Sunteți pe pagina 1din 32

MINISTERULEDUCAȚIEIALREPUBLICIIMOLDOVA

UNIVERSITATEATEHNICĂAMOLDOVEI

FacultateaInginerie șiManagementînElectronică șiTelecomunicații

CiclulII,Masterat încercetare

Programuldemasterat:

Mentenanța șiManagementulRețelelordeTelecomunicații

Proiectdean

ladisciplina

ManagementulInvestițional

tema:“Analizasurselordefinanțareaîntreprinderii șiacosturilor acestora.”

Aelaborat:

st.gr.MMRT­141M

Averificat:

Conf.univ.,dr.

CHIȘINĂU2014

GherțaIana

GujumanLucia

Introducere

CUPRINS

IANALIZASURSELORDEFINANTAREAINTREPRINDERIISIA

COSTURILORACESTORA

1.1 Noțiunisursedefinanțare

4

1.2Surseproprii

5

1.3 Surseatrase

8

1.4 Surseimprumutate

10

1.4.1 Imprumutulobligatar

10

1.4.2 Leasing­ul(financiar,operational)

12

1.4.3 Creditulbancar

16

IIANALIZASITUAȚIEIINVESTIȚIONALEÎNRAMURADE

TELECOMUNICAȚIIDINREPUBLICAMOLDOVA

2.1Evoluţiialepieţeiserviciilordetelecomunicaţiişiinformatică

21

2.2Investiţiiînsectoarelepieţei

22

IIIANALIZAEFICIENȚEIUNUIPROIECTINVESTIȚIONAL

Concluzii

Bibliografie

24

INTRODUCERE

Piata financiara nationala sau internationala ofera întreprinderilor o gama complexa de mijloace definantare.Lanivelulîntreprinderilor,manageriiacestora trebuiesaaleagadintreresurseleaccesibilesisalecombine,conturândastfelpolitica financiaraaîntreprinderii.Printrevariabilelecarepotsaintervinaînalegereasurselor de finantare trebuie tinut cont de durata finantarii, de autonomia si flexibilitatea asigurateîntreprinderiicaurmareafolosiriidiferitelorsursedefinantaredepepiata financiară, dar nu în ultimul rând de costul finantarii, carereprezintaprincipalul determinant în alegerea surselor de finantare. Capitalul este un factor necesar si important care finanteaza partea deavereafirmeireprezentatdecapitalulpusla dispozitia firmei de catre actionarii acesteia si capitalul împrumutat de pe piata financiară, pusladispozitiafirmeidecatrecreditori. Costulcapitaluluiesteratacerutadeinvestitori(actionarisicreditori)respectiv rataderentabilitatecerutadeceicarepunladispozitiaîntreprinderiicapitaluri,care pentruîntreprinderereprezinta,înspeta,efortulfinanciarpecaretrebuiesa­ldepuna aceasta pentru aprovizionarea sa cu capitaluri. Problema costului capitalului este destul de simpla când se pune la nivelul fiecarei surse considerate izolat, dar determinarea costului global al finantarii ridica probleme cu caracter tehnic de gestiune a fondurilor. Acestea se refera la influenta pe care structura capitalului (proportiaîncaresecombinaresurselealesedemanageriiîntreprinderii)oexercita asupracostuluifiecareiresurse,cuinfluentadirectaasupracostuluiglobalalfinantarii întreprinderii. Costulcapitaluluiexprimatînmarimeabsolutareprezintaplatapecaretrebuiesa ofacafirmapentrucapital,respectivdatorii(platadobânzilor),actiunipreferentialesi actiunicomune(platadividendelor),capitalutilizatdeconducereafirmeilafinantarea noilor investitii. Politica financiara a firmei trebuie construita astfel încât sa maximizeze valoarea de piata a firmei, care este un scop convenabil atâtpentru manageriifirmeicâtsipentruinvestitoriiei(pedeoparteactionari,pedealtaparte creditori). Managerii firmei trebuie sa minimizeze costurile tuturor intrarilor de

capital,iarpentruaceastatrebuiesa­lmasoarepentruaputeafiluatedecizii privind

alocareacapitalului.

IANALIZASURSELORDEFINANTAREAINTREPRINDERIISIA

COSTURILORACESTORA

1.1 Noțiunisursedefinanțare

Politicadefinanțareaîntreprinderiitrebuiesăselectezesurseledefinanțarea

întreprinderiipentruaasigurabunasafuncționare,performanțeleacesteiaprezente și

viitoare.

Dinpunctdevederealapartenențeifondurilor,surseledefinanțarepotfi:

­finanțăridinfonduriproprii(autofinanțarea,creșteridecapital);

­finanțăriprinangajamentelatermen(împrumuturiobligatare,creditebancare,

credit­bail).

Dinpunctdevederealefortuluidepuspentruobținerealor,surseledefinanțare

petermenlungcuprind:

­finanțăriinterne(autofinanțarea);

­finanțăriexterne(creșteridecapital șiîmprumuturidiverse)

Nevoiaderesurseapareatâtlaînființareasocietățiicât șipeparcursulderulării

activității de exploatare și a celei investiționale, capitalul reprezentand motorul

dezvoltării societății. Pentru realizarea echilibrului pe termen lung și scurt este

necesarăacoperireanevoilorpermanentedecapitaldinsursepermanente,mobilizate

petermenlungsaunelimitat(capitaluriproprii șiîmprumuturipetermenlung) și

asigurareaunorresursetemporarecaresăfacăfațănevoilordefinanțarepetermen

scurt.

Oprezentarecomparativasurselorproprii(capitaluriproprii),asurseloratrase și

acelorîmprumutateevidențiazaavantajelefiecareisursedefinanțareînparte.Sursele

propriireprezintăsursesiguredefinanțare,determinăautonomiafinanciarăafirmelor

șieliminărisculretrageriifortuiteacapitalurilor.Surseleatraseauprincipalulavantaj

căsuntneoneroase,darînacelașitimpelesuntnesigure.Dimensiuneașiexigibilitatea

lor depind de caracteristicile ciclului de exploatare. Surseleîmprumutateprezintă

avantajulmobilitățiipentruarmonizareanecesaruluidefinanțarecusurseleproprii

atrase.

ț arecusurseleproprii atrase. Figura1.1 Clasificarearesurselordefinan ț are

Figura1.1 Clasificarearesurselordefinanțare

1.2Surseproprii

Din punctul de vedere al surselor proprii, nu prea exista multe alternative, respectivoriserecurgelaautofinantare,oriseaducaporturinoilacapitalulsocietatii. Autofinantareaeste cea mai raspandita forma de finantare si presupune ca intreprindereasaisiasiguredezvoltareaprinforteproprii,folosinddreptsurseoparte a profitului obtinut in exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind atat acoperireanecesaruluideinlocuireaactivelorimobilizatecatsicrestereaactivelorde exploatare. Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria activitate care vor ramane in mod permanent la dispozitia intreprinderii pentru finantareaactivitatiiviitoare.Autofinantareaesteconstituitadinexcedentelepecare intreprinderealeproducesicaresuntfolositepentrufinantareaactivitatilorulterioare. Autofinantareaconstituieingeneralpivotulfinantariiintreprinderiisipentruunele

dintreelesursaexclusivaafinantariiinfazeledecisivealedezvoltarii.Caracterul fundamentalalacesteiresursetinedefaptulcaaceastaconstituieelementulinbaza caruiafinantareaexternavaputeafisolicitatasiatrasadecatreintreprindere.Acest

statutalautofinantariitinede2ratiunifundamentale.

Pedeoparte,marimeasa(invaloareabsolutasiinvaloarerelativa)furnizeaza indicatiicuprivirelaperformanteleintreprinderii.Oautofinantareridicataasigurape investitoriifinanciariasupraposibilitatilorderemuneraresidepunereinvaloare,de catreintreprindereafondurilorpecareeilevorinvesti. Pedealtaparteautofinantareacreeazacapacitateaderambursareadatoriilor intreprinderii si de o masura riscului pe care furnizorii de fonduri si­l asuma. Autofinantarea globala are doua componente: autofinantarea de mentinere si autofinantareaneta. Autofinantareadementinereincludesurseledincareurmeazasaserealizezein viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv, respectiv pentru reinnoireamijloacelordeproductiesiacoperirearisculuideexploatare.Principalele sursedeformareaautofinantariidementineresuntamortizarilenormale(cecorespund pierderiirealedinvaloareaimobilizarilor)siprovizioanele. Autofinantarea netaeste partea de autofinantare bruta dincareseformeaza sursele proprii ale intreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investiteavandcaefectocrestereapatrimoniului.Autofinantareanetaseconstituiein principal din profitul net repartizat pentru fonduri proprii,adicadinprofitulcare ramane dupa participarea angajatilor la profit si remunerarea asociatilor sau actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea reala a imobilizarilor poate constitui de asemenea o sursa a autofinantarii nete. Trebuie precizatcaamortizareaareoinfluentaneutraasupraautofinantarii:marindcosturilecu amortizareasemicsoreazaprofitulsiinvers,astfelincatnusepoatecontapanala urmadecatperesurselegeneratedinexploatare.Inschimb,prinpoliticadeamortizare practicataexistaposibilitateaintreruperiisauincetiniriiritmuluideamortizare,apare posibilitateaconstituiriianualeaunuifonddeamortizaremaimicsaumaimarein functiedenevoileintreprinderii.

Principaleleavantajeoferitedeautofinantaresunt:

­ constituieunmijlocsigurdefinantare,osursaindependentasistabilade fonduri;

­ autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite intreprinderii independentadegestionarefatadeorganismelefinanciaresidecredit;

­ asigura intreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investitiilor,cuconditiarealizariiunorinvestitiiutile,profitabile;

­ permitefranareaindatorariisiimplicitreducereacheltuielilorfinanciare;

­ permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilitatiifinanciare(autofinantareanetasicapitalulpropriu);

­ reprezintafactorulhotaratorinasigurareaaccesuluipepiatadecapitalsi atragereadenoicapitaluridinafaraintreprinderii. Cutoateacesteavantajeoferitedeautofinantare,nutrebuieexageratinaceasta directie deoarece in situatia in care rentabilitatea economica a intreprinderii este superioararateidobanziipracticatapepiatafinanciara,cucatraportuldintrecapitalul imprumutat si capitalul propriu este mai mare, cu atat randamentul financiar al intreprinderiicreste. Decizia de autofinantaresinivelulacesteiasuntadeseainfluentatedefactori externicumsuntfiscalitatea,restrictiileprivindaccesulpepiatadecapitalsidiverse constrangerijuridice.Capacitateadeautofinantarereprezintaunsurplusmonetarcare seobtinecarezultataltuturoroperatiilordeincasarisiplatiefectuatedeintreprindere intr­operioadadetimp,avandinvederesiincidentafiscala.Marimeaautofinantarii degajata de ointreprinderejoacaunputernicroldesemnalizareaperformantelor acesteia.Eaindicapotentialilorinvestitoriaiintreprinderiidacaaceastaestecapabila sautilizezeeficientcapitalurileincredintatesisaleasigureoremunerareatragatoare. Pentru creditori marimea absoluta si relativa a autofinantarii certifica nivelul capacitatiiderambursareprecumsinivelulrisculuideneplata. Cresterea de capitaluri proprii inseamna aporturile de capital pe care intreprinderealeprimestedinexterior.Acesteaporturipotfifurnizatedeasociatiisau

proprietariidejaexistentisidispusisa­simareascaparticiparealor.Darpotfiasigurate sidenoifurnizoridefonduridoritorisaparticipelacapitalulintreprinderii.Inambele cazuri e vorba de o finantare externa, furnizorii de capital primind titluri de proprietate(actiuni,partisociale)inschimbulaportuluilor. Subscriereadetinatorilordefondurilacrestereacapitaluluiuneisocietatieste motivatadepoliticadividendelorsidepozitiapepiataasocietatiirespective.Aceasta sursadefinantaremobilizeazacapitalurisuplimentare,peoperioadanedeterminata, nefiindrambursabilelascadenta. Crestereadecapitalsepoatefacefieprinemisiuneadeactiuninoi,fieprin majorarea valorii nominale a actiunilor vechi. A doua alternativa este mai rar practicata. Emisiunea de actiuni noi presupune, de asemenea, doua alternative:

emisiunealavaloareanominalaavechiloractiunisiemisiunealaovaloaremajorata, infunctiedevaloareaacestoralabursa.Totodata,crestereacapitaluluisocialpoate aveacasursesubscriereadenoiaporturi,incorporarearezervelorsauadatoriilor, convertite in contributii la capitalul social. Dar pentru finantarea investitiilor nu intereseaza decat subscrierea de noi aporturi care determina cresterea efectiva a capitalului social, celelalte nefiind decat conversii ale posturilor de pasiv, fara a determinacrestereasurselordefinantare. Valoareadeemisiuneauneiactiuninoitrebuiesafieapropiatadevaloareade piataauneiactiunivechipentrualimita„efectuldediluare”arentabilitatiiactiunilor, prin impartirea profitului la un numar mai mare de actiuni. Prima de emisiune, diferentaintrevaloareadeemisiunesiceanominala,estefolositapentruacoperirea cheltuielilorocazionatedeemisiunesiesteorezervainpasivulbilantieralaturide capitalul social sau se incorporeaza in acesta printr­o noua crestere de capital. Diferenta intre valoarea de piata inainte de cresterea de capital sivaloareadupa crestereestedreptuldesubscrieresicareestedefaptpierdereadevaloareaactiunii vechi cu care trebuie recompensat detinatorul acesteia pentru a nu fi afectat de suplimentareacapitaluluisocial.Crestereadecapitalprinincorporarearezervelor,a primelordeemisiunesiaprofiturilornerepartizate,nuaduceunaportnou,cida

posibilitatea atribuirii gratuite de actiuni noisaudecrestereavaloriinominalea actiunilorvechi.

1.3 Surseatrase

Surseleatrasesuntconstituitedindatoriideexploataresiinafaraexploatarii

acumulatedeofirmaindecursuluneiperioadedegestiunecaurmarearealizarii

obiectuluideactivitatesicarepanainmomentulstingeriilorsuntasimilatesurselor proprii fiind utilizate pentru finantarea activitatii curente. Gestiunea financiara a acesteicategoriidesurseeconomicevizeazaanalizastructuriilor,urmarireascadentei acestora,corelatiacreante­obligatii,vitezaderotatieadatoriilorsifactoriideinfluenta asupraei. Nouaversiuneabilantuluicontabilsitueazasurseleatraseindouacategoriide datorii,caretrebuieplatiteintr­operioadadeunansirespectivmaimaredeunan. Incadrulacestordatoriisurseleatrasesuntreprezentatede:

­ avansuriincasateincontulcomenzilor;

­ datoriicomerciale;

­ efectedecomertdeplatit;

­ sumedatoratesocietatilordincadrulgrupului;

­ sumeledatorateprivindintereseledeparticipare;

­ altedatorii,inclusivdatoriifiscalesialtedatoriipentruasigurarilesociale.

Analizavitezeiderotatieasurseloratrasesepoatefacepebazaindicatorilor cunoscuti,duratainzileauneirotatiisinumarulderotatii.Literaturadespecialitate propunedouamodalitatidecalculaacestora:princifradeafacerisirespectivprin cheltuieliletotale.Exprimareavitezeiderotatieasurseloratraseprincifradeafaceri permite si analiza raportului creante­obligatii, de aceea optam pentru aceasta modalitate.Duratainzileauneirotatiiaratanumarulmediudezileincaresursele atraseramanladispozitiafirmeisaunumarulmediudezileincareestenecesarca obligatiile sa fieonorate(rambursate).Numarulderotatiiaratadecateorisursele atraseserotescprincifradeafaceri,inintervaluldetimprespectiv.

Durata in zile de onorare a obligatiilor generate de sursele atrase este influentatade:

­ modificarecifreideafaceri;

­ modificareasurseloratrase.

Deciacestesursedefinantareauuncaracterneoneros,intreprindereanupoatesa amânetermenulefectivdeplatadeoareceacestaestereglementatprincontractesau legideimpozitare,iardepasireatermenuluideplataestepenalizat.Estenecesarinsa caserviciuldetrezoreriealfirmelorsagestionezeinasafelincasarilesiplatileincatsa beneficiezecatmaimultdedecalajuldintreacestea. Surseleatrasesemainumescsisursetemporaresausurseciclice.Acestease reinnoiescpermanentodatacudesfasurareacicluluideexploatare.Furnizoriireprezinta ceamaiimportantacategoriedesurseatrasecarepoatefigestionateficientdeaceea analizafinanciaraiiacordaoatentiedeosebita.Celelaltecategoriidesurseatraseauin generaltermenedeexigibilitatesigure,carenupotfiamanate,deexemplusalariile. Furnizoriiinschimbsiclientiipedealtaparte,potfigestionatiastfelincatsaconduca lacreareadefluxuridetrezoreriecepotfiplasateeficientdefirma,conducandla profituri importante. Diagnosticul financiar cerceteaza evolutia raportului creante­obligatii si corelarea acestora cu dinamica vanzarilor pentru a evidentia raportuldintrepoliticadecreditareafirmeisideatragereaunorsursetemporare. Pentru aceasta se analizeaza indicii de dinamica a celor trei indicatori, evolutia comparativaadurateiinzileauneirotatiisiraportuldintrecreantesiobligatii.

1.4 Surseimprumutate

Inafararesurselorpropriiinternesiexterneintreprindereapoaterecurgesila indatorarepentrufinantareanecesaruluideresurse petermenscurt,mediusilung.In acest scop ea poate utiliza in principal piata creditului, piata obligatara si piata leasingului.

1.4.1 Imprumutulobligatar

Imprumutulobligatarreprezintaoformadeosebitaacredituluipetermenlung

careconstainemisiuneasivanzareapublicaaobligatiunilor.

Inefectuareaunuiimprumutobligatarpotinterveniurmatoareleparti:

­ fiduciarul;

­ curtierul;

­ banca;

­ comisiadevalorimobiliare.

Principalelecaracteristicialeimprumutuluiobligatarsunt:

­ marimeaimprumutuluiobligatar;

­ valoareadeemisiune;

­ marimeadobanzii;

­ duratasimodalitateaderambursare.

Obligatiunilesunttitluridevaloare,negociabile,reprezentandundreptdecreanta

asupracapitalurilorimprumutateuneisocietati.Deobicei,acesteimprumuturiauun

costdeprocuraremaimicdecatsubscrierilelacapitalulsocialsinuafecteazadreptul

de proprietate al actionarilor. Decizia privind emisiunea se obligatiuni apartine AdunariiGeneraleaActionarilorsiserealizeazaprininstitutiicareactioneazaca intermediar(societatile de valori mobiliare), in nume propriu sau ca garant al emisiunii.Marimeaimprumutuluiobligatarsestabilesteinfunctiedenecesitatilede finantare, valoarea de emisiune a unei obligatiuni putand fi egala cu valoarea nominala(laparitate),saumaimica(subpari),ceeacelefacemaiatractive.Diferenta intrevaloareadeemisiunesivaloareanominalaesteprimadeemisiune,iardiferenta intrevaloarearambursata(maimare)sivaloareadeemisiuneesteprimaderambursare. Rambursareaunuiimprumutobligatarsepoatefaceinmaimultemodalitati:

­ prinamortizariconstantesianuitativariabile–rambursareasefaceprin transeegaledeimprumut;

­ prin anuitati constante si amortizari variabile – pentru a avea anuitati constanteestenecesarcarambursarileimprumutuluisavariezecrescatorsi compensatorcuvariatiadescrescatoareadobanzii;

­ integrallascadenta–estemetodacelmaidesutilizatadesiarecostulcel mairidicat,dobandacalculandu­sedefiecaredatacandseplateste,latoata valoarea imprumutului.Pentrusocietateaimprumutata,prezintaavantajul dispuneriidecapitalulimprumutatpetoataperioadadeacordareaacestuia. Insa, compania capitalizeaza acumularea bruta realizata din exploatarea investitiei;

­ prin vanzare la Bursa de Valori – este interesanta pentru societatea imprumutataatuncicandcursulbursieralobligatiuniloresteinferiorvalorii derambursat.Existainsa,inmultetari,limitelegaleprivindnumarulde obligatiuni rascumparate. O alta modalitate este conversia in actiuni, la scadentaemisiuniideobligatiuni.

1.4.2 Leasing­ul(financiar,operational) Finantarileprinsistemleasingconstituieineconomiaromaneascaoadevarata guradeoxigenpentruagentiieconomicipentrucareinvestitiilereprezintaocerinta

esentialapentrudezvoltareaactivitatiilor.Sicum99%dinactivitatiledineconomie

necesitainvestitiipentruasedezvolta,finantarileinsistemleasingvorcunoasteo crestereconstanta. Leasing­uls­aimpussilanoiintara,asacumafacut­opestetotinlume(poate maiputinineconomiiletarilordinlumeaaIII­a)inprimulrandprinsimplitate.In conditiileincaremediulconcurentialdintaranoastradevinetotmaiaspru,vitezade reactieacompaniilorlaschimbariledinmediulexternestevitala.Leasing­ul,prin operativitateasasatisfaceinintervaledetimpfoartescurtenevoiadefonduripentru investitiiaagentiloreconomici. Deasemenea,prinleasing,agentiieconomicievita procedurilecomplicatealecontractariidecreditebancare,proceduricarepresupun imobilizareaunorelementedinpatrimoniulsocietatiisaucelprivatpentruconstituirea degarantii.

Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea

finantatoare(societateadeleasing)siutilizatorul(beneficiarulfinantarii).Societatea

deleasingcumparadelafurnizorbunulsolicitatdeutilizatorsiilcedeazaacestuiadin

urmapeoanumitaperioadadetimpcontraunorredeventelunare.Aceastareprezinta

inesentaoperatiuneadefinantareprinleasing.Pentruutilizator,aceastaoperatiuneii

vaaducesialteavantajecumarfi:

­

Iipermiterealizareadeinvestitiiatuncicandnudispunedelichiditatile necesare.Sicuminvestitiilecontribuiedecelemaimulteorilasporirea cifreideafaceri,surplusuldevenitobtinutpoateacoperiredeventelelunare.

­

Iipermitesa­sifoloseascafondurilepentrusporireacapitaluluidelucru(a activelorcirculante),celecaresuntaducatoaredebani.

­

Ii permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul contractului de leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa inchiriezealtulalecaruicaracteristicitehnicesporiteiipotoferioeficienta maimareinexploatare.

­

Iipermitesabeneficiezedeamanareaplatiitaxelorvamalepanalasfarsitul contractuluipentrubunurileadusedinimport.Platataxelorvamaleseva

facedoarla20%dinvaloareabunului.

­ Iipermitesabeneficiezedefacilitatilefiscale.Intreagavaloarearateide leasingestedeductibilafiscalpentruIMM. Leasing­uleste o adaptare a pietei la capacitatea limitata de finantare a investitiilor.Leasing­ulesteoformaspecialadeinchiriereabunurilormobilesau imobiliare,princarebeneficiaruldetinetoatedrepturilecereiesdindetinereabunului, maiputindreptuldeproprietate.Inschimbulacestoravantajepecareleprimeste, beneficiarulleasingu­luiplatesteoratadeleasingcareesteformatadintr­ocotapartea valoriibunului,odobandapecareproprietarul(decelemaimulteoriosocietatede leasing caintermediarfinanciar)oplatestefinantatorului(deobiceiobanca),primele deasiguraresicomisionulsocietatiideleasing.

In functie de tipul de leasing(financiar sau operational), ratadeleasingeste cheltuialalanivelulamortizariisiadobanzii(leasingulfinanciar)sauesteocheltuiala deexploatareintegrala(leasinguloperational). Durataunuicontractdeleasingvariazasidepindeinspecialdebunulceface

obiectulinchirierii–labunuriledevalorimarieaesteingeneral75%dinduratade

viataeconomicaabunului,intimpcelabunuriledevalorimaimicisicuuzuramai rapida,duratacontractuluipoatefidenumaiunan.Deciziadeaoptapentruleasing,in raport cu un imprumut bancar sau obligatar, se fundamenteaza pe compararea costurilorsiavantajeloracestortipuridefinantari.Selectiasurselordefinantarea investitiilor este complexa, intrucat pe langa criteriul principal privind procurarii capitalurilor actioneaza o serie de restrictii privind accesul la piata capitalurilor, legislatia greoaie, decizia institutiilorabilitateaaprobautilizareaacestorsursede finantare,situatiafinanciaraaintreprinderii. Deexempluaccesullaimprumuturileobligatarenuilaredecatunnumarredus de companii, respectiv cele care ofera o garantie suficienta pentru un astfel de angajament,inplusunastfeldeimprumutestefoartecomplicatdinpunctdevedereal formalitatilor. Cea mai mare parteacompaniilornusuntcotatelabursasidrept urmare nu au posibilitatea vanzarii de titluri prin bursa. Deci, nu­i raman decatautofinantarea sau imprumutul bancar obisnuit, leasing­ul sau vanzarea de active.Chiardacaesteceamaioneroasasursadefinantare,leasing­ulestedemulteori preferat,caurmareasimplicitatiisalesiaefectelorintimpceleprovoacaasupra trezoreriei companiei. In general, societatea de leasing beneficiaza de garantii si asigurarisuficientepentruaacoperi,fatadebanca,risculdefalimentalbeneficiarului. Dimpotriva, banca nu acorda imprumut decat in conditiile garantarii certe a rambursarii. Asadar,companiilesepotfinanta,teoretic,aleganddintreacesteinstrumentepe celemaiconvenabiledinpunctuldevederealcosturilor,rapiditatii,eficienteilor,insa decelemaimulteori,inpractica,elenuauposibilitateadeaopta,fiedinpricina situatieisocietatii,fieabirocratieifoartemari,alipseidetimppentruparcurgerea tuturoretapelorsolicitatedefinantator,etc.Siatunci,deciziadefinantarepoatefi

impovaratoarepentrucompaniarespectiva.Acreauncadruflexibildefinantarenu

inseamna a risca foarte mult ci a acorda societatilor posibilitatea de a­sianaliza potentialulsiaoptaincunostintadecauzapentruunadintrevarianteledefinantare. Leasing­ulfinanciarasiguratransmitereacatrelocatoradreptuluidefolosinta asupra unui bun, iar contractul de aceasta natura este valabil atunci cand prin continutul sau indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditiiprevazutein Codulfiscal:

­

riscurilesibeneficiiledreptuluideproprietateasuprabunuluicareface

­

obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractuldeleasingproduceefecte; prevedeexprestransferuldreptuluideproprietateasuprabunuluiceface obiectulleasinguluicatreutilizatorlamomentulexpirariicontractului;

­

existaoptiuneautilizatoruluideacumparabunullaexpirareacontractului, iar valoarea reziduala exprimata procentual este mai mica sau egalacu diferentadintreduratanormaladefunctionaremaximasiduratacontractului deleasing,raportataladuratadefunctionaremaximaexprimataprocentual;

­

perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade;

­

valoareatotalaaratelordeleasing,maiputincheltuielileaccesorii,este maimaresauegalacuvaloareadeintrareabunului.

Leasing­ul financiar se deosebeste de cel operational prin faptul ca este obligatoriu ca in contractul ce se incheie intre locator si locatar sa fieprecizate urmatoarelepatruelemente:

­ valoareadeintrareabunuluiinpatrimoniullocatorului;

­ valoarearezidualaabunuluiconvenitdeparti(candestecazul);

­ valoareaavansului;

­ ratadeleasing.

Oricare dintre aceste elemente se poate inscrie si in contractul de leasing operationalatuncicandexistaasemeneaoptiuneacceptatadeambeleparti.

Leasing­uloperationalasiguratransmitereacatrelocatoradreptuluidefolosinta

asupraunuibun,iarincadrareainaceastacategoriearelocatuncicandcontractul

incheiat,princontinutulsau,nuindeplinesteniciunadintreconditiilelegalstabilite pentru contractul de leasingfinanciar,conditiiprecizateinparagrafulanterior,cu exceptiaceleiprivindtransferareariscurilorsibeneficiilordreptuluideproprietate asuprabunuluila momentulincarecontractulproduceefecte. Aspectelespecificeacesteicategoriideleasingseprezinta,inmodsuccint:

­ activele corporalecarefacobiectuloperatiunilordeleasingoperational apartinproprietarului(locatorului)panalaexpirareacontractuluiincheiatin acest sens, cand, in masura in acre in contract s­a prevazut optiunea utilizatoruluidecumpararealor,setransferadreptuldeproprietate;

­ inperioadadeactiunealeasingului,locatorul(finantatorul)calculeazasi inregistreaza amortizarea imobilizarilor corporale in cauza, pentru recuperarea valorii acestora, exclusiv valoarea reziduala, pe parcursul

durateicontractului,darnumaiputinde3ani;

­ latermenelestabiliteprincontractuldeleasing,locatorulfactureazachiria (ratadeleasing)ceisecuvine,carecontineamortizareasimarjadeprofit, chiriecareestedeductibilafiscal.Totodata,seareinvederecalocatorulisi incaseazacostulasigurariibunurilorpredateinleasing.

­ La expirarea contractului de leasing, in baza optiunii utilizatorului, se transferadreptuldeproprietate,facturandu­sevaloarearezidualaaactivelor corporale folosite de locatar si, totodata, se inregistreazaiesirealordin patrimoniu;

­ Larandulsau,utilizatorulinregistreazaaceastaultimavaloarecaintrarein patrimoniupentruactivelecorporalecumparate;

­ In perioada pentru care este incheiat contractul de leasing,utilizatorul

asiguraurmarireavalorilordatoratecatrelocatorcuajutorulcontului8036

„Redevente,locatiidegestiune,chiriisialtedatoriiasimilate”.Acestcont reflecta in debit valoareatotalaaratelordeleasing,iarincreditnumai

valoarea platita acestuia, avand sold debitor care reprezinta sumele datorate(nedecontate). Operatiile economice privind leasingul operational ocazioneaza inregistrari contabileatatincontabilitatealocatorului,catsiincontabilitatealocatarului,carese prezintainordineaefectuariilorinactivitateapractica.

1.4.3 Creditulbancar

Relatiile de credit au aparut in momentulistoricaldezvoltariiproductieide marfuri,dezvoltareceapermistrecereamarfurilordelavanzatorlacumparator,fara catransferuldevaloareinsensinverssaaibalocsimultan,ciulteriorcuundecalajin timp.Inliteraturadespecialitate,conceptuldecreditesteabordatdindouapuncte de vedere : juridic si economic. Din punct de vederejuridic, creditul exprima oconventie intre creditori si debitorisi care serveste procesuldeproductieside circulatieamarfurilor. Inliteraturadespecialitatecredituledefinitcaunschimbsautranzactie,care consta in transferarea temporara a folosirii bogatiei.Esentacredituluisereferala dreptuldeasefolosideceva,incelemaimultecazuribani,alcarortitlueconomic finalapartinealteipersoane.Dinpunctdevedereeconomiccreditulexprimarelatiide repartitieauneipartidinprodusulnationalbrutsaudinvenitulnational,invederea satisfaceriiuneianumitenevoidecapital. Economistiifrancezidefinesccreditulbancarcafiind„sumadebanipecareo obtineointreprinderedelabancaatuncicandactivulcirculantdinbilantnueste finantatintegralprinincasariledelafurnizorisideladiversicreditorisicandaceasta insuficientanuesteacoperitadefondulderulment”.Odefinitiemaicuprinzatoarea credituluiestedataindocumenteleBanciiCentraleEuropene:„….relatiabaneasca intreopersoanafizicasaujuridicanumitacreditor,careacordauneialtepersoane numitadebitor,unimprumutinbanisaucarevindemarfuri/serviciipedatorie,in generalcuodobandastabilitainfunctiederisculpecaresi­lasumacreditorulsaude reputatiadebitorului”.InRomania,definitiaoficialaacredituluiesteredatainLegea

nr.58/1998republicata–Legeabancara,astfel:„creditulreprezintaoriceangajament

de plata auneisumedebaniinschimbuldreptuluilarambursareasumeiplatite, precumsilaplatauneidobanzisauaaltorcheltuielilegatedeaceastasuma,sauorice prelungireascadenteiuneidatoriisioriceangajamentdeachizitionareaunuititlucare incorporeazaocreantasauaaltuidreptlaplatauneisumedebani”. Avantajulcredituluiestecaelindeplinesteofunctiedecapital.Dinacestpunct de vedere, bunurile sunt intrebuintate de debitor in mod eficient la crearea unui surplus, peste acea parte a produsului, care este necesara pentru plata folosintei imprumutului. Surplusul poate fi considerat ca fiind echivalentul unei sporiri a capitalului. Necesitateacredituluiestedenaturaobiectiva,insensulcaprodusulreproductiei socialesidesfasurareaacesteiadeterminainultimainstanta,manifestarearelatiilorde credit.Incadrulacestuiproces,iaunastereatatcererisuplimentaredecapital,carenu aualteposibilitatidesatisfaceredecatprincredit,catsiresursedisponibiledecapital, societatii in ansamblul sau nefiindu­i indiferent modul de folosire a acestor disponibilitatidecapital. Rolul creditului este concretizat in rezultatele obtinute in economie prin manifestarearelatiilordecreditsauincontributiacredituluilarealizareaanumitor obiectivedepoliticaeconomica. Formele credituluireprezinta modul de organizare a relatiilor de credit in economie,modclasificatdupamaimultecriterii. Dupacelemaiimportantecriteriiarfiurmatoareleformealecreditului:

A.Dinpunctdevederealcalitatiicreditorului:

•creditcomercial

•creditbancar

B.Dupacalitateadebitorului:

•creditacordatpersoanelorfizice

•creditacordatpersoanelorjuridice

C.Dinpunctdevederealcalitatiidebitoruluisicreditoruluiluatilaunloc:

•creditpublic

•creditprivat

D.Infunctiedescopulacordarii:

•creditdeproductie(deexploatare,deinvestitii,despeculatie);

•creditdecirculatie

•creditdeconsum

E.Dupaobiectulcreditului:

•creditinbunurisaumarfuri

•creditinbani

•creditincredit

F.Dupamoduldegarantare:

• credit real, care are acoperirematerialasubformagarantieiimobiliaresau mobiliare •creditpersonalcarearelabazagarantiimorale G.Dinpunctdevederealtehniciideacordare:

•creditacordatprinconturiseparatedeimprumut

•creditacordatprincontcurent

•creditdeacceptie

H.Dinpunctdevederealintinderiidrepturilorcreditorului:

•creditdenuntabil

•creditnedenuntabil

•creditlegat

I.Dupamodulderambursare:

•creditamortizabil

•creditneamortizabil

J.Dinpunctdevederealmarimiiperioadei:

•creditpetermenscurt

•creditpetermenmijlociu

•creditpetermenlung

Creditulbancarcuprindeosferalargaderaporturiangajandmodalitatidiferite,

petermenscurtsitermenmediusilung,privindoperatiibazatepeinscrisurisaufara,

garantate,infiecarecazinpartesauincadrulunuiacordgeneral.Inraporturilede

creditcubancasepotangajasipersoanecareinacestcadrunuaucalitateadeagent economic.Raporturiledecreditaleintreprinderiicubancilesuntderegulareciproce. Pedeoaltaparteintreprindereaavandconturideschiselabanciformeazadepozite carepotfifolositedecatreaceastacaresurse.Pedealtaparte,bancileacordacredite intreprinderilorpentrunevoilelordeproductiecurentesaucurecuperareulterioara pentruinvestitii. Sistemul modern de credit care sta la baza vietii economice contemporane, serveste si pentru a stimula productia industriala ca principal factor al cresterii economice.Banca,„uzinaprincipala”decreareacreditului,seregasesteinraporturi, directesiintime,cuindustria,acareinasteresidezvoltaredepindedecreditevastesi performante. Folosirea creditului bancar este avantajoasa in cazul in care rata rentabilitatiiestemaimaredecatratadobanzii.Insachiarinconditiileincareinfaza de previziune rentabilitatea depaseste costul indatorariiestenecesarsaseaibain vederesirisculfinanciardeterminatdeeventualitateacapeparcurs,ratadobanziisa devansezeratarentabilitatii. Risculfinanciaraparecaurmareaexistenteiunorfluxurinegative,stabilede numerar superioare fluxurilor pozitive probabile delichiditati.Bancilecomerciale oferasocietatilorcomercialesolicitatoareunevantaidecredite,destinatefinantarii operatiuniloreconomicedesfasuratedecatreaceasta.Diversitateacreditelorpoatefi tratata din multiple unghiuri, insa lucrarea de fata se limiteazadoarlacelecare prezintaimportantapentruintelegereadestinatieisidurateideutilizareacapitalului imprumutat de la banci. Nu vor fi omise aspectele care privescformacreditelor acordatesocietatilorcomerciale. Dinpunctdevederealobiectului,creditelesunt:

­deproductie;

­deconsum.

Dinpunctdevederealtermenuluiderambursare,creditelesunt:

­petermenscurt,cuduratadesub1an;

­petermenmediu,cuduratacuprinsaintre1si5ani;

­petermenlung,cuduratadepeste5ani.

Dinpunctdevederealgarantiilor,creditelesunt:

­ credite personale, garantate fara a se utiliza garantii imobiliare ci doar documenteprincaredebitoruldovedestemarimeasiritmicitateaincasarilor ­creditereale,garantatecuactivefixe. Dinpunctdevederealdomeniuluideactivitatealfirmeicaresolicitacredit, bancileconcepprodusedecreditarebancararelativpersonalizatedindiversedomenii:

­constructii; ­activitatimestesugaresti; ­productiealimentara; ­ profesii liberale(avocati, medici, artisti, experti si consultanti in diverse domenii); ­comertengrosssiendetail; ­prestariservicii; ­prelucrarealemnului; ­productiaagricolavegetalasizootehnia,etc.

IIANALIZASITUAȚIEIINVESTIȚIONALEÎNRAMURADE

TELECOMUNICAȚIIDINREPUBLICAMOLDOVA

2.1Evoluţiialepieţeiserviciilordetelecomunicaţiişiinformatică

Înanii liberalizăriideplineapieţeiserviciilordetelecomunicaţiişiinformatică,

valoareaacesteia,înraportcu2010,acrescutcuaproape21lasută,atingândcifrade

2,4 mlrd. lei. Această evoluţie se datorează, în principal, creşterii capacităţii de cumpărare a populaţiei, sporirii volumului de investiţii în sectoarele ramurii, implementăriinoilortehnologiidefurnizareaserviciilor,înspecialalcelordeaccesla Internetînbandălargă,precumşiîmbunătăţiriicalităţiiserviciilorprestate.

Figura2.1Volumulpie ț eidetelecomunica ț ii ș

Figura2.1Volumulpiețeidetelecomunicații șiinformatică(mln.lei)

Din punct de vedere al structurii pieţei de telecomunicaţii şi informatică,

pondereaceamaimareîirevinetelefonieimobilă­57,69%,urmatădetelefoniafixă­

33,38%,serviciiledeacceslaInternet­6,66%şiserviciiledeteleviziuneprincablu

şi/saueter­2,27%.

Figura2.2Structurapie ț eidetelecomunica ț ii ș iinformatică

Figura2.2Structurapiețeidetelecomunicații șiinformatică

Pentru2015,ANRTIprognozeazăcreştereavolumuluiserviciilorprestatepe

toatesegmentelepieţei,înspecialaserviciilordetelefoniemobilă, șianumeInternet

mobil.

2.2Investiţiiînsectoarelepieţei

În2014,volumultotalalinvestiţiilorînpiaţadetelecomunicaţiişiinformaticăa

Republicii Moldova a constituit aproximativ 883,3 mln lei(70mln$).Celemai

importante investiţii aufostfăcuteînsectorultelefonieimobile­510mlnlei.În

sectorultelefonieifixeaufostinvestite330mlnlei,pesegmentulserviciiInternet­

24,2mln,iarpesegmentulTVprincabluşi/saueter­19,1mlnlei.

24,2mln,iarpesegmentulTVprincabluşi/saueter­19,1mlnlei. Figura2.3

Figura2.3 Structurainvestiţiilorefectuateîntelecomunicaţiişi

informaticăînanul2014(mlnlei)

În raport cu 2013, volumul investiţiiloracrescutcu34,9lasută.Ceamai

pronunţatăcreştere­de163mlnleiafostînregistratăînsectorultelefonieimobile.

Comparativ cu 2003, investiţiile în acest sector practic s­au dublat, în sectorul

telefonieifixeaucrescutcu12,8%,iarpecelelaltesegmentes­aînregistratocreştere

mailentă.

mailentă. Figura2.4

Figura2.4 Dinamicainvestiţiilorîntelecomunicaţiişiinformatică (mlnlei)

Dinamica investiţiilor efectuate în perioada 2013­2014întelecomunicaţiişi

informaticăpermitesăseprognozezecă,în2015,volumulacestoravadepăşinivelul

înregistratîn2014.SpecialiştiiANRTIconsiderăcăaceastăcreşterevafideterminată,

înbunăparte,deinvestiţiilepentruimplementareatehnologieiNGN decătreS.A.

“Moldtelecom”, dezvoltareainfrastructuriişianoilortehnologiidecătreoperatoriide

telefoniemobilăS.A.„Voxtel”şiS.A.„Moldcell”,pentruextindereaşiîmbunătăţirea

serviciilordeacceslaInternetfurnizateprintehnologiiînbandălargă.

IIIANALIZAEFICIENȚEIUNUIPROIECTINVESTIȚIONAL

VariantaVI

O societate comercială producătoaredebăuturirăcoritoare,areladispoziție

două variante de investiții pentru dezvoltarea liniei tehnologice de producție a

băuturilorrăcoritoareînsticledetipPET.

Săsefundamentezevariantaoptimădeinvestițiicuajutorulindicatorilorde

eficiențăeconomică,cunoscîndcăceledouăvariantepropuseînvaloarearealizării

obiectivuluisecaracterizeazăprinurmătoriiindicatoritehnico­economici.

Nr.

Indicatorii

u.m.

Variante

crt.

1

2

1

Valoareainvestițiilor

Miilei

500000

580000

AnulI

213000

270000

AnulII

278000

310000

2

Capacitateadeproducție

Miibuc.

6000

6500

3

Cheltuielianualedeproducție

Millei

450000

465000

4

Veniturianuale

Millei

600000

675000

5

Duratadeviațăeconomică

Ani

8

9

Actualizarea se face la momentul luării deciziei de investiții, la o rată a actualizăriide a=15%.

1. Investiţiaspecifică

Calcululindicatorilorstatici

S=

I

g

h

Unde:I–investiţia,g h unităţifizice

S

1 =

I

g h =

500000 =8 3

6000

3, lei/buc.

S

2 =

I

g h =

580000 =8 2

6500

9, lei/buc.

2. Termenulderecuperare

Unde:I­investiţia,P ­profitulanual

h

T=

I

P

h

(3.1)

(3.2)

T

T

1

2

=

=

I

500000 =33

P h = 150000

, 3ani

I

580000 =27

P h = 210000

, 6ani

3. Coeficientuldeeficienţă

e=

P h

I

e

P

150000 =03 h = 500000

,

1 = I

lei

e

P

2 = I

h = 580000

210000 =03

, 6lei

4. Randamentuleconomic

R

R

P h −1

n = I

1 = I h 1= 500000

P

150000 −1=03−1= 07

,

,

R

P

210000 −1= 06 h −1= 580000

,

2 = I

4

5. Cheltuieliechivalente:

K=I+C h * D e

Unde:C ­cheltuielianuale, –duratadeviaţăeconomică

h

D

e

(3.3)

(3.4)

(3.5)

K

1 =5

00000 50000

+4

* 8=4

100000miilei

K

2 =5

80000 65000

+4

* 9=4

765000miilei

6. Cheltuieliechivalentespecifice:

7. Rentabilitatea:

K

s1 =

K

s2 =

K

s = K

q

h

4100000 =6

6000

4765000 =7

6500

83, 1lei/buc.

33, lei/buc.

3

1

r=

C

P

C t

* 1

00%

t =I+C a

(3.6)

(3.7)

(3.8)

Unde:Ct–cheltuielitotale;Ca–cheltuielianuale

C t1 =5

00000 50000 50000miilei

+4

=9

C t2 =5

80000 65000 045000miilei

+4

=1

r

150000 * 1 1 = 950000

00%

r

2 =

210000

1045000 * 1

00%

=1 7

5, %

=2 1

0, %

În tabelul ce urmează sunt reflectate rezultatele obținute,unde putem face

comparație întreele șisăconstatămcareproiectestemaieficient.

Concluzie:

Înurmaefectuăriicalculelor parametrilorstatici,amobservatcămaifiabil

proiectesteproiectulnr.I,dinpunctuldevedereacheltuielilorspecific,echivalenteși

atermenuluiderecuperare.Însătotuși,dinpunctuldevederearentabilitățiiacesta

decadeînfațaproiectuluinr.II.

Evaluareaeficiențeicelordouăproiecteînbazaindicatorilordinamici

Pentruaputeacalculaindicatorii dinamicisefacurmătoareleprecizări:

1.Actualizareaseface lamomentulluăriidecizieideinvestițiit a =m

2.Ratadeactualizareestede15%.

Calcululvaloriloractualizate:

1.Valoareaactualăainvestiţieitotale:

VA (I)

1

t

VA (I)

2

t

=

=

213000

270000

* (1+0,15) 1 +2

* (1+0,15) 1 +3

VA(I)

t

d

= ∑

h=1 I h

(1

78000

* (1+0,15) 2

10000

* (1+0,15) 2

2. Cheltuielideexploatareactualizate:

+a

=1

=2

)

h

(3.9)

83180 08500 91680miile

+2

=3

32200 32500 64700miile

+2

=4

C h1 =4

C h2 =4

50000

65000

C

h =C h * (1+a) D a (1+a)

*

D *

1

(1+a) h

(3.10)

* (1+0,15)−1 8

0,15 (1+0,15)

*

8 (1+0,15) 2 =4

*

1

* (1+0,15)−1 9

0,15 (1+0,15)

*

9 (1+0,15) 2 =4

*

1

50000

* 45 * 03

5

2

=6

55200miilei

65000

,

,

* 48 * 02

,

2

,

8

=6

27564miilei

3. Cheltuielitotaleactualizate:

CTA

=I h +C

h

(3.11)

CTA

1 =3

91680 55200

+6

=1

046880 miilei

CTA

2 =4

64700 27564 092264miilei

+6

=1

4. Venitulactualizat:

VA

VA

1

2

=6

=6

00000

75000

* (1+0,15)−1 8

0,15 (1+0,15)

*

8

* (1+0,15)−1 9

0,15 (1+0,15)

*

9

*

*

VA

=V a* (1+a) D

a (1+a)

*

(1+a) h

D *

1

(3.12)

1

(1+0,15) 2 =6

1

(1+0,15) 2 =6

00000

* 45 * 03

5

2

=8

73600miilei

75000

,

,

* 48 * 02

,

2

,

8

=9

10980miilei

5. Profitulactualizat:

P

1 =1

P

2 =2

50000

10000

* (1+0,15)−1 8

0,15 (1+0,15)

*

8

* (1+0,15)−1 9

0,15 (1+0,15)

*

9

6. Randamentuleconomic:

R n1 =

R n2 =

*

*

P

=P a* (1+a) D

a (1+a)

*

D *

1

(1+a) h

1

(1+0,15) 2 =1

50000

* 45 * 03 =2

,

5

,

2

(3.13)

18400miilei

1

(1+0,15) 2 =2

10000

* 48 * 02 =2

,

2

,

8

83416 miilei

R

n = I

P

−1

P

I 1= 391680

218400 −1= 04

− , 42%

P

I 1= 464700

283416 −1= 0

−, 39%

(3.14)

7. Raportuldintrevenitulactualizatşicheltuieleleactualizate:

8. Venitulnetactualizat:

K

1 =

K

2 =

K =

V

CTA

V

873600

CTA = 1046880 =08

, 3lei

V

910980

CTA = 1092264 =08

, 34lei

VNA

=V A CTA

(3.15)

(3.16)

VNA

1 =8

73600 046880 − 73280miilei

−1

=

1

VNA

2 =9

10980 092264 − 81284miilei

−1

=

1

9. Termenulderecuperareactualizat

T

=l

og[

1

1−a T

*

]/log(1

+a

)

(3.17)

T

1

log[ 1 = log(1+0,15)

T 1 log [ ′ 1 = log (1+0,15) T 1 ′ 2 = log (1+0,15)

T

1

2 = log(1+0,15)

[ ′ 1 = log (1+0,15) T 1 ′ 2 = log (1+0,15) log [ =

log[

=

=

0,301 =50

0,06

, 1ani

0,236 =39

0,06

, 4ani

Înurmacalculelordate,amobținutvaloareavenituluinetactualizatnegativă.E

nevoiesămicșorămratadeactualizarepînăobținemvaloarepozitivă.

Micşorămratadeactualizarea=15%­5%=10%

Calcululparametrilordinamicicua=10%:

Investiţiaactualizată:

VA (I)

1

t

VA (I)

2

t

=

=

213000

270000

VA(I)

t

d

= ∑

h=1 I h

(1

+a

)

h

* (1+0,1) 1 +2

78000

* (1+0,1) 2

* (1+0,1) 1 +3

10000

* (1+0,1) 2

=1

=2

91700 27960 19660miilei

+2

=4

43000 54200 97200miilei

+2

=4

Cheltuielideexploatareactualizate:

C

h =C h * a (1+a)

(1+a) −1

*

D

D

*

1

(1+a) h

C

C

h1 =4

h2 =4

50000

65000

* (1+0,1)−1 8

0,1 (1+0,1)

*

8

* (1+0,1)−1 9

0,1 (1+0,1)

*

9

*

*

1

(1+0,1) 2 =4

1

(1+0,1) 2 =4

50000

* 54 * 04

2

6

=1

121940miilei

65000

,

,

* 58 * 04

,

6

,

2

=1

144458miilei

Cheltuielitotaleactualizate:

CTA =I h +C

h

CTA

1 =4

19660 121940 541600miilei

+1

=1

CTA

2 =4

97200 144458 641658miilei

+1

=1

Venitulactualizat:

VA =V a*

(1+a) D

a (1+a)

*

(1+a) h

D *

1

VA

VA

1 =6

00000

2 =6

75000

* (1+0,1)−1 8

0,1 (1+0,1)

*

8

* (1+0,1)−1 9

0,1 (1+0,1)

*

9

*

*

1

(1+0,1) 2 =6

00000

1

(1+0,1) 2 =6

75000

* 54 * 04 =1

,

2

,

6

* 58 * 04 =1

,

6

,

2

595920miilei

661310miilei

RIR

RIR

1

2

Venitulnetactualizat:

VNA =VA CTA

VNA

VNA

1 =1

2 =1

595920 541600 4320miilei

−1

=5

661310 641658 9652miilei

−1

=1

Ratainternăderentabilitate:

=a min +(

=a min +(

a

a

max a min

max a min

)

)

*

*

RIR=a

min +( max a min

a

)

*

VNA +

VNA+|VNA|

+

(3.18)

VNA

+

=01+( 1 −01

,

0, 5

,

+

VNA+|VNA|

)

*

54320

54320+173282 =01+00

,

,

5

VNA

+

=01+( 1 −01

,

0, 5

,

+

VNA+|VNA|

)

*

19652

19652+181284 =01+00

,

,

5

*

*

5432

22760

1965

2009

În urma calculelor parametrilor dinamici, putem constata că cel mai fezibil

proiectesteprimul,acăruiratăinternăderentabilitateestede11,2%.

Concluzie:Conformindicatorilorstatici,dinamicişiindicatorilorrecomandaţide

BIRD,celmaifiabilproiectesteproiectulnumărul1.

Concluzii:

Scopulacestuiproiectdeanestedeaanalizasurseledefinanțareaîntreprinderii șicosturileacestora,lucruefectuatîncadrulcapitoluluiI.În capitoluluiIIs­aanalizat situația investițională în ramura de telecomunicații în Republica Moldova pentru ultimii5ani,deundeputemconcluzionacă pentruultimii5ani,înmodconstant

raportuldintrevaloareainvestiţiilorşicifradeafaceriestedepeste25lasută.De

acumnuseinvesteşte,darsemenţinedeservireaechipamentului.Reieşinddindirecţia deefectuare,celemaimariinvestiţiiaufostefectuateînTehnologiiInformaţionaleşi

Comunicaţionaleînanul2008:înreţelelemobile–64,4%dinvolumultotal,acestea

fiindîncreştere,faţăde2007,cu4,4puncteprocentuale;telefoniafixăascăzut,faţă

de2007,cucirca21,17%(­130,3mil.lei)şiaconstituit 485,25mil.lei.,sectorul

serviciideacceslaInternetşitransportdateasporitcu39,67%şiauconstituit152,7

mil.lei,segmentulserviciiTVşiradioprincablu/eterausporitcu30,20%şiauatins

nivelulde58,25mil.leidintotalulinvestiţiilor.

În capitolul final, s­a efectuat analiza a două proiecte investiționale și am determinatproiectulcelmaifezabildinpunctualdevederearezultatelorobținuteîn urmacalculăriiindicatorilorstatic șidinamici.Înfinal,conformrezultatelor,proiectul

cunumărulIestecelmairentabil,avîndoratăinternăderentabilitatede11,2%,iar

conformindicatorilorstaticestecu ceamaimareeficiențăeconomică,cheltuielile specifice șiechivalentemaimicişitermenulderecuperaremaimic.

Bibliografie:

1. StancuI.Finante.Ediţiaa3­a.­Bucureşti:EdituraEconomică,2002.

2. BlockStanley,HirtGeoffrey.FoundationsofFinancialManagement.Ediţiaa

12­a.McGraw­Hill,2008.

3. Staicu,F.,Eficienţaeconomicăainvestiţiilor,Ed.Didacticaşi

Pedagogica,1995,pag.42

4. LynchRichard.Strategiacorporativă.­Chişinău:ARC,2002.

5. Staicu,F.,Eficienţaeconomicăainvestiţiilor,Ed.DidacticaşiPedagogica,

Bucureşti,1995,pag.119