RE DICŢIUNEA, 8AZETA apare în flecare zt

iâmistraţiMea îl Tipoirala Abonamente pentruAnptre-Dinaria:

Braşov, piaţa mare nr. 30. P e u n an 24 cor., p e şase luni
12 oor., p e tr e i In n i 6 cor.
TELEFON Nr. 2 2 6 . N-rlI ds Dumlneoă 4 oor. pe an
S criso ri ne fra n c a te n a se
primesc. Mtn România şi străinătate:
M anuscripte n u se retrim it. P e u n an 40 iran o l, pe şa se
Inserate Luni 20 ir., pe tr e i lu n i 10 fr,
se prim esc la Administraţi*** M-rlI ds Dumlneoă 8 fr. pe an.
Braşov şi la u rm ă to a re le Se p re n n m e ră la to a te ofi­
BIROURI de ARUMŢURI: ciile p o şta le din î n tr u şi din
Xn Vlena la M. D ukes N aohf., a fa ră şi la d -n ii co lecto ri.
Nux. A agent'eld & Bmeric L ea­
ner, H ein rich S ohalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov;
polik N ach f.. A nton O ppelik. Admlnlstraţlunea. P ia ţa m are
î n Budapesta la A. V. G olber- tâ rg u l In u lu i N r. 30. e tag iu

A N U L L X X I.
ger, Kkste in B e m a t. Iu liu L e­ I. P e u n a n 20 oor., p e şase
opold (V II B rzseb et-k d ru t). lu n i 10 cor., p e tr e i lu n i 5 oor.
Preţul Isssrţlunllor: o serie Cu d u su l aca să : P e u n an 24
ţarm o n d pe o co lo an ă 10 ban i cor., pe şase In n i 12 co r., pe
p entru o pu b licare. P u b licări tr e i lu n i 6 oor. — Un esem - i
mai dese d u p ă ta r ifă şi Învo­ p la r 10 bani. — A tâ t ab o n a­
ială. - RECLAME pe p ag in a Telefon: Mr. 226. m en tele. c â t şi in se rţiu n ile
8-a o serie 30 bani. «nr.». n ae p lă ti în ain te.______
sw
Nr. 189. Braşov, Joi 28 Anges! (10 Septemvrie) 1908.

De-ale reformei electorale. Nemaghiari cari ştiu ungureşte, iar în

comitatul Têrnavei-mari Nemaghiarii
şi să scrie biletele de votare UDgu-
reşte — - nu este deja adevărata si­
, rile acestui proces. Novac a fost condam­
nat la 14 zile închisoare, iar Kromek la o
...„Cunoştinţa )im bei maghiare în cari ştiu ungureşte întrec cu 11/21 în luire de a folosi ca alegător lim ba lună de zile. Printre cei, cari au azistat la
sine d u califică pe nimeni ca patriot.; Lipto cu 3 ^ , în Trencin cu în m a g h ia r ă ? In practică tot acolo
dezbateri ca şi prin mulţimea acelora, cari
staţionau în faţa tribunalului, s’a observat
Inimicii interni ai Ungariei au învăţat Turocz cu 2% etc. pe Maghiarii de iese/. V o tu l aceluia, care nu va şti un mare număr de antimilitarlşti, care îşi
mai toţi limba statului şi este cu ne­ rassă. Sunt — zice Balogy — mai să scrie num ele candidaţilor u n g u ­ puseseră cocardele antimilitariste. Cocar­
putinţă de a crea, în semnul siluirei mult decât o sută de cercuri electo­ reşte, v a fi anulat şi m ilioanele ne­ dele au fost confiscate de poliţie. Ele re­
de a învăţa această limbă, o şcoală rale în celelalte comitate, în cari Ma­ cunoscătoare de „lim ba statului“, prezintă două mâni, cari distrug o armă.
politică şi de a creşte o generaţiune ghiarii de rassă nu pot susţinea con­ vo r fi împiedecate de fapt în exerci­
In jurul lor sunt scrise cuvintele: »Nici
un om, nici un banu, în limba cehă.
credincioasă statului“. curenţa cu Nemaghiarii cunoscători de tarea dreptului lor electoral. D e ose ­
„Legile şi institutele noastre re­ limba maghiară ; iar în alte 40 de cer­ birea între dreptul form al şi material
curi cumpăna oscilează şi rezultatul nu va schim b a nim ic în aceasta s i­ Rapoartele consulare din Macedonia
lative la învăţământul poporal îngri­ sunt în general destul de favorabile. Li­
jesc cu prisos, ca mai curând sau atârnă dela împrejurări şi cazualităţi. tuaţie tristă.
niştea continuă. Câteva asasinate singura­
mai târziu naţionalităţile să-şi însu­ De aici conchide, că numai a treia Tot aşa şi iar aşa ! Ei cântă şi tice, printre cari asasinarea unui Bulgar
şească limba maghiară. Şi pe calea parte din mandatele de deputaţi ar ei descântă, ear rezultatul este şi ră­ şi poliţist fac senzaţie, căci dela proclama­
aceasta promovează egalizarea limbis- ajunge în mâniie naţionalităţilor şi mâne acelaşi — împiedecarea Nema­ rea constituţiunei asemenea fapte au în­
cetat. Pe de altă parte o înţelegere între
tică în viaţa publică a ţării, dar di­ atunci, câud esercitarea dreptului elec­ ghiarilor în libera exercitare a drep­
comitetul tânăr turc şi comitetele creştine
sonanţa sentimentelor şi divergenţa toral s’ar face atârnătoare de cunoaş­ tului lor. Până când ? nu s’au făcut şi se observă animozităţi vi­
direcţiunilor politice între popoarele terea limbei maghiare, ear milioanele zibile între greci, bulgari şi sârbi. Rapoarte
de rasssă ale ţârii nu se delăturâ celor ce nu ştiu ungureşte vor fi cu consulare din Van şi Erzerum sunt liniş­
La congresul catolic din Bobemia, ţinut
printr’asta. Cu atât mai puţin putem totul eschise dela esercitarea lui. Şi alaltăeri, deputatul Mayer din Insbruck, a
titoare ; armenii rebeli par a voi să se su­
pună pretutindeni.
aştepta aceasta dela o reformă elec­ nu s’ar schimba nimic în starea lu­ vorbit despre luptele culturale moderne,
torală, care înăspreşte contrastele şi crului nici prin aceea, că celor ce afacerea Wahrmund şi mişcarea studen­
generalisează frecările“... ştiu ungureşte li-s’ar da dreptul de ţească. S’a adoptat o rezoluţiune, prin care Budgetul Rusiei. In ultima şedinţă a
vot plural. se protestează în contra escluderei obi­ consiliului de miniştrii rus s’a discutat bud­
Pasagiile acestea le cităm in tra­ Cetind aceasta argumentare ar ceiurilor religioase din şcoli şi insultarea getul pe 1909, care prezintă un deficit de
ducere verbală dintr’un articol publi­ crede omul, că Paul Balogh este un profesorilor catolici de cătră profesorii sta­ 223 milioane ruble. Primul ministru Sto-
cat în „Pester Lloyd“ dela 8 1. c. de om nepreocupat cu vederi mai largi, tului. lypin a reproşat ministrului marinei, că
Paul Balogh, sub titlul „Dreptul plu­ care ţine seamă de realitate. Ce să După întrunire au avut loc ciocniri nu şi-a motivat îndeajuns cererile. Budge­
ral şi limba statului“. în stradă, între participanţii congresului tul ministerului căilor de comunicaţie a
crezi însă despre el, când tot în ar­ şi social-democraţi. După amiazi, liberalii întâmpinat de asemenea protestări serioase.
Este semnificativ chipul cum ra­ ticolul amintit scrie : germani au ţinut o întrunire, votând o Stolypin a arătat că şi anul trecut acest
ţionează Balogh în studiul ce’l face Siluirea de a şti ungureşte poate rezoluţie, prin care se protestează în con­ budget a fost trecut cu greu prin Dumă
asupra viitoarei reforme electorale. Ca fi legată de legea electorală numai în tra întrunirilor ţinute în ultimul timp de [şi că în anul acesta va întâmpina greu-
să mângâie pe aceia din conaţionalii privinţa formală, în interesul unităţii clericali sub pretextul jubileului imperial. j tâţi şi mai mari. Guvernul a luat hotărâ­
rea de a nu publica pentru moment bud­
săi, mulţi la număr, cari ţin morţiş, procederei electorale şi a păstrării getul.
la părerea, că reforma electorală nu­ caracterului naţional al actului de Congresul socoliştilor. Din Fiume se
mai aşa poate să asigure supremaţia drept public ; adecă se poate pretinde anunţă, că marele congres al socoliştilor, Un conflict al guvernului rusesc din
rassei maghiare, dacă se va face de­ în senzul constituţiei ungureşti, ca care se ţine la Susak, a început printr’o causa aniversării iui Tolstoi. Din Peters­
pendentă exercitarea dreptului de vot procedura actului electoral să fie con­ sfinţire de steag. Oraşul e pavoazat. Au burg se anunţă, că între ministerul de in­
sosit mulţi străini, de asemenea trupe şi terne şi consiliul comunal, s’a iscat un
dela cunoaşterea limbei maghiare, dusă pe toată linia în limba ma­ jandarmi pentru menţinerea ordinei. In conflict foarte serios. Cu prilejul aniver-
vine şi le arată, că în realitate o ghiară şi concetăţeanul, care votează, palatul guvernatorului s’a ţinut o confe­ sărei naşterei lui Tolstoi, consiliul comu­
dispoziţie de felul acesta nu ar să-şi dea votul său în limba ma­ rinţă pentru stabilirea măsurilor de pre- nal a votat suma de 300.000 ruble pentru
aduce nici un folos practic nizuin- ghiară; ca biletul său de votare să cauţiune. In urma acestei conferinţe şi a diferite stipendii şi instituţiuni filantropice.
primirei unor rapoarte, guvernatorul Nako Ministerul de interne a înştiinţat consiliul,
ţelor pentru asigurarea supremaţiei, fie scris in limba statului şi să indice a cerut de urgenţă noui trupe. că va anula hotărârea luată. Din cauza
deoarece datele statistice pot lă­ pe acei candidaţi, pentru cari votează, atitudinei ministrului de interne, o mare
muri pe ori şi cine despre aceea, în limba statului. A cere însă ca ce­ agitaţie se observă în sânul populaţiunei.
că numărul cetăţenilor de altă limbă, tăţenii votanţi să fie versaţi în limba Procesul antimilitniştilor la Praga.
J.cari ştiu ungureşte, întrece în ţinutu- maghiară nu ar fi lucru cu cale...“ Luni s’a judecat în Praga procesul antimi-
Şrile naţionalităţilor numărul Maghiari­ litariştilor Novac şi Kromek, acuzaţi că Şaptesprezece cluburi politice în Tur*
Ce ’mi-e una şi ce ’mi-e alta? prin discursurile şi scrierile lor au îndem­ Cia. Din Constantinopol se anunţă, că pănă
lor de rassă. Aşa de pildă Sibiiul are Să ceri să voteze ungureşte, să pri­ nat poporul să nu se supună legilor mili­ acum s’au fondat aici şapte-sprezece clu-
numai 6% Maghiari curaţi şi 10 ^ ceapă dispoziţiile tăcute în ungureşte tare. O lume imensă a azistat la desbate- buri poliitice, între cari un club al arabilor
FOILETONUL »GAZ. TRANS.« — Nu face glume, dragă Emil,— zise azi trebuie să dai necondiţionat noutăţi vocea omenească. Pentru tine psichologia
vocea cu un ton dojenitor. Vremea glume­ publicului chiar şi în iad. Osândiţii. cari se nu există mai mult ca cântecul pentru
lor a trecut; arta a ajuns serioasă ca viaţa. frig de câteva mii de ani acuma în cup­ m ine; iar descrierea e pentru tine ceea
Richard Wagner şi Emil Zola. Eu vin din iad, Măria Sa dracul îţi pre­
zintă salutările lui.
tor, s’au obicinuit până într’atâta cu căl­
dura, încât ajută ei înşişi la întreţinerea
ce-i pentru mine jocul de orhestră. Tu ai,
ca şi mine, un desgust pentru acţiune : de
De Sacher Masoch. — Cum? tu eşti osândit? focului. Celelalte chinuri tot aşa, nu mai aceea găseşte lumea în operele noastre
— Eu? aşa crezi tu? — răspunse au efect decât doară asupra noilor veniţi. acea extenziune fără samăn, căreia îi zic
— »Viu deadreptul din iad«, — se Iţi cer dară, maestre, autorizaţia de a se lărgime şi pe care o taxează de plictisi­
auzi o voce piţigăiată, lipsită de melodie, spectrul. (Şi se aşeza pe o rază de lună
care, căzând din fereastră, rămânea su s­ juca operele tale în iad. Sunt cu desăvâr­ toare. Cât despre decor, el se făcea odi­
şi fărâmându-se în disonanţă. şire asigurat de résultat. nioară pentru piese; dar noi am inaugu­
Omul, care şedea pe marginea dru­ pendată în aer ca o grindă de argint). Ar­
tiştii sunt foarte bine trataţi în lumea cea­ — Şi eu, răspunse omul care şedea rat un sistem nou, şi în curând se vor
mului, se întoarse. Cele câteva nopţi rele pe marginea drumului rozându-şi unghiile face piesele şi muzica pentru costume şi
pe cari le-a petrecut i-au iritat nervii mai laltă şi nimeni nu mi-a cerut paşaport ori
vr’un certificat de bună purtare. Dar, în- dela mâna dreaptă, dar eu ce profit voiu decoruri.
mult decât ar fi putut’o face un concert avea de acolo? — Dar elementul nou....
Lamoureux. In urechile lui răsunau fără tr’o zi, un domn mă strigă, şi, în poarta
încetare întâiele acorduri ale Iui Renée. raiului găsii pe dracul în persoană. — Tu? — Vorbeşte pe faţă, — întrerupse
— Cine vorbeşte aici? — întrebă el, — P tiu ! — striga omul, care şedea Măiestrul coborâ de pe raza sa de Wagner; lucrurile acestea mărunte pe cari
— Eu, Măiestrul. pe marginea drumului. Tare mi-ar fi plă­ lună şi-l bătu familiar pe umăr. lumea le socoteşte ca murdare pentru tine,
cut să-l văz şi mai ales să-l sim ţ; trebuie — Ei bine, va veni ziua când muzica le-am cultivat şi eu cu sârguinţă: adulte-
Omul, care şedea pe marginea dru- riul, incestul... Da, tu mi-eşti frate, şi-ţi
i mului, zări atunci o pâclă, din care se des- să pută grozav! mea însăşi nu va mai produce efect. In
— Ştiu bine, că-ţi plac toate mirosu­ clipa aceea ţi-a sunat ceasul. Atunci Luci­ dai bine seama, că tu ai introdus muzica
f: luşia vocea şi văzu pâcla îndesindu-se şi mea şi operele mele în Franţa? Tu ai pre­
piuând puţin câte puţin chipul unei figuri. rile, bune ori rele, căci tu apreciezi par­ fer va fi recurs la piesele tale ; i-am pro­
fumul, care să răspândeşte din bălegar, tot pus eu. gătit calea, tu eşti apostolul lui Ioan, îna­
| 0 fiinţă de sex nehotărât stătea acuma în inte mergătorul Mesiei. Noi ar fi trebuit
| faţa lui. Era o fiinţă mică, uscată ca o mu­ atât cape al unei blâni, în care a’transpirat — Eşti prea amabil măiestre.
trupul unei blondine grase. Ţi-s’ar putea să lucrăm împreună, ca să creăm adevărata
mie, ascunsă într’un halat de atlas roşu — Zi-mi frate, — zise spectrul. Tu-mi capo-d’operă a viitorului.
având pe cap o beretă de catifea vânătă. zice poetul mirosurilor. Dar, de data acea­ eşti frate, şi nu înţeleg cum de n’a sem­
Din figura ei spână şi supărăcioasă ieşia sta, te înşeli. Diavolul e foarte bun, cum nalat încă nimeni punctele de asemănare, — Ce păcat că eşti m ort!
i un nas coroiat şi doi ochi pătrunzători. ziceţi voi, Francezii. E un om elegant, a- cari sunt între noi doi. Mai întâiu, în clipa, — Şi mie îmi pare destul de rău, —
I — Nu mă recunoşti? mabil, şi care are chiar mult spirit. în care piesele tale apar pe scenă, pui în zise măiestrul suspinând ; dar lasă-mă să
— Nu. doamnă. — Şi ce voia cu tine? tot-deauna o teză, ca mine. Cadrul şi acom­ isprăvesc. Mai sunt şi alte asemănări între
I — Eu sunt Richard Wagner. — îmi strânse mâna c’un entusiasm paniamentul sunt lucrurile de căpetenie t ne şi mine. Felul tău de a face reclamă
! — Ah ! mă iartă, vă luam drept o sincer, ca odinioară regele Ludovic de Ba- pentru tine ca şi pentru mine ; omul nu e o minunată copiare după mine. Iţi place
! femeie bătrână ! varia şi-mi z ise : »Scumpul meu măiestru, vine decât în planul al doilea, ca şi la mine luxul ca mie, cu toate că amândoi am
 Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 189—1908.

şi unul al curzilor, cari sunt în legătură repede la isbândă. Tot câm asta este s’au încercat a dovedi că Tolstoy a comis Logodnă. D-şoara Elena G. B o a m b e n
cu comitetul tinerilor turci. soartea educaţiunei şi la celelalte şcoale blasfemie. şi D-1 George G. O lte a n u , culegător-tipograf,
medii române şi la cele de stat dacă nu
mai rău. De aici apoi o pleiadă întreagă E interesant motivul, ce I’a adus îna­ logodiţi. Braşov, 26 August v. 1906. Feli­
Situaţia în Persia. Refugiaţii persani de tineri dedicaţi aproape exclusiv ştiin­ inte mitropolitul Antonie, care n’a apro­ citările noastre!
fugiţi din Ispahan la Bacu aduc ştiri cu ţelor de stat iuridice, teologice şi filosofice, bat nici decum procederea aceasta de a Oficiul de dare al ora şului ne trimite
totul neliniştitoare asupra situaţiei în iar pe terenul ştiinţelor positive technice opri sărbătorirea lui Tolstoi. Antonie a spre publicare următoarea înştiinţare: In
Persia. La Bagiak lucrurile stau rău. Şahul economice sterilitate ridiculă. Accentuez declarat, că excomunicarea, ce s’a pronun­ senzul §. 3 din statutul pentru ţinerea de
nu se mai crede sigur de trupele ce -1 în­ însă cu alţii şi eu, că nu advocaţii, pro­ ţat asupra lui Tolstoi în 1901, a nimicit câni se aduce ia cunoştinţa publică, că |
conjoară. Trupele din Ispahan au trecut fesorii şi teologii ne asigură de timala orice comuniune între biserica ortodoxă şi consemnarea cânilor pe anii 1908—9 care i
de partea revoluţionarilor. Cele din Tehe­ traiului, nu aceştia-s oamenii cuvântului, Tolstoi. Ca să vină acum sinodul încă odată conţine tot-deodată şi darea prescrisă pen- f
ran refuză să se supună ordinelor coman­ care de multe-ori răsună în pustiu, ci oa­ şi ca să se proceadă în contra excomuni­ tru fiecare câne este gata şi e depusă la
danţilor respectivi. Şahul a fost nevoit să menii faptei văzute, oamenii muncei pro­ catului ar fi deci neadmisibil. perceptoratul orăşenesc, unde o poate lua
concedieze o bună parte din trupele sale ductive, inginerii de toate categoriile, ca îndată ce s’a publicat circulara con­ în vedere întreg publicul în zilele dela 9
de cavalerie din cauză că ameninţau cu cei de cultură, inginerii silvici ori fores­ tra lui Tolstoi în organul sinodului, reu­ Septemvrie 1908 până la inel. 12 Septem­
jafuri şi cu omoruri. tierii, agronomii, montaniştii etc., cari prin niunile clericale reacţionare au decis a vrie 1908. Tot în acest timp se pot pre­
In Turkestan a izbucnit revoluţiunea, isteţimea şi agerimea minţei lor ne pot adresa lui Tolstoi în ziua naşterii sale te­ zenta la acest oficiu eventuale recurse în î
care ia dimensiuni din ce în ce mai mari indica şi lumina cărările întunecate ale legrame, prin care condamnă activitatea scris în contra consemnării. Totodată se
In ultima săptămână au fost ucişi la Tae- muncei productive pe diversele terene eco­ lui şi Tolstoi e provocat să părăsească aduce la cunoştinţa P. T. proprietarilor de
bris peste o mie şi cinci sute de oameni. nomice, nelipsite de remuneraţii!nea asu- Rusia, ca să nu demoraliseze junimea şi câni, că mărcile nouă pentru câni, valabile !
Populaţiunea din Teheran, aflând despre doarei prestate. Nu voesc să contestez să nu pregătească o nouă revoluţii!ne. pe anul 1908—9 deja s’au început din par- I
succesele revoluţionarilor din Taebris, a doar prin aceasta nici decum valoarea ne­ tea subsemnatului oficiu a se împărţi şi
prins curaj şi ameninţa cu o revoluţie tăgăduită, ce o au în ogorul înţelenit al cel mult în decurs de 8 zile se pot ridica.
generală în cazul când nu se va convoca naţiunei noastre şi cei dintâi mai ales
de urgenţă Parlamentul. Holera la hotarele Galiflei. Din Lem-
preoţii şi necesitatea noastră de ei* nu,
dar tot astfel de netăgăduit avem lipsă mai ŞTIRILE ZILEI.l!- berg se anunţă, că holera se apropie tot
întâi de toate de ultimii intelctuali, cari — 27 A ugust v.
mai mult de Galiţia. Ea bântue acum foarte
puternic în localitatea Ostrow, aproape de
Comori părăginite şi minţi rătăcite- prin o intensivă activitate prodigioasă în
cele technice-economice ne-ar revela şi Majestatea Sa în Budapesta. în timpul graniţă. In această localitate s’au îmbolnă­
De sub Copaci. nouă taina încă enigmatică a producţiunei, cât va sta Maj. Sa Monarchul in Budapesta, vit 76 de persoane şi au murit 30. Guver­
(Fine.) a progresului abundanţei economice, deja va acorda mai multe audienţe generale. natorul Galiţiei a cerut grabnic autorităţii
aşa de demult destăinuite în occident şi Astăzi sosesc la Budapesta archiducele administrative, să ia măsuri contra întro-
Şi nu există momente mai neplăcute Ia alte neamuri ce ne împresoară şi ne Francisc Salvator şi archiduceasa Maria ducerei holerei în Galiţia.
de îndoială în viaţa omului decât atunci sug pănă şi măduva din oase. Valeria.
când e vorba de viaţa sa şi omul nu este Soartea teatrului din Şoimuş. Părin­
Câmpul înţelenit al muncei este vast Df. FranciSC Obert, protopresbiterul tele Ioan Baciu din Şoimuş, a înjghebat,
în stare să se povăţuească însuşi spre a-şi de tot, mai ales în ramurile silviculturei
alege un mod de viaţă mai adecvat, căci şi agriculturei şi în branşele, ce stau în- emeritat ev. al Braşovului, a răposat azi- precum ştim, cu mult chiu şi vai o sală
nu-i cunoaşte manifestaţiunile ei. In asttel tr’un nex intim cu acestea: montanistica, dimineaţă în etate de 81 ani. mare şi spaţioasă în dosul casei parohiale,
de situaţii critice şi de grea cumpănă tâ­ cultura vitelor, lăptăria raţională, pisci­ pentru de-a juca într’ânsa la ocaziuni piese
nărul e condus machinalmente înainte, nu cultura, horticultura cu pomicultura şi le­ Ciocnirea de trenuri dela Prejmer. teatrale cu trupa d-saie de diletanţi. Când
atât de oarecari principii, ci mai mult de gumicultura, apicultura, avicultura, mătă- Direcţiunea căilor ferate ungare publică sala fu gata şi părintele se pregătise de
usul general. Vede şi ştie, că în anii tre­ săritul, viticultura, cultura fânaţelor irigate următorul comunicat cu privire la ciocni­ a o inaugura, sărbătoreşte, solgăbiraul in­
cuţi cei mai mulţi şi-au căutat norocul în şi păşunilor, cultura mare a textilelor şi rea de trenuri de alaltăeri: Trenul de po­ terzice inaugurarea, cerând explicaţii des­
ştiinţele iuridice, mai filosofice, mai teo­ industria de casă, ş. a. multe. Este imens vară Nr. 8762, ce comunică pe linia Bra­ pre »obârşia» banilor, cu cari s’a zidit, căci
logice, deci acolo şi el, căci cum trăiesc câmpul de activitate rodnică, ce i se des­ şov—Breţcu s’a ciocnit în 7 1. c. la orele se zice că ar avea bănueli, că sunt din
aceia şi el va putea trăi, fără însă să-şi făşură omului harnic şi cuminte în direc­ 5.55 în gara Prejmer cu trenul personal alte ţări.
mai bată capul mai departe cu alte ca­ ţiunile acestea, bogăţii enorme şi inexhau- Nr. 8702. Dintre călători 10 inşi au fost Trăim doar în Ungaria!
rieri, cari poate s’ar împăca mai uşor chiar i riabiie stau pitulate sub picioarele noastre răniţi. Vina este a conducătorului locomo­
şi cu temperamentul său, sau i-ar asigura | ale Românilor miopi din monarhie; nu în tivei, care a mânat spre gară cu o viteză împăcarea regelui Belgiei cu fiica sa.
mai bine traiul personal şi poate şi inte- j zadar numit’au aste sfinte pământuri deja mai mare ca cea prescrisă, apoi a impie­ Principesa Luiza de Coburg, fiica regelui
resele generale vitale ale neamului. Ei dar, j pe vremea divului Traian de Dacia felix, gatului de serviciu şi macagiului, cari nu Belgiei, voia să cumpere o vilă la Aachen.
horror vacui şi frica necunoscutului! Şi j iar cercetătorii francezi şi englezi, ce ne-au au asigurat trenul de persoane contra tre­ Ziarul »Morgenpost« anunţă acum, că a-1
aşa se întâmplă, că gimnaziul rom. din j resbătut ogoarele noastre ardelene, bănă­ nului de marfă ce venea după el. Toţi trei ceastă vilă s’a cumpărat, însă n’a foşti
Braşov abia edă câte 4 —5 technici şi eco- j ţeneşti, maramureşene, nu fără temeiu bo- au fost suspendaţi din oficiu. Comunicaţia cumpărată de princesă ci de regele Leo-
nomişti la câte un deceniu, ear visători cu I tezatu-ne-au glia de paradisul Europei. nu e întreruptă. Cazul se anchetează. pold, care a oferit-o fiicei sale. Regele j
duiumul la an. Acesta este efluxul destul i Belgiei a declarat apoi, că este dispus ai
Avem de toate la îndemână; avem Tinerimea universitară română din pune princesei la dispoziţie cheltuelile ne-!
de tragicomic al educaţiei unilaterale ce j falnici munţi cu codri seculari* superbi,
se dă tinerilor. Gestiunile acestea, ce tae { Budapesta a trimis părinţilor lui George cesare cu condiţia, ca să se despartă del
dumbrăvi răcoritoare cu fânaţe şi păşuni Novacovici următoarea telegramă: »Săr­ anturajul ei de acum. Din faptul, că prin-1
adânc în viitorul naţiunei noastre, ar tre- i excelente, avem dealuri şi câmpii cu ogoare
bui să ademenească mai mult pe domnii j mănoase, avem vai şi culmi părăginite manul George cedrul generaţiei de mâne cipesa a admis această condiţie, se deduce,!
profesori conferenţiari şi exhortanţi, căci j pustii, avem ape şi parale de toată seama, a dispărut din mijlocul nostru. Cu inimile că cu aceasta s’a făcut primul pas pentru!
dânşii cunosc mai bine pulsul poporului \ avem şi grădini înţeienite de urzici cu cernite, cu durere nemărginită în suflet împăcarea regelui cu fiica sa. |
nostru, ştiu unde şi ce ne doare, ce ne j leuştean şi cucută. Avem aşadară tămâie ne alăturăm şi noi la jalea adâncă ce a
lipseşte şi ce-i de făcut (cum a fost d. es. j destulă, numai foc ne trebue ca să dea cuprins sufletul fiecărui român. Doarmă Ridicarea stărei de asediu în provin-1
discursul directorului gimnazial la înche- \ miros, adecă spirit, duh, minte iscusită ne în pace »Luptătorul«, el a dispărut din Ciile baltice. Din Petersburg se anunţă, că;
ierea anului şcolar de acum doi ani.) In-1 trebue, care să ne înveţe şi pe noi artele mijlocul nostru, dar idealul vieţii sale va consiliul de miniştri a hotărît ridicarea'
deplinesc deci o faptă naţională frumoasă, j economice de bunăstare. trăi şi mai departe«. Budapesta, 5 Sep­ stărei de asediu în provinciile baltice, li-;
dacă nu o datorinţă morală cele incumbă, | temvrie 1908. Tinerimea univ. rom. din niştea fiind restabilită.
a servi la toate ocasiunile cu astfel de in- Să ne depunem deci cu toţii obolul Budapesta , aderenţii idealului lui George
digitări şi lămuriri spre a împrăştia l'rica de muncă, de capacitate, de energie pe al­ Novacovici. Ţarina bolnavă de cancer, ştiri so­
necunoscutului şi torţuratoarea esitare din tarul sacerdotal al intereselor iminente ale site la Darmstadt din Petersburg anunţă,
sufletele tinere. noastre ale tuturora, căci cu bunăstarea Numire ia facultatea teologică din că ţarina sufere de cancer provocat printr’oj
materială ne facem tot-o^ată puternici şi Cernăuţi. Maj. Sa Monarchul a numit pe naştere grea. Din cauza tratamentului!
Dar nu-i locul, nici chemarea mea mai accesibili şi pentru cultură. d-1 Vasile Gheorghiu profesor definitiv la greşit boala este nevindecabilă. Ţarina vai
de a critisa mai departe sistemul peda­ catedra de biblie dela facultatea teologică . veni Ia Darmstadt pentru a vizita staţii
gogic educativ existent, ce se practică Să nu mai fim aşa săraci, săraci, să­
din Cernăuţi. balneare germane.
şcoalele noastre, care-i menit par’că anume raci cu duhul!
a ne îngreuna mai mult ajungerea mai Şemniţ, 1908. Teribil accident de automobil. Din
Boala lui Tolstoi. Din Petersburg se
— c — anunţă, că doctorul Nikitin, care s’a întors Demant (Belgia), se anunţă un teribil ac­
fost săraci. Teoria e cetăţuia noastră, a dela Iasnaia-Poliana, declară, că infla- cident de automobil. Din cauza defectuo-
unuia ca şi a celuilalt, şi nu mai puţin ca maţia glesneler picioarelor lui Tolstoi zitătii cârmei, automobilul contelui De
mine tu nu suporţi contrazicerile. Noi am Sfântul sinod in contra lui Tolstoy. continuă să devină din ce în ce mai în­ Marga s’a izbit de un zid şi contele, soţia;
sdrobit pe vechii măieştri, cari au creat grijitoare. Orice mişcare i-ar agrava boala, sa, o cumnată şi doi amici ai săi au fostj
fără teorie, ca pasărea care căntă în crâng, Pe când toţi amicii culturii şi ai pro­ făcând ca sângele stricat din picioare să aruncaţi la o distanţă de câţiva metri.}
iar eu am tratat pe critici cum îi tratezi gresului din Rusia precum şi din toate se introducă în ficat, producând catastrofa Contesă De Marga, care era în stare gra-f
tu astăzi. ţările civilizate cinstesc pe marele poet şi inevitabilă. Pe de altă parte faptul, că vidă, a rămas moartă pe loc; sora ei s’a!
— Ai dreptate. Nemernicii!... scriitor rusesc, contele Leon Tolstoy, care-şi bolnavul nu poate să se mişte, a provocat ales cu un picior rupt, iar bărbaţii cu pu­
serbează tocmai acuma aniversarea de 80 o pneumonie. Cu toată starea disperată, în ternice contuziuni şi zgârieturi. In stare
— ...Cari îţi pun în faţă mereu pe de ani, sfântul sinod din Petersburg a
măiestrii scenei franceze. care se află, Tolstoi continua să lucreze, muribundă contesa a dat naştere unui
îndreptat contra lui anatema. In 4 I. c. ceeace are un efect dezastruos asupra copil mort.
— Iar ţie, pe Mozart şi pe Beethoven foaia sfântului sinod »Zerkowny Viestnik«
organizmului său. Familia fusese de părere
— Această sublimă nepoliteţă, care e publică o circulară a sfântului sinod, prin
să cheme pe renumitul medic, d-rul Ber- Recordul lui Delagrange. Din Paris st
arma ta, mi-a slujit şi mie în zilele mele care sunt provocaţi toţi membrii bisericei anunţă, că Delagrange a bătut Dumineca
tenson, dar Tolstoi s’a opus din răsputeri,
de pe pământ. Tu ştii, de altei, scumpul ortodoxe pravoslavnice să nu ia parte la aşa că în cele din urmă au trebuit să re­ recordul cu areoplanul său, făcând în 2f
meu Emil, că asta nu-i, de fapt, decât o serbarea aniversării a 80-a a naşterii con­ minute şi 53 secunde un drum de 24,125
nunţe la acest proiect.
trăsătură a caracterului german. Iţi amin­ telui Leo Tolstoy. In acest act Leo Tol­ metri. Delagrange a înconjurat cu aero­
teşti că unul din marii noştri poeţi a z is : stoy e declarat de duşman al bisericii or­ planul său, de cincsprezece ori un trapez
»Germanul minte când e politicos« ? todoxe şi este declarat prin urmare de Mai mulţi funcţionari înalţi si căilor neregulat de o lungime de 1500 metri.
— Măiestre, cineva poate fi nepoliti­ nedemn a fi cinstit şi sărbătorit.
ferate austro-ungare au sosit în România
spre a studia întrebuinţarea petrolului ca
cos chiar şi în Franţa. S’a fost făcut încercarea din partea combustibil la locomotive. Văzându-se că împăratul Wilbelm despre Zeppelin.
— N’o credeam, până a nu te cu­ unui partid al sfântului sinod de a în­ La prânzul de Luni dat de guvernatorul
petrolul ca combustibil la căile ferate ro­
noaşte ; dar acum sunt pe deplin convins. demna pe metropolitul Antonie din Peters­ mâne a dat rezultate foarte satisfăcătoare, Aisaţiei în oraşul Strassburg era Invi­
— Ar fi să le smulgi urechile tutu­ burg să se pronunţe în contra sărbătoririi s’au luat dispoziţiuni, ca să se introducă tat şi profesorul Hergesel, amicul intim
ror acelora, cari refuză să ne admire. lui Tolstoy, dar metropolitul a refuzat de petrolul ca combustibil şi la căile ferate al lui Zeppeiin. împăratul, în onoare!
a face aceasta, dar s’au găsit alţi membrii austriace. căruia se dedea prânzul, s’a informat del!
— Se înţelege, strigă măiestrul. Cu influenţi ai sinodului, între cari duşmanii Hergesell asupra ascensiunilor lui Zeppelin
adevărat frumoasă este vorba poetului. lui Tolstoy, metropolitul Vladimir din Hergesell i-a descris entusiasmat, marei
»Ciomăgeşte pe cânele ăsta; ăsta-i un critic!« Moscva şi mitropolitul Inocenţiu din Cununie, lozefina Nicola şi Ovidiu călătorie făcută la Maventa. împăratul h
Omul, care şedea în marginea drumu­ Kiew, cărora le-a succes să câştige pe pro­ Gritta ne fac cunoscută cununia lor, care ascultat cu mare interes, arătând la urmiţ
lui, se ridică brusc, şi cei doi măieştri, curatorul suprem al sfântului sinod Is- se va celebra în ziua de 19 Septamvrie c. că a priceput toate amănuntele exprimăm
compozitorul şi dramaturgul viitorului, îşi wolski, pentru amintita manifestaţie anti- la oarele 6 V2 dim. în biserica gr. or. din du-şi satisfacţia pentru marea manifestaţi!
strânseră mânile în vreme ce o orchestră tolstoiană. Astfel marele bărbat al Rusiei, strada Lungă, Sibiiu. a poporului german în favoarea lui Zeppn
nevăzută ataca întâiele măsuri din uver­ a căruia spirit înalt este admirat de în­ — Veronica Dan şi Victor, Barna lin. împăratul a adăogat: »De mult tim|
tura lui Tannhăuser. teolog abs. ne anunţă serbarea cununiei nimic nu m’a emoţionat si
Trad. de M.
treaga lume cultă, a fost aşazicând din nou s 1 nu m’a mân
escomunicat, scoţîndu-se din opurile reli­ lor, ce se va celebra în 21 Septemvrie n. găiat atât de mult ca aceasta unanimi
gioase filozofice ale lui Tolstoy fără nex pa- a. c. la 3 oare d. a. în biserica gr. catolică bătaie de suflet a poporului german, j
sage, prin cari adversarii lui din sinod din Borgo-Bistrişoara. sigur, că toti au înţeles acum, ca naţiuni
 Nr. 189.—1908.
i germană e compact unită ca un singur
om, în toate cestiunile mari. Subscripţia
i naţională asigură într’un mod neprevăzut
şi aşa cum l’a dorit Zeppelin, construirea
unui alt balon.
Carsa de automobile Mew-York—Paris
Luni a sosit în Berlin automobilul italian
»Zuest«, care face dimpreună cu altele
cursa New-York—Paris. Automobiliştii, cu
toate greutăţile acestei lungi călătorii, au
cel mai bun aspect. Automobilul »Zuest«,
de când a părăsit Japonia, a avut de
Învins greutăţi enorme, din cauza ploilor
torenţiale din China şi Siberia. Automo­
bilul a plecat spre Paris.
Venitele parochiei Gilău. Din Giiău
ni se trimite următoarea scrisoare: Ono­
rată Redacţiune! Cineva din interes parti­
cular, de bună samă cu intenţiune a tri­
mes la Vener. Conzistor din Blaj venitele
parochiei Gilău greşite şi schimonosite
fără de cale, de bună samă, ca să-şi a-
jungă ceva scop particular. Aci trimit cir-
culariul pentru concurs. Din el lipsesc
următoarele: 1. Casa modernă cu trei
chilii, o culină mare, cămară, pivniţă şi
grădină de legumi foarte ma^e şi super-
edificate economice. 2. 240 de metrete
de bucate şi tot atâtea zile de lucru. Stola
încă e schimonosită, căci parte e lăsat
afara, parte e micşorată de tot. Vă rog
să îndreptaţi, pentruca să nu cugete con­
curenţii, că noi nu avem nici locuinţă la
preot.**) Gilău, în 7 Sept. 1908. Curatorii
bisericii.
Anunţ literar. Păr. D. Voniga din
Gyirok vesteşte tuturor celor interesaţi,
că opul său: »Parenese sau cuvântări pen­
tru toate ocaziunile ce obvin în oficiul
pastoral al preotului« va apare în curând
şi celor abonaţi li-se va expeda cam pe la
finea lunei Septemvrie. Totodată roagă pe
acei on. domni preoţi, cari încă nu au
răspuns apelului de abonare, să trimită
declaraţia ce li-s’a trimis, cu atât mai
vârtos, că opul fiind mai voluminos decât
cum s’a contemplat, după apariţie se va
vinde cu preţ mai urcat decât cel deter­
minat în declaraţiunile de abonament.
j Preţul se trimite ulterior, adecă după pri­
mirea opului abonat.
0 pagină aleasă
din trecutul Someşenilor.
(Din „Vechile episcopii rom âneşti“ de domnul
Dr. A ugustin Bune a).
Petrecând de câteva zile, în Rodna
veche, aproape de isvoareîe Someşului mare ,
printre alte ocupaţiuni am citit şi preţi­
oasele cărţi ale Rs d. canonic Bunea: »Ve-
chile episcopii româneşti« şi »lerarchia
Românilor din Ardeal şi Ungaria11. Multe
lucruri importante şi foarte interesante
din trecutul mult încercatului nostru neam
am găsit în aceste scrieri alese. Şi de aci
ca din întreaga noastră istorie se con­
vinge cetitorul, cum, la noi, legea şi bise­
rica au fost strâns unite cu starea politică,
socială şi economică a poporului român.
€ânld şi unde a putut pătrunde măcar o
umbră de stăpânire românească, îndată s’a
înseninat şi orizontul religios — de obi-
ceiu atât de nervos al neamului românesc.
Una dintre cele mai glorioase pagini
ale istoriei noastre politice şi bisericeşti
peste tot şi în special pentru Românimeu
din nordul Transilvaniei — de pe valea
Someşului mare, este epoca voevozilor
moldoveni Ştefan cel Mare şi al lui Petru
Rareş, (între anii 1475—1550).
Iată cum espune*) d-1 Bunea, într’un
limbagiu ales şi într’un stil elegant, îm­
prejurările din acel timp, împrejurări con­
centrate în jurul »episcopiei Vadului« din
Valea Someşului mare.
»Ştefan cel Mare, domnul Moldovei,
după răsboiul purtat cu Mateiu Corvinul,
obţinu la încheierea păcii în anul 1475,
pentru sine şi erezii săi în Transilvania
stăpânirea peste domeniile (nu numai cas­
telele) Ciceului (pe valea Someşului mare)
şi Cetăţii de Baltă ..
Ori cât de nesuferit ar fi fost dom­
nul român vecinilor saşi dela Bistriţa şi
nobililor din comitatul Solnocului din cen­
tru şi al Dobâcei, ei au trebuit să-l pri­
mească în mijlocul lor, pentru-că aşa ce­
reau interesele politice ale regatului ungar.
Sub Bogdan Vodă (1504—1517), ur­
maşul lui Ştefan, legăturile cu Bistriţa şi
cu ţinuturile din jurul Ciceului devin încă
şi mai strânse .şi pârcălabii (castelanii)
domnului moldovean rezideau neconturbaţi
*) In circularul d atat 11 Aug. a. c. tip ărit
„cătră întreg clerul diecezan“ Nr. 5239—1908 LV.
în adevăr nu sunt cuprinse punctele de m ai sus.
— Red. » Burian im memoriu, prin care cer
*) Pag. 15 şi urm ătoarele.
GAZETA T R A N S IL V A N IE I .
în castelele numite. Tot aşa s’a urmat
aceasta şi sub Ştefan Vodă cel tânăr (1517—
27). Iar sub Petru Rareş (1527—1546) stă­
pânirea Moldovenilor asupra unor ţinuturi
din Transilvania s’a întărit şi estins, căci
pe lângă Ciceu şi Cetatea de Baltă, Rareş
dobândi la anul 1529 dela loan Zapolya şi
castelul Unguraşului, districtul Rodnei, cu
număroasa populaţiune românească şi chiar
şi cetatea Bistriţei şi districtul ei. Saşii
din Bistriţă nu voiră nici decum să se
supuie barbarului valah, ci se împotriviră
cu armele. Dar după un asediu îndelungat
din Septemvrie 1529 până în Martie 1580,
întrerupt numai de nişte armistiţii şi dupâ-
ce Bistri ţenii în Martie (anul 1530) fură
râu bătuţi de trupele moldovene aproape
de Bistriţa la Târpii (Treppen) ei trebuiră
să se supuie şi prin deputaţii lor, trimişi
în 15 Iunie 1530 la Petru Rareş în Moi-
dova, încheiară cu acesta pace.
Pe timpul asediului Bistriţei din partea
trupelor Iui Petru Rareş, episcopul Vadu­
lui Anastasie (al 3-lea în şirul epişcopilor
de acolo după îlarion a. 1523 şi după Var-
laam a. 1527) conduse la 13 Octomvrie
1529 un atac succes în contra Bistriţeni-
lor, care eşiră Ia cules de vii, încheind
apoi cu asediaţii un armistiţiu.
Cătră sfârşitul lui Iulie (a. 1530) în­
suşi voevodul Petru se află cu mare suită
în Rodna , unde bistriţenii la porunca pâr­
călabului Maleiu, vistierul lui Unguraş
(Bálványos) au fost siliţi să trimită lui
Petru 30 de care încărcate cu proviant.
„Acesta fu cel dintâiu tribut de supunere
şi de omagiu, ce l’a plătit liberul cetăţean
german barbarului valah“ esclama cu du­
rere şi indignare scriitorul săsesc Heinrich
Wittstock, fost director la gimnaziul din
Bistriţa chiar pe timpul şcolarizării sub­
semnatului (între anii 1863—1840), care
enarează acest lucru pe baza documente­
lor contimporane...*)
In posesiunea acestor domenii mari,
Petru Rareş fu întărit şi prin diploma lui
Ferdinand I din 4 Aprilie 1535. Şi deşi
Izabela, văduva lui I. Zapolya, a dórimat
castelul Ciceu (în a-. 1544), totuşi domeniul
lui figurează şi mai departe ca posesiune
a domnului Moldovean. Cu m oartei- ţpi
Petru Rareş, Bistriţa, dar numai ea sin­
gură s’a eliberat de sub domnia Moldove­
nilor, pe când celelalte 'ţinuturi rămaseră
şi de aci încolo în stăpânirea lor şi sub
llie Vodă (a. 1546—1552) ei exploatară
chiar si
J minele dela Rodna...
Stăpânirea aceasta a domnilor mol­
doveni în Ardeal, intr’un timp îndelungat
şi neîntrerupt do 80 ani, a trebuit să lase
urme în viaţa poporului românesc din a-
ceasta ţară, unde el era atât de asuprit.
Cea mai frumoasă dintre operele
domnilor moldoveni este însă Mănăstirea
şi episcopia Vadului, (Kolostor-Vád) din
jos de Dej pe ţărmurul stâng al Some-
şului-mare. Că aceasta mănăstire şi epis­
copie este înfiinţată de domnii moldoveni,
se vede limpede din conscripţia castelului
făcută la a. 1553, la porunca voevozilor
transilvăneni Francisc Kendy şi consoti.
In conscripţia aceasta sunt înşirate
60 de comune, sate şi moşii ce aparţineau
castelului Ciceu, anume începând dela Be­
teag, pe Someşul-mare toate satele pănă
la llecmda-mare şi Glod — apoi Lăpuşul
unguresc şi românesc şi satele din jurul
lor, Ormán, Chirău-Vad, Slatina, Bogata
românească şi cea ungurească. Iar de do­
meniul Unguraşului se ţineau 24 de co­
mune situate spre câmpia Ardealului,
dintre care mai importante erau Mintiul
Gherlei, Gherla, Rereding. ( hintelnic, Ar-
calia. Dacă adaogem Ja acestea şi cele 60
de comune, din districtul Rodnei şi din
districtul Bistriţei, ne convingem că epis­
copia Vadului se întindea pe timpul lui
Petru Rareş în partea nordică a Ardea­
lului peste partea cea mai mare a terito-
rului transilvănean din diecesa de astăzi
a Gherlei.
încă un amănunt: La anul 1523 în
timpul Vlădicului de Vad, Îlarion, preoţii
Mateiu, Şandru şi Petru împreună cu Cnejii
din Valea Rodnei, cer dela magistratul
Bistriţei să Ie conceadă a edifica o mă­
năstire »în locul unde mai fusese o mă­
năstire ca aceea«. Oraşul le asignează un
loc, dela Năsăud în sus spre munţii Ma­
ramureşului, între comunele Hordán şi
Telciu pe apa Bichişuhti. in interesul a-
eestei mănăstiri, Vlădica Îlarion, »ceru la
1523 confirmarea privilegiilor acordate odi­
nioară călugărilor, din mănăstirea arde­
leană a Bistriţei, »cari trăiau în păduri
după regula cea grecească şi vechie a bi-
sericei, departe de fumul cetăţilor«.
Astăzi ţăranii din Vad şi di\\ Bogata
îşi reamintesc cu înduioşare, ca ei erau
odinioară »iobagii Vlădicului«, cutare li-
*) Publicaţie în „Program m des Gymnasiums
i introducerea Constituţiei.
Pagina 3,
vadă e »râtul Vlădicului«, cutare izvor Constantinopol 9 Sept. Una d'n
»fântâna Vlădicului», dealul, Cetăţuia,
»Coasta Vlădicului*. »Valea Vlădicului*. urmările evidente ale intrevederei de
Ruinele reşedinţei şi azi se mai cunosc, la Salzburg dintre baronul Aerenthal
iar biserica catedrală a rămas pănă acuma şi ministrul italian de externe Tittoni
cu unele inscripţiuni aproape de tot şterse
este rechemarea ofiţerilor străini din
şi nedescifrabile şi cu tronuri pentru ar-jandarmeria turcă. Rechemarea aceasta
chiereu şi domn.*
se face sub forma unor concedii ili-
Şi câte asemenea nestimate din tre­
cutul neamului nostru nu strălucesc pe mitate, cari se acoardă din oficiu, de
numaroasele şi frumoasele pagini ale căr­ cătră. guvernele respective, ofiţerilor
ţilor d-lui canonic Dr. Bunea. italieni şi austriaci din jandarmeria
Prof. V. Gr. Borgovan. din Macedonia. Actualmente nu se
mai află nici un ofiţer austriac în
Macedonia, iar dintre italieni, afară
Varietăţi. de generalul jandarmăriei, se mai
S’a făcut constatarea, de altfel nu află zece ofiţeri.
pentru prima dată, cu prilegiul unui caz
de tifos, că această boală dintre cele mai
molipsitoare şi mai primejdioase, în deosebi
pentru copii, se poate lua nu numai dela Maxime şi cugetări.
un bolnav, ci şi dela acela care a suferit
împarte aceia ce ai cu alţii, nu în­
cu mai multe luni, cu un an şi chiar cu grămădi bogăţii, nu te îngâmfa, nu fura,
trei ani înainte. Aceeaşi constatare s’a făcut
nu produce suferinţă, nu ucide, nu face
în mai multe părţi, în urma unor experi­ altora aceea ce nu ai voi să ţi-se facă ţ ie ;
enţe într’adins făcute.
toate acestea au fost spuse nu de 1800 de
Cel ce a suferit de tifos e în adevăr ani, ci de cinci mii de ani, şi nu s’ar putea
imunizat şi nu mai are a se teme în viaţa să fie nici o îndoială a adevărului acestei
de această boală; e însă primejdios pentru legi, dacă n’ar fi făţărnicia.
cei din jurul său, iar ştiinţa medicală se
ocupă acum cu ideia de a-i face inofensivi *
pe foştii bolnavi de tifos. Toate fericirile se aseamănă, dar fie­
Mijloacele întrebuinţate pănă acum, care nenorocire are fisionomia sa parti­
numai în Anglia şi Germania, sunt exa­ culară.
menul repetat al foştilor bolnavi şi desin- Tolstoy.
fectarea lor.
*
Prin stăruinţa unei artiste engleze Bibliografie.
s’a înfiinţat şi se va deschide în curând
Un nou manual didactic. In editura
la Berlin un teatru englez. librăriei Ciurcu din Braşov a apărut ma­
Pe noua scenă, se înţelege, se va da
nualul »Fizică pentru şcoalele secundare
o deosebită sau chiar unică atenţie litera- inferioare de Tit Liviu Blaga profesor cu
turei engleze şi americane.
169 ilustraţiuni în text. Preţul cor. 2.40’
Noul teatru este înfiinţat în deosebi
pentru răspândirea culturei engleze printre — »CiprianPorum bescu,
englezi şi printre streini. icoane din frământările unui suflet de ar­
De două ori pe săptămână'se vor da tist.« De Dr. Valeriu Branisce. Broşură de
şi reprezentaţii de zi pentru şcolari şi şco­ 120 pagini. Cu portretul lui Ciprian Porum-
bescu, după ultima fotografie. Preţul unui
lăriţe.
exemplar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda
Prin cultură proprie se înmulţeşte,
se întăreşte şi se îmbogăţeşte un popor. prin librăria »Gazetei«.
* Vasile C. nsvadă. „Băncile populare
d n România“. Ou un adaus informativ
Trenurile au până azi — în Apus în
deosebi — compartimente pentru dame,
Preţul 1 coroană.
Mihai Eminescu. „Poezii“, c’o notiţă
pentru fumători, pentru vânători şi cânii
lor, etc...
biografică de Ioaa Săniulescu. Ediţia II,
complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto
De curând s’a format în Anglia o 10 bani.
societate care vrea să ceară tuturor corn-
păniilor pentru drumuri de fier să înfiin­ Octavian Goga. „P o e z i i premiate de
Academie. In Biblioteca pentru toţi sub
ţeze pe liniile lor încă un soiu de com­
partimente, compartimente pentru liniştiţi. numărul 286—287. Preţui 60 bani. Porto
5 bani.
Când eşti silit să mergi cu trenul
mai multe zile şi nopţi de-arândul ce greu Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­
nică“, comedie în 5 acte, tradusă după
trece vremea mai cu seamă după ce te-ai
săturat să mai priveşti afară, ceea ce se Shakespeare. (in Biblioteca pentru toţi.
No. 284, Preţul 30 bani. Porto 5 bani.
întâmplă curând!
Atunci o carte bună e o comoară, Ecaterina Colonel Steriad. „Buna Me*
care nu se poate înlocui de loc cu con­ nagerâa. Carte de bucate practică, care
vorbirea, pe care ai putea-o avea cu un couţme reoete dela cela mai fine mâncăii,
alt călător, care îţi vorbeşte ţie sau altuia prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­
de politică, de ploaie, de preţul brânzii, de ţuri. după bucătăria fină aia Remania.
alegerea preşedintelui Statelor Unite, de Preţul cărţei e de 6 coroane, plus 30 ban
păruiala din cutare parlament, de creşterea porto.
vitelor etc.
...Cu o carte favorită în mână să ci­ „Coinpassttl Românesc“ de N. P.
teşti cu toată buna dispoziţie pe care de Petrescu par-ea I. u li. c*ra conţine şi
legea comercială. Se poati procura prin
obiceiu ţi-o procură ori-ce călătorie..
librăria A. Muredaau, Braşov. Preţul am­
belor tomuri plus 3 cor. 20 bani porto.
M.
Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu.
ULTIME ŞTIRI.
Redactor respons.: Vîetor Branise?
Budapesta, 9 Septemvrie. O co­
respondenţă de aci anunţă, că regele WiiUischhof,
Alfoos al Spaniei şi regina Victoria
sanater u aranjat — după sistemul Dr
vor sosi la 1 Octomvrie pentru mai Lahmann — cu toate întocmirile modene
multe zile la Budapesta. Cu acest pri­ ale therapiei fisieale si dietetice; 72 or^
lej va avea loc la 1 Oct. un bai de
depărtare dela Viena în regiune romantică
curte în sala palatului regal. şi sănătoasă. P o s t a şi t e l e g r a f : Ma-
Berlin, 9 Septemvrie. „Lokalan- r i a-E n z e n s d o r f bei Wen.
zeiger" află din Petersburg, că cu Cn desluşiri şi prospecte stă la dis-
toată interzicerea Sinodului, Academia
posiţie direcţiunea şi medicul şef al sta­
ştienţifieă din Petersburg va trans­ bilimentului :
mite o adresă lui Tolstoi. Odată cu a Dr. Marius Sturza
80 a aniversare a naşterei sale, Tol-
stoî serbează şi jubileul de 35 de ani
ca membru corespondent al Acade­ Zi zi n.
miei. Secţiunea academică a artelor Stabiliment balnear l x/.2 oară în de*
frumoase, al cărui membru este Tol­ părtare de Braşov, loc plăcut, climatic, cu
stoi, va trimite de asemenea o adresă băi minerale de jod şi fer folositor pentru
jubiiantului. toate boaieie de p ie p t, sto m a îi. la rln g , ane­
Serajevo. 9 Sept. Strbii şi moha- mie, rinichi şi urogenitale. (Trai ieftin şi
medanii dui Bosnia au trimis eri mi­ confort.)
Medic balnear:
nistrului comun de finanţe baronul
Dr. Alexandru Godarcea*
 Pagina 4 G A Z £ T A T R A N S I I, v A N I El,- N r. 1 8 9 .— 1 9 0 8 .

Cărţi noi. Nr. 3681.—1908.

In institutul de arte grafice „ Minervau Publicaţiune.

an apărut armatoarele cărţi frumoase:
Tilu Maiorescu, „Critice*, Volumul Pentru furnisarea mâncărilor N O U L OTEL
I, preţul 1.50 cor.
C. Sandu-Aldea, „Pesoar de Islanda“
preţul 1.50 cor.
la
d e la
S p ita lu l

Iu n ie
1
1911
c iv il
N o e m v rie
se va
d in
1908
lo c

ţin e a
pănă
pe

o
tim p u l
în 80
p e rtra c ­
CONTINENTAL“ *
Ludovic Dauş, „Iluzii“ roman 1.50
coroane. ta re de o fe rte Mercuri în 23 Sep­
proprietatea domnului Petru Popovici, situat în
Ion Bârseonul : „Dor pustiu“. C. 1*50
temvrie a. C. la 10 o are a. m. în
strada Castelului, Braşov,
N. Dunăreanu . „Răsplată“ (nuvele).
Preţul cor. 1.50.
1. L. Caragiale. „Momente, Schiţe,
Amintiri“, Preţul cot. 2. - .
o d a ia
ta lu lu i.
o fic iu lu i a d m in is tra ţiu n e i S p i­
8 ? s ’a d e sch is.
Adina Gr. Olănescu. „Cugetări“. Pre­
o fe rtă
C a ri
cu
se
tim b ru
in te re s e a z ă
de 1
s ă în a in te z e
co r. şi con­
Cel mai elegant otel din Braşov.
ţul cor. 150.
Guy de Maupassant. „O viaţă* (umi- ţin â n d co r. 200 ea v a d iu pănă în Patruzeci odăi.
Jol adevăr) traducere da Em. Gârleanu.
Preţul cor. 2*—. 28 S e p t. a. c. 10 o are a. m. la Lumină electrică.
Cor. Moldovnn. „Căutarea cântărilor“. a d m in is tra tiu n e a S p ita lu lu i. Băi şi grădină la dispoziţie.
Preţul cor. 1 *—
Caton Ţheodorian : „Sângele Solove- vedea
C o n d iţiu n ile
în fle -c a re
de
zi în
o fe rtă se
tim p u l o a r e ­
pot
Otelul este arangiat c u c e l m a i e l e g a n t
uilor“. Cor. 1*50.
lo r de o fic iu .
ş i m o d e r n c o n f o r t şi e situat îu centrul
C. Sandu-Aldea : „Sfaturile unui plu­
gar luminat“, cărticica I-a. 50 bani. B ra sso , în 12 A ugust 1908.
oraşului, aproape de teatru şi de aleele oraşului.
Al. Cazaban: „Chipuri şi suflete“. 167,88-11.
Cor. 150. (*882- 2.) D ir e c ţiu n e a S p it a lu lu i.
Maria Baiulescu. „Extaz“ (poezii).
Preţul cor. 1.50,
M. Sadoveanu. „Dureri înăbuşite“
ediţia II. Preţul cor. 2*—.
M. Eminesou: „Poezii postume“, edi­ „Familia Română“
ţie nouă. Cor. 1*50.
Se pot procura şi prin librăria „Ga­ re v is tă ilu s tr a tă a p a re în fie -c a re K30.000tril curăţenie.
zetei Transilvaniei“ în Braşov şi « se s ă p tă m â n ă cu un bogat c u p rin s li ­
adauge la fiecare porto 10 bani. te ra r si d is tra c tiv , (S fa tu r i, C u rie ru l
M o d e i, G h ic itu ri). A b o n a ţii noi pot
p rim i to a te n u m e re le d e la în c e p u t.
H Sare d e p o s i t
A b o n a m e n tu l e de 10 cor. pe an.
de lemne de foc. (4—12.:
A d re sa : BUDAPESTA,
V . S t r a d a C sâfcy £ 3 *
Am onoarea a atrage atenţiunea On.
public asupra depăşitului meu de is m
lemne de fag, care le vând.
Stâniinu, 4 metr», cu 28 cor.
V2 stânjin c u . . . 14 COF.
dus acasă.i
Comande se primesc la: Direc-
tiunea HOTEL CONTINENTAL, Te­ mai scum­
e s t e cea,
lefon Nr. 182; S. F ü l ő p , cofetăria pă bi» efacere pen­
tru Dame, "H poate Săpunul Schicht m arca Cerb se foloseşte | n t o t F e l u l de spălat, p en tru calităţile escelente
Strada Vămei Nr. 7; Magazinul Eug. conserva şi cultiva
folosind * de cu răţire : p entru treb u in ţa personală, pen*ru albituri fine şi groase, albe, colorate, mobile,
S a l a m o n , Strada Porţi nr. 30. covoare, animale domestice etc. etc. E ste lu c ra t din cele m a l a le s e m a t e r ii b ru te*
Cu toată stima Corset
,
280 4 -6 Petru Popovici.
OOOCOOOQOOOQOOOO care este co
Ü T 7 - Í S .'
mod şi modern. \Ÿ O d Ii A
se capătă, după
'V
üi lavăjăeiî ErSSEi m ăsură s a u g ata
numai în
MAGAZINUL
de băcănie N* Grădinar» Strada Nea­
gră Nr. 1, Braşov. Se cere a fi din
casă bună, să aibă 2 clase reale sau
M E I B. GOLDSTEIN,
Ci nfe^tten»re de corsete specialitate
A M u r e s3i a n u
BRAS3V, Strad* Vămei Nr. 21. jşjg
gimnaziale şi să priceapă limbile ţerei.
j2'.'6,lî 12.)
yl itrmmw Terasa! Inului Mp. 30.
(801,4—6.) A *

••0 0 0 0 8 0 0 0 0 0 0 C M M ^ acest stabiliment este prov6<jut cu cele mai sg?

M ţ)Une mijioee tehnice şi fiind biue asortat cu tot w:
Plecarea si sesirea tren ărilo r l e stai n i n u . îa Braşov. felul de caractere de litere din cele mai moderne jpl
Valabil din 1 Maiu st. n. şi până în 1 0:t. st. n. 1908. O este pus în posiţiune de a pute esecuta ori-CB
P le c a r e a t r e n u r ilo r d in B r a ş o v . S o sire a tr e n u r ilo r în B ra şo v : ^ Comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:
D ela Braşov la B u d a p e s ta : Dela Budapesta la Braşov: IM PRIMATE A R TISTICE R EG ISTR E ş i IMPRIMATE
3r>
I. Trenul mixt la óra 6*46 min. dimin. I. Tren aoe. p Arad la orele 4*52 m. dim. m . ÎS AU A ARGINT ŞI COLORI.
p e n tru t è t e s p e c iile de s o rv ic iu rî.
II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la ó. 2*45 m. p. m. II. Trenul de persóne la óra 7*12 dim.
III. Trenul de pers. la óra 7*30 min sóra. UI. Tr. accel. peste Cluşitt la 0.2*09 m. p. m .c* A R Ţ i J) K S t ’ i I N Ţ Â .
ş i x J^ Â . x < r ' Ţ ? * c r s e î .
IV. Tr. accel. p. Arad la orele 10*26 m. sóra- IV, Trenul mixt la óra 8 50 min. s e ra / LITERATÜRÁ Ai DID ACTICE

Dela Braşov ia Bucurescî: Qeia Bucurescî ia Braşov: S ' X ’^ . ' X ’X T ’X ’E . C om ptu rl, A d r e s e ,
I. Trenul do persóue la óra 3*20 m. dim { I. Tren. de pers. ,1a óra 7*28 min. diin’n, C irculare,) S criso ri.
ÎI. Trenul mixt la orele 12*00 io. p. m. 1 (tmruai d H a P r e d e a l) . FOI pM odice. (SowvcX'k&i in iotă mdzirma»
III. Trenul accel. la óra *2’19 min. p. m. | II. Trenul accel. la óra 2.18 min. p. m.
(ce vine pe la Giuşiu). | (Are legărură cu Sibiiu şi Cluj). STILETE îiK V IS IT A
1ÏÏ.VKRÏTR rr.ţiit ATK.
IY. Tren mixt- ia orele 7*47 sera. * ; III. Trenai pers., ia óra 4 55 m. p. m. fiiiF i m m m ă M ,
*) (cere circulă numai ia Predeal . IV. Tr-: mu mixt. in óra 9*18 min. sóra. IN D U S T R IA L E , de H O T E L U R I ck-
PROGRAME ELEGANTE.
Dela Braşov (a 20&zdi-Oşorheiu Bereczk Dala Eeraczk-Kezdi-Oşorheiu şi Cmc-Şhîmes şi RESTAU RA N TE,
şi Ciuc-Ghimes: ia Braşov: BILETE DE LG&GDNl SI DE SD N T l T
nstJ
DUPĂ DORINŢĂ ŞI 1» COLORI. PHE'fDRl-CDRESTE ŞI DIVERSE
I. Trenul de pers. la óra 5.15 min. dim.* I. Trenul de persóue la óra 8.16 m. dim.*
U. Trenul mixt la óra 8*41 min. a. m * (are ’e g ä r u n co Ciue-Sereda) A M t ă F ţ X J B i. BILETE BE IM10RIÉNTAHI. vvD
III. Trenul de per. la óra 3*05 m. p. m. II. Trenul de pers. ia óra T59 m. p. m .*
(are legătură cu Ciuc-Szereda). III. Trenul mixt, ia era 6*33 m. sóra.*) Comandele eventuale se primesc în biuroul æ
IY. Tren de pers. îa ^rele 7*00 m. sóra.* IV. Tre.t mixt, la orele 10*08 m. sóra.
(* au legătură num ai la Szepszi-Szt.-György). Í* cu legătură cu Ciuc Gvimes). ^ tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30, îneta-
Dela Braşov Sa Zârnescî (gara Bartolomeiu) Dela ZernescT la Braşov (gir. Bartolomeiu.) M i?*«l» înderept în curte. — Preţurile moderate. l
I, Trenul mixt la óra 8*40 min a. m .
îl. Trenul mixt la óra 4 16 min. p. m.
I. Trenul mixt la óra 7*12 min. dim. ^ Oomandele din afară rugăm a ie adresa la f>
II. Trenul mixt la óra 1*89 min. p. m.
•.Srúf ÎTÎJ
m . Tren mixt la óra 9 46 sóra. IU. Tren mixt la óra 7 07 sóra. tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.
No t ă . începând cu I Iunie în tiă îu clrculaţiune trenul direct Arad-Budapesta şi trenul accelerat
de dim ineaţă Braşov-Budapesta. >/*

Tipografia A. Mureşianu, braşov.