracte de leasing financiar, cu o durata de 5 ani, avand ca scop
achizitia in leasing a 3 combine agricole, cu o dobanda de 7,75% pe an, cu numar total
de 60 rate constante, 12 rate platibile in cursul unui an, valoarea ratelor de 3357,60
lei, valoarea totala a contractelor 630.000 lei, valoarea reziduala pe fiecare contract:
2100 lei, in total valoarea reziduala este de 6.300 lei, ultima rata de leasing scadenta la
data de 31.12.2009;
2. Credit pentru investitii, cu o durata de 3 ani, avand ca destinatie achizitia a 8 tractoare
agricole marca FENDT 930, cu o dobanda de 10% pe an, si un numar total de 36 rate,
12 rate platibile in cursul unui an, valoarea ratelor este constanta 14533 lei, valoarea
totala a contractului 523.188 lei, ultima rata scadenta la data 31.12.2009; Creditul este
garantat cu contract de garantie reala mobiliara asupra bunurilor achizitionate din

36

LUCRARE DE LICEN

credit, inscrisa in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si act de fidejusiune

semnat de actionarul majoritar al societatii.
3. Imprumut din emisiunea a 100.000 obligatiuni, avand valoarea nominala de 2
lei/obligatiune, rata dobanzii fixa, la valoarea de 12% pe an, cu rambursare integrala la
data de 31.12.2008.
4. Numarul de actiuni emise de societate este de 4534980, la valoarea nominala de 2,04
lei/actiune, valoarea totala a capitalului social subscris si varsat este de 9.251.359,20
lei. Cursul bursier al actiunilor este de 2,4 lei/ actiune. Rata de rentabilitate ceruta de
investitori este de 15%.
Angajamentele bancare pe termen scurt si garantiile constituite in favoarea institutiilor
de credit se prezinta astfel:
Banca creditorul
de la care s-au
primit (contractat)
imprumuturile

Tipul de credit

Scopul
creditului

B.R.D. - G.S.G.
Sucursala
Brlad

Linie de credit cu
dobanda de
10%/an

finantarea
activitatii de
productie

Data
Data
primirii
scadentei
contractarii
08.11.07

Suma ramasa de
plata rambursat
in lei

08.05.08

1.329.828,65 lei

16.10.08

1.444.080,00 lei

31.03.08

1.805.100,00 lei

Garantie imobiliara de rang I asupra Ferma 19, Ferma 24

Garantie reala mobiliara asupra 2 semanatori Amazonen
B.R.D. - G.S.G. Credit pe termen
finantarea
Sucursala
scurt cu dobanda activitatii de
16.10.07
Brlad
de 10,5%/an
productie
Garantie imobiliara de rang II asupra Ferma 19, Ferma 24
Banca ITALOROMENA
Agentia
Constanta

Linie de credit
cu dobanda de
8%/an

finantarea
activitatii de
productie

12.11.07

Garantie imobiliara de rang I asupra Ferma 25, Ferma 20, Ferma 17 trup I, Ferma 17 trup II,
Ferma 1
MKB
Linie de credit cu
finantarea
ROMEXTERRA
dobanda de
activitatii de
26.09.07
26.09.08 1.783.583,95 lei
BANK
14%/an
productie
Sucursala Braila
Garantie reala asupra bunurilor:
4 tractoare Fendt 930; 5 autotractoare Volvo; 4 semiremorci Adamoli; 1 semiremorca Piacenta; 1

37

LUCRARE DE LICEN

heder porumb cu accesorii; 1 masina frezat; 1 escavator pe senile; 1 incarcator frontal; 1 masina
administrat ingrasaminte;
3 combine John Deere; 3 hedere recoltat John Deere; 1 macara Manitou; 1 masina de procesat
seminte FPM;
Garantie reala imobiliara de rang I asupra: Ferma 7 trup 2, Ferma 15, Ferma 7 trup 1, Ferma 10
Total lei
6362592,60 lei
Fig. 4.1.2 Structura datoriilor pe termen scurt la institutiile de credit si garantiile
constituite
Indicatorii echilibrului financiar, rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum rezulta din
analiza partii superioare a bilantului financiar. Pentru calcularea fondului de rulment s-a
intocmit bilantul financiar, pornind de la datele inscrise in bilantul contabil.

Denumire
Necesar
permanent
Active
imobilizate
Necesar
temporar
Stocuri
Creante
Disponibilitati
(Trezorerie
activa)
Total Activ

BILANT FINANCIAR
La data de 31.12.2007
Sold la
Sold la
Denumire
31.12.2006 31.12.2007
Capitaluri
12.955.888 12.205.149
permanente

Sold la
31.12.2006

Sold la
31.12.2007

7.753.424

13.469.742

7.035.648

12.116.554

717.776

1.353.188

6.753.420

10.764.142

6.753.420

10.764.142

5.462.775

6.994.123

19.969.619 31.228.007 Total Pasiv

19.969.619
Fig. 4.1.3. Bilantul financiar la 31.12.2007

31.228.007

12.955.888 12.205.149

Capitaluri proprii
Datorii cu
scadente > 1 an
Resurse
6.662.838 13.835.270
temporare
Datorii cu
4.614.994 8.766.358
scadente < 1 an
2.047.844 5.068.912
350.893

Credite bancare
5.187.588 (Trezorerie
pasiva)

Calculul fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment si al trezorerie nete, in

baza formulelor prezentate la Capitolul I, este evidentiat in tabelul urmator:

Denumire
Fondul de
rulment total

Calculul indicatorilor echilibrului financiar

Sold la
Sold la
Formula de calcul
31.12.2006 31.12.2007
Capital permanent -5.202.464 1.264.593
Necesar permanent

Abateri +

Indici
%

6.467.057

-24,00%

38

LUCRARE DE LICEN

Fondul de
rulment financiar
Fond de rulment
propriu

Active circulante -90.582

Datorii pe termen scurt
Fond de rulment total - Datorii
-5.920.240
pe termen lung
Fond de rulment total Fond de rulment
Fond de rulment
717.776
strain
propriu
Necesarul de fond
Active circulante -90.582
de rulment
Datorii pe termen scurt
Active circulante +
Cheltuieli in avans Casa si conturi la banci
Necesarul de fond
- Datorii pe termen
-5.904.250
de rulment
scurt - Credite bancare
de trezorerie -Venituri
in avans
Fond de rulment Trezoreria neta
Necesarul de fond de
-5.111.882
rulment
Disponibilitati - Credite
Trezoreria neta
-5.111.882
de trezorerie
Autonomia
Capitaluri permanente /
39,00%
financiara
Pasiv

3.071.128

3.161.710

3390,00%

-88.595

5.831.645

1,00%

1.353.188

635.412

189,00%

3.071.128

3.161.710

3390,00%

-9.110.583

-3.206.333

154,00%

-1.806.535

3.305.347

35,00%

-1.806.535

3.305.347

35,00%

43,00%

4,00%

110,00%

Fig. 4.1.4. Tabloul indicatorilor echilibrului financiar calculati pentru 31.12.2006 si

31.12.2007

5.000.000
0
-5.000.000
-10.000.000

2006

2007

Fondul de rulment total

-5.202.464

1.264.593

Fondul de rulment propriu

-5.920.240

-88.595

Fondul de rulment strain

717.776

1.353.188

Fondul de rulment financiar

-90582

3071128

Fig. 4.1.5. Evolutia Fondului de rulment in perioada 31.12.2006 31.12.2007

de un an. Acest fapt se datoreaza reducerii capitalurilor proprii ale societatii, la data de
31.12.2006 cu valoarea rezultatului financiar negativ 6.537.746 lei, obtinut la aceasta data.
In perioada urmatoare, societatea a obtinut profit din activitatea de exploatare, si pe total
39

LUCRARE DE LICEN

activitate, determinand la data de 31.12.2007 un fond de rulment pozitiv, si n crestere, ceea

ce confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a intreprinderii.Din datele prezentate
in tabloul de mai sus, se constata ca fondul de rulment (FR) a inregistrat valori negative in
anul de referinta (2006), singura componenta pozitiva fiind fondul de rulment propriu, care
arata valoarea capitalului imprumutat, cu termen de rambursare mai mare

5.000.000
0
-5.000.000
-10.000.000

2006

2007

Necesarul de fond de rulment

-90.582

3.071.128

Necesarul de fond de rulment

-5.904.520

-9.110.583

Fig. 4.1.6. Evolutia Necesarului de fond de rulment in perioada 31.12.2006

31.12.2007
Necesarul de fond de rulment (NFR), a fost de asemenea negativ, in perioada
anterioara, semn ca resursele disponibile pe termen scurt au fost superioare activelor
circulante. In cazul S.C. NICAGRO S.A., necesarul de fond de rulment negativ se datoreaza
relaxarii platilor catre furnizori dar si accelerarii incasarii creantelor de la clienti si alti
debitori.
La data de 31.12.2007 NFR devine pozitiv, evidentiind un echilibru curent instabil,
care poate degenera intr-o situatie de dezechilibru la cel mai mic decalaj dintre plata datoriilor
pe termen scurt si incasarea creantelor.

40

LUCRARE DE LICEN

0
-1.000.000
-2.000.000
-3.000.000
-4.000.000
-5.000.000
-6.000.000
Trezoreria neta

2006

2007

-5.111.882

-1.806.535

Fig. 4.1.7. Evolutia Trezoreriei nete in perioada 31.12.2005 31.12.2006

Trezoreria neta, reflecta un dezechilibru major, se poate spune chiar riscant, intre
disponibilitatile firmei si datoriile pe termen scurt. Luand in considerare cazul FR < NFR,
ambele pozitive, arata ca cea mai mare parte din necesarul de fond de rulment este finantat din
credite de trezorerie si din credite furnizori, sau alte datorii pe termen scurt, a caror scadenta a
fost depasita.
Daca se ia in considerare faptul ca FRP < 0 si NFR < 0, sursele proprii nu acopera
activele imobilizate si tinand cont de situatia in care FRS > 0, se poate spune ca societatea
apeleaza la credite pe termen lung, insuficiente pentru finantarea activelor imobilizate, iar
sursele pe termen scurt, sunt de asemenea insuficiente desfasurarii activitatii in conditii
normale. Si in acest caz, dar si in cazul FR > 0, NFR > 0 se recomanda reconsiderarea politicii
de finantare a firmei, intrucat gradul de dependenta fata de creditori este foarte mare si acesta
determina cresterea riscului bancar curent.
Valorile indicatorilor calculati pentru aflarea echilibrului financiar al intreprinderii,
arata ca managementul acesteia a utilizat indatorarea, in primul rand datorita gradului mare
de accesabilitate, dar si datorita situatiei economice precare in care se afla firma. Politica de
indatorare trebuie aplicata cu prudenta, deoarece aceasta limiteaz independenta financiara a
intreprinderii, reducandu-i posibilitatile suplimentare de indatorare n perioada de criza si ii
creste volatilitatea rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate in raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor in marimi absolute si prezinta
avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect intreprinderea in
mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia. Ratele de structura ale bilantului

41

LUCRARE DE LICEN

reflecta structura de finantare a intreprinderii. Determinarea politicii de finantare pusa in

practica de managementul firmei, se poate realiza pe baza evolutiei ratelor de autonomie
financiara, de finantare a imobilizarilor si de lichiditate si solvabilitate.

Denumire
Autonomia financiara
globala
Autonomia financiara
la termen
Rata de finantare
stabila a imobilizarilor
Rata de finantare din
surse proprii
Rata de finantare din
surse straine
Rata lichiditatii
generale
Rata lichiditatii rapide
Rata lichiditatii
imediate

Ratele de echilibru financiar

Sold la
Sold la
Abateri +
Formula de calcul
31.12.2006 31.12.2007

Capitaluri proprii /
35,00%
39,00%
4,00%
Pasiv
Datorii pe termen lung
4,00%
4,00%
0,00%
/ Pasiv
Capitaluri permanente
59,84%
110,36%
50,52%
/ Activ imobilizat net
Capitaluri proprii /
54,00%
99,00%
45,00%
Activ imobilizat net
Datorii pe termen lung
6,00%
11,00%
5,00%
/ Activ imobilizat net
Activ circulant /
Datorii pe termen
57,00%
107,00%
50,00%
scurt
(Activ circulant Stocuri) / Datorii pe
57,00%
107,00%
50,00%
termen scurt
Disponibilitati /
Datorii pe termen
3,00%
29,00%
26,00%
scurt

Indici
%
111,00%
100,00%
184,00%
183,00%
183,00%
188,00%
188,00%
967,00%

Fig. 4.1.8. Tabloul ratelor de echilibru financiar in perioada 31.12.2006 31.12.2007

40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%

2005

2006

Autonomia financiara

35,00%

39,00%

Autonomia financiara la
termen

4,00%

4,00%

Fig. 4.1.9. Evolutia Autonomiei financiare in perioada 31.12.2006 31.12.2007

42

LUCRARE DE LICEN

Autonomia financiara este direct proportionala cu evolutia capitalurilor proprii.

Cresterea capitalurilor proprii a determinat o crestere neinsemnata a acestui indicator,
deoarece a crescut si pasivul bilantier (datorita evolutiei ascendente a datoriilor pe termen
lung, a datoriilor catre furnizori si catre banci, pe termen scurt dar si datorita profitului net al
exercitiului 2007. Cu cat autonomia financiara a intreprinderii este mai mare cu atat mai mult
creste independenta financiara a acesteia. In situatia data, intreprinderea dispune de capitaluri
proprii care reprezinta doar o treime din capitalul necesar desfasurarii activitatii sale.
Autonomia la termen, sau ponderea capitalului imprumutat pe termen lung in total
pasiv s-a mentiunt constanta, pe fondul cresterii datoriilor pe termen lung in acelasi ritm cu
cresterea pasivului bilantier.

150,00%
100,00%
50,00%
0,00%

2006

2007

Rata de finantare a
imob ilizarilor

59,84%

110,36%

Rata de finantare din surse

proprii

54,00%

99,00%

Rata de finantare din surse

straine

6,00%

11,00%

Fig. 4.1.10. Evolutia Ratei de finantare a imobilizarilor in perioada 31.12.2006 31.12.2007

Rata de finantare a imobilizarilor arata ca sursele pe termen lung au fost insuficiente
pentru acoperirea nevoii finantare degajate de activul imobilizat. Aceasta situatie a fost
remediata in perioada 2007, datorita cresterii capitalurilor permanente atat sub forma
suplimentarii datoriilor pe termen lung cat si prin cresterea capitalurilor proprii. In anul 2007,
finantarea imobilizarilor s-a realizat in proportie de 99% din surse proprii.

43

LUCRARE DE LICEN

120,00%
100,00%
80,00%
60,00%
40,00%
20,00%
0,00%

2006

2007

Rata lichiditatii generale

57,00%

107,00%

Rata lichiditatii rapide (reduse)

57,00%

107,00%

6,00%

29,00%

Rata lichiditatii imediate

Fig. 4.1.11. Evolutia Ratei lichiditatii in cele trei forme in perioada 31.12.2006 31.12.2007
Din figura alaturata se poate vedea ca lichiditatea generala a intreprinderii a inregistrat
un trend ascendent in anul 2007, fapt care se datoreaza cresterii stocurilor si creantelor. Desi
disponibilitatile firmei au crescut de cca. 15 ori, acest lucru este insuficient pentru asigurarea
necesarului de plata pe termen scurt (furnizori, credite de trezorerie, alti creditori pe termen
scurt).

Denumire
Rata indatorarii globale
Levierul financiar
Rata autonomiei
financiare
Rata indatorarii la
termen
Capacitatea de
indatorare
Capacitatea de
autofinantare (CAF)
(1+2)
Capacitatea de
rambursare

Ratele de finantare - Autonomia financiara

Sold la
Sold la
Formula de calcul
31.12.2006
31.12.2007
Datorii totale /
65,00%
61,00%
Pasiv
Datorii totale /
184,00%
158,00%
Capitaluri proprii
Capitaluri
proprii / Datorii
54,00%
63,00%
totale
Datorii pe termen
lung / Capitaluri
10,00%
11,00%
proprii
Capitaluri
proprii / Capital
90,74%
89,95%
permanent
-4.583.525
Capacitatea de
autofinantare /

-35,00%

Abateri +

Indici
%

-4,00%

94,00%

-26,00%

86,00%

9,00% 117,00%
1,00% 110,00%
-0,79%

99,00%

6.049.688 10.633.213

132,00%

32,00%

67,00%

-91,00%

44

LUCRARE DE LICEN

Datorii totale
Fig. 4.1.12. Evolutia Ratelor de finantare in perioada 31.12.2006 31.12.2007

200,00%
150,00%
100,00%
50,00%
0,00%

2006

2007

Rata indatorarii glob ale

65,00%

61,00%

Levierul financiar

184,00%

158,00%

Rata indatorarii la termen

10,00%

11,00%

Fig. 4.1.13. Evolutia Ratelor de indatorare in perioada 31.12.2006 31.12.2007

Rata indatorarii globale sub in scadere arata reducerea ponderii datoriilor i creterea
ponderii capitalurilor proprii in structura finantarii. Aceleasi lucru se poate spune si despre
ponderea datoriilor totale in capitalul proprii. Faptul ca rata levierului financiar este
supraunitara arata ca intreprinderea are un grad de indatorare destul de mare, ceea ce implica
si un risc de insolvabilitate. Rata indatorarii la termen a crescut nesemnificativ, avand o
evolutie asemanatoare cu rata de autonomie financiara la termen.

45

LUCRARE DE LICEN

100,00%
80,00%
60,00%
40,00%
20,00%
0,00%
-20,00%
-40,00%

2006

2007

Capacitatea de indatorare

90,74%

89,95%

Capacitatea de ramb ursare

-35,00%

32,00%

Fig. 4.1.14. Evolutia Capacitatii de indatorare si a capacitatii de rambursare in perioada

31.12.2006 31.12.2007
Reducerea capacitatii de indatorare, care se menine superioara valorii de 50% arata
tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii in capitalul permanent. Cresterea
capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinantare este consecinta cresterii
mai rapide a capacitatii de autofinantare comparativ cu datoriile.
4.2. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual de fluxuri banesti, ce comporta o

importanta deosebita pentru intreprindere, generat de activitatile desfasurate de intreprindere,
si care se poate determina ca diferenta intre intrarile si iesirile de fluxuri. Pentru determinarea
valorii capacitatii de autofinantare se calculeaza, soldurile intermediare de gestiune,pe baza
indicatorilor din Contul de rezultate.
Contul de profit si pierderi al S.C. NICAGRO S.A. la data de 31.12.2007
CONTUL DE PROFIT SI PERDERI
La data de 31.12.2007
Realizari in perioada de
Nr.
raportare
Denumire
rd.
31.12.2006 31.12.2007
1. Cifra de afaceri neta
1 12.389.469 14.393.964
Productia vanduta
2
6.084.675 11.443.676
Venituri din vanzarea marfurilor
3
6.304.794
732.574

Abateri +

Indici
%

2.004.495 116,00%
5.359.001 188,00%
-5.572.220 12,00%

46

LUCRARE DE LICEN

Venituri
din
subventii
de
exploatare aferente cifrei de
afaceri
2. Variatia stocurilor de produse
finite
3. Productia realizata de entitate
pentru scopurile sale proprii si
capitalizata
4. Alte venituri de exploatare
Venituri de exploatare - TOTAL
5. a)Cheltuieli cu materii prime si
materiale consumabile
Alte cheltuieli materiale
b) Alte cheltuieli externe cu
energia, gazele si apa
c) Cheltuieli privind marfurile
6. Cheltuieli cu personalul
indemnizatii si salarii
Cheltuieli cu asigurarile si
protectia sociala
7. a) Ajustari de valoare privind
imobilizarile corporale si
necorporale
a.1) Cheltuieli
a.2) Venituri
b) Ajustari de valoare privind
activele circulante
b.1) Cheltuieli
b.2) Venituri
8. Alte cheltuieli de exploatare
8.1. Cheltuieli privind prestatiile
externe
8.2. Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si varsaminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despagubiri,
donatii si activele cedate
Cheltuieli de exploatare -TOTAL
Profitul sau piederea din
exploatare
9. Venituri din dobanzi
Alte venituri financiare
Venituri financiare - TOTAL
10. Cheltuieli privind dobanzile
Alte cheltuieli financiare
Cheltuieli financiare - TOTAL
Profitul sau piederea financiara
Profitul sau piederea curenta
11. Venituri extraordinare
12. Cheltuieli extraordinare

2.217.714

2.217.714

1.685.459

5.745.695

4.060.236 341,00%

1.397.732

523.765

7
8

164.349
240.880
15.637.009 20.904.304

-873.967

37,00%

76.531 147,00%
5.267.295 134,00%

4.661.982

5.577.595

915.613 120,00%

10

523.312

178.601

11

241.960

256.651

12

7.429.358

709.693

13

1.803.475

2.014.437

210.962 112,00%

14

548.770

600.561

51.791 109,00%

15

1.954.221

1.777.466

-176.755

91,00%

16
17

1.954.221
0

1.777.466
0

-176.755
0

91,00%

18

286.017

-286.017

0,00%

19
20
21

333.429
47.412
4.189.650

0
0
3.509.933

-333.429
-47.412
-679.717

0,00%
0,00%
84,00%

22

2.799.057

2.624.731

-174.326

94,00%

23

495.935

720.729

24

894.658

164.473

-730.185

18,00%

25

21.638.745 14.624.937

-7.013.808

26

-6.001.736

6.279.367 12.281.103

27
28
29
30
31
32
33
34
35
36

3.456
438.860
442.316
655.590
322.736
978.326
-536.010
-6.537.746
0
0

1.809
-1.647
204.226
-234.634
206.035
-236.281
766.440
110.850
899.299
576.563
1.665.739
687.413
-1.459.704
-923.694
4.819.663 11.357.409
266.316
266.316
0
0

68,00%
105,00%
52,00%
47,00%
47,00%
117,00%
279,00%
170,00%
272,00%
-74,00%

-344.711

34,00%

14.691 106,00%
-6.719.665

10,00%

224.794 145,00%

47

LUCRARE DE LICEN

Profitul
sau
piederea
37
0
266.316
266.316
extraordinara
Venituri totale
38 16.079.325 21.376.655 5.297.330 133,00%
Cheltuieli totale
39 22.617.071 16.290.676 -6.326.395 72,00%
Profitul sau pierderea bruta
40 -6.537.746 5.085.979 11.623.725 -78,00%
Impozit pe profit
41
0
0
0
Profitul sau pierderea neta a
42 -6.537.746 5.085.979 11.623.725 -78,00%
exercitiului
Fig. 4.2.1. Contul de profit si pierderi, conform OMFP 1752/2006, la data 31.12.2007
Capacitatea de autofinantare este un flux de trezorerie efectiva sau potentiala care
cuprinde inexactitati si este eterogena, deoarece include mai multe feluri de resurse: resurse ce
raman timp scurt in intreprindere; resurse disponibile durabile pentru a asigura finantari
structurale; operatiuni (cheltuieli si venituri) extraordinare.
Calculul Capacitatii de Autofinantare si a Autofinantarii
1. Metoda fluxurilor
Realizari in perioada de
Nr.
Abateri +
raportare
Denumire
rd.

31.12.2006 31.12.2007
Excedent/ deficit brut de exploatare
1 -3.031.189 7.980.426 11.011.615
+ Alte venituri de exploatare
2
164.349
240.880
76.531
- Alte cheltuieli de exploatare
3
1.180.675
164.473 -1.016.202
+ Venituri financiare
4
442.316
206.035
-236.281
- Cheltuieli financiare
5
978.326 1.665.739
687.413
+ Venituri extraordinare
6
0
266.316
266.316
- Cheltuieli extraordinare
7
0
0
0
- Impozit pe profit
8
0
813.757
813.757
Capacitatea de autofinantare
9 -4.583.525 6.049.688 10.633.213
(CAF) (1+2-3+4-5+6-7-8)
- Dividende distribuite
10
0
200.000
200.000
Autofinantarea (AF)
11 -4.583.525 5.849.688 10.433.213
1. Metoda aditiva
Realizari in perioada de
Nr.
Abateri +
raportare
Denumire
rd.

31.12.2006 31.12.2007
Rezultatul net (Rnet)
1 -6.537.746 4.272.222 10.809.968
+ Ajustare imobilizari
2
1.954.221 1.777.466
-176.755
Capacitatea de autofinantare
3 -4.583.525 6.049.688 10.633.213
(CAF) (1+2)
- Dividende distribuite
4
0
200000
200.000
Autofinantarea (AF)
5 -4.583.525 5.849.688 10.433.213

Indici
%
-263,00%
147,00%
14,00%
47,00%
170,00%

-132,00%
-128,00%
Indici
%
-65,00%
91,00%
-132,00%
-128,00%

Fig. 4.2.2. Calculul Capacitatii de autofinantare prin metoda fluxurilor si prin metoda
aditiva in perioada 31.12.2006 31.12.2007.
48

LUCRARE DE LICEN

10.000.000
5.000.000
0
-5.000.000

2006

2007

Capacitatea de autofinantare

-4.583.525

6.049.688

Autofinantarea

-4583525

5849688

Fig. 4.2.3. Contul de profit si pierderi, conform OMFP 1752/2006, la data 31.12.2007
Capacitatea de autofinantare a evoluat pozitiv, datorita cresterii excedentului brut de
exploatare (care a fost negativ la 31.12.2006) si inregistrarii de venituri extraordinare.
Pentru a calcula costul capitalurilor utilizate de societate, este necesar sa se afle valoarea
actualizata cu rata dobanzii de referinta a fiecarui post de capital in parte.
Acest indicator concura la mentinerea si maximizarea valorii intreprinderii, fiind un
factor de crestere a acesteia prin propriile mijloace. Capacitatea de autofinantare serveste atat
achitarii obligatiilor / datoriilor pe termen scurt, dar si realizarii de investitii, in vederea
dezvoltarii viitoare a intreprinderii.
4.3. Costurile capitalurilor pe surse de finantare si determinarea costului mediu
ponderat al capitalului
4.3.1. Costul de finantare al capitalurilor proprii

Calculul valorii actualizate a actiunilor proprii:

Valoarea actualizata a actiunilor proprii = Numar de actiuni * Cursul bursier
Vac1 = 4534980 * 2,4 = 10.883.952 lei
Valoarea capitalului social este de 9.251.359 lei.
Se constata ca valoarea de piata a actiunilor este mai mare decat valoarea contabila, adica
valoarea nominala a actiunilor. Daca rata reala a rentabilitatii cerute este de 15% rezulta ca
valoarea costului capitalului propriu este de 15%.

49

LUCRARE DE LICEN

4.3.2. Costul de finantare al creditului bancar

1. Calculul valorii actualizate a datoriilor pe termen scurt

Valoarea actualizata a datoriilor bancare pe termen scurt este egala cu valoarea nominala a
acestora 6994123 lei la care se adauga platile de dobanda exigibile pana la scadenta finala a
datoriilor.
Dobanda = (Credit*Rata dobanzii*10) / 12
D = (6994123 * 7/100 * 10)/12 = 407990 lei
Valoarea

actualizata

imprumutului=

Credit
+
(1 Rata dobanzii de refer int a)

Dobanda
=
(1 Rata dobanzii de refer int a)

Vac2 =

6994123
407990

= 6917862 lei
(1 0,07) (1 1,07)

2. Datoriile pe termen scurt, de natura comerciala, salariala, fiscala si celelalte datorii se

considera ca nu comporta costuri, rezulta costul de finantare este egal cu zero. Pentru acestea
societatea face o economie de impozit se calculeaza:
Economia de impozit = Rata dobanzii de referinta pe piata * (1-Cota de impozit pe profit)=
Ec imp = 0.07 * (1-16%) = 0,07 * 0,84 = 5,88 %
3. Calculul valorii actualizate a datoriilor pe termen mediu i lung:
Valoarea actualizata a obligatiunilor emise = Valoarea de piata a unei obligatiuni * Numarul
de obligatiuni emise
Vac3 =
Vac3 =

Cuponul1
(1 0.07)

2 * 0,12
(1,07)

Cuponul 2
(1 0.07)

2 * 0,12
(1,07)

Valoarea derascumparare
(1 0.07 )

2
(1,07)

Vac3 = 3,13
Valoarea de piata a unei obligatiuni a fost calculata la valoarea de 3,13 lei / obligatiune
Valoarea de piata a obligatiunilor este de 100.000 * 3,13 lei = 313.000 lei.
4. Valoarea actualizata a contractului de leasing se calculeaza cu ajutorul scadentarului de
plati, pentru un contract de leasing si se multiplica cu numarul de contracte, avand in vedere
ca sunt identice.

50

LUCRARE DE LICEN
Anuitatea anuala t

Valoarea actualizata a ctr. de leasing =

(1 0.07)

Valoarea reziduala
(1 0,07)

Vac4 = [Anuitatea anualat / (1+ 0,12)t] + Valoarea reziduala / (1+0,12)t =

=

3357,60 * 12
1,07

3357,60 * 12
2

1,07

3357,60 * 12
1,07

3357,60 * 12
1,07

3357,60 * 12
1,07

2100
1,07

= 165.201 lei
Valoarea actualizata a contractelor de leasing = 165.201 * 3 = 495.603 lei
5. Valoarea actualizata a creditului pentru investitii se calculeaza, pe baza scadentarului
de plati astfel:
Valoarea actualizata =
Vac5 =

174396
1,07

174396
1,07

Rata anuala t
(1 0.07)
174396
1,07

44325
1,07

Dobanda t

26886
1,07

(1 0,07)

9446
1,07

Vac5 = 530.289 lei

Valoarea actualizata a imprumutului pentru investitii = 530.289 lei

6. Calculul costului mediu ponderat al capitalului (CMPC) se realizeaza cu urmatoarea

formula:
CMPC = (Pc * Cc)/100,
Unde Pc = ponderea fiecarei surse de capital in total capital
Cc = costul, exprimat in procente, al fiecarei surse de capital

Indicatori

Capital social
Datorii pe termen
mediu si lung
leasing
Datorii pe termen
mediu si lung
imprumut obligatar
Datorii pe termen

Costul
sursei
de
finantar
e

Ponderea sursei de
Costul capitalului
finantare in total
Valori
Valori Valori
Valori
contabil actuali- contabi
actualie
zate
le
zate

Valoare
contabil
a

Valoarea
actualizat
a

9251359

1088395
2

15%

52,57%

56,64
%

7,89%

8,50%

630000

495603

7,75%

3,58%

2,58%

0,28%

0,20%

200000

313000

12%

1,14%

1,63%

0,14%

0,20%

523188

530289

10%

2,97%

2,76%

0,30%

0,28%

51

LUCRARE DE LICEN

mediu si lung
credit ptr investitii
60,26%

63,60
%

8,60%

9,17%

10%

7,56%

6,92%

0,76%

0,69%

1444080

11%

8,21%

7,51%

0,86%

0,79%

1805100

1805100

8%

10,26%

9,39%

0,82%

0,75%

1783584

1783584

14%

10,13%

9,28%

1,42%

1,30%

631530

631530

10%

3,59%

3,29%

0,36%

0,33%

Total

6994123

6994123

39,74%

4,22%

3,86%

Total general

1759867
0

1921696
7

100,00
%

12,81
%

13,03
%

Capitaluri proprii
Datorii pe termen
scurt bancare brd
Datorii pe termen
scurt bancare brd
Datorii pe termen
scurt bancare bitr
Datorii pe termen
scurt bancare rbo
Datorii pe termen
scurt bancare rbo

1060454
7

1222284
4

1329829

1329829

1444080

36,40
%
100,00
%

Costul capitalului la S.C. NICAGRO S.A. este de 13,03%, ceea ce inseamna ca

societatea suporta costuri de capital aproape duble fata de nivelul ratei dobanzii de referinta
pe piata.
Plata la termenele stabilite in contractele de credit a dobanzilor si comisioanelor,
saraceste intreprinderea de resurse financiare care pot avea o alta destinatie capital de lucru,
capital necesar investitiilor in dezvoltarea firmei.

4.4. Contabilitatea surselor de finantare proprii si imprumutate

1. Aportul de capital si operatiuni privind capitalurile proprii

Majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni contra numerar este o operatiune
care procura societatii noi fonduri banesti, si are ca rezultat cresterea disponibilitatilor (casa si
conturi la banci) corespunzatoarea cresterii capitalului social.
Majorarea capitalului social la o societate comerciala pe actiuni, necotata la Bursa de
Valori, se face prin emisiune de actiuni, la valoarea nominala. Pentru aceasta operatiune este
necesara intrunirea A.G.A. si aprobarea prin hotarare, emisiunea noilor actiuni. Presupunem
ca o societate pe actiuni emite 10.000 actiuni cu valoare nominala de 10 lei/actiune, in urma
hotararii A.G.A. de a aduce in societate un nou actionar, sau in urma aportului in numerar
varsat de vechii actionari.

52

LUCRARE DE LICEN

Monografia contabila:
Subscrierea actiunilor conform actului de emisiune de noi actiuni (Hotarare A.G.A.)
456
=
1011
100.000 lei
Decontari cu
Capital subscris
actionarii/asociatii
nevarsat
privind capitalul
Eliberarea integrala a aporturilor in numerar
5121
=
456
Conturi la banci
Decontari cu
actionarii/asociatii
privind capitalul
Transferul capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat
1011
=
1012
Capital subscris
Capital subscris
nevarsat
varsat

100.000 lei

100.000 lei

Majorarea capitalului social la o societate comerciala pe actiuni, cotata la Bursa de

Valori, se face prin emisiune de actiuni, la pretul de emisiune care trebuie sa fie cuprins intre
valoarea

nominala si valoarea matematica contabila a vechilor actiuni. Pentru aceasta

operatiune este necesara intrunirea A.G.A. si aprobarea prin hotarare, emisiunea noilor
actiuni.
Valoarea nominala =

Capital social
100.000
=
= 1 leu / actiune
Numar de actiuni 100.000

Valoarea matematica contabila veche =

Capitaluri proprii
100.000 8000 7000
=
=
Numar de actiuni
100.000

Valoarea matematica contabila veche = 1,15 lei / actiune

In urma emisiunii unui numar de 30.000 actiuni, cu un pret de emisiunde de 33.000 lei in
total, capitalul social va creste cu suma de 30.000 lei si se vor inregistra prime de emisiune
pentru diferenta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala a acestora, adica pentru suma
de 3000 lei.
Monografia contabila:
Subscrierea actiunilor conform actului de emisiune de noi actiuni (Hotarare A.G.A.)
456
=
%
33.000 lei
Decontari cu
1011
30.000 lei
actionarii/asociatii
Capital subscris
privind capitalul
nevarsat
1041
3.000 lei

53

LUCRARE DE LICEN

Prime de emisiune
Inregistrarea cheltuielilor efectuate pentru lansarea emisiunii de noi actiuni
201
=
5121
3.000 lei
Cheltuieli de
Conturi la banci
constituire
La incheierea emisiunii primele de emisiune se diminueaza cu cheltuielile
1041
=
201
3.000 lei
Prime de emisiune
Cheltuieli de
constituire
Eliberarea integrala a aporturilor in numerar
5121
=
456
Conturi la banci
Decontari cu
actionarii/asociatii
privind capitalul
Transferul capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat
1011
=
1012
Capital subscris
Capital subscris
nevarsat
varsat

33.000 lei

30.000 lei

4.5. Determinarea politicii optime de finantare

Pentru a determina politica de finantare care sa corespunda cerintelor actionarilor sa

aiba costuri reduse si sa nu dilueze rezultatul pe actiune, sa aduca in intreprindere sursele
banesti de care aceasta are nevoie, la un moment dat pentru punerea in practica a unei
oportunitati sau pentru completarea necesarului de finantare, sa comporte costuri reduse si /
au avantaje fiscale, se impune declansarea unei analize riguroase a mediului economic al
firmei, al concurentei existente si potentiale, a situatiei patrimoniale a firmei, etc.
In incercarea de a raspunde la intrebarea : Care este raportul optim intre sursele
financiare proprii si cele imprumutate?, trebuie sa acordam atentie si altor aspecte tehnico
economice cum ar fi: Indicatorii rezultati din analiza financiara a situatiei patrimoniale, sunt
destul de atractivi pentru posibilii creditori (banci, institutii financiare nebancare, societati de
leasing) pentru a putea lua in considerare o eventuala accesare de asemenea fonduri ?, Firma
are un cash-flow stabil astfel incat sa-si onoreze platile sub forma de rate de credit, rate de
leasing, dobanzi, la termenul stabilit prin contract? Ce amenintari sunt la adresa firmei din
punct de vedere economic financiar riscul valutar, riscul de incapacitate de plata, riscul de

54

LUCRARE DE LICEN

activitate, forta majora, evenimente neprevazute? Cat de mult se poate indatora o firma astfel
incat sa evite riscul de nelichiditate sau de insolventa?
Managerii financiari analizeaza toate variabliele implicate in mediul firmei, si in
functie de situatia patrimoniala a firmei si de necesarul de finantare stabilit fac propuneri
managementului de varf cu privire la sursele pe care le au la dispozitie, care sunt costurile pe
care le implica, simulari de strategii de finantare, gradul de accesabilitate al firmei la aceste
surse.
Politica de finantare trebuie sa respecte sau sa caute sa stabileasca echilibrul financiar
dintre necesarul de finantare si resursele de finantare, cu acceasi natura si lichiditate, respectiv
natura si exigibilitate. Astfel, conducerea firmei, trebuie sa fie preocupata de finantarea
activelor imobilizate prin surse de finantare care stau la dsipozitia firmei o perioada cel putin
egala cu durata de utilizare economica a imobilizarilor.
De asemenea, necesarul de finantare declansat de activitatea curenta a firmei
(productie, comert, etc.) este recomandabil sa se realizeze partial din surse pe termen lung iar
diferenta din surse financiare pe termen scurt (credite de trezorerie, credite furnizori, etc.) . In
caz de nerespectare a acestor principii, firma poate sa-si consume parte din resursele
temporare pentru realizarea unor investitii, insa va intampina greutati in incercarea de a
recupera sumele investite intrucat ciclul de exploatare (ciclul de viata) al unei investitii este
mai mare decat un an financiar. Inlocuirea capitalului de lucru consumat pentru dezvoltarea
firmei este o operatiune anevoioasa daca intreprinderea nu dispune de surse suplimentare cum
ar fi: linii de credit accesibile, credite de scont, etc.

Concluzii si propuneri
Stabilirea unei politici de finantare optime, adecvata conditiilor specifice fiecarei
firme, constituie obiectivul primordial al managerilor financiari. Optiunile de finantare
pentru care opteaza fiecare firma, trebuie sa tina cont de riscurile la care se expune, de
costurile pe care le implica, perioada in care sunt accesibile fondurile, modul de
rambursare a fondurilor, avand ca scop final maximizare a averii firmei.
Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri banesti necesare
desfasurarii
55

LUCRARE DE LICEN

unor activitati ale intreprinderilor.

Finantarea poate fi realizata fie apeland la surse interne (din interiorul firmei,
institutiei) fie accesand surse externe. Sursele externe pot fi impartite in trei categorii:
majorarea capitalului social, credit sau finantare nerambursabila.
Studiul de caz al lucrarii a fost efectuat la S.C. Nicago S.A.
Barlad:
Societatea nu are filiale si nu este asociata cu alte societati . Capitalul social al S.C.
NICAGRO S.A., integral subscris si varsat, in valoare totala de 9.251.359,20 RON , se
compune dintr-un numar de 4.534.980 actiuni nominative, cu o valoare nominala de 2,04
lei/actiune.
In prezent, capitalul social al

S.C. NICAGRO S.A. este repartizat intre cinci

actionari: Patru sunt persone fizice , dintre care una este actiona majoritar cu peste 93% din
actiuni si o persoana juridica .
In conformitate cu statutul societatii, in cazul excluderii unuia dintre actionari, acesta
din urma nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul societatii, ci numai la o
suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Aportul la capitalul social nu este purtator de dobanzi .
Conducerea activitatii societatii este asigurata de Consiliul de Administratie si Directorul
General.
Activitatea principala a societatii este Cultivarea cerealelor , a plantelor
leguminoase, si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase cod CAEN _ 0111. S.C.
NICAGRO S.A. dispune de dotari tehnice specifice activitatii de baza dar si activitatilor
secundare.
Calculul surselor proprii de finantare
Fondul de rulment
Bilantul este fotografia intreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare,
ofera raspuns la o serie de intrebari specifice celui care efectueaz analiza. Aceste intrebari
decurg din modul n care se realizeaza egalitatea intre activul si pasivul bilantului, egalitate
care transpune o identitate fundamentala intre dou reprezentari diferite ale aceleiasi marimi
economice, sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatatile) carora le-au fost afectate.
Rata de referinta a dobanzii pe piata anuntata de B.N.R. pentru anul 2008 este de 7%.
Cota de impozit pe profit este 16%.

56

LUCRARE DE LICEN

Structura financiara a pasivului societatii, la sfarsitul exercitiului financiar 2007 se

prezinta :
Datoriile pe termen mediu si lung ale societatii se impart astfel:
5. Un numar de 3 contracte de leasing financiar, cu o durata de 5 ani, avand ca scop
achizitia in leasing a 3 combine agricole, cu o dobanda de 7,75% pe an, cu numar
total de 60 rate constante, 12 rate platibile in cursul unui an, valoarea ratelor de
3357,60 lei, valoarea totala a contractelor 630.000 lei, valoarea reziduala pe fiecare
contract: 2100 lei, in total valoarea reziduala este de 6.300 lei, ultima rata de leasing
scadenta la data de 31.12.2009;
6. Credit pentru investitii, cu o durata de 3 ani, avand ca destinatie achizitia a 8
tractoare agricole marca FENDT 930, cu o dobanda de 10% pe an, si un numar total
de 36 rate, 12 rate platibile in cursul unui an, valoarea ratelor este constanta 14533
lei, valoarea totala a contractului 523.188 lei, ultima rata scadenta la data
31.12.2009; Creditul este garantat cu contract de garantie reala mobiliara asupra
bunurilor achizitionate din credit, inscrisa in Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare si act de fidejusiune semnat de actionarul majoritar al societatii.
7. Imprumut din emisiunea a 100.000 obligatiuni, avand valoarea nominala de 2
lei/obligatiune, rata dobanzii fixa, la valoarea de 12% pe an, cu rambursare integrala
la data de 31.12.2008.
Numarul de actiuni emise de societate este de 4534980, la valoarea nominala de 2,04
lei/actiune, valoarea totala a capitalului social subscris si varsat este de 9.251.359,20 lei.
Cursul bursier al actiunilor este de 2,4 lei/ actiune. Rata de rentabilitate ceruta de investitori
este de 15%.
Indicatorii echilibrului financiar, rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum rezulta din
analiza partii superioare a bilantului financiar. Pentru calcularea fondului de rulment s-a
intocmit bilantul financiar, pornind de la datele inscrise in bilantul contabil. Acest fapt se
datoreaza reducerii capitalurilor proprii ale societatii, la data de 31.12.2006 cu valoarea
rezultatului financiar negativ 6.537.746 lei, obtinut la aceasta data. In perioada urmatoare,
societatea a obtinut profit din activitatea de exploatare, si pe total activitate, determinand la
data de 31.12.2007 un fond de rulment pozitiv, si n crestere, ceea ce confirma o dinamica
favorabila a marjei de securitate a intreprinderii. Din datele prezentate, se constata ca
fondul de rulment (FR) a inregistrat valori negative in anul de referinta (2006), singura
componenta pozitiva fiind fondul de rulment propriu, care arata valoarea capitalului
57

LUCRARE DE LICEN

imprumutat, cu termen de rambursare mai mare Necesarul de fond de rulment (NFR), a fost
de asemenea negativ, in perioada anterioara, semn ca resursele disponibile pe termen scurt
au fost superioare activelor circulante. In cazul S.C. NICAGRO S.A., necesarul de fond de
rulment negativ se datoreaza relaxarii platilor catre furnizori dar si accelerarii incasarii
creantelor de la clienti si alti debitori.
La data de 31.12.2007 NFR devine pozitiv, evidentiind un echilibru curent instabil,
care poate degenera intr-o situatie de dezechilibru la cel mai mic decalaj dintre plata
datoriilor pe termen scurt si incasarea creantelor.
Trezoreria neta, reflecta un dezechilibru major, se poate spune chiar riscant, intre
disponibilitatile firmei si datoriile pe termen scurt. Luand in considerare cazul FR < NFR,
ambele pozitive, arata ca cea mai mare parte din necesarul de fond de rulment este finantat
din credite de trezorerie si din credite furnizori, sau alte datorii pe termen scurt, a caror
scadenta a fost depasita.
Daca se ia in considerare faptul ca FRP < 0 si NFR < 0, sursele proprii nu acopera
activele imobilizate si tinand cont de situatia in care FRS > 0, se poate spune ca societatea
apeleaza la credite pe termen lung, insuficiente pentru finantarea activelor imobilizate, iar
sursele pe termen scurt, sunt de asemenea insuficiente desfasurarii activitatii in conditii
normale. Si in acest caz, dar si in cazul FR > 0, NFR > 0 se recomanda reconsiderarea
politicii de finantare a firmei, intrucat gradul de dependenta fata de creditori este foarte mare
si acesta determina cresterea riscului bancar curent.
Valorile indicatorilor calculati pentru aflarea echilibrului financiar al intreprinderii,
arata ca managementul acesteia a utilizat indatorarea, in primul rand datorita gradului
mare de accesabilitate, dar si datorita situatiei economice precare in care se afla firma.
Politica de indatorare trebuie

aplicata cu prudenta, deoarece aceasta limiteaz

independenta financiara a intreprinderii, reducandu-i

posibilitatile suplimentare de

indatorare n perioada de criza si ii creste volatilitatea rezultatelor si a rentabilitatii

capitalurilor proprii la variatiile volumului de activitate in raport cu valorile critice (pragul
de rentabilitate).
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor in marimi absolute si prezinta
avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect intreprinderea in
mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia. Ratele de structura ale bilantului
reflecta structura de finantare a intreprinderii. Determinarea politicii de finantare pusa in
practica de managementul firmei, se poate realiza pe baza evolutiei ratelor de autonomie
financiara, de finantare a imobilizarilor si de lichiditate si solvabilitate.
58

LUCRARE DE LICEN

Autonomia financiara este direct proportionala cu evolutia capitalurilor proprii.

Cresterea capitalurilor proprii a determinat o crestere neinsemnata a acestui indicator,
deoarece a crescut si pasivul bilantier (datorita evolutiei ascendente a datoriilor pe termen
lung, a datoriilor catre furnizori si catre banci, pe termen scurt dar si datorita profitului net
al exercitiului 2007. Cu cat autonomia financiara a intreprinderii este mai mare cu atat mai
mult creste independenta financiara a acesteia. In situatia data, intreprinderea dispune de
capitaluri proprii care reprezinta doar o treime din capitalul necesar desfasurarii activitatii
sale.
Autonomia la termen, sau ponderea capitalului imprumutat pe termen lung in total
pasiv s-a mentiunt constanta, pe fondul cresterii datoriilor pe termen lung in acelasi ritm cu
cresterea pasivului bilantier.
Rata de finantare a imobilizarilor arata ca sursele pe termen lung au fost insuficiente
pentru acoperirea nevoii finantare degajate de activul imobilizat. Aceasta situatie a fost
remediata in perioada 2007, datorita cresterii capitalurilor permanente atat sub forma
suplimentarii datoriilor pe termen lung cat si prin cresterea capitalurilor proprii. In anul
2007, finantarea imobilizarilor s-a realizat in proportie de 99% din surse proprii. Se poate
vedea ca lichiditatea generala a intreprinderii a inregistrat un trend ascendent in anul 2007,
fapt care se datoreaza cresterii stocurilor si creantelor. Desi disponibilitatile firmei au crescut
de cca. 15 ori, acest lucru este insuficient pentru asigurarea necesarului de plata pe termen
scurt (furnizori, credite de trezorerie, alti creditori pe termen scurt).
Rata indatorarii globale sub in scadere arata reducerea ponderii datoriilor i
creterea ponderii capitalurilor proprii in structura finantarii. Aceleasi lucru se poate spune
si despre ponderea datoriilor totale in capitalul proprii. Faptul ca rata levierului financiar
este supraunitara arata ca intreprinderea are un grad de indatorare destul de mare, ceea ce
implica si un risc de insolvabilitate. Rata indatorarii la termen a crescut nesemnificativ,
avand o evolutie asemanatoare cu rata de autonomie financiara la termen. Reducerea
capacitatii de indatorare, care se menine superioara valorii de 50% arata tendinta de
reducere a ponderii capitalurilor proprii in capitalul permanent. Cresterea capacitatii de
rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinantare este consecinta cresterii mai rapide
a capacitatii de autofinantare comparativ cu datoriile.

Capacitatea de autofinantare

59

LUCRARE DE LICEN

Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual de fluxuri banesti, ce comporta o

importanta deosebita pentru intreprindere, generat de activitatile desfasurate de
intreprindere, si care se poate determina ca diferenta intre intrarile si iesirile de fluxuri.
Pentru determinarea valorii capacitatii de autofinantare se calculeaza,

soldurile

intermediare de gestiune,pe baza indicatorilor din Contul de rezultate.

Capacitatea de autofinantare este un flux de trezorerie efectiva sau potentiala care
cuprinde inexactitati si este eterogena, deoarece include mai multe feluri de resurse: resurse
ce raman timp scurt in intreprindere; resurse disponibile durabile pentru a asigura finantari
structurale; operatiuni (cheltuieli si venituri) extraordinare. Contul de profit si pierderi,
conform OMFP 1752/2006, la data 31.12.2007
Capacitatea de autofinantare a evoluat pozitiv, datorita cresterii excedentului brut de
exploatare (care a fost negativ la 31.12.2006) si inregistrarii de venituri extraordinare.
Pentru a calcula costul capitalurilor utilizate de societate, este necesar sa se afle valoarea
actualizata cu rata dobanzii de referinta a fiecarui post de capital in parte.
Acest indicator concura la mentinerea si maximizarea valorii intreprinderii, fiind un
factor de crestere a acesteia prin propriile mijloace. Capacitatea de autofinantare serveste
atat achitarii obligatiilor / datoriilor pe termen scurt, dar si realizarii de investitii, in vederea
dezvoltarii viitoare a intreprinderii.
Costurile capitalurilor pe surse de finantare si determinarea costului mediu ponderat
al capitalului
Costul de finantare al capitalurilor proprii
Calculul valorii actualizate a actiunilor proprii:
Valoarea actualizata a actiunilor proprii = Numar de actiuni * Cursul bursier
Vac1 = 4534980 * 2,4 = 10.883.952 lei
Valoarea capitalului social este de 9.251.359 lei.
Se constata ca valoarea de piata a actiunilor este mai mare decat valoarea contabila, adica
valoarea nominala a actiunilor. Daca rata reala a rentabilitatii cerute este de 15% rezulta ca
valoarea costului capitalului propriu este de 15%.

Costul de finantare al creditului bancar

1. Calculul valorii actualizate a datoriilor pe termen scurt

60

LUCRARE DE LICEN

Valoarea actualizata a datoriilor bancare pe termen scurt este egala cu valoarea nominala a
acestora 6994123 lei la care se adauga platile de dobanda exigibile pana la scadenta finala
a datoriilor.
Dobanda = (Credit*Rata dobanzii*10) / 12
D = (6994123 * 7/100 * 10)/12 = 407990 lei
Valoarea

actualizata

imprumutului=

Credit
+
(1 Rata dobanzii de refer int a)

Dobanda
=
(1 Rata dobanzii de refer int a)

Vac2 =

6994123
407990

= 6917862 lei
(1 0,07) (1 1,07)

2. Datoriile pe termen scurt, de natura comerciala, salariala, fiscala si celelalte

datorii se considera ca nu comporta costuri, rezulta costul de finantare este egal cu zero.
Pentru acestea societatea face o economie de impozit se calculeaza:
Economia de impozit = Rata dobanzii de referinta pe piata * (1-Cota de impozit pe profit)=
Ec imp = 0.07 * (1-16%) = 0,07 * 0,84 = 5,88 %
8. Calculul valorii actualizate a datoriilor pe termen mediu si lung:
Valoarea actualizata a obligatiunilor emise = Valoarea de piata a unei obligatiuni * Numarul
de obligatiuni emise
Vac3 =
Vac3 =

Cuponul1
(1 0.07)

2 * 0,12
(1,07)

Cuponul 2
2

(1 0.07)

2 * 0,12
(1,07)

Valoarea derascumparare
(1 0.07)

2
(1,07)

Vac3 = 3,13
79
Valoarea de piata a unei obligatiuni a fost calculata la valoarea de 3,13 lei / obligatiune
Valoarea de piata a obligatiunilor este de 100.000 * 3,13 lei = 313.000 lei.
4. Valoarea actualizata a contractului de leasing se calculeaza cu ajutorul
scadentarului de plati, pentru un contract de leasing si se multiplica cu numarul de contracte,
avand in vedere ca sunt identice.
Valoarea actualizata a ctr. de leasing =

Anuitatea anuala t
(1 0.07)

Valoarea reziduala
t

(1 0,07)

Vac4 = [Anuitatea anualat / (1+ 0,12)t] + Valoarea reziduala / (1+0,12)t =

=

3357,60 * 12
1,07

3357,60 * 12
1,07

3357,60 * 12
1,07

3357,60 * 12
1,07

3357,60 * 12
1,07

2100
1,07

61

LUCRARE DE LICEN

= 165.201 lei
Valoarea actualizata a contractelor de leasing = 165.201 * 3 = 495.603 lei
5. Valoarea actualizata

a creditului pentru investitii se calculeaza, pe baza

scadentarului de plati astfel:

Valoarea actualizata =
Vac5 =

174396
1,07

174396
1,07

Rata anuala t
(1 0.07)
174396
1,07

44325
1,07

Dobanda t

(1 0,07)

26886
1,07

9446
1,07

Vac5 = 530.289 lei

Valoarea actualizata a imprumutului pentru investitii = 530.289 lei
6. Calculul costului mediu ponderat al capitalului (CMPC) se realizeaza cu
urmatoarea formula:
CMPC = (Pc * Cc)/100,
Unde Pc = ponderea fiecarei surse de capital in total capital
Cc = costul, exprimat in procente, al fiecarei surse de capital
Costul capitalului la S.C. NICAGRO S.A. este de 13,03%, ceea ce inseamna ca
societatea suporta costuri de capital aproape duble fata de nivelul ratei dobanzii de referinta
pe piata.
Plata la termenele stabilite in contractele de credit a dobanzilor si comisioanelor,
saraceste intreprinderea de resurse financiare care pot avea o alta destinatie capital de
lucru, capital necesar investitiilor in dezvoltarea firmei.
Contabilitatea surselor de finantare proprii si imprumutate
Aportul de capital si operatiuni privind capitalurile proprii
Majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni contra numerar este o
operatiune care procura societatii noi fonduri banesti, si are ca rezultat cresterea
disponibilitatilor (casa si conturi la banci) corespunzatoarea cresterii capitalului social.
Majorarea capitalului social la o societate comerciala pe actiuni, necotata la Bursa
de Valori, se face prin emisiune de actiuni, la valoarea nominala. Pentru aceasta operatiune
este necesara intrunirea A.G.A. si aprobarea prin hotarare, emisiunea noilor actiuni.
Presupunem ca o societate pe actiuni emite 10.000 actiuni cu valoare nominala de 10
lei/actiune, in urma hotararii A.G.A. de a aduce in societate un nou actionar, sau in urma
aportului in numerar varsat de vechii actionari.
Majorarea capitalului social la o societate comerciala pe actiuni, cotata la Bursa de
Valori, se face prin emisiune de actiuni, la pretul de emisiune care trebuie sa fie cuprins intre

62

LUCRARE DE LICEN

valoarea nominala si valoarea matematica contabila a vechilor actiuni. Pentru aceasta

operatiune este necesara intrunirea A.G.A. si aprobarea prin hotarare, emisiunea noilor
actiuni.
Determinarea politicii optime de finantare
Pentru a determina politica de finantare care sa corespunda cerintelor actionarilor
sa aiba costuri reduse si sa nu dilueze rezultatul pe actiune, sa aduca in intreprindere sursele
banesti de care aceasta are nevoie, la un moment dat pentru punerea in practica a unei
oportunitati sau pentru completarea necesarului de finantare, sa comporte costuri reduse si /
au avantaje fiscale, se impune declansarea unei analize riguroase a mediului economic al
firmei, al concurentei existente si potentiale, a situatiei patrimoniale a firmei, etc.
In incercarea de a raspunde la intrebarea : Care este raportul optim intre sursele
financiare proprii si cele imprumutate?, trebuie sa acordam atentie si altor aspecte tehnico
economice cum ar fi: Indicatorii rezultati din analiza financiara a situatiei patrimoniale, sunt
destul de atractivi pentru posibilii creditori (banci, institutii financiare nebancare, societati
de leasing) pentru a putea lua in considerare o eventuala accesare de asemenea fonduri ?,
Firma are un cash-flow stabil astfel incat sa-si onoreze platile sub forma de rate de credit,
rate de leasing, dobanzi, la termenul stabilit prin contract? Ce amenintari sunt la adresa
firmei din punct de vedere economic financiar riscul valutar, riscul de incapacitate de
plata, riscul de activitate, forta majora, evenimente neprevazute? Cat de mult se poate
indatora o firma astfel incat sa evite riscul de nelichiditate sau de insolventa?
Managerii financiari analizeaza toate variabliele implicate in mediul firmei, si in
functie de situatia patrimoniala a firmei si de necesarul de finantare stabilit fac propuneri
managementului de varf cu privire la sursele pe care le au la dispozitie, care sunt costurile
pe care le implica, simulari de strategii de finantare, gradul de accesabilitate al firmei la
aceste surse.
Politica de finantare trebuie sa respecte sau sa caute sa stabileasca echilibrul
financiar dintre necesarul de finantare si resursele de finantare, cu acceasi natura si
lichiditate, respectiv natura si exigibilitate. Astfel, conducerea firmei, trebuie sa fie
preocupata de finantarea activelor imobilizate prin surse de finantare care stau la dsipozitia
firmei o perioada cel putin egala cu durata de utilizare economica a imobilizarilor.
De asemenea, necesarul de finantare declansat de activitatea curenta a firmei
(productie, comert, etc.) este recomandabil sa se realizeze partial din surse pe termen lung
iar diferenta din surse financiare pe termen scurt (credite de trezorerie, credite furnizori, etc.)
. In caz de nerespectare a acestor principii, firma poate sa-si consume parte din resursele
63

LUCRARE DE LICEN

temporare pentru realizarea unor investitii, insa va intampina greutati in incercarea de a

recupera sumele investite intrucat ciclul de exploatare (ciclul de viata) al unei investitii este
mai mare decat un an financiar. Inlocuirea capitalului de lucru consumat pentru dezvoltarea
firmei este o operatiune anevoioasa daca intreprinderea nu dispune de surse suplimentare
cum ar fi: linii de credit accesibile, credite de scont, etc.
Valoarea nominala =

Capital social
100.000
=
= 1 leu / actiune
Numar de actiuni
100.000

Valoarea matematica contabila veche =

Capitaluri proprii
100.000 8000 7000
=
=
Numar de actiuni
100.000

Valoarea matematica contabila veche = 1,15 lei / actiune

In urma emisiunii unui numar de 30.000 actiuni, cu un pret de emisiunde de 33.000 lei in
total, capitalul social va creste cu suma de 30.000 lei si se vor inregistra prime de emisiune
pentru diferenta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala a acestora, adica pentru
suma de 3000 lei.

64

LUCRARE DE LICEN

Bibiografie

1. Tole, M., Matei, N.C., Iatan, E., Elefterie, E.

Analiza economico financiara a entitatilor economice. Metode,
tehnici si modele, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006
2. Iatan, E., Elefterie, L.

Contabilitate aprofundata. Contabilitatea intreprinderilor in

conformitate cu directivele europene O.M.F.P. 1752/2005,
Editura Muntenia, Constanta, 2007

3. Dragota, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragota, M.,

Management financiar, vol I si II, Editura Economica, Bucuresti
4. Florea, S

Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Ex Ponto,

Constanta, 2007

5. Stancu, I.

Finante. Piete financiare si gestiunea potofoliului. Investitii reale

si finantarea lor. Analiza si gestiunea financiara a intreprinderii, Editura
Economica Bucuresti, 2002

6. Dumitru, M.

Finantele intreprinderii, Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2006

7. Stroe, R.

Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura ASE, CIEDD,

Bucuresti, 2001

8. Vintila, G, Vuta, M.,

Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura ROLCRIS,

Bucuresti, 2000

9. Vintila, G,

Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderii,

Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1998

10. Sirbu , Carmen Gabriela

Analiza economico Financiara

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2008

65

LUCRARE DE LICEN

66