AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7

7. BOLłILE CUPTOARELOR
SpaŃiul de lucru al cuptorului se acoperă cu bolŃi care sunt elementele cele mai solicitate din
punct de vedere termic şi mecanic. În zonele cuptoarelor cu temperaturi joase bolŃile se execută
din două straturi, respectiv refractar şi izolator, iar în zonele solicitate termic bolta se execută
numai dintr-un singur strat refractar. Până la temperatura de 1530 0C sunt utilizate cărămizi de
smoală, iar la cuptoare cu temperatură mai mare sau la cuptoare continue se utilizează cărămizi
silica sau cărămizi magnezitice.

7.1. Clasificarea bolŃilor

Se clasifică în funcŃie de tipul şi destinaŃia cuptorului în:
- bolŃi în arc
- plane
- trapezoidale
BolŃile pot fi:
- fixe
- mobile
Putem avea bolŃi:
- orizontale
- înclinate, care pot fi:

simetrice

asimetrice

7.2. Elemente constructive

care caracterizează bolŃile în arc:
1. cheia bolŃii
2. cărămidă de reazem (naşterea bolŃii)

1 Elemente geometrice:
δb
2 R = raza de curbură a bolŃii
f
R G α = unghiul bolŃii
α D = deschiderea bolŃii
δb = grosimea bolŃii
D
G = greutatea bolŃii

Tipuri constructive de bolŃi

BolŃile în arc se pot clasifica funcŃie de unghiul α:
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
- Semicirculare:

α = 1800 R
D = 2R
f=R

Utilizate la construirea canalelor subterane pentru evacuarea gazelor arse. Sunt caracterizate de
o stabilitate mecanica mare dar au dezavantajul unui spaŃiu liber mare.
- Normale:
BolŃile întâlnite la majoritatea cuptoarelor au deschideri de până la 4-5 m. Pot fi simetrice sau
asimetrice. La bolŃile normale simetrice avem o singură săgeată iar la bolŃile normale asimetrice
avem două săgeŃi şi două raze de curbură asimetrice.

α = 600
R=D

f1 f2
R r1
α r2

D
D

7.3. ForŃa laterală de împingere a bolŃii

Caracteristic pentru în arc este forŃa laterală sau împingerea orizontală ce ia naştere în boltă sub
acŃiunea greutăŃii bolŃii şi temperaturilor înalte la care este supusă aceasta.
F α
G 1
sin ⋅ =
2 2 T
T α F
cos =
2 T
α G α 2F
tg = ctg =
G 2 2F 2 G
α 2 G α
F= ⋅ ctg pentru bolŃi în stare rece
2 2 2
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7

Temperatură bolŃi 0C K
stare
rece ÷ 900 0C 2
900÷1100 0C 2,5
stare 1100÷1300 0C 3
caldă 1300÷1500 0C 3,5
În realitate bolŃile sunt în stare caldă. Acest fapt impune apariŃia unor forŃe suplimentare date de
dilatarea bolŃii. Dacă la o boltă în stare normală unghiul α, poate fi măsurat, la bolŃile în stare
caldă nu poate fi determinat pe cale matematică şi de aceea pentru determinarea valorii lui F se
introduce un coeficient K determinat experimental ce Ńine cont de temperatură.
G α
F'= K ⋅ ⋅ ctg - stare caldă
2 2
Efortul orizontal trebuie să fie preluat în totalitate de construcŃia metalică a cuptorului pentru a
se asigura stabilitatea acestuia. BolŃile simetrice pot fi simplu rezemate care se sprijină direct pe
zidărie, şi suspendate în cazul în care acestea nu se sprijină pe zidăria cuptorului.
2
1
1 – bolta
2’ 2’ – reazemul bolŃii
2 – armătură metalică pentru suspendarea
3 bolŃii
simplu rezemată 3 – etanşare cu nisip (material refractar)
4 – peretele cuptorului
4

În cazul bolŃilor suspendate există posibilitatea scăpării gazelor pe la îmbinarea bolŃii cu pereŃii.
Pentru mărirea etanşeităŃii se introduc pe această suprafaŃă material refractar sub formă de granule
care are rolul de a etanşa spaŃiul de lucru al cuptorului şi de a proteja de acŃiunea gazelor fierbinŃi
din cuptor, părŃile metalice ale acestuia. În unele cazuri pentru a evita apariŃia tensiunilor termice
la construcŃia metalică de susŃinere a bolŃii aceasta se răceşte cu apă.
2
1 – bolta
1
3 2 – sistemul metalic de susŃinere a bolŃii
4 3 – ranforsaj metalic
4 – element de răcire
5 5 – material refractar sau nisip
6

BolŃile în arc suspendate în întregime

La aceste bolŃi se practică suspendarea la nivelul reazemelor şi suspendarea individuală a
cărămizilor. Sunt folosite la cuptoarele cu regim termic ridicat cu deschideri mai mari de 5 m.
Suspendarea individuală a cărămizilor se poate face în 2 moduri:
Cărămizile sunt încasetate într-o carcasă de oŃel care în timpul funcŃionării cuptorului
reacŃionează cu MgO şi MnO din cărămidă formând compuşi magnezitoferici care transformă
zidăria bolŃii într-un monolit.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
Cărămizile sunt suspendate individual de o construcŃie metalică plasată deasupra bolŃii cu
ajutorul unor plăcuŃe.

7.4. Dimensionarea bolŃilor în arc

Constă în determinarea greutăŃii bolŃii, a săgeŃii, a numărului de cărămizi din boltă şi a grosimii
acestuia.
Determinarea greutăŃii
Gb=m⋅g=V⋅ρ⋅g

π ⋅ (R + δ b ) 2 ⋅α ⋅ l π ⋅ R 2 ⋅ αl π ⋅α ⋅ l
V = − = ( R 2 + 2 ⋅ R ⋅ δ b + δ b2 − R 2 )
360 360 360
π ⋅α ⋅ l
V = (2 Rδ b + δ b2 )
360
π ⋅α ⋅ l
Gb = ρ ⋅ g ⋅ (2 ⋅ R ⋅ δ b + δ b2 )
360

Determinarea săgeŃii
α OM α
cos = OM = R ⋅ cos 
2 R 2
OM = OP − MP  R ⋅ cos α = R − f ⇒ f = R ⋅ 1 − cos α 
OP = R  2  2

MP = f 

Determinarea numărului de cărămizi din boltă

La construcŃia bolŃilor în arc se folosesc:
- cărămizi tip pană
- cărămizi rectangulare
Când raza de curbură a bolŃii nu se poate realiza cu ajutorul unui tip de cărămidă (pană) pentru
realizarea arcelor de boltă se pot folosi două tipuri de cărămidă pană sau combinaŃii de cărămidă
pană şi normală.
Numărul cărămizilor necesare pentru zidirea unui arc de cerc al unei bolŃi cu raza de curbură R
se calculează astfel:
2π ⋅ ( R + δ ) ⋅ α
- se determină lungimea arcului exterior: le =
360
2π ⋅ R ⋅ α
- se determină lungimea arcului interior: li =
360
- rezulta sistemul:
 2π ⋅ ( R + δ ) ⋅ α
 A ⋅ nα + C ⋅ n i = l e = 360 ∆t δ
 q = , r = = rezisteta termicã
2π ⋅ R ⋅ α δ λ
 B ⋅ n 2 + C ⋅ ni =
 360 λ
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
Totalul cărămizilor dintr-o boltă se calculează înmulŃind numărul de cărămizi dintr-un arc
cu numărul de arce ale bolŃii. Numărul de arce se poate afla împărŃindu-se lungimea bolŃii la
lăŃimea cărămizilor folosite la care se adaugă grosimea rosturilor de zidărie.

7.5. BolŃi plane suspendate

ConstrucŃia acestor bolŃi prezintă o serie de avantaje:
- deschiderea cuptorului poate fi oricât de mare, împingerea orizontală fiind nulă
- permit separarea pereŃilor ce nu sunt supuşi la sarcini mecanice mari
Suspendarea bolŃilor se poate face fie individual fie o suspendare de bloc a cărămizilor. Ca
dezavantaj bolŃile plane necesită consum mare de materiale metalice pentru susŃinerea
cărămizilor. BolŃile plane sunt executate în general din cărămizi fasonate având forme speciale.
BolŃile se execută din materiale refractare. Alegerea se face în funcŃie de procesul tehnologic
care are loc în interiorul cuptorului. Un alt element important de care se Ńine seama este
temperatura din spaŃiul de lucru al cuptorului. La construcŃia bolŃilor se utilizează cărămizi silica,
magnezita sau cromomagnezită.
La alegerea materialului refractar din care se va construi bolta nu se Ńine seama de
caracteristicile chimice ale topiturii deoarece bolta nu intră în contact cu aceasta.
La bolŃile plane caracteristice pentru cuptoarele cu deschideri mai mari de 5 m etanşeitatea
spaŃiului de lucru se realizează în general cu ajutorul unor profile, care sunt prevăzute din
construcŃie pe cărămizile refractare, astfel încât să nu se permită gazelor din spaŃiul de lucru să
iasă în atmosferă.
Alegerea tipului de bolta (plana sau în arc) se face pe baza unei comparaŃii :
- din punct de vedere economic, bolŃile plane sunt mai scumpe, deoarece necesita cărămizi
speciale, material metalic pentru suspendare în cantităŃi mari şi mana de lucru înalta calificată ;
- din punct de vedere termic, sunt superioare bolŃile plane, întrucât toata energia radianta se
transmite câtre incarcatura.
Pe baza acestei comparaŃii se pot face următoarele recomandări :
- la deschideri D<4m, se recomanda a se folosi bolti în arc, deoarece sunt mai ieftine ;
- la deschideri D>4m, bolŃile în arc devin mai scumpe (creste foarte mult forŃa F, deci cresc
cheltuielile cu armatura metalica) şi atunci se recomanda bolŃile plane, deoarece sunt superioare
din punct de vedere termic; totodată, în acest caz (D>4m) solicitarea la compresiune a
refractarelor din bolta poate depăşi limitele admise.

7.6. Executarea zidarii boltii

In majoritatea cazurilor acoperirea camerei de lucru si a cantinelor de fum ale cuptoarelor
se face cu bolti, pârtile cele mai importante ale zidăriei prin sensibilitatea lor mecanica. De obicei
prin bolta se înŃelege un element de construcŃie al cuptorului care poate fi realizat în doua
variante:
- sprijinit, curbat
- suspendat, plan
Bolta sprijinita este suportata de reazeme pe când bolta suspendata are unele cărămizi
suspendate de o armătură.
După forma profilului boltele cuptoarelor pot fi:
- bolta în arc de cerc, cu săgeata mai mica decât raza;
- bolta lăsată, a cărei săgeata este foarte mică în raport cu deschiderea boltii;
- bolta în plin centru, cu profilul în semicerc;
- bolta inelară sau cilindrică
- bolta în cupola care are intradosul format dintr-o suprafaŃa de revoluŃie generata de un
arc de cerc, de elipsa, de parabola.
Cel mai des se utilizează bolŃile în arc de cerc, ale căror principale elemente de calcul sunt:
f - săgeata; b – distanta între reazeme; f/b = S grosimea. în funcŃie de raportul f/b unghiul la
centru are valorile din tabelul 4. După Lamort se recomanda un raport al boltii f/b = 1/8, care
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
conferă cea mai avantajoasa stabilitate la variaŃii de temperatura. Materialele cele mai indicate în
acest caz sunt cele pe baza de şamota datorita dilataŃiei reduse la temperatura si lipsei dilatării
prin modificare cristalina. După Gunter raportul de 1/10 este apreciat ca limită minima.

f/b = S α0 ctg α /2 Unghiul la centru va fi:

1 / 7.15 63 1.64
1 / 8.35 54 1.95 α b 1 1
sin = ⋅ =
1 / 9.1 50 2.14 2 2 r  1 
s + 
1 / 10 45 2.37  4s 
1 / 11.1 41 2.67
1 / 12.5 36 3.05

Grosimea S a boltii se ia după Trinks, în funcŃie de distanŃa dintre reazeme, aleasă

constructiv din tabelul 5
Tabelul 5
Deschiderea b în [m] – până la 1.25 3.6 5.5 7.25
Grosimea boltii S în [m] 0.115 0.23 0.345 0.460

Deschiderile de peste 5.5 m pentru un singur arc de bolta nu sunt utilizate. Se

întrebuinŃează de obicei , în aceasta situaŃie , cu rezultate bune, un plafon suspendat la care
cărămizile boltii sunt susŃinute de o construcŃie de otel care nu este expusa la temperaturii înalte.
Calculul boltii cuptoarelor se efectuează atât în stare rece cit si în stare calda, respectându-
se de fiecare data condiŃia ca pe toata suprafaŃa rostului sa apăra tensiuni de compresiune. Pentru a
fi îndeplinita aceasta condiŃie este necesar ca linia de presiune să treacă prin treimea mijlocie a
boltii
BolŃile în arc de cerc sunt cele mai simple. în funcŃie de necesităŃile constructive ale cuptoarelor
moderne au apărut si alte tipuri de bolti. Astfel, o prima forma derivata din bolta în arc de cerc
este bolta cu partea inferioara plana, transformata si ea în bolta cu ambele fete plane. Fig.
ConstrucŃia aceasta se întâlneşte la cuptoarele tunel, ea permiŃând sa se folosească mai bine spatiul
de lucru al cuptorului si asigurând o repartiŃie mai uniforma a curentului de gaze pe secŃiunea
camerei. Tot la cuptoarele tunel se întrebuinŃează în unele cazuri bolta dubla în copul realizării
unui canal de preîncălzire al aerului. ConstrucŃia nu se recomanda pentru temperaturi înalte din
cauza dificultăŃilor care apar la repararea boltii interioare.
Se mai utilizează de asemenea bolti în arc de cerc zidite cu cărămizi speciale. Un exemplu se
refera la fig 18 cărămizi cu laturile profilate prin care se preîntâmpina căderea unor cărămizi
izolate.
Pentru a permite dilatarea termica a boltii în timpul încălzirii se introduc în rosturile boltii
scânduri a căror grosime totala atinge până la 1% din lărgimea boltii.
Atunci când este zidita din cărămizi normale bolta poate fi executată din inele separate sau cu
legături. Bolta din inele separate permite dilatarea termica independenta a inelelor si execuŃia mai
uşoara a repartiŃiilor. Ea este însa mai puŃin rezistenta decât bolta zidita cu legături deoarece
ieşirea unei singure cărămizi din ansamblu producerea distrugerea întregului inel. Metoda se
aplica mai ales la cuptoarele cu temperatura ridicata.
La multe tipuri de cuptoare se utilizează bolti suspendate la care unele din cărămizi sau
totalitatea lor este suspendata de o armatura. Aceasta construcŃie permite acoperirea unor
deschideri cu mult mai mari decât cele ce se pot realiza prin bolŃile zidite si sprijinite.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
8. VATRA CUPTOARELOR

8.1. Clasificare
Vatra este elementul de construcŃie unde se aşează sau se dispune materialul destinat procesului
tehnologic, delimitând spaŃiul de lucru al cuptorului la partea inferioară. În funcŃie de destinaŃie şi
tipul cuptorului, vetrele pot fi grupate astfel:
- după destinaŃia cuptorului:
- pentru cuptoare de încălzire
- pentru cuptoare de elaborare
- după mobilitatea vetrei:
- fixe
- mobile
o cu deplasare rectilinie
o cu deplasare curbilinie
o cu deplasare individuală (mecanizate)
o basculante
- după configuraŃia vetrei:
- la cuptoarele de încălzire
o plane
o înclinate
- la cuptoarele de topire
o în arc negativ
o în pantă
o în trepte
Solicitările la care sunt supuse vetrele cuptoarelor metalurgice pot fi de natură mecanică,
termică şi chimică. Astfel la cuptoarele de încălzire pentru tratament termic sau uscare,
temperatura de încălzire a vetrelor este de maxim 1000 0C. Din acest motiv deformarea sub
sarcină este redusă, la fel şi atacul chimic, deoarece format pe suprafaŃă nu reacŃionează cu zidăria
vetrei. La cuptoarele pentru elaborare (oŃel, fontă) deformarea sub sarcină şi coroziunea chimică
sunt mari şi trebuie prevenite prin măsuri speciale.

8.2. Vetre fixe

Se întâlnesc în general la cuptoarele de încălzire tip cameră destinate deformărilor plastice. În
funcŃie de regimul termic din cuptor vetrele pot fi răcite sau nerăcite pentru a proteja fundaŃia
împotriva apariŃiei de tensiuni termice
- t2 ≤ 250 0C când fundaŃia este executată din
t1 δv beton armat
- t2 ≈ 300÷400 0C când fundaŃia se execută din
rv rt beton refractar
În vederea protecŃiei fundaŃiilor la cuptoarele cu
t2 vatră fixă nerăcite, vatra se execută din mai multe
straturi astfel încât rezistenŃa termică verticală să fie
mai mare decât rezistenŃa transversală, evacuarea
fluxului termic făcându-se pe această direcŃie.
La cuptoarele cu funcŃionare continuă acestea pot fi prevăzute cu o zonă sau mai multe
zone de încălzire (preîncălzire, încălzire, egalizare), materialul deplasându-se pe vatră prin
împingere, iar acesta circulă în cotracurent cu agentul termic. Vetrele fixe se construiesc în
majoritatea cazurilor deasupra solului.
Vetrele fixe se pot construi şi sub nivelul solului. Pentru a împiedica acumulările de flux termic
în vatră (rv≅rt) la vetrele încălzite intens (la cuptoarele de elaborare) se practică metoda răcirii cu
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
aer sau apă. Vetrele fiind amplasate pe o reŃea de conducte de răcire prin care circulă apă, pe
canele de zidărie sau profile metalice prin care circulă aer.

I I I I I II

a) răcire cu aer, canele zidărie b) răcire cu aer, canele din c) răcire cu apă prin conducte
profile metalice de răcire
Vetrele cuptoarelor de topire au diverse forme constructive corespunzătoare metalului care se
elaborează. Astfel vetrele pentru elaborare în arc negativ se folosesc mai cu seamă la elaborarea
aliajelor neferoase, în timp ce vetrele în pantă şi în trepte, la elaborarea oŃelului şi a fontei.

a) în arc negativ b) vatră în pantă c) vatră în trepte

Pentru a asigura evacuarea în întregii cantităŃi de topitură, vetrele cuptoarelor pentru elaborare
se construiesc cu pante de 3-7 0.

a) evacuare frontală b) evacuare laterală

8.3. Vetre mobile

În categoria vetrelor mobile pot fi încadrate cele cu deplasare rectilinie de la cuptoarele de
tratament termic tip cameră sau cu deplasare curbilinie pentru cuptoarele tip Carusel care pot fi cu
vatră inelară sau disc. Tot în această categorie sunt incluse şi vetrele la care deplasarea
materialelor se face mecanizat cum ar fi cuptoarele cu vatră păşitoare sau cuptoarele cu role.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
Cuptor carusel inelar
1 4

3 5

Cuptor cu role
Deplasarea materialului se face în contracurent cu gazele arse. Rolele care formează vatra pe se
aşează materialul sunt răcite.
2 2

1 1

1. Rolă; 2. Material
a) cuptor cu role în consolă (încălzire bilaterală) b) cuptor cu role continue (încălzire unilaterală)

Cuptor cu vatră păşitoare

Deplasarea materialului se face prin acŃiunea mecanismului mobil al vetrei care are o mişcare
complexă (ridicarea materialului de pe grinzile fixe, propulsarea acestuia şi revenirea la poziŃia
iniŃială).
4

3
1. Cadru mobil
2
2. Grinzi solidare în cadrul mobil
1 3. Grinzi fixe solidare cu vatra refractară
4. Material

Cuptor cu vatră păşitoare

AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
Cuptor cu vatră mobilă tip cameră
Sunt utilizate pentru operaŃii de încălzire sau uscare. În cazul cuptoarelor cu vatra mobilă,
principala problemă care trebuie rezolvată este aceea a etanşeităŃii spaŃiului de lucru al cuptorului.
SpaŃiul de lucru trebuie separat de spaŃiul de sub vatră care este destinat sistemelor de antrenare a
vetrei.
În practică există mai multe sisteme de etanşare în funcŃie de particularităŃile constructive ale
cuptorului, temperatura de lucru şi sistemul de mişcare al vetrei. Cele mai utilizate sunt sistemul
de etanşare cu cuŃit şi sistemul labirint.
1

2
1

4
3
5

a) Sistem de etanşare cu cuŃit b) sistem de etanşare labirint

1. vatră; 2. cuŃit; 3. jgheab pentru nisip 1. vatră; 2. pereŃi; 3. labirint.
4. nisip; 5. perete.

8.4. Dimensionare vetrelor

Constă în calcularea grosimii vetrei δv şi a dimensiunilor L şi B, care reprezintă totodată
lungimea şi lăŃimea spaŃiului de lucru al cuptorului. Valorile B şi l se stabilesc pe baza unui sistem
simplu de două ecuaŃii:

 L:B = K

L × B = S v
Valorile raportului K sunt recomandate de literatura de specialitate în funcŃie de tipul cuptorului
(vatra fixă K=1÷2,5; vatra mobilă K=1,3÷1,5).
Calculul suprafeŃei vetrei Sv se face diferenŃiat astfel:
a) pentru cuptoarele cu încălzire:
P 2
- cu funcŃionare continuă: SV =[m ]
p
c
- cu funcŃionare discontinuă (ciclică): SV = [m 2 ]
p ⋅τ c
în care
- P este productivitatea cuptoarelor în t/h;
- c – capacitatea cuptorului în t;
- p – productivitatea specifică t/m2h;
- τc – durata ciclului în h.
c cz c qz ⋅c
+ +
Vtop ρ mat ρz ρ mat ρz
b) pentru cuptoarele de elaborare: Sv = = = [m 2 ]
h med h med h med
în care:
- Vtop este volumul topiturii (material + zgură);
- hmed adâncimea medie a băii (recomandată de literatură);
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 7
- qz cantitatea specifică de zgură tzg/tmat.

8.5. Executarea zidăriei vetrelor

Peste fundaŃia din beton a cuptorului, se executa un schelet metalic din profile laminate,
consolidat în partea superioara cu placi groase de tablă. Vatra cuptoarelor se zideşte pe un strat de
egalizare executat din material refractar pe fundaŃie sau pe o construcŃie metalică. Peste plăcile de
tablă se execută zidăria vetrei propriu-zisa din cărămida, de obicei din mai multe straturi. Primul
strat inferior, numit căptuşeală, se executa din cărămida termoizolatoare sau din cărămida roşie,
iar straturile următoare din cărămida refractara. Zidăria vetrelor se începe cu cărămizi aşezate pe
lat şi continuă apoi cu rânduri puse pe muchie sau chiar în picioare (în funcŃie de grosimea şi
destinaŃia vetrei). La zidirea vetrelor resturile de dilatare se prevăd întotdeauna sub pereŃii laterali
sau frontali.
La cuptoarele de încălzire şi la cele pentru tratamente termice, grosimea vetrei se executa
în funcŃie de temperatura şi de dimensiunile cuptorului, de 230 până la 460 mm, iar la cuptoarele
de topit, mult mai mare; de exemplu la cuptoarele Martin ea este de 460 până la 1200 mm, iar la
furnale, fundul creuzetului ating grosimi până la 5m.
Materialul refractar pentru vatra cuptoarelor de topit se alege în conformitate cu compoziŃia
presupusa a zgurilor. Pentru cuptoarele de încălzire, stratul superior al zidăriei vetrei se executa
din şamota, pentru temperaturi cuprinse între 900 – 1000 0C, iar pentru temperaturi mai mari , din
materiale rezistente la acŃiunea chimica a Ńunderului, cel mai des utilizate fiind produsele
magnezitice.
La unele construcŃii de cuptoare industriale, în scopul executării mai rapide a vetrei şi pentru a
micşora numărul rosturilor de dilataŃie, acestea se executa din blocuri refractare mari sau monolit,
sau din beton refractar.
Peste zidăria de cărămidă a vetrelor cuptoarelor de topire se bate un strat de uzură şi etanşare.
Cu ajutorul acestui strat se obŃine şi panta de înclinare a vetrei spre orificiul de evacuare a
metalului lichid.