MINISTERULEDUCAIEIALREPUBLICIIMOLDOVA

UNIVERSITATEATEHNICAMOLDOVEI
FacultateaInginerieiManagementnElectroniciTelecomunicaii
CiclulII,Masteratncercetare
Programuldemasterat:
MentenanaiManagementulReelelordeTelecomunicaii

Proiectdean
ladisciplina

ManagementulInvestiional
tema:Analizasurselordefinanareantreprinderiiiacosturilor
acestora.

Aelaborat:
st.gr.MMRT141M

GheraIana

Averificat:
Conf.univ.,dr.
GujumanLucia

CHIINU2014
1

CUPRINS

Introducere
IANALIZASURSELORDEFINANTAREAINTREPRINDERIISIA
COSTURILORACESTORA
1.1Noiunisursedefinanare4
1.2Surseproprii5
1.3Surseatrase8
1.4Surseimprumutate10
1.4.1Imprumutulobligatar10
1.4.2Leasingul(financiar,operational)12
1.4.3Creditulbancar16

IIANALIZASITUAIEIINVESTIIONALENRAMURADE
TELECOMUNICAIIDINREPUBLICAMOLDOVA
2.1Evoluiialepieeiserviciilordetelecomunicaiiiinformatic21
2.2Investiiinsectoarelepieei22

IIIANALIZAEFICIENEIUNUIPROIECTINVESTIIONAL

Concluzii

Bibliografie

24

INTRODUCERE

Piata financiara nationala sau internationala ofera ntreprinderilor o gama

complexa de mijloace de finantare. La nivelul ntreprinderilor, managerii acestora
trebuie saaleagadintre resurseleaccesibilesi sa lecombine,conturndastfel politica
financiaraa ntreprinderii. Printrevariabilelecarepotsaintervinanalegereasurselor
de finantare trebuie tinut cont de durata finantarii, de autonomia si flexibilitatea
asigurate ntreprinderii ca urmare a folosirii diferitelor surse de finantare de pe piata
financiar, dar nu n ultimul rnd de costul finantarii, care reprezinta principalul
determinant n alegerea surselor de finantare. Capitalul este un factor necesar si
important care finanteaza partea de avere a firmei reprezentat de capitalul pus la
dispozitia firmei de catre actionarii acesteia si capitalul mprumutat de pe piata
financiar,pusladispozitiafirmeidecatrecreditori.
Costul capitalului este rata ceruta de investitori (actionari si creditori) respectiv
rata de rentabilitate ceruta de cei care pun la dispozitia ntreprinderii capitaluri, care
pentru ntreprindere reprezinta, n speta, efortul financiar pe care trebuie saldepuna
aceasta pentru aprovizionarea sa cu capitaluri. Problema costului capitalului este
destul de simpla cnd se pune la nivelul fiecarei surse considerate izolat, dar
determinarea costului global al finantarii ridica probleme cu caracter tehnic de
gestiune a fondurilor. Acestea se refera la influenta pe care structura capitalului
(proportia n care se combina resursele alese de managerii ntreprinderii) o exercita
asupracostuluifiecareiresurse,cuinfluentadirectaasupracostuluiglobalalfinantarii
ntreprinderii.
Costulcapitaluluiexprimatnmarimeabsolutareprezintaplatapecaretrebuiesa
ofacafirmapentrucapital,respectivdatorii (platadobnzilor),actiunipreferentialesi
actiunicomune(platadividendelor),capitalutilizatdeconducereafirmeilafinantarea
noilor investitii. Politica financiara a firmei trebuie construita astfel nct sa
maximizeze valoarea de piata a firmei, care este un scop convenabil att pentru
managerii firmei ct si pentru investitorii ei (pe de o parte actionari,pedealtaparte
creditori). Managerii firmei trebuie sa minimizeze costurile tuturor intrarilor de
3

capital, iar pentru aceasta trebuie sal masoarepentruaputea filuatedecizii privind

alocareacapitalului.

IANALIZASURSELORDEFINANTAREAINTREPRINDERIISIA
COSTURILORACESTORA
1.1Noiunisursedefinanare
Politica de finanare a ntreprinderii trebuie s selecteze sursele de finanare a
ntreprinderii pentru a asigurabunasafuncionare,performaneleacesteiaprezentei
viitoare.
Dinpunctdevederealaparteneneifondurilor,surseledefinanarepotfi:
finanridinfonduriproprii(autofinanarea,creteridecapital)
finanri prin angajamente la termen (mprumuturi obligatare, creditebancare,
creditbail).
Din punct de vedere al efortului depus pentruobinerealor,surseledefinanare
petermenlungcuprind:
finanriinterne(autofinanarea)
finanriexterne(creteridecapitalimprumuturidiverse)
Nevoia de resurse apare att lanfiinareasocietiict ipeparcursulderulrii
activitii de exploatare i a celei investiionale, capitalul reprezentand motorul
dezvoltrii societii. Pentru realizarea echilibrului pe termen lung i scurt este
necesar acoperirea nevoilor permanente de capital din sursepermanente,mobilizate
pe termen lung sau nelimitat (capitaluri proprii i mprumuturi pe termen lung) i
asigurarea unor resurse temporare care s fac fa nevoilor de finanare pe termen
scurt.
Oprezentarecomparativasurselorproprii(capitaluriproprii), asurseloratrase i
acelor mprumutate evideniazaavantajelefiecareisursedefinanare nparte.Sursele
propriireprezintsursesiguredefinanare, determinautonomiafinanciarafirmelor
ieliminrisculretragerii fortuite acapitalurilor. Sursele atraseauprincipalulavantaj
csuntneoneroase,darnacelaitimpelesuntnesigure.Dimensiuneaiexigibilitatea
lor depind de caracteristicile ciclului de exploatare. Sursele mprumutate prezint
4

avantajul mobilitii pentru armonizarea necesarului de finanare cu sursele proprii

atrase.

Figura1.1Clasificarearesurselordefinanare
1.2Surseproprii
Din punctul de vedere al surselor proprii, nu prea exista multe alternative,
respectivoriserecurgelaautofinantare,oriseaducaporturinoilacapitalulsocietatii.
Autofinantareaeste cea mai raspandita forma de finantare si presupune ca
intreprindereasa isi asiguredezvoltareaprin forteproprii,folosinddreptsurseoparte
a profitului obtinut in exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind atat
acoperireanecesaruluideinlocuireaactivelorimobilizate catsicrestereaactivelorde
exploatare.
Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria
activitate care vor ramane in mod permanent la dispozitia intreprinderii pentru
finantarea activitatii viitoare. Autofinantarea este constituita din excedentele pe care
intreprinderealeproduce sicaresunt folosite pentrufinantareaactivitatilorulterioare.
Autofinantarea constituie in general pivotul finantarii intreprinderii si pentru unele
5

dintre ele sursa exclusiva a finantarii in fazele decisive ale dezvoltarii. Caracterul
fundamental al acestei resurse tine de faptul ca aceasta constituie elementul in baza
caruia finantarea externa va putea fi solicitata si atrasa de catre intreprindere. Acest
statutalautofinantariitinede2ratiunifundamentale.
Pe de o parte, marimea sa(in valoare absoluta si in valoare relativa)furnizeaza
indicatii cu privire laperformanteleintreprinderii.Oautofinantareridicataasigurape
investitorii financiari asupra posibilitatilor de remunerare si de punere in valoare,de
catreintreprindereafondurilorpecareeilevorinvesti.
Pe de alta parte autofinantarea creeaza capacitatea de rambursare a datoriilor
intreprinderii si de o masura riscului pe care furnizorii de fonduri sil asuma.
Autofinantarea globala are doua componente: autofinantarea de mentinere si
autofinantareaneta.
Autofinantarea de mentinereincludesursele dincareurmeazasa serealizezein
viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv, respectiv pentru
reinnoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscului de exploatare. Principalele
sursedeformareaautofinantariidementineresuntamortizarilenormale(cecorespund
pierderiirealedinvaloareaimobilizarilor)siprovizioanele.
Autofinantarea netaeste partea de autofinantare bruta din care se formeaza
sursele proprii ale intreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor
investite avandcaefectocrestereapatrimoniului.Autofinantareanetaseconstituiein
principal din profitul net repartizat pentru fonduri proprii, adica din profitul care
ramane dupa participarea angajatilor la profit si remunerarea asociatilor sau
actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea reala a
imobilizarilor poate constitui de asemenea o sursa a autofinantarii nete. Trebuie
precizatcaamortizareaareoinfluentaneutraasupraautofinantarii:marindcosturilecu
amortizarea se micsoreaza profitul si invers, astfel incat nu se poate conta pana la
urmadecatperesurselegeneratedinexploatare.Inschimb,prinpoliticadeamortizare
practicata exista posibilitatea intreruperii sau incetinirii ritmului deamortizare,apare
posibilitatea constituirii anuale a unui fond de amortizare mai mic sau mai mare in
functiedenevoileintreprinderii.
6

Principaleleavantajeoferitedeautofinantaresunt:
constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila de
fonduri
autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite intreprinderii
independentadegestionarefatadeorganismelefinanciaresidecredit
asigura intreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea
investitiilor,cuconditiarealizariiunorinvestitiiutile,profitabile
permitefranareaindatorariisiimplicitreducereacheltuielilorfinanciare
permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a
rentabilitatiifinanciare(autofinantareanetasicapitalulpropriu)
reprezinta factorul hotarator in asigurarea accesului pe piata de capital si
atragereadenoicapitaluridinafaraintreprinderii.
Cu toate aceste avantaje oferite de autofinantare, nu trebuie exagerat in aceasta
directie deoarece in situatia in care rentabilitatea economica a intreprinderii este
superioararateidobanziipracticatapepiatafinanciara,cucatraportuldintrecapitalul
imprumutat si capitalul propriu este mai mare, cu atat randamentul financiar al
intreprinderiicreste.
Decizia de autofinantare si nivelul acesteia sunt adesea influentate de factori
externi cum sunt fiscalitatea, restrictiile privind accesul pe piata decapital sidiverse
constrangeri juridice.Capacitatea de autofinantarereprezintaunsurplusmonetarcare
seobtinecarezultataltuturoroperatiilordeincasarisiplatiefectuatedeintreprindere
intro perioada de timp, avand in vedere si incidenta fiscala. Marimea autofinantarii
degajata de o intreprindere joaca un puternic rol de semnalizare a performantelor
acesteia. Ea indica potentialilor investitori aiintreprinderiidacaaceastaeste capabila
sa utilizeze eficient capitalurileincredintatesisale asigure oremunerare atragatoare.
Pentru creditori marimea absoluta si relativa a autofinantarii certifica nivelul
capacitatiiderambursareprecumsinivelulrisculuideneplata.
Cresterea de capitaluri proprii inseamna aporturile de capital pe care
intreprinderealeprimestedinexterior.Aceste aporturipotfifurnizatedeasociatiisau
7

proprietarii dejaexistentisidispusisasimareascaparticiparealor.Darpotfiasigurate
sidenoifurnizori defonduridoritorisaparticipelacapitalulintreprinderii.Inambele
cazuri e vorba de o finantare externa, furnizorii de capital primind titluri de
proprietate(actiuni,partisociale)inschimbulaportuluilor.
Subscrierea detinatorilor de fonduri la cresterea capitalului unei societati este
motivata de politica dividendelor sidepozitiapepiataasocietatiirespective.Aceasta
sursa de finantare mobilizeaza capitaluri suplimentare, pe o perioada nedeterminata,
nefiindrambursabilelascadenta.
Cresterea de capital se poate face fie prin emisiunea de actiuni noi, fie prin
majorarea valorii nominale a actiunilor vechi. A doua alternativa este mai rar
practicata. Emisiunea de actiuni noi presupune, de asemenea, doua alternative:
emisiunea la valoarea nominalaavechilor actiunisiemisiunealaovaloaremajorata,
in functie de valoarea acestora la bursa. Totodata, cresterea capitalului social poate
avea ca surse subscrierea de noi aporturi, incorporarea rezervelor sau a datoriilor,
convertite in contributii la capitalul social. Dar pentru finantarea investitiilor nu
intereseaza decat subscrierea de noi aporturi care determina cresterea efectiva a
capitalului social, celelalte nefiind decat conversii ale posturilor de pasiv, fara a
determinacrestereasurselordefinantare.
Valoarea de emisiune a unei actiuni noi trebuie sa fieapropiatade valoareade
piataa uneiactiunivechipentru alimitaefectuldediluarearentabilitatiiactiunilor,
prin impartirea profitului la un numar mai mare de actiuni. Prima de emisiune,
diferenta intre valoarea de emisiune si cea nominala, este folosita pentru acoperirea
cheltuielilor ocazionate de emisiune si este o rezerva in pasivul bilantier alaturi de
capitalul social sau se incorporeaza in acesta printro noua crestere de capital.
Diferenta intre valoarea de piata inainte de cresterea de capital si valoarea dupa
crestere este dreptul de subscriere si care este de fapt pierderea devaloareaactiunii
vechi cu care trebuie recompensat detinatorul acesteia pentru a nu fi afectat de
suplimentarea capitalului social. Cresterea de capital prin incorporarea rezervelor, a
primelor de emisiune si a profiturilor nerepartizate, nu aduce un aport nou, ci da

posibilitatea atribuirii gratuite de actiuni noi sau de crestere a valorii nominale a

actiunilorvechi.
1.3Surseatrase
Sursele atrase sunt constituite din datorii de exploatare si in afara exploatarii
acumulate de o firma in decursul unei perioade de gestiune ca urmare a realizarii
obiectului de activitate si care pana in momentul stingerii lor sunt asimilate surselor
proprii fiind utilizate pentru finantarea activitatii curente. Gestiunea financiara a
acesteicategoriidesurseeconomice vizeaza analizastructuriilor,urmarireascadentei
acestora,corelatia creanteobligatii,vitezaderotatieadatoriilorsifactoriideinfluenta
asupraei.
Noua versiune a bilantului contabil situeaza sursele atrase in doua categorii de
datorii,caretrebuieplatiteintroperioadadeunansirespectivmaimaredeunan.
Incadrulacestordatoriisurseleatrasesuntreprezentatede:
avansuriincasateincontulcomenzilor
datoriicomerciale
efectedecomertdeplatit
sumedatoratesocietatilordincadrulgrupului
sumeledatorateprivindintereseledeparticipare
altedatorii,inclusivdatoriifiscalesialtedatoriipentruasigurarilesociale.
Analiza vitezei de rotatie a surselor atrase se poate face pe baza indicatorilor
cunoscuti, durata in zile a unei rotatii si numarul de rotatii.Literaturadespecialitate
propune doua modalitati de calcul a acestora: prin cifra de afaceri si respectiv prin
cheltuielile totale. Exprimarea vitezei de rotatie a surseloratraseprincifra deafaceri
permite si analiza raportului creanteobligatii, de aceea optam pentru aceasta
modalitate. Durata in zile a unei rotatii arata numarul mediu de zile in care sursele
atrase raman la dispozitia firmei sau numarul mediu de zile in care este necesar ca
obligatiile sa fie onorate(rambursate). Numarul de rotatii arata de cate ori sursele
atraseserotescprincifradeafaceri,inintervaluldetimprespectiv.

Durata in zile de onorare a obligatiilor generate de sursele atrase este

influentatade:
modificarecifreideafaceri
modificareasurseloratrase.
Deciacestesursedefinantareauuncaracterneoneros,intreprindereanupoatesa
amne termenul efectiv de plata deoarece acesta este reglementat prin contracte sau
legi de impozitare, iar depasirea termenului de plata estepenalizat.Estenecesarinsa
caserviciuldetrezoreriealfirmelorsagestionezeinasafelincasarilesiplatileincatsa
beneficiezecatmaimultdedecalajuldintreacestea.
Sursele atrase se mai numesc si surse temporare sau surse ciclice. Acestea se
reinnoiescpermanentodatacudesfasurareacicluluideexploatare.Furnizoriireprezinta
cea mai importanta categorie de surse atrase care poate fi gestionateficientdeaceea
analizafinanciaraiiacordaoatentiedeosebita.Celelaltecategoriidesurseatraseauin
general termene de exigibilitate sigure, care nu pot fi amanate, de exemplu salariile.
Furnizoriiinschimbsi clientiipedealtaparte,potfigestionatiastfelincatsaconduca
la crearea de fluxuri de trezorerie ce pot fi plasate eficient de firma, conducand la
profituri

importante.

Diagnosticul financiar cerceteaza evolutiaraportului

creanteobligatii si corelarea acestora cu dinamica vanzarilor pentru a evidentia

raportul dintre politica de creditare a firmei si de atragere a unor surse temporare.
Pentru aceasta se analizeaza indicii de dinamica a celor trei indicatori, evolutia
comparativaadurateiinzileauneirotatiisiraportuldintrecreantesiobligatii.
1.4Surseimprumutate
In afara resurselor proprii interne si externe intreprinderea poate recurge si la
indatorare pentrufinantarea necesaruluideresursepetermenscurt,mediusilung.In
acest scop ea poate utiliza in principal piata creditului, piata obligatara si piata
leasingului.

1.4.1Imprumutulobligatar
10

Imprumutul obligatar reprezinta o forma deosebita a creditului pe termen lung

careconstainemisiuneasivanzareapublicaaobligatiunilor.
Inefectuareaunuiimprumutobligatarpotinterveniurmatoareleparti:
fiduciarul
curtierul
banca
comisiadevalorimobiliare.
Principalelecaracteristicialeimprumutuluiobligatarsunt:
marimeaimprumutuluiobligatar
valoareadeemisiune
marimeadobanzii
duratasimodalitateaderambursare.
Obligatiunilesunttitluridevaloare,negociabile,reprezentandundreptdecreanta
asupra capitalurilor imprumutate unei societati. De obicei, aceste imprumuturi au un
costdeprocuraremaimicdecat subscrierilelacapitalulsocial sinuafecteazadreptul
de proprietate al actionarilor. Decizia privind emisiunea se obligatiuni apartine
Adunarii Generale a Actionarilor si se realizeaza prin institutii care actioneaza ca
intermediar(societatile de valori mobiliare), in nume propriu sau ca garant al
emisiunii. Marimea imprumutului obligatar se stabileste in functie de necesitatile de
finantare, valoarea de emisiune a unei obligatiuni putand fi egala cu valoarea
nominala(la paritate), sau mai mica(subpari), ceea ce le facemaiatractive. Diferenta
intre valoarea de emisiune si valoareanominala esteprimadeemisiune,iardiferenta
intrevaloarearambursata(maimare)sivaloareadeemisiuneesteprimaderambursare.
Rambursareaunuiimprumutobligatarsepoatefaceinmaimultemodalitati:
prin amortizari constante si anuitati variabile rambursarea se face prin
transeegaledeimprumut
prin anuitati constante si amortizari variabile pentru a avea anuitati
constante este necesar ca rambursarile imprumutuluisa variezecrescatorsi
compensatorcuvariatiadescrescatoareadobanzii

11

integral la scadenta este metoda cel mai desutilizata desiarecostulcel

mai ridicat, dobanda calculanduse defiecaredatacandseplateste,latoata
valoarea imprumutului. Pentru societatea imprumutata, prezinta avantajul
dispunerii decapitalul imprumutatpetoataperioadadeacordareaacestuia.
Insa, compania capitalizeaza acumularea bruta realizata din exploatarea
investitiei
prin vanzare la Bursa de Valori este interesanta pentru societatea
imprumutata atuncicand cursulbursieralobligatiuniloresteinferiorvalorii
de rambursat. Exista insa, in multe tari, limite legale privind numarul de
obligatiuni rascumparate. O alta modalitate este conversia in actiuni, la
scadentaemisiuniideobligatiuni.

1.4.2Leasingul(financiar,operational)
Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o adevarata
gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta
esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor. Si cum 99% din activitatile din economie
necesita investitii pentru a se dezvolta, finantarile in sistem leasing vor cunoaste o
crestereconstanta.
Leasingul sa impus silanoiintara,asacum afacutopestetotinlume(poate
mai putin in economiile tarilor din lumea a IIIa) in primul rand prin simplitate. In
conditiile in care mediul concurential dintaranoastra devinetotmaiaspru,vitezade
reactie a companiilor la schimbarile din mediul extern este vitala. Leasingul, prin
operativitatea sa satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia defonduripentru
investitii a agentilor economici.De asemenea, prin leasing, agentii economici evita
procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun
imobilizareaunorelemente dinpatrimoniulsocietatiisaucelprivatpentruconstituirea
degarantii.

12

Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea

finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea
deleasingcumparadelafurnizorbunulsolicitatdeutilizatorsiilcedeazaacestuiadin
urma peo anumitaperioadadetimpcontra unorredeventelunare.Aceasta reprezinta
in esenta operatiunea definantareprinleasing. Pentruutilizator, aceastaoperatiune ii
vaaducesialteavantajecumarfi:
Ii permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile
necesare. Si cum investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea
cifreideafaceri,surplusuldevenitobtinutpoateacoperiredeventelelunare.
Ii permitesasifoloseascafondurilepentrusporireacapitaluluidelucru(a
activelorcirculante),celecaresuntaducatoaredebani.
Ii permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul
contractului de leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa
inchirieze altul ale caruicaracteristicitehnicesporite iipotoferioeficienta
maimareinexploatare.
Iipermitesabeneficiezedeamanareaplatiitaxelorvamalepanalasfarsitul
contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va
facedoarla20%dinvaloareabunului.
Ii permite sa beneficieze de facilitatile fiscale.Intreaga valoare a ratei de
leasingestedeductibilafiscalpentruIMM.
Leasinguleste o adaptare a pietei la capacitatea limitata de finantare a
investitiilor. Leasinguleste o forma speciala de inchiriere a bunurilor mobile sau
imobiliare,prin carebeneficiaruldetinetoatedrepturilecereiesdindetinereabunului,
mai putin dreptul de proprietate. In schimbul acestor avantaje pe care le primeste,
beneficiarulleasinguluiplatesteoratadeleasingcareesteformatadintrocotapartea
valorii bunului, o dobanda pe care proprietarul (de cele mai multe ori o societatede
leasingca intermediar financiar) oplatestefinantatorului(deobiceiobanca),primele
deasiguraresicomisionulsocietatiideleasing.

13

In functie de tipul de leasing(financiar sau operational), rata de leasing este

cheltuialalanivelul amortizariisi adobanzii(leasingulfinanciar)sauesteo cheltuiala
deexploatareintegrala(leasinguloperational).
Durata unui contract de leasing variaza si depinde in special de bunul ce face
obiectul inchirierii la bunurile de valori mari ea este in general 75% dindurata de
viata economica a bunului, in timp ce la bunurile devalorimaimici sicuuzuramai
rapida,duratacontractului poatefidenumaiunan.Deciziadeaoptapentruleasing,in
raport cu un imprumut bancar sau obligatar, se fundamenteaza pe compararea
costurilor si avantajelor acestor tipuri de finantari. Selectia surselor de finantare a
investitiilor este complexa, intrucat pe langa criteriul principal privind procurarii
capitalurilor actioneaza o serie de restrictii privind accesul la piata capitalurilor,
legislatia greoaie, decizia institutiilor abilitate a aproba utilizarea acestor surse de
finantare,situatiafinanciaraaintreprinderii.
De exemplu accesul la imprumuturileobligatarenuilare decat un numarredus
de companii, respectiv cele care ofera o garantie suficienta pentru un astfel de
angajament,inplusunastfeldeimprumutestefoartecomplicatdinpunctdevedereal
formalitatilor. Cea mai mare parte a companiilor nu sunt cotate la bursa si drept
urmare nu au posibilitatea vanzarii de titluri prin bursa. Deci, nui raman
decatautofinantarea sau imprumutul bancar obisnuit, leasingul sau vanzarea de
active.Chiardacaesteceamaioneroasasursadefinantare,leasingulestedemulteori
preferat, ca urmare a simplicitatii sale si a efectelor in timp ce le provoaca asupra
trezoreriei companiei. In general, societatea de leasing beneficiaza de garantii si
asigurari suficiente pentruaacoperi,fatadebanca,risculdefalimentalbeneficiarului.
Dimpotriva, banca nu acorda imprumut decat in conditiile garantarii certe a
rambursarii.
Asadar,companiilesepotfinanta,teoretic,alegand dintreacesteinstrumentepe
celemaiconvenabiledinpunctuldevederealcosturilor,rapiditatii,eficienteilor,insa
de cele mai multe ori, in practica, ele nu au posibilitatea de a opta, fie din pricina
situatiei societatii, fie a birocratiei foarte mari, a lipsei de timp pentru parcurgerea
tuturor etapelor solicitate de finantator, etc. Si atunci, decizia de finantare poate fi
14

impovaratoare pentru compania respectiva. A crea un cadru flexibil de finantare nu

inseamna a risca foarte mult ci a acorda societatilor posibilitatea de asi analiza
potentialulsiaoptaincunostintadecauzapentruunadintrevarianteledefinantare.
Leasingul financiarasigura transmiterea catre locator a dreptuluidefolosinta
asupra unui bun, iar contractul de aceasta natura este valabil atunci cand prin
continutul sau indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii prevazute in
Codulfiscal:
riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face
obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care
contractuldeleasingproduceefecte
prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face
obiectulleasinguluicatreutilizatorlamomentulexpirariicontractului
exista optiuneautilizatoruluidea cumparabunullaexpirareacontractului,
iar valoarea reziduala exprimata procentual este mai mica sau egala cu
diferentadintreduratanormaladefunctionaremaximasiduratacontractului
deleasing,raportataladuratadefunctionaremaximaexprimataprocentual
perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de utilizare a
bunului ce face obiectul leasingului, cu posibilitatea prelungirii acestei
perioade
valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este
maimaresauegalacuvaloareadeintrareabunului.
Leasingul financiar se deosebeste de cel operational prin faptul ca este
obligatoriu ca in contractul ce se incheie intre locator si locatar sa fie precizate
urmatoarelepatruelemente:
valoareadeintrareabunuluiinpatrimoniullocatorului
valoarearezidualaabunuluiconvenitdeparti(candestecazul)
valoareaavansului
ratadeleasing.
Oricare dintre aceste elemente se poate inscrie si in contractul de leasing
operationalatuncicandexistaasemeneaoptiuneacceptatadeambeleparti.
15

Leasinguloperationalasiguratransmitereacatrelocatoradreptuluidefolosinta
asupra unui bun, iar incadrarea in aceasta categorie are loc atunci cand contractul
incheiat, prin continutul sau, nu indeplineste nici una dintre conditiile legal stabilite
pentru contractul de leasing financiar, conditii precizate in paragraful anterior, cu
exceptia celei privind transferarea riscurilor si beneficiilor dreptului de proprietate
asuprabunuluilamomentulincarecontractulproduceefecte.
Aspectelespecificeacesteicategoriideleasingseprezinta,inmodsuccint:
activele corporale care fac obiectul operatiunilor de leasing operational
apartin proprietarului(locatorului) pana la expirarea contractului incheiatin
acest sens, cand, in masura in acre in contract sa prevazut optiunea
utilizatoruluidecumpararealor,setransferadreptuldeproprietate
in perioada de actiune a leasingului, locatorul(finantatorul) calculeaza si
inregistreaza amortizarea imobilizarilor corporale in cauza, pentru
recuperarea valorii acestora, exclusiv valoarea reziduala, pe parcursul
durateicontractului,darnumaiputinde3ani
la termenelestabiliteprin contractul de leasing,locatorul factureaza chiria
(rata de leasing) ce i secuvine,carecontineamortizarea simarja deprofit,
chirie care este deductibilafiscal.Totodata,seareinvedere calocatorulisi
incaseazacostulasigurariibunurilorpredateinleasing.
La expirarea contractului de leasing, in baza optiunii utilizatorului, se
transfera dreptuldeproprietate,facturandusevaloarearezidualaaactivelor
corporale folosite de locatar si, totodata, se inregistreaza iesirea lor din
patrimoniu
Larandulsau,utilizatorulinregistreazaaceastaultimavaloarecaintrarein
patrimoniupentruactivelecorporalecumparate
In perioada pentru care este incheiat contractul de leasing, utilizatorul
asigura urmarirea valorilor datorate catre locator cu ajutorul contului 8036
Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate. Acest cont
reflecta in debit valoarea totala a ratelor de leasing, iar in credit numai

16

valoarea platita acestuia, avand sold debitor care reprezinta sumele

datorate(nedecontate).
Operatiile economice privind leasingul operational ocazioneaza inregistrari
contabile atat in contabilitatea locatorului, cat si in contabilitatea locatarului, care se
prezintainordineaefectuariilorinactivitateapractica.
1.4.3Creditulbancar
Relatiile de credit au aparut in momentul istoric al dezvoltarii productiei de
marfuri, dezvoltare ce a permistrecereamarfurilordelavanzatorlacumparator,fara
catransferuldevaloareinsensinvers saaibalocsimultan,ciulteriorcuundecalajin
timp. In literatura de specialitate, conceptul decrediteste abordat din doua puncte
devedere : juridic si economic. Din punct de vederejuridic, creditul exprima
oconventie intre creditori si debitorisi care serveste procesul de productie si de
circulatieamarfurilor.
In literatura de specialitate creditul e definit ca un schimb sau tranzactie, care
consta in transferarea temporara a folosirii bogatiei.Esenta creditului se refera la
dreptul de a se folosi de ceva, in cele mai multe cazuri bani, al caror titlueconomic
finalapartinealteipersoane.Din punctdevedereeconomiccreditulexprimarelatiide
repartitiea unei parti din produsul national brut sau din venitul national, in vederea
satisfaceriiuneianumitenevoidecapital.
Economistii francezi definesc creditul bancar ca fiind suma de bani pe care o
obtine o intreprindere de la banca atunci cand activul circulant din bilant nu este
finantatintegralprinincasarile de lafurnizorisideladiversicreditorisicandaceasta
insuficienta nu este acoperita de fondul de rulment. O definitie maicuprinzatoare a
creditului este data in documentele Bancii Centrale Europene: .relatia baneasca
intre o persoana fizica sau juridica numita creditor, care acorda unei alte persoane
numita debitor , un imprumut in bani sau care vinde marfuri/servicii pe datorie, in
generalcuo dobandastabilitainfunctie de risculpe caresil asumacreditorulsaude
reputatia debitorului. In Romania, definitia oficiala acredituluiesteredatain Legea
nr. 58/1998 republicataLegeabancara,astfel: creditulreprezintaoriceangajament
17

de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite,

precumsila platauneidobanzisau aaltorcheltuieli legatedeaceastasuma,sauorice
prelungireascadenteiuneidatoriisioriceangajamentdeachizitionareaunuititlucare
incorporeazaocreantasauaaltuidreptlaplatauneisumedebani.
Avantajul creditului este caelindeplinesteofunctiedecapital.Dinacestpunct
de vedere, bunurile sunt intrebuintate de debitor in mod eficient la crearea unui
surplus, peste acea parte a produsului, care este necesara pentru plata folosintei
imprumutului. Surplusul poate fi considerat ca fiind echivalentul unei sporiri a
capitalului.
Necesitateacredituluiestedenaturaobiectiva,insensulcaprodusulreproductiei
socialesi desfasurarea acesteia determina inultimainstanta,manifestarearelatiilorde
credit.Incadrulacestuiproces, iaunastere atatcererisuplimentaredecapital,carenu
aualte posibilitatidesatisfaceredecatprin credit, catsiresursedisponibiledecapital,
societatii in ansamblul sau nefiindui indiferent modul de folosire a acestor
disponibilitatidecapital.
Rolul creditului este concretizat in rezultatele obtinute in economie prin
manifestarea relatiilor de credit sau in contributia creditului la realizarea anumitor
obiectivedepoliticaeconomica.
Formele credituluireprezinta modul de organizare a relatiilor de credit in
economie,modclasificatdupamaimultecriterii.
Dupacelemaiimportantecriteriiarfiurmatoareleformealecreditului:
A.Dinpunctdevederealcalitatiicreditorului:
creditcomercial
creditbancar
B.Dupacalitateadebitorului:
creditacordatpersoanelorfizice
creditacordatpersoanelorjuridice
C.Dinpunctdevederealcalitatiidebitoruluisicreditoruluiluatilaunloc:
creditpublic
creditprivat
18

D.Infunctiedescopulacordarii:
creditdeproductie(deexploatare,deinvestitii,despeculatie)
creditdecirculatie
creditdeconsum
E.Dupaobiectulcreditului:
creditinbunurisaumarfuri
creditinbani
creditincredit
F.Dupamoduldegarantare:
credit real, care are acoperire materiala sub forma garantiei imobiliare sau
mobiliare
creditpersonalcarearelabazagarantiimorale
G.Dinpunctdevederealtehniciideacordare:
creditacordatprinconturiseparatedeimprumut
creditacordatprincontcurent
creditdeacceptie
H.Dinpunctdevederealintinderiidrepturilorcreditorului:
creditdenuntabil
creditnedenuntabil
creditlegat
I.Dupamodulderambursare:
creditamortizabil
creditneamortizabil
J.Dinpunctdevederealmarimiiperioadei:
creditpetermenscurt
creditpetermenmijlociu
creditpetermenlung
Creditulbancarcuprindeo sferalargaderaporturiangajandmodalitatidiferite,
petermenscurtsitermenmediusilung,privindoperatiibazatepeinscrisurisaufara,
garantate, in fiecare caz in parte sau in cadrul unui acord general. In raporturile de
19

credit cu banca se pot angaja si persoane careinacestcadrunuaucalitateadeagent

economic. Raporturile de credit ale intreprinderiicubancile suntderegulareciproce.
Pe de o alta parte intreprinderea avand conturi deschise la banci formeaza depozite
carepotfifolositede catre aceastacaresurse.Pedealtaparte,bancileacordacredite
intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curente sau cu recuperare ulterioara
pentruinvestitii.
Sistemul modern de credit care sta la baza vietii economice contemporane,
serveste si pentru a stimula productia industriala ca principal factor al cresterii
economice. Banca, uzinaprincipaladecreareacreditului,se regasesteinraporturi,
directe si intime,cuindustria,acareinasteresidezvoltaredepindedecreditevastesi
performante. Folosirea creditului bancar este avantajoasa in cazul in care rata
rentabilitatii este mai maredecatrata dobanzii.Insachiarinconditiileincareinfaza
de previziune rentabilitatea depaseste costul indatorarii este necesar sa se aiba in
vedere si riscul financiar determinat de eventualitatea ca pe parcurs,ratadobanziisa
devansezeratarentabilitatii.
Riscul financiar apare ca urmare a existentei unor fluxuri negative, stabile de
numerar superioare fluxurilor pozitive probabile de lichiditati. Bancile comerciale
ofera societatilor comerciale solicitatoare un evantai de credite, destinate finantarii
operatiunilor economice desfasurate de catre aceasta. Diversitatea creditelor poate fi
tratata din multiple unghiuri, insa lucrarea de fata se limiteaza doar la cele care
prezinta importanta pentru intelegerea destinatiei si duratei de utilizare a capitalului
imprumutat de la banci. Nu vor fi omise aspectele care privesc forma creditelor
acordatesocietatilorcomerciale.
Dinpunctdevederealobiectului,creditelesunt:
deproductie
deconsum.
Dinpunctdevederealtermenuluiderambursare,creditelesunt:
petermenscurt,cuduratadesub1an
petermenmediu,cuduratacuprinsaintre1si5ani
petermenlung,cuduratadepeste5ani.
20

Dinpunctdevederealgarantiilor,creditelesunt:
credite personale, garantate fara a se utiliza garantii imobiliare ci doar
documenteprincaredebitoruldovedestemarimeasiritmicitateaincasarilor
creditereale,garantatecuactivefixe.
Din punct de vedere al domeniului de activitate al firmei care solicita credit,
bancileconcepprodusedecreditarebancararelativpersonalizatedindiversedomenii:
constructii
activitatimestesugaresti
productiealimentara
profesii liberale(avocati, medici, artisti, experti si consultanti in diverse
domenii)
comertengrosssiendetail
prestariservicii
prelucrarealemnului
productiaagricolavegetalasizootehnia,etc.

21

IIANALIZASITUAIEIINVESTIIONALENRAMURADE
TELECOMUNICAIIDINREPUBLICAMOLDOVA
2.1Evoluiialepieeiserviciilordetelecomunicaiiiinformatic

nanii liberalizriideplineapieeiserviciilordetelecomunicaiiiinformatic,
valoarea acesteia,nraport cu2010,a crescutcuaproape 21 lasut, atingndcifrade
2,4 mlrd. lei. Aceast evoluie se datoreaz, n principal, creterii capacitii de
cumprare a populaiei, sporirii volumului de investiii n sectoarele ramurii,
implementriinoilortehnologiidefurnizareaserviciilor,nspecialalcelordeaccesla
Internetnbandlarg,precumimbuntiriicalitiiserviciilorprestate.

Figura2.1Volumulpieeidetelecomunicaiiiinformatic(mln.lei)
Din punct de vedere al structurii pieei de telecomunicaii i informatic,
pondereaceamai mare irevine telefonieimobil57,69%,urmatdetelefoniafix
33,38%, serviciile de acces la Internet 6,66% i serviciile de televiziuneprin cablu
i/saueter2,27%.

22


Figura2.2Structurapieeidetelecomunicaiiiinformatic
Pentru 2015, ANRTI prognozeaz creterea volumului serviciilor prestate pe
toate segmentele pieei, n special aserviciilor detelefoniemobil,ianumeInternet
mobil.
2.2Investiiinsectoarelepieei
n2014,volumultotalalinvestiiilornpiaadetelecomunicaiiiinformatica
Republicii Moldova a constituit aproximativ 883,3 mln lei (70 mln $). Cele mai
importante investiii au fost fcute n sectorul telefoniei mobile 510 mln lei. n
sectorul telefoniei fixe au fost investite 330 mln lei, pe segmentul servicii Internet
24,2mln,iarpesegmentulTVprincablui/saueter19,1mlnlei.

Figura2.3Structurainvestiiilorefectuatentelecomunicaiii
informaticnanul2014(mlnlei)

23


n raport cu 2013, volumul investiiilor a crescut cu 34,9 la sut. Cea mai
pronunat cretere de 163 mln lei a fost nregistrat n sectorul telefoniei mobile.
Comparativ cu 2003, investiiile n acest sector practic sau dublat, n sectorul
telefonieifixeaucrescutcu12,8%,iarpecelelaltesegmentesanregistrato cretere
mailent.

Figura2.4Dinamicainvestiiilorntelecomunicaiiiinformatic
(mlnlei)
Dinamica investiiilor efectuate n perioada 20132014 n telecomunicaii i
informatic permite s seprognozezec, n2015,volumulacestorava depinivelul
nregistratn2014.SpecialitiiANRTIconsidercaceastcreterevafideterminat,
n bun parte, de investiiile pentru implementarea tehnologiei NGN de ctre S.A.
Moldtelecom, dezvoltarea infrastructuriiianoilortehnologiidectreoperatoriide
telefonie mobil S.A.Voxtel i S.A.Moldcell, pentru extinderea i mbuntirea
serviciilordeacceslaInternetfurnizateprintehnologiinbandlarg.

24

IIIANALIZAEFICIENEIUNUIPROIECTINVESTIIONAL

VariantaVI
O societate comercial productoare de buturi rcoritoare, are la dispoziie
dou variante de investiii pentru dezvoltarea liniei tehnologice de producie a
buturilorrcoritoarensticledetipPET.
S se fundamenteze varianta optim de investiii cu ajutorul indicatorilor de
eficien economic, cunoscnd c cele dou variante propuse n valoarea realizrii
obiectivuluisecaracterizeazprinurmtoriiindicatoritehnicoeconomici.
Nr.
crt.
1

Indicatorii

u.m.

Valoareainvestiiilor
AnulI
AnulII

2
3
4
5

Variante
1
500000
213000
278000

Miilei

Capacitateadeproducie
Miibuc.
Cheltuielianualedeproducie
Millei
Veniturianuale
Millei
Duratadeviaeconomic
Ani

6000
450000
600000
8

2
580000
270000
310000

6500
465000
675000
9

Actualizarea se face la momentul lurii deciziei de investiii, la o rat a

actualizriidea=15%.

Calcululindicatorilorstatici
1. Investiiaspecific
S=

I
gh

(3.1)

Unde:Iinvestiia, gh unitifizice
S 1 =
S 2 =

I
gh

I
gh

500000
6000

580000
6500

= 83, 3 lei/buc.

= 89, 2 lei/buc.

2. Termenulderecuperare
T = PIh (3.2)
Unde:Iinvestiia, P h profitulanual
25

T 1 = PIh =

500000
150000

= 3, 33 ani

T 2 = PIh =

580000
210000

= 2, 76 ani

3. Coeficientuldeeficien
e=
e1 =
e2 =

Ph
I
Ph
I

(3.3)

150000
500000

=
=

Ph
I

210000
580000

= 0, 3 lei
= 0, 36 lei

4. Randamentuleconomic
Rn =
R1 =

Ph
I

Ph
I

1 (3.4)

150000
1 = 500000
1 = 0, 3 1 = 0, 7

R2 =

Ph
I

210000
1 = 580000
1 = 0, 64

5. Cheltuieliechivalente:
K = I + C h * De (3.5)
Unde: C h cheltuielianuale, De duratadeviaeconomic
K 1 = 500000 + 450000 * 8 = 4100000miilei
K 2 = 580000 + 465000 * 9 = 4765000miilei

6. Cheltuieliechivalentespecifice:

Ks =
K s1 =
K s2 =

4100000
6000

K
qh

(3.6)

= 683, 31 lei/buc.

4765000
6500

= 733, 1lei/buc.

7. Rentabilitatea:
r=

P
Ct

* 100% (3.7)

C t = I + C a (3.8)
Unde:CtcheltuielitotaleCacheltuielianuale
C t1 = 500000 + 450000 = 950000miilei
C t2 = 580000 + 465000 = 1045000miilei

26

r1 =

150000
950000

* 100% = 15, 7%

r2 =

210000
1045000

* 100% = 20, 1%

n tabelul ce urmeaz sunt reflectate rezultatele obinute,unde putem face

comparaientreeleisconstatmcareproiectestemaieficient.
Concluzie:
n urma efecturii calculelor parametrilor statici, am observat c mai fiabil
proiectesteproiectulnr. I,dinpunctuldevedereacheltuielilorspecific,echivalentei
a termenului de recuperare. ns totui ,din punctul de vedere a rentabilitii acesta
decadenfaaproiectuluinr.II.

Evaluareaeficieneicelordouproiectenbazaindicatorilordinamici

Pentruaputeacalculaindicatoriidinamicisefacurmtoareleprecizri:
1.Actualizareasefacelamomentulluriidecizieideinvestiii ta = m
2.Ratadeactualizareestede15%.

Calcululvaloriloractualizate:
1. Valoareaactualainvestiieitotale:
d

V A(I t) = I h(1 + a)h (3.9)

h=1

V A1(I t) = 213000 * (1 + 0, 15)1 + 278000 * (1 + 0, 15)2 = 183180 + 208500 = 391680miile

V A2(I t) = 270000 * (1 + 0, 15)1 + 310000 * (1 + 0, 15)2 = 232200 + 232500 = 464700miile

2. Cheltuielideexploatareactualizate:

C h = C h *

(1+a)D
a*(1+a)D

* (1+a)h (3.10)

C h1
= 450000 *

(1+0,15)81
0,15*(1+0,15)8

1
* (1+0,15)2 = 450000 * 4, 55 * 0, 32 = 655200miilei

C h2
= 465000 *

(1+0,15)91
0,15*(1+0,15)9

1
* (1+0,15)2 = 465000 * 4, 82 * 0, 28 = 627564miilei

3. Cheltuielitotaleactualizate:
27

CT A = I h + C h (3.11)
CT A1 = 391680 + 655200 = 1046880miilei
CT A2 = 464700 + 627564 = 1092264miilei
4. Venitulactualizat:
V A = V a *

(1+a)D
a*(1+a)D

* (1+a)h (3.12)

V A1 = 600000 *

(1+0,15)81
0,15*(1+0,15)8

1
* (1+0,15)2 = 600000 * 4, 55 * 0, 32 = 873600miilei

V A2 = 675000 *

(1+0,15)91
0,15*(1+0,15)9

1
* (1+0,15)2 = 675000 * 4, 82 * 0, 28 = 910980miilei

5. Profitulactualizat:
P = Pa *

(1+a)D
a*(1+a)D

* (1+a)h (3.13)

P 1 = 150000 *

(1+0,15)81
0,15*(1+0,15)8

1
* (1+0,15)2 = 150000 * 4, 55 * 0, 32 = 218400miilei

P 2 = 210000 *

(1+0,15)91
0,15*(1+0,15)9

1
* (1+0,15)2 = 210000 * 4, 82 * 0, 28 = 283416miilei

6. Randamentuleconomic:
Rn =

Rn1
=

Rn2
=

P
I

1=

P
I

P
I

218400
391680

1=

1 (3.14)
1 = 0, 442%

283416
464700

1 =, 039%

7. Raportuldintrevenitulactualizaticheltuieleleactualizate:
K =
K 1 =
K 2 =

V
CTA
V
CTA

=
=

873600
1046880
910980
1092264

V
CTA

(3.15)

= 0, 83lei
= 0, 834lei

8. Venitulnetactualizat:
V N A = V A CT A (3.16)
V N A1 = 873600 1046880 = 173280miilei
V N A2 = 910980 1092264 = 181284miilei
9. Termenulderecuperareactualizat
T = log[ 1a1*T ]/log(1 + a) (3.17)
28

T 1 =

log[10,151*3,33 ]
log(1+0,15)

= 0,301
0,06 = 5, 01ani

T 2

log[10,151*2,76 ]
log(1+0,15)

0,236
0,06

= 3, 94ani

n urma calculelor date,am obinut valoarea venitului net actualizat negativ.E

nevoiesmicormratadeactualizarepnobinemvaloarepozitiv.
Micormratadeactualizarea=15%5%=10%
Calcululparametrilordinamicicua=10%:
Investiiaactualizat:
d

V A(I t) = I h(1 + a)h

h=1

V A1(I t) = 213000 * (1 + 0, 1)1 + 278000 * (1 + 0, 1)2 = 191700 + 227960 = 419660miilei

V A2(I t) = 270000 * (1 + 0, 1)1 + 310000 * (1 + 0, 1)2 = 243000 + 254200 = 497200miilei

Cheltuielideexploatareactualizate:
C h = C h *

(1+a)D1
a*(1+a)D

* (1+a)h

C h1
= 450000 *

(1+0,1)81
0,1*(1+0,1)8

1
* (1+0,1)2 = 450000 * 5, 42 * 0, 46 = 1121940miilei

C h2
= 465000 *

(1+0,1)91
0,1*(1+0,1)9

1
* (1+0,1)2 = 465000 * 5, 86 * 0, 42 = 1144458miilei

Cheltuielitotaleactualizate:
CT A = I h + C h
CT A1 = 419660 + 1121940 = 1541600miilei
CT A2 = 497200 + 1144458 = 1641658miilei

Venitulactualizat:
V A = V a *

(1+a)D
a*(1+a)D

* (1+a)h

V A1 = 600000 *

(1+0,1)81
0,1*(1+0,1)8

1
* (1+0,1)2 = 600000 * 5, 42 * 0, 46 = 1595920miilei

V A2 = 675000 *

(1+0,1)91
0,1*(1+0,1)9

1
* (1+0,1)2 = 675000 * 5, 86 * 0, 42 = 1661310miilei

29

Venitulnetactualizat:
V N A = V A CT A
V N A1 = 1595920 1541600 = 54320miilei
V N A2 = 1661310 1641658 = 19652miilei
Ratainternderentabilitate:
+

NA
RIR = amin + (amax amin) * V NAV++|V
NA| (3.18)
+

NA
54320
RIR1 = amin + (amax amin) * V NAV++|V
NA| = 0, 1 + (0, 15 0, 1) * 54320+173282 = 0, 1 + 0, 05 *
+

NA
19652
RIR2 = amin + (amax amin) * V NAV++|V
NA| = 0, 1 + (0, 15 0, 1) * 19652+181284 = 0, 1 + 0, 05 *

n urma calculelor parametrilor dinamici, putem constata c cel mai fezibil

proiectesteprimul,acruiratinternderentabilitateestede11,2%.
Concluzie:Conformindicatorilorstatici,dinamiciiindicatorilorrecomandaide
BIRD,celmaifiabilproiectesteproiectulnumrul1.

30

54320
22760

1965
20093

Concluzii:
Scopulacestuiproiectdeanestedeaanalizasurseledefinanareantreprinderii
icosturileacestora,lucruefectuatncadrulcapitoluluiI.n capitoluluiIIsaanalizat
situaia investiional n ramura de telecomunicaii n Republica Moldova pentru
ultimii 5 ani, de unde putem concluziona c pentru ultimii 5 ani, n mod constant
raportul dintre valoarea investiiilor i cifra de afaceri este de peste 25 la sut. De
acumnuseinvestete,darsemeninedeservireaechipamentului.Reieinddindirecia
deefectuare,celemai mariinvestiiiaufostefectuaten TehnologiiInformaionalei
Comunicaionale n anul 2008: n reelele mobile 64,4%dinvolumultotal,acestea
fiind n cretere, fa de 2007,cu4,4puncteprocentualetelefoniafixasczut,fa
de 2007, cu circa 21,17% (130,3 mil. lei) i a constituit 485,25 mil. lei., sectorul
servicii de acceslaInterneti transportdateasporit cu39,67%iau constituit152,7
mil. lei,segmentulserviciiTViradioprin cablu/eter au sporit cu30,20%iauatins
nivelulde58,25mil.leidintotalulinvestiiilor.
n capitolul final, sa efectuat analiza a dou proiecte investiionale i am
determinat proiectul cel mai fezabil din punctual de vedere a rezultatelorobinuten
urmacalculriiindicatorilorstatici dinamici.n final,conformrezultatelor,proiectul
cu numrul I este cel mairentabil,avndoratintern de rentabilitatede11,2%,iar
conform indicatorilor static este cu cea mai mare eficien economic, cheltuielile
specificeiechivalentemaimiciitermenulderecuperaremaimic.

31

Bibliografie:

1. StancuI.Finante.Ediiaa3a.Bucureti:EdituraEconomic,2002.
2. BlockStanley,HirtGeoffrey.FoundationsofFinancialManagement.Ediiaa
12a.McGrawHill,2008.
3. Staicu,F.,Eficienaeconomicainvestiiilor,Ed.Didacticai
Pedagogica,1995,pag.42
4. LynchRichard.Strategiacorporativ.Chiinu:ARC,2002.
5. Staicu,F.,Eficienaeconomicainvestiiilor,Ed.DidacticaiPedagogica,
Bucureti,1995,pag.119

32