BUCURESCI, JOUI 8 S. V. 1871. 5.

. .3 n. . . 10 b.
3 . . 8 . . . . 50
Fapte diverse
Manuscriptele
nepublicate se vor nefrancate
arde. se vor refusa.
Numerú 10
Administratiunea, Strada Lipscani Nr.

de a disolva camera de multe scopil finale este , disereditarea votare seeret majoritate.
REVISTA On când va putea reusi de In eu o populatiune mare
a avea din Paris de 6000
camera
e din comunisti, spre a confunda fie prin deeretti.
la se ne
Se vorbesce de egalitate Léfevre-Portalis face
ministerial dice ca cu declararile celti disereditat se prin
ale ministrului de lume municipaln.
la mein-
camerel, anume
care : la evenimentele Paris , (Pas-de-Calais)
im- comisiunea priimesce a-
d. d.
adualele nationale la Vesrailles, mendamentulg amintitti.
pentru a forma nuoa cabi din Favre La votare dintre 560 votantI,
ne
Nu la ce din partea guvernuluI, pentru amendamentg votatti 285
dea ,
adevrata acesta Europa (sensatiune), 275, prin urmare
consilieri
de de la simpatiele pentru s'a priimitg.
grea sarcin responsa-
ne adrestin. a de la Thiers
bilitatea Impregiurarile actuah. asprn Versailles. a primirea amendamentg in-
consti- de o scirea guvernula compatibile esistinta
Ori lumea a aplaudata de la Versailles intentiu- de nu
etc.
la Prusienilorn hiatil la
. . .
reconciliatiei, pe trOmulft pentru restabilirea tula discutiunh ;
de decla-
tionale constitutionale de departe Favre comuna se retrage de la putere déca nu se va
ratiune , In din Paris arti fi articolulg maI susti.
pe lupta nu este comandan-
Incredere o§tirilor germane, Fa- Langlois nu a
tre ci
alegerilora viitóre cari brice, conditiunile de pace se acel nu pentru
barometrula totg de o a i mentionatg
esplotatorii
temei ministeriale de pen- se preda forturile din la
instrumentele ser- comuna plati
vile venale din Lupta
tru a vedea ce temeia
de 500 milióne. Genera- denumirea
pune pe promisiunile oficiah Fabrice n'a putere prin alte
este nimica
economica, de so-
pn la ce vorbele cores- la propunere. In Favre pe
punda faptele. 4ice, ; e aprópe esecutive nu din o
insurectiunea va fi de cabinetti.
de-
aceste duc vorbe sacramen- Thiers pe declara-
tale se situatiunea Thiers eu Benneville a tiunea, la contrarig se retrage.
ESTERIORÚ
politica de de la Chatillon. In incidentg,
ori pofti
din Francia Fribault s'a ministru de res- priimesce contra amendamentg,
chh partisani favorabile de la Versailles belt prin care se decide la dis-
ca profite de aceste impregiu- de se asigura, Comandantele nationale din ulteriorl din
grele pentru a restabili de la Paris va supri- Paris Dombrowsky se prin
succes contra trupelorg de la Ver- decretg.
chiula pe ruinele institu- mata. s'a salvata patria
tot de la Versailles a- sailles se reocupatti
tiunilora democratice constitu- de la Neuilly. amenintata retragerea
nuncia, trupele parlamentuluI
tionah, infiltrate Thiers.
Montrouge; de parte
multa se 4ice, Paris panica Adunarea din Versailles
moravurile
Le cri peuple
cea mare, - din 8 a
caci sci peritt o eonjuratiune contra este de servile domnulg Thiers. Marty, 4, o, 20 s4ra.
ori contra ori cui drep- se positivg, La ordinea era continuarea Trupele instalate posi-
libertatile lord. are Paris discutiunil asupra Nunicipale. lorg la Asnières. de

Constitutiunea este cartea cea o contra - revolutiune, spre a pre- Art. 8 determing, consiliele co- operatiunile
para intrarea de la Versail- se pe liniele Versaillles,
mare , este
les in se duptt espirarea ati Saint-Germain, Co-
tutulora de la nesce un terorism se din In lombes, Garennes Courbevoie. Pos-
la , de la Mitropolitulg Paris, despre care decurgerea a restimpt a- turile nóstre la Vines la Levallois
On la bana de care nu se amintitti, a arestat, casulg acela potil ne
pota ei de acuma se lice a avea din nea de nord-est de
viéta cattl, constatatg membrilorg seadea una a patra Neuilly.
lele din a corespondatg ex- parte. Punêndu-se , se Am totg statulg
impritésa Eugenia. mesce. majorti o recunóscere prin Levallois,
Se se ce prea
E la Art. 9 dispune : In a Villers, Neuilly la
noi nu actua- referitóre la populatiune nu 6000 bulevarduluI de la Roule re-
lele avea de scopa tele ce se la Paris, prea sullete , municipale are intratil prin pórta Ternelorg (des Ter-
adopteze sistemula lui Bismark nesigure cam tendentióse, pe adjunctiI sl prin nes). porte Maillot" este

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAP
slitbirea curarea esistentei a contra ne- anun-
bombardamentulth rea liberale , baza amicilord reactionari ! I. G. directorilorll circurilortí hipo-
capitala cu
prin ultimele de adio,- de
constructiunea bat- natiunea doria o administratiunne MISCARI ELECTORAL! intrunindu-se ambele corn-
terie
perfecta a tim-
- organisarea -
- asecurarea _co- D. B. Locusténu
óre-ce
,
ciclu
pare
representa-
nopth sgo- merciulul din majoritatea disolvate, tiuni.
cari avutiele " o sa- incendig
ale reac- numal prea vanta profesiune care isbucni *tea 6 7
tiunel scopg de a contra intereseloril estragemn urmkórele re- la orele
, din
- cu marcabile : pe dealulft Spirel , casarma
Dombrowski. de o crili- Alexandria. a arde a
me, din streinilorti, o de fostO flacilrl, cu
lupta prospera- directa, are ce data bravil npstri
rea sa spirituale a legalg, spre a impedica foculul.
refusattt cu cadourile se muncesce a- Causa n'o alla.
o de pe facia tiunei. lovire indirectg , nu era
nu este Constitutiunea oinorandg dreptu- ,
e in nu la cale cu promisiunile rile poporulul, din poporg,
mM a pe va pune se pentru
(Mort aflat). In de 21
constitutionah sub- de s'a faimele
ale s'a
minate de sensatiune a : abdicarea de nu se
la marginea Buliga, din jude-
celor ce nitorulul, prin face pentru o represintatiune natio-
Ialomita, plasa Borcea,
ca se a face as- ci pentru o Constituanta,
necunoscutO, cu la be-
supra a preface Constitutiunea, a su-
cart era
Foile guvernementah din , acuma natio- prima dintr'Ansajuriulg, libertatea
o
cele inspirate a nu din libertatea presel, libertatea
timpO gata servire guver- a desfiinta colegiulg
pe , a 3-lea,
cu , vernul4 credo va crea o mica agricultura, meseriile
VAR IETATI
marele servile, pentru ajungerea scopu- o parte din comerchl
cu teribilh
austro-ungarti, s'arti scu- pericol mare,
, téra cu -
din
Adunarea
a avea o
ca isbutésca -
eroti
sub care Horia,
din 1784, a juratt, s'a
Ia capti, sci bine, alegerile actuah se luptatti pentru eliberarea
- mof- transcarpatinti unitatea
Téra pré bine tendin- face prin
(garonti)
basme , prin tele scie, : temnite, sange, ni- la din Cebea, districtulti
daca reactiunea , vrea nu va lipsi;
- ,

orbita
,
copii!
pati-
streine
cu de a intimida partida
spre a se supune de
de tóte rigorile,
chiard de
face

a
Zarandit Sub
rancele hora,
arbore se aduna

asupra arboreluI, vor-

petrect ;

mele nu vede , nu reactionare. din urne pe aceia obli- suspine despre eroulti
scie, natinnea acuma téra e peri- gat mal dinainte vorg face totO - (0 a propust , ca
a cu mare, ne din ce va cere. Strousberg reactiunea, femeile francese tóte
sale mal atunci guvernulg actuale in banca francesâ, pen-
ce priimi drumurile de in sta-
contributiuniI de
emancipattl tutela la mare rea in
- Dadaca
,
credo ape'rarea teritoriulul
de ce nu s'a
-
repro-
stitutiunea.
intro Strousberg
acesta
reactiune :
pactuln
scopti
colecte,
töte

- (Gen. Bourbacki) n'a ci

urmare copii aseminea totg sentatiullea nationale privinta societatea mediculuI a
, nu s'ag mal surilorg, ce puse lucrare tottl-d'a-una vomO uni séle petrece la Lyon. e deja
tatti . . . pentru mare ? la ce se decatti de e fórte
crede ce face nu par-
fi - (Celü Foile
n'arO atatg situatiunea de ci marl : tab6ra des- ricane in Town Ixonia
in reactio- ride naiva credulitate , poietorilorg de parte pitict cu numele Lewis, abia
nare, trebui se de manie- e la de 28 greutatea e de
presupune de alta.
19 acuma etate de 10
prin cari reactin- fi uniti, vomn de
nea ca cu sinceritate nu triumfa, vomg trebue !

natiunea sub vechea sa cuta acurna numal nisce es- invasiunea la care reac- - (Industriali4 din Pesta)
spre patriotismA constitutio- tiunea : revolutiune nu va fi, intrebare la Londra
trecutti nalismti. se va ce se acolo pentru iluminarea cu
ca o amenhi- Constitutiunea se gazulti - Li s'a pen-
cu un pericolu mare, aceld invasiune se va face de tru 1000 metre cubice se plâtesce 5
regat pe locuitoriI din Pesta de
e chiarO esistenta
prin care va natiunea actuale , care cu
din Pesta o de
séle. , gaz aerict pentru ca concurénta
reactionare constitiitiune chiara
lumea mare ce straluci- asasinarea ; de aceea INTERNE - (Caritatea
o voce ce gu- magiare arangiatt Ba-
, - va fi vernuM e la putere, (M. L. Doamna) grandiost in care
ascultatóre, va bine ce amenintarile reac- curend diferite objecte favórea
ce i propune veghiari! de
cesilorft. Acuma ins ce s'a adunatt
o schimbatt planult,
daca." mare. se
suma
s'a Natiunea acuma scie ce o primire
mittl
-
promisiunile frumóse
de ea dorea
de-
nu
acesta, scie, -
va
rea DómneT, care acuma pentru pri-
ma citltoresce aceste
- trecute
s'a
la productiunea
maT - Doria ase- sci face datoria sa la deplina interesante ale scamatorti.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
In membru voesce a le a se combate singurti , - Licitatiimea din 22 pentru
bea lua ce in se aprovisionarea directiunei de
satisfactimma de a
cu material& necesserie la
mana bosunar, gasi acolo Astil-fel se !
rite de essecutatti
despre care aduse la aparitiunea a ce-I se din de la 27
s-l bine, ne din d-lui déca de cheltuiala currentti.
i se re'ntórse o tile ; unele ne cu titula de din
óre-care, dani, ne baga la la timelon1 cum a
se producea, ce ! La de Vulpea din ca§ulti
taler din in intreprindere a
va face
unulti din ilustrele acuma la umoristice, pkt-forme de scanduri, pusse pe de
sea.
- ta- sonage anonime de la diferitele redac- de voma da la alta la gara Bu-
la la
nu ne onórea a pentru genurile cures& Concurenta se va la
- - dispare fine.
- Qise asiguramti materialmente nu ne acestea.
ministerti de 26 Aprilia currentti,
publicate in
lipsesce nimicti din distinctive abia a de cat-va No. 71.
acolo, artI pe omulü
a doua e glumetti cuviinciosti, spi-
-- de iertare, -
nu e
a- se fie sigUre , nu le
la biuroulti condicutelorti. , DEPESI TELEGRAFWE
chiarti schimbatti in a Cucuvaia , di-
bufett. erupse hohote colo- prin ma- ferite titule, ne constanta VERSAILLES, 16 Apriliti. -
sale, scamatoruhi a partea sa umoristica, are torulul importantti. Aser-
spiritului
principil ciblu ca tiunea organelorti Dombrowski
Ne la
- (0 pentru cetatult schimbare de titula
a 400 de prisonieri la Neuilly este
comerciante de delicatese din Francfort consilia de ori-ce temeiti.
trecute a poftitti de la
din Paris, ca
ne-amü ia de
Ghimpele. . . A! de
BRUXELLE
public
-
scrisóre a comi-
conopide alte tele jevrutele , jigodiile, se urca Plater nu suntü
timpurie de pentru ca se códele picióre, a ne inspira ! de Dom-
satisface pofta germanilorti din Francfurt.- de dóre. de din strada browski.
La acésta francesulti a repunsti , pro-
de asemine delicatese le Credemil displace pu- pe haine PARIS, 16 Apriliti. - Raportulü gene-
i remane vre-o remà- o dare lord , cum laudA marfa Cluseret asupra
aceste, bucurost o va da p'a vecinulul gagittrii de Qice : a resistatti
porcilorü, de se o corumpti De nu la la consecutive ; la Neuilly, ,
nu se putea cititorului. combatere pasti cu pasti,
trimite de asediti ; prin de des-
Yomt pe tóte ce credo suficiente, trebue se
ne-am pune auna face , insulta scriitoril acésta grea Federatii
PARTEA UMORISTICA ca a ocupa pe d'intreg Neuilly pun-
mal a scrie articole, trage abonati de tele de la Neuilly ; in acea directiune
Reforma , Rea-forma , care avea töte acestea pentru . obstinatL
Trupele de la Versailles Grande-
la Decanatti. or- lectorl,
La topirea se te- Jatte nóptea in grupuri isolate.
principielor4 liberale, o duce S'apol nu
capitala avea fie imm- Provisiunile de se scumpescti me-
vecinica monotonie ! De mal scriitori umoristicI se aflu
de
cArnii a de
a nu spu- in . . ; de marfurile devint
fovetuluf; spaima fu ne patrie, libertate, drepturi, de E co-
liquidil se margini LONDRA, 17 Apriliti. - Times
constitutiune: doina scie, doina la e
albia sa ,
Mac-Mahon a incongiurat
Se a redactiunel... mal suntA
comisiunea de sau- s'a baccelitd, d. Proprietarti
nu ,
vetagiii, care puse indatorire tutulorA cioplesce. redactorü! mana spune de
sacagiiloril a apa sacalele Principii carte la ureche.
ao din capitala. , nici No. 42. No. 42.
nu s'a ba mal de spi-
STRADA STRADA CASARMI
DIRECTIUNEA
chiard n'a de marea ritualulü nostru confrate de la TH.
tiune care ne-a venitti veste, nu-
Pressa, apanagelor In acestti Pensionatti se elevi
de timpti
redigeatil de pentru Helvetiane,
tiunea
oficialq, de bine pa- - Din , predandu-se de limbile
canal cea de dincke de Milcov, publicate limbile
e singurulti care
se asupra capitalel, ar fi No. a se arenda pe periodult cea
spiritulA epocel.
va case, prin mahalale de pe nelicitate 3 Prenumerariti pentru inteini este 800 de
esactü tóte din Germania.
, ministeriulti licita- fraud pe anti.
in
nu se tiune in de 15 Apriliti. externi 400 idem.
re parte moralulti,
tiune , face mare
prin ce este a vizita
la Berlin chiarti la Düs- Ministeriul de
din foile ce apart as- elevi in privinta mancare
seldorf. necessitate de se effectua an- de ori
Trompetta neste- acesta constructia de la lapte; la prangt,
Pe fie-care prin fabrica de se supa due de bucate ; la cinA,
fie-ce in gene-
unul din
ca doritoriT a se insärcina brenyturi.
role nóstre cele gustate Ungaria, cu acésta s
prin publice, nu localulti morala religitmea
ca organt alt ministru diplo- nisterit de 24 , la
cine-va de o de cu ca duo
matti politicü Hristache sérbu. (Aménuntele se vedea fondamente temeinice alle co-
ca !
fóie No. 71). Lectiunele nu
!
pendinta , cam Ureche , , necessitate a se face a- la a se
giare cotidiane seriöse
pescuesce apele turburate cestil annü differite necesarie cervelului de a se forma a
politico, de séra , al- se recrea
prelungirei Pyrothchii de la Cotroceni, se
fol de dupe de dupe de- mai
ca doritorii de intreprindere s Directiunea
unele umoristice , altele cara- de , se presinte de 24 curent, familiile ellene ce se aci
ghióse altele de e§ite din ministerti. aprecia
La aparitiunea foi nou6, opust amAndou6. preen- tele sale neobosite .pentru a fonda
- Licitatiunea la 23
Focaril de patriotismil bine
cele alte mid , Pas- pentru repararea casarmei Agiei, din
a a urla ca bine desvoltate.
, ca de care usa de se pentru
din naintea tota redige dou terfelöge, satis- 24 currentil.
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU BUCURESCI
NOTJL
FIRE
MM MARE DE
BIJUTRE
ARGINTARIE
SUB FIRMA
HAINE BARBATESCI (FONDATA LA 1803)
IN BUCURESCI

LA CRUCEA DE ARGINTU
12
LA BONAPARTE
10, COLTUL STRADEI 10
CU MAISON LA 1864)
Sub-semnatul am onóre a specialitate atat cali- Am primit sesonul de
UN CAPITAL PESTE
ce la fasonul a le
onor. public ocasiunea in
voiajiulm ce am
streingtate 'mi-am ma- vechi de argint, aur,
objecte
pietre
JACHETE AMERICANE
la GAMBETTA renumitele CONCESSIONATE GUVERN
gasinul de bijuterie, nu-
césornicgrie argintgrie, din cele tot se primesce
renumite fabrice Frantei, ori-ce comande din nog,
reparature. Speril darn visita-
Ca am D-vóstre. preturile eftine Renumele bine meritat de care societatile de assicurare
a concura care de CARAPATI. de ori representate de se Europa ,

NB. Asemenea so ele operatiunilepentrupromptitudine

(36-36 2d.) F. in daunelor, ne permite spera, in vor fi o-
tezt gata. norate confienta onorabilubil Public.
Ne a assicura contra incendiului cu preciurile cele mai
Magasinul B. OBLICATILINI moderate
a) Cladiri
conditiuni
ori-ce
liberate, urimiterele
; b) Mobile, magasiné
:

tot de objecte ; e) Tot felul de bucate,

precum ori-ce in in ; Poverne
de alte de se se mori de ; e) Vite de etc.
vinde la D-nu MAURICE HORNSTAIN, strada ori-ce informatiune relativ la se pot la
No. 10. Biuroul generale din Bucuresci strada 6,
cu cele asupra de BERNHARD MARCUS
moderate. ce conditiuni avhntagióse. (24-24 pontru Rominia.
IIMMA
Furnisorul I. S. Domnului
CAROL

IMPORTANTU ) ( IMPORTANTU
MARFA DE
PALARII din voiagiula de la Paris, undemare putut intra la 21 Fevruari, Bucuresci, strada No.
EN GROS DETAIL
spre materialele ce de pentru specialitatea mea vis-a-vis de Prefecture
onóre a pe
dupe evacuarea prusienilora din Champs Elysés (Paris) a a lucra cea mai mare parte din fabrice Ploesci. strada Lipscani.
nobilime
mi-a la 14 Martia aniti a avea mare cantitate de : Am bun assorti-
mare bogatii de de di-
mentil de pentru ferite calitgti, la frun-
bgrbati copil de te cu de
etate , de o qualitate métase, métase de China, Cren negre cele
de pentru al-
Panamale Palmier, pae de Italia. tele, inventie ca nu
Relatiunile ce Caschete de diferite fornie, Afric. Irland., diferite de etc. Invit pe onor. public a'mi
cele mai renumite
fabrice ale Europei, pun pe Malta nobilime, pe onor. pe mei a visita magasinula onora ca
situata pe calea Mogo§6e , 8 , via-h-vis de prefectura capitalei , ca de preferat;
favorabila positiune de a prompt ca-
Ori-ce comande de se fórte grabnic. - Preturi moderate. superióre
a multämi
ori-ce visitatorn. s_ rile celle mai modeste.
Magasinele melle se :
M. Pantazi.
Strada Lipscanl. Grecii, de de
No. 2, sub :
Htelulai preciurile cello BAI
FRANÇAIS face cunoscut onorabilului public odhile din celle SE -A adres- DE ABUR, DE

strada Selaril, No. 9 sub fir- etage al Hôtelului

Mari Prager, strada fortabile
s'ati arangiat
precurn
mod con- sa strada Udricani, No. 8. 6-6 PUTINA

Carol, No. 21, sub Strada No. 6, peste drumil

Prager. etagiul I de 4 redus la 3,50 de cazarma
tóte magasi- 50 CASELE 9 , ala-
nele: LA DUOE III 2,50 Bis.
Se recomandg onor. public, as-
curgtenia cea mai mare
ALBASTRE." - appartamentele din impodobite mod mai
prompt elegant.
fórte moderate, sper
vor ceda preciuri mai moderate. In DE INCHIRIAT nu , vis-a-vis de cole- servicig
de la 7 ore
a bucura o privesce buchthria , cafeneaua serviciul , St. Doritoril se adresa la diminéta la 6 ore séra,
Ignatz Prager. cea mai mare curAtenie esactitate. G. FIESCHI. Ión, 12-12 celle de la 10

E LA
CASE DE FER WERTHEIMWALLER & HARTMANN PENTRU
PASTRARE MARE DEPOSIT
DE
OBJECTE DE
ROHNA DIN FABRICA
TOT FELUL DE premiate la expositiuni-
este de 500 de dividente , actiunile
: la subscriere 50 produc 8 la Celor
le pentru soliditatea CLAYTON & SHUTTLEWORTH
nuol; alti 100 lei nuoi ce vor voi de ranta contra focului a MACHINE DE SECERAT DE DIFERITE CONSTRUCTION!
de la incheierea subscriptiu- valórea actiuna li se vor spargeri. Locomobile de la 1 20 Mori de Morisce
restul se va plgti in de 10 lei noui Aducem la cunoecinta tu- putere. perfectionate de de vénturat.
circulare pentru tilea
sgminte lunare de 50 lei nuol de actiune. tulor autorithtilor capita- Batóge de
de actiune. eu véntur lemne.
paternoster. Tulumbe de de Cultivatori
APPEL et COMP. de porumb simple. de
SUBSCRIEREA DE SE FACE IN BUCURESCI de fer, etc.
La calea Mogosói, Nr. 30, la T. I. Ne- la timp esecntate prompt solid.
groponte, strada d'assupra d-lui Ovessa (intra- ne afacerile nóstre Walkr
rea prin strada Stavropoleos). La Frati Germani, strada F. WERTHEIWET COMP.
, Nr. la d-nu Th. strada ,

Nr. 6; la St. strada Nr. 21.

DE
PRINCIPALELE DE
SE VÉRSkINTE SE : ASSICURAZIONI
JASSY : la Banca Negroponte la d-nu Leonida
la
L
d-lui Nenschatz. Sachelarie.
d.tI.
d-lui
la acéstA
subscrierea de
Socie-
capital
FONDATA IN ANUL 1831
le PHENIX
gubire de totale
76,350,000
la d-nu Mihail. tate de assicnrare, ce a acest institut, póte la 72,437,677 CONCESIONATA TOTA ROMANIA
: la a Cea 14,094,192 lei Are onóre a aduce la dunoscinta
Negroponte la mare parte de din societate are de assigurare; de con- IN CONTRA
Sgardelli. suma 2,000 emisse la tra incendiului pentru edificiur$, mobile productele bin4le, mobile, fabrici, po-
: la d-lui se deja subscrisg. omenesci, mórte in favorulg verne, mori de foc
G. va mai r6mânea rente personale.
apa, de
mostenitorilor,
PLOESCI : la comptuarulg d-lui la a 3,000 se Representanta cursul i la transportarea
Inimescu C-nie. mai subscri 31 Bncuresci, strada Selarl, No, 20. magasii sa precmn NOUA
: la se va anuncia VIILF se contra
de administratie : Pentru mai bune informgri se póte adressa de la Societatea este de mai multi de
Presedinte : BOERESCU ; Vice-presedinte : T. NEGROPONTE ; Mem- 9 la 7 ore amé4i D. L. WEISS, strada No,
: vis-a-vis de Hotelul Fieschi, la care se vor putea face guvern a avut ocasiuni de a da
V. G. ST. IÓNIDE, SP. AL. VACARESCU. probe de onestitate promptitudine la casuri de pagube.
Gerante resp. P. Typ. Fr. Thiel, Strada No.11,

www.dacoromanica.ro