Curs 1

TRADITIA CLASICA IN SEC XVIII - premisele neoclasicismului

RECAP RENASTERE
-Raffaello Sanzio “Scoala de la Athena”
-individul vazut ca centru al universului (ideea de umanism)
t ca
intrucnipane a
perfectiunii
Lifers ale
,
a
perf .ec?iunii divine

Sebastiano Serlio ,
ORDINE DEARHITECTURA
TABLA CELOR 5
'

-nascut la Bologna, mester tamplar

-ucenic pe santierul de reconstructie al bazilicii San Pietro
-ucenic al lui Peruzzi pana cand Roma e asediata ( 1527 )
←
eveniment care a
oprit santierul de la San Pietro
-se stabileste la Venetia, unde ajunge cu desene ale lui Peruzzi & Bramante &
Rafael
-scrie un tratat amplu de arh (9 volume) - publicat in 1537 incepand cu vol 4
dedicat ordinului de arh
-pana la Ren, cultura europeana a fost familiarizata cu 4 ord (ionic, doric,
corintic si toscan)

-ord compozit intra in discutie tarziu ( incepand

=os Sebastiano Serio ) Cu

-Sebastiano ilustreaza intr-o maniera ierarhica “tabla celor 5 ordine de arh”

-
bazata pe gradul de ornamentatie a ordinelor si pe
maniera de proportionare
-Ren e cea care aduce in fata publicului suita celor 5 ord de arh
-Sebastiano e primul care ilustr aceasta suita intr-un tratat, in celelalte 8
carti vorbeste pe intelesul tuturor despre punerea in opera a acestor ordine

-obsesia pt proportie (pusa in legatura directa cu dimensiunile corpului uman)

Ms
,reteta
pt frumusetea arhitecturala
-fixatia pt reguli, proportii, perfectiune, etc, i-a chinuit pana in sec 17-18
-exista o limitare produsa de toate aceste fixatii
-se adauga alte instrumente care controleaza inovatia creatiei aritecturale
Colbert
Jean Baptiste

s
-1671, Paris, infiintata Academie Royale D’Architecture (Jean-Bapiste Colbert)
-
10C Pt detbateri + instrument de control de centuries agustului
Oficial

-dezbateri care aveau menirea de a pune bazele unei doctrine

,

• oficiale care sa controleze practica de arh, tributare arh clasice

" " " " " "+
* -instrument de impunere a gustului oficial local in incepe qoindinea + cane
Francois Blondel modernes
Soi tina cursor
②
-apar primele voci care contesta autoritatea lui Vitruvius
sciptamanal public
de arhitectura
&canoanele eterne pe care teoria de arh incerca sa le impuna
↳-cursul lui Francois Blondel - disemna
i ideile doctrinare
for mati
destin at arhitectilor
deja
-

ra domina see xviii

,

tMedicul Claude Perrault " ' "

ideile fast strange in Cours d architecture -

are

-rationalismul stiintific ( pus Soi

indoiaiaregulile doctrine/ ) incercand le
explore
. a la e
, ,

-pasionat de teoria de arh dintr

perspective rationale -

-traduce tratatul lui Vitruviu in franceza (tratat insotit de un text al lui

Perrault care traduce, explica) ( ptcochiulnuoperce.pe citiltrata prin direct ,
subiectivismul culturii personal e)

it contra tice Rene Oilvrard ( expiicce rational da armoniamuz-icalaeconepletdif.de arnitecturala

→
pe armon .

ajunge la concluzii legate de felul in care arh clasica a evoluat in

As

antichitate
acest lucru l a determinat sa scrie propriul tratat (putin formala si
restransa la dimensiuni) care se ocupa cu cele 5 specii de coloane
90N isi expune puctul propriu de vedere despre cum funct de a lungul

timpului ordinul de arh

7

Porneste de la intrebarea: Exista un capitel corintic standard? Care poate fi

considerat etalon al acestei specii de ordin ? -> NU (atat in antich, cat si
in ren, ordinul evolueaza, fiecare arh isi imprima propriul mod de vedere
asupra modului in care poate evolua acest ordin )
 proportion
-
-dpdv al lui Perraul tine de abilitatea arhitectului de a crea arhitectura,
si nu de reguli stabilite mecanic
aceasta tezape care o debate in cadrul Academi ei este 0 fisllra een soc el it introduce
pe
cane
-

in editiciui
• Antoine Dezgodetz de Caine Colbert rigid greoi ,
al leoriei care

rbe§H despre proportii desire divine

-trimis la roma -
v0

sa il conteste pe Perrault
,

perfectiuneacosmosu.lu ogiindita in ord.de i am

-face 50 de relevee si descopera ca: exist-aorddearhstandarditabillsistdepropor.t.pe anticiisa apricot

Hu care
-
l ti
universal
-

exista individualizare, amprenta personala a fiecarui arh

↳ pune
in balanta deserve Kei Perrault
cu
mega existent
teoriile ienuisistem
cane pro port a
>
so
repnez-inteorefetaviabi-aptarh.cl
de .
care
.

-concluzia este aceeasi cu cea a lui Perrault

-in timpul domniei lui Ludovic 14, palatul Luvru era inca neterminat.
Colbert organizeaza un concurs de arhitectura si se opreste asupra unei
figuri emblematice pentru barocul italian - GIAN LORENZO BERNINI (il invita
la Paris pentru a vedea situl si pt a face o propunere)

-
-scopul barocului este acela de a impresiona prin opulenta, in detrimentul
-

logicii structurale, decorative, o logica care se pierde in unduirea extrem

de plastica

-in cadrul intalnirilor pe care le are cu membrii academiei franceze afirma

ca arhitectura clasica reprezinta etalonul frumusetii universale

-se intoarce in Italia, proiectul sau fiind la scurt timp abandonat, pentru
a fi inlocuit cu proiectul lui Perrault si a lui L Le Vau (arhitectul
oficial al curtii regelui Ludovic 14, proiect care propune o abordare total

→
=
diferita de barocul italian

-colonada Luvrului este un prim exemplu neoclasicist, acel curtent care se

detaseaza de clasicism printr-o perspectiva rationala prin care arhitectura
clasica poate servi intereselor modernitatii, printr-un punct de vedere
care lasa libera posibilitatea arhitectului de a se juca cu limbajul clasic

-lb clasic la propunerea lui Bernini este strict o imbracaminte decorativa

-la propunerile celor 2, ordinul de arhitectura este folosit ratiunii de a
exista, adica ca element structural si ca element clasic

CONCLUZIE
Neoclasicismul nu porneste de la nimic, nu este un curent de gandire si de
expresie artistica ce se coaguleaza in jur de 1750 din neant

CI

Este precedat de o serie de momente, de personalitati, de teorii

-acestea incearca sa priveasca traditia clasica reinviata de Renastere
dintr-o perspectiva rationala/flexibila, o perspectiva care incearca sa
iasa de sub imperiul scrierilor teoretice ale lui Vitruvius, care prin
2 -

natura lor sunt inevitabil restrictive

 Gurskiprincipate
dei

0
COLBERT
0
13101-1 DEL

a OUVRARD

a PERRAULT

o DISCTODETZ

QUESTION

infiinteata Academia
1- .
COLBERT -

Regala-
-

primer voci cane - l conlesta

pe
Vitruvius

FRANCOIS BLONDEL cursuri la Academia Regala (propels de Colbert )

2.
1- ideile doctrinaire
-

disimina

3. RENE OUVRARD -
Carte despise ammonia muticala in parallel
cuarmonia arhitecturatc

PERRAULT
-

traduce tratatul
Lui Vitruvius
4. CLAUDE
it
contrazicepe Ouvrard ( arm . mut # arm arh )
- cone Kezia lui : ordinal de arhevolueat.ci

5. ANTOINE DES GO Dttt

trimis la Roma de Colbert SO it contest

/ pe
-

Perrault

-
conduit.io eaceeasf

ANSWER
 CURS 2: TRADITIA CLASICA IN SEC 18 - FUNDAMENTE TEORETICE

-arhitectura de inspiratie clasica incepe sa fie formulata in Europa

Occidentala la jumatatea secolului 18 (aprox 1750) si se intinde pana
spre jumatatea sec 19

-neoclasicismul este de fapt o replica pe care arhitectii europeni

incearca sa o dea exceselor scenografice, decorative ale barocului
(Baroc care se indeparteaza de logica arhitecturii clasice, generand de
fapt compozitii sofisticate care aveau rolul de a impresiona,
compozitii in care limbajul clasic isi pierde sensul original, lasand
loc unei butaforii menite sa aiba un impact puternic si imediat asupra
privitorului

-neoclasicismul contrasteaza cu barocul

-neoclasicismul nu reinvie clasicismul, ci repune in discutie

fundamentele utilizarii limbajului clasic la inceputurile modernitatii

-nu desemneaza un stil, ci desemneaza o suma de atitudini, cautari ale

arh din occ european in cautarea sensului firesc de utilizare a
limbajului clasic
-nu e o miscare sau atitudine rivival
-pune in dezbatere fundamentele utilizarii lb clasic la inceputul
modernitatii
-nu putem cuprinde intr-o singura fraza caracteristicile sale

Directiile generale pe care se fundam neocl:

-arh neoclasica se fol de ord de arh clasica si de limbajul ornamental
1- *

clasica printr-o scrupuloasa cercetare directa a monumentelor care

serveau ca model (incercarea si aprof a arh vechi clasice e studiata
direct de la sursa, mai putin prin teorii)
( Arn .
care
evoiueaz-ainstrdnsaleqaturac.ie arheoloqia )
-arhitectura care se foloseste de eclectism ca metoda de lucru
2B$

(eclectism= maniera prin care citate, fragm din arh luate drept model
sunt utilizate in opere noi, adaptate necesitatilor aspiratiilor
modelului;
=decuparea unor fragmente din opere luate drept model si
reasamblarea elem in compozitii care raspund unor cerinte ale modelelor
avute in vedere la inceput)

-afilierea la contemporaneitate, ideea de stil modern. Arh se foloseau

3980

de un lb clasic cu scopul clar definit de a raspunde necesitatilor

contemporane, moderne; de aici ideea de raspuns modern, de atitudine
ancorata in realitatile momentului)

Fundamente teoretice care au incercat sa desprinda neocl de excesele

exuberante ale arh si artei baroce

•
1-Abbe Jean-Louis de Cordemoy,1 Nouveau Traite de toute l’architecture,
ou l’art de batir, utile aux entrepreneurs et aux ouvriers et a ceaux
qui font batir
-Scriere de arh care ducea mai departe idelile lui Claude
Perrault
:
-Critica vehemeta a barocului promovand intoarcerea la arh antica
 -are in vedere recomandarea studiului rationalitatii structurilor
Say

gotice, ceea ce apare putin si la Perrault

•-se desprinde de baroc, dar trimite la modelul antic @ grecesc pt
studiul lb casic, dar si priveste spre rationalitatea structurilor
gotice
-critica operele unor maestrii cunoscuti in renastere
Tp

(Michelangelo)
-critica realizari bine primite de contemporanii sai (Biserica
Tp

notre dame du val de grace, ca fiind o constructie care desi se fol de

lb clasic, o face intr-o maniera irationala
•- apare o noua, atitudine rationala fundamentata, lucida care
arata ca intoarcerea la clasicismul antic poate sa furnizeze modele
care sa raspunda unor cerinte actuale
TNTOARCEREA LA ARA GREC ATICÑ
.
+ STUDIUL RATIONAL it STRUCT
-
. .
GOTICE

00 Encyclopedie, ou dictionnaire, raisonne des sciences, des arts et des

metiers
-dictionar rational al stiintelor, artelor si meseriilor umane
-compendiu care aduna un rezumat al cunostintelor umane care se impart
in cun ale memoriei, ratiunii si imaginatiei
↳ -arh cuprinsa in ramura reunita de imaginatie
-trb privita dintr-o persp rationala, deci toata reintoarcerea
Moi

la clasicismul antic trebuie asumat intr-o maniera rationala

-imping practica spre privirea rationala in contrast cu tot ce promova

barocul sau rococo-ul, ambele bazandu-se pe ornament, de impact vizual

• Carlo Lodoli
-matematician -> s-a ocupat de notiuni care privesc proportia, arh
clasica care lucreaza cu acest concept
-nu a scris un tratat, dar ideile sale au fost popularizate de elevii
sai
-mai tarziu, ideile sale erau stranse intr-un volum
-Lodoli respinge categoric folosiea sist rigide de proportionare in arh
-ca matematician, vb despre faptul ca nu exista sistem fix, de
standardizare a ord de arh
-se uita la arh si vede in arh ca fiind in principal un raspuns
rational dat unor nevoi, deci trb sa fie o arta care raspunde unor
necesitati de utilizare clare, carora le poate fi dat un raspuns prin
rationalitati)
-arh nu se subord esteticului, ci functiunii

• Marc Antoine Laugier

-publica un eseu despre arhitectura la Paris, al carui modernitate e
surprinzatoare
-vorbeste despre nevoia de intoarcere rationala la arh clasica, de
folosire a lb clasic conform sensului initial care nu face altceva
decat sa reflecte firescul si perfectiunea lucrurilor materiale
-imaginea de dupa coperta, imaginea cu cea mai mare publicare in
arh(sintetizeaza ideea firescului, rationalitatii)

sugereaza coliba primitiva formata din elemente verticale de

:
sustinere a unor elemente oblice cu sarpanta
reprezinta punctul de plecare pt templul grecesc, care isi are
originile in constructii de lemn

-anunta abordarile absurde ale barocului

ex. Frontonul semicricular (el nu reflacta logica scurgerilor apelor
Toy

si directiei de curgere a efortului)

89
cooloana cu pediment(punerea unui soclu sub coloana e un
pleonasm, presupune dublarea coloanei cu un element care joaca acelasi
rol cu coloana)
Hiei cordemoy ,
nici tangier

L-atrage atentia asupra intoarcerii la studiul structurilor gotice

-nu trimit la formele gotice, ci la schemele de principiu gotice
.

-are un impact asupra teoriei din occ european

-arh poate exclude folosirea ordinului de arh (lucru perceput ca un
sacrilegiu de ceilalti)
arh trb sa se bazeze conceptual pe esenta logicii clasice
•

-ca si Cordemoy, recomanda intoarcerea la arh greciei antice ca ideal

si niciun contact arh Grecia Antice in Schine
suprem de frumusete cordemoy)&
Lodoli → ca
nu are
cu ,
's

Comando
re model din ( ca
reali repretinta
Tempi v1
ideal times - structurilor
s
Franta -

o tare care un de neto Ivane a

care se serves c de limbaiul Clasico

-apar ilustratii care aduc in fta publ imag realiste care contribuiau la
construirea unui inventar de surse folosite de arh pt inspiratie

• Robert Wood
-calatoreste la Palmyra care pastra elem arh din perioada elenistica
-primul care publica aceste ilustratii care servesc drept modele

• Jacques Germain Soufflot

-ajunge la Paestum, unde erau 3 templuri dorice
-realizeaza releveele templelor ( insotit de Gabriel Pierre Martin Dumont )
-le publica atunci cand se intoarce in franta, acestea producand un soc
-ilustrau un ordin doric departe de tot ce isi imaginau occidentalii

C.
(ordin doric care era mult mai masiv)
-aduce in fata publicului ceva ce era idealizat, dar care era departe de
ceea ce imaginatia occidentala promova
banta scrierile Vitruvius
cotoana din lui
capita supra dimensional
greeoaie lips it lipsit
ruasiv f-us de de
, O , ,
zveitetea ,

• Le grand tour
-una dintre etapele obligatorii ale oricarui tanar intelectual in
perioada de formare
-fiecare tanar european parasea familia pt 1-2 ani pt a face un tur in
sudul europei pt a intra in contact direct cu locurile reprezentative
care dominau modernitatea
-italia, coasta dalmata, grecia
-a avut o contributie importanta

@ Society of dilettanti
-rol esential in institutionalizarea cunoasterii trecutului antic
-la Londra, dupa ce fiecare dintre ei a reusit sa parcurga Le grand tour
-fondeaza societatea anticarilor amatori
-strangea fonduri si incuraja studiul rational al antichitatii care
reprezenta modelul absolut de urmat
-prima expeditie de relevare a monumentelor din Atena (primii artisti
care intocmesc releveele celor mai importante monum din atena)
->francezii imadiat se sesizeaza
•
Le Roy imortalizeaza prin desene cele mai proeminante creatii ale
anticilor grecesti (apare lucrarea Ruinele celor mai frumoase monum din
Grecia) au multe erori
criticat pt inexactitati
-*

Le roy zice ca rolul cartii sale e familiarizarea oamenilor cu arh

←
-2 artisti britanici care pornesc in expeditie (2 ani la Atena)
Intocmesc releveele amanuntite ale ruinelor de pe acropola
Propune reconstituirea monumentului in forma lui integrala
Go

Primii care publica relevee corect intocmite

-dar francezii le-au luat-o inainte
Nicholas

Revette
+
•

James Stuart - templul lui tezeu (materializare a idealurilor neoclasice)

-construieste un pavilion de gradina sub forma unui templu doric
-ridicat dupa intoarcerea lui din grecia
-doric grecesc care produce socuri in lumea occ prin masivitatea sa,
masivitate care era departe de ceea ce isi imaginasera prin intermediul
descrierilor occidentala
 curs 2

I dei
principate .

☐ directive neoclasicisrnului

cord
Emory
•

•
to do Ii

tangier
☐

0
Scuff lot
Dilettanti
o

society of

o
Julien Le
Roy
Stuart & Nicholas Revett
☐
James

QUESTION
a-tura folosirea eclectismului atilierea
dir neoce
leg
Cee
arheologia la
-
a
. ,
,
.

contemporaneitate
-

Critica baroud
cordemoy
o

[
intoancenea ta arh GRECEASCA
[ promor
recon anda- stud .

rationale't .
struct .

gotice
exista- oiedinului
0
Lodoli -

l
nu ien sister fix de proportion are at
esleticului

cit-ui-ctiutei olaiegiery-nevoiadeentoarce.me
arh nu se subordoneata ,

rationala- laarh.cl .

'
intoarceree studiul
gotta
-

la arch
-

intoarceree la Grecia Antico

Onedin doric Mutt Mai masiv
•
SO Uff lot -

relevee care
producgoc-silustr.mn

Dilettanti inceeraj studied rational al Anti chit + strange tonduri

society of
• -
.

'recia RILE VEE Clemente erori

(
Ii afia trimis in Ct →
s
) France-2 LeRoy
Ii Stuart & Revett releree f.
anecineuztite
James
,
trimite
-

pe
ANSWER + correct
 -in aceasta lumea in care modelul grecesc e pretuit, arh romanica era la indemana
dar s-a dovedit a fi o imitatie, inovatie pe teme grecesti a luat nastere o
disputa intre cei care sustineau inspiratia, copierea modelelor grecesti vs cei
care sustineau importanta cunoasterii in amanunt a arh romanice
adeptii modelelor grecesti vs adeptii modelelor romane

CURS3
TRADITIA CLASICA IN SEC 18
-DISPUTA GRECO-ROMANA-

Cei care s-au adunat in jurul modelului grecesc :

• Johann Joachim Winckelmann

-portavocea acestui grup
-medic si teolog
-la sf anilor 1750 ajunge la Roma, unde avansa rapid in post, ajungand sef al
colectiilor papale de antichitati
-preocupat de teoria care a privit antichitatea greceasca
-scrie despre arh anticilor o lucrare care acorda intaietate modelului grecesc
-dupa ce a fost numit prefect al antichitatilor, publica o carte prin care pune
bazele istoriei artei, vazuta prin prisma evolutiei stilurilor si face o foarte
clara si rece ☐separare intre ceea ce s-a intamplat in grecia antica vs mai -

tarziu cand romanii devin figura principala in europa antica

-conf teoriei lui, grecii sunt inventatori ai artei antice, in timp ce romanii,
11 cu evolutia lor, sunt imitatori Lacordciintaietate model uiui grecesc fec
Langi Lodoli
la
cordemoy )
ca er
,
.
,

-ca initiator al studiului istoriei, el porneste de la ideile unui artist si

teoretician renascentist (giorgio vassari) si se foloseste de notiunile 0 de stil
-notiunea de stil face ref la productia artistica sau arhitecturala
care se bazeaza pe un set de caract care devin numitor comun al
productiei dintr-un anumit moment, spatiu, care nu exclude
originalitatea, deviatiile artistice ale artistului
-el incearca sa se uite la istoria si evol anticilor prin acest element, stilul
(un concept care subsumeaza o serie de perioade sau varste)
-in carte identifica 4 etape de evoutie a manifestarilor artist in antichitate
-stil timpuriu (pana la momentul de glorie a Atenei)
-stil de apogeu ( perioada Seco Wlvi de al Ivi Peri de ) Aur

-stilul frumos (evolutiile grecesti)

-stil al imitatorilor, intreaga evol a artei antice
-teza jignitoare pentru toti cei ce vedeau in Roma Antica momentul de apogeu al
antichitatii
neodelului romanic
adu not in
jural
:
Cei cares -
au

• Giovanni Battista Piranesi

-vocea cea mai stridenta in apararea romanilor
-grafician si scenograf la Venetia
-in 1740, Piranesi ajunge la Roma unde incepe sa lucreze in ateliere de grafica
si gravura si sa cocheteze cu arhitectura
-s-a autodenumit arhitect desi a lasat in urma o singura realizare arh: o
biserica in Roma ☒s

-deschide atelier in vecinatatea Palatului Mancini care funtiona ca sediu al

academiei franceze la Roma
-francezii erau f preocupati de cultura
-tot ce a gravat el era accesibil tinerilor francezi (prin contactul lor cu
opera lui Piranesi, ideile lui si arh romana ajung f populare in vestul europei)
-publica o lucrare cu arh si perspective inventate
-compendiu care aduce in fata publicului ruinele romei antice, mult mai
accesibile occidentalilor
-se transforma intr-o voce care ia apararea arh romanice in contrast cu
partizanii greciei antice
-si-a asumat rolul de creator prin inventiile pe teme antice ce au servit drept
punct de plecare pt tinerii arh care se pregateau la Roma
-treptat, Piranesi se transforma intr-un foarte activ si agresiv critic al
modelelor si al publicatiilor care popularizau arh din grecia

MANIFESTARI LA SCARA URBANA

-sunt relizarile notabile din epoca, ce incearca sa sublinieze desprinderea de
baroc, refuzul decorativismului, opulentei roccoco-ului si sa se indrepte spre
o arhitectura de factura clasica dar ADAPTATA momentului si care sa fie solid

÷
fundamentata pe o intelegere temeinica a preferintelor din trecut

-piata regala = decupaj din tesutul urban care duce la crearea unui spatiu
public pt glorificarea suveranului
-locul in care in centrul spatiului liber e amplasata statuia
regelui, locul in care poporul intra in contact cu imaginea
incremenita a regelui

-1748 - in timpul domniei regelui Ludovic 15, municipalitatea (dat fiind

succesul regelui in negocierea succesiunii la tron) ca sa marcheze momentul,
in semn de recunostinta pt succesele diplomatice ale regelui, lanseaza un
concurs
-concurs in Paris pentu construirea unei piete regale dedicate lui Ludovic 15
-piata regala avea rolul de a glorifica regalitatea
+ de a oglindi cautarile moderne, actuale in ceea ce priveste inventiile
la scara urbana
-in concurs intra in jur de 30 de proiecte

-proiectul ii e dat lui ANGE-JACQUES GABRIEL care imagina o piata deschisa pe

malul Senei
-din piata regala devine piata concordiei (dupa Revolutia Franceza)
-piata deschisa, influentata de baroc, are apotenta spre deschideri largi,
scenografii, continuand geometrizarea pt care francezii au avut o inclinatie
-reintroduc in discutie sensul utilizarii ord de arh in compozitii noi,
obligatoriu trebuia sa aiba finalitate structurala si ornamentala
-e o compozitie finita (cand nu trebuie sa mai adaugi sau sa scoti nimic)
—piata, pe cea de-a 3a latura, are 2 constructii: Ministerul de razboi si
Depozitele Regale - constructii identice care prin arhitectura lor nu fac
altceva decat sa il readuca in discutie pe Claude Perrault cu colonada
Luvrului si sa reintroduca in discutie rolul utilizarii ordinului de
arhitectura in compozitii noi

-Voltaire critica inapoierea Parisului, orasul cel mai important al Europei,

un oras care la jumatatea secolului 18 ajunsese sa fie un oras insalubru,
sufocat de evolutia organica, necontrolata din perioada medievala, oras care
nu reflecta nimic prin gloria care ii era asociata
 Curs 3

☐ WINKELMANN
0 PIRANESI
GABRIEL
0
ANGE -
JACQUES

QUESTION

Winkelmann acorda-intaietateneodeeuiuiqrece.sc
[ Cordemoy )
o

Cia feel Ca
Laugher ,
Lodoli
,
-

se fol de not iunea de Stil -

s ident 4
.

perioade
In anti chit
,

de evol .
a manifest .
artistice

o Piranesi vocea Cea Mai strident In apoiranee romanicor

1-
-

critic aqresiv al modeledor

of public . cane

elin Grecia
popularitau arch .

•
Ange -

Jacques )
-

éastiga
,
concursulpt const
pietii I
regale
at de baroc deschideri
piatgi influent
-

Mari
,

,
geometric
area
spatiiior
-
util .
ord de ask.in cohep.noi

ANSWER
 CURS 4
TRADITIA CLASICA IN SECOLUL XVIII
-Neoclasicismul-
CAZUL FRANCEZ

Curentul neoclasic ca suma de manifestari care se intorc la modelul clasic antic

incearca sa gaseasca acea maniera lucida, rationala de readucere in
contemporaneitate, in modernitatea modelului clasic, bazandu-se pe reguli si
incercand sa adapteze aceste lucruri la nevoile momentului

-exista si o contramiscare - incearca sa dea iasa de sub imperiul acestor reguli

si sa dea frau liber imaginatiei artistului (curent romantic)
I

•• JACQUES GERMAN SOUFFLOT (St Genevieve -Pantheon-, Paris)

-tanar arhitect francez care aducea in fata arhitectilor occidentali un prim

releveu exact intocmit al ruinelor templelor grecesti de la Paestum (fosta
-

colonie greceasca din S Italiei)

-cel care produce marele soc in lumea occidentala cu releveul pe care il publica
la jum sec 18, releveu al ord doric grecesc, care aparea mult diferit fata de

=
ceea ce occidentalii isi imaginau
-in tinerete intra in contact cu ruinele grecesti (erau aduse in fata de
teoriile de arh ca fiind punctul de plecare necesar pt o arh de calitate, o arh
obiectiva)
->teoriile sunt materializate in proiectul pe care J.G.S. il face pt o
biserica Pariziana, biserica St Genevieve
-biserica exista din evul mediu
-biserica medievala destul de degradata care adapostea o biblioteca importanta
-Ludovic XV decide reconstruirea bisericii
-ideea concursului de arh incepuse sa prinda contur, insa in cazul acestui
proiect pt reconstructia bisericii, nu s-a mai organizat un concurs iar Soufflot
a fost numit arh pt acest proiect
-ceea ce imagineaza el e o incercare de punere in practica a ideilor teoretice
enuntate de Marc Antoine Laugier dar si idei lansate in dezbaterea de
specialitate de Lodoli (ambii incercau sa fie obiectivi:
->arh clasica trb revizitata, citatele de arh clasica pot fi folosite doa
prin intoarcerea la logica lor initiala:
-
Logica structurala, apoi o
decoratia care apare si care traduc in imagine ideea
rolului structural -

-tot aceiasi teoreticieni atrageau atentia asupra importantei revizitarii sau

intelegerii tehnicii de constr util de constructorii medievali din perioada
goticului matur si tarziu
->adica intelegerea arh gotice ar fi de f mare interes in demersurile
moderne ptc goticii ajungeau la niste performante structurale fata de care
clasicii antici erau f departe

→ Pune in practice ideile lui

Langi er + Loctoli
 *biserica St Genevieve:
-in plan o cruce greaca
-forma extrem de echilibrata in plan care genereaza o volumetrie
autosuficienta, perfect echilibrata
-nu poti sa-i adaugi/ extragi nimic fara sa-i perturbi echilibrul (def lui
-

←
Alberti -compozitia careia nu poti sa-i adaugi sau sa-i extragi nimic fara sa-i
dezechilibrezi armonia perfecta)
-singurul element care interfereaza cu acest echilibru generat de o simetrie
data de cele 2 axe este amendata de porticul de acces care introduce ierarhie
in constructie (fatada principala si trei fatade secundare)
-domul ridicat la intersectia celor doua brate ale crucii
-in plan, in interiorul crucii grecesti, se afla puncte de descarcare a
-

eforturilor, trimit la logica structurala pusa la punct de constructorii

medievali

-Soufflot incearca sa preia, pornind de la teoriile lui Laugier, logica

structurala a medievalilor si sa o transpuna in limbaj clasic
-asadar, planul e inspirat de libertatea pe care o permiteau scheleltele
gotice, insa totul transpus inr-o formula care face uz de limbaj clasic

-INSA, limbajul clasic nu avea cum sa raspunda in integralitate provocarilor

I
care le-ar fi ridicat un schelet similar cu cel gotic
-ptc in gotic avem nervurile care sustin boltirea, nervuri care se unesc si
creeaza pct de descarcare -> intra in contradictie cu logica ord de arh care
presupune element purtat si element portant, nu exista continuitate intre cele
doua, ci o diferentiere foarte clara
-Sufflot imagineaza un schelet auxiliar care sustine cladirea in picioare,
fiind primul care imag un schelet structural din tiranti metalici tensionati,
schelet care tine laolalta ampla constructie care se bazeaza pe lb clasic (care
la randul ei este similar cu cel gotic

-asadar, constructia e una clasica, pornind de la principiile gotice si care,

folosindu-se de un lb dif de cel al gotice, e pus in situatia de a se folosi de
tehnici moderne
-logica gotica e pusa in aplicare acolo unde ea nu ar putea sa disturbe
imaginea echilibrata clasica a cladirii (arcul butant care preia impingerile
laterale ale structurilor de acoperire si care le transmite in zidurile masive

-ord de arh utilizat de Soufflot conform recomandarilor teoretice, adica cu rol

structural, decoratia fiind dozata doar pt a sublinia logica tectonica a
cladirii (descarc tuturor eforturilor dinspre structura de acoperire spre baza)

-St Genevieve a fost rebotezata, fiind denumita Pantheon, nume imprumutat din
antichitatea romana (termen preluat din lumea antica romana si aplicat
bisericii, astfel dupa revolutie biserica a devenit un templu laic inchinat
celor mai importante personalitati franceze)

• J.G.SUFFLOT, TEATRUL DIN LYON

-reinventarea unui program de arhitectura care devenise foarte gustat in
perioada baroca - teatrul (locul principal de disiminare al ideilor iluministe)
-arhitectura teatrului isi are originile in antichitate
-loc al divertismentului si in perioada moderna timpurie, dar in sec 18 devine
un loc in care clasele sociale diferite sunt aduse impreuna, in care intra in
contact direc
 -rol f important in transf teatrului intr-o constructie care e o prezenta
autonoma in organismul urban este jucat de Sufflot
-Sufflot e autorul primului teatru constr in Franta
-ocupa o intreaga insula urbana, devenind un program autonom cu o prezenta
clara definita in cadrul orasului (in trecut, teatrul e parte a unui complex
arhitectural foarte mare)
-teatrul de la Lyon e cea mai timpurie abordare a teatrului ca edificiu autonim
-mergand pe aceeasi idee materializata in cazul de la St Genevieve, ordinul de
arh nu apare nicaieri
- 0
->ptc nu se justifica in niciun fel dpdv al unei expresivitati care sa
reflecte logica structurala a constructiei
-constructie austera
-

• VICTOR LOUIS
GRAND THEATRE DE BORDEAUX
-construit la doua decenii dupa cazul de la Lyon
-trateaza teatrul ca pe un obiect autonom si transpune principii materializate
in biserica St Genevieve (incercarea de fol a ord de arh cu rol structural, ca
elem de scurgere a eforturilor)

• MARIE-JOSEPH PEYRE, CHARLES DE WAILLY

TEATRUL FRANCEZ (THEATRE DE L’ODEON)
-Porneste de la logica organizarii Odeonului din lumea antica cu formula
circulara de rezolvare a spatiului destinat auditorului)
-circularitate care modeleaza si spatiul scenei
-totul cuprins intr-o prisma dreptunghiulara care are un portic in zona
intrarii
-volum piramidal pentru sarpanta
-economie de mijloace decorative
-suficienta si geometrizare in folosirea ordinului de arhitectura
-interpretare a doricului roman
-ca un fel de reminder al antichitatii, totul fiind esentializat intr-o
constructie simpla, sobra, fara decoratii inutile

->intr-un oras in care programre, altele decat locuirea erau biserica si

resedinta, incet incet, in sec 18, incep sa se desprinda noi programe de
arhitectura

• JACQUES GONDON
ECOLE DE CHIRURGIE, PARIS
-oglindeste felul in care chestionarea antichitatii poate fi facuta
-rezolvare arhitecturala care se intoarce la radacinile subiectului pe care
urma sa il adaposteasca
-centrul e greutate al compozitiei este teatrul anatomic (incaperea in care
erau facute in fata studentilor disectii pe cadavre)
-teatrul anatomic porneste de la precedentele antice, de la ritualurile
grecesti
-

-schema care reia tiparul forului roman

*acces in curtea interioara printr-o fatada permisiva transparenta
-colonada-, acces rezolvat printru-un portal care imita fidel arcul de triumf
roman
*intrarea intr-un spatiu liber, unidirectional bordat pe laturi de o
colonada, privirea fiind directionata spre punctul de maxim interes (o fatada
de templu care ascunde teatrul anatomic, centrul de greutatea)
*teatrul rezolvat printr-o bolta care reia formula boltii pe nervuri a
Pantheonului de la Roma)
-compozitie de citate preluate din antichitate, citate care au rol expresiv sau
care au in spate un mesaj simbolic (teatrul anatomic care prin forma si
rezolvarea lui trimit la originile medicinei, la antichitatea greceasca)
CAZUL BRITANIC
-ideile englezilor pe parcursul sec 18 au incercat sa tina pasul cu cele ale
francezilor
-i-a tinut in urma inexistenta unei institutii care sa ghideze practica de
arhitectura si dezbaterea teoretica intr-o maniera similara cu cea franceza
acolo unde a existat academia regala de arhitectura (institutie care s-a
preocupat de doctrina oficiala, de gustul oficial si de felul in care practica
evolueaza)

WILLIAM CHAMBERS
DUDDINGSTON HOUSE, EDINBURGH
-personaj apropiat regalitatii britanice
-dupa modelul francez, incearca sa intemeieze la Londra institutii similare cu
cele franceze care sa tina sub control practica de arh
-critic agresiv al scrierilor lui Laugier si Lodoli in care a vazut o
intoarcere nejustificata la rudimentaritatea realizarilor timpurii ale
grecilor
-
-partizan al arh romane antice pe care a avut ocazia sa o cunoasca la Roma
unde a intrat in contact cu opera lui Piranesi ( parcurge Grand Tour )
-Duddingston House se inscrie in aceeasi sobrietate, suficienta pe caqre am
vazut-o mai devreme la Soufflot
-resedinta privata care face uz de ordinul de arh folosit in varianta cu dubla
finalitate structiva si ornamentala
-clasicismul in spatiul britanic incepe sa evolueze prin aducerea in prim plan
a lui Palladio
-interpretare in maniera palladiana a limbajului clasic in care el incearca sa
inoveze, sa iasa din limitele canonului clasic
-varianta libera de interpretare a clasicismului in care traduce logica
functionala din interior

ROBERT ADAM
RUINELE PALATULUI DIOCLETIAN, SPLIT
-are o perioada de formare in Anglia, apoi parcurge ca si Chambers, acel Grand
Tour, care ii permite sa intre in contact cu civilizatiile antice din bazinul
mediteranei care reprezentau o componenta importanta din pregatirea oricui
-incearca sa lucreze cu citatul antic privit prin prisma arheeologiei pt
gandirea unei arhitect care sa duca in zona unei priviri rationale asupra
antichitatii
KENDLESTON HALL
-zona de acces care merge pe aceeasi idee palladiana in care fatada templului
e luata si armonizata cu aparatul de acces in locuinta
-zona care la antipod se incheie cu salonul principal rezolvat pe formula
circulara acoperit cu cupola casetata (dupa modelul Pantheonului)
-manuieste lb clasic

JOHN SOANE
BANK OF ENGLAND, LONDRA
-provocat sa dea forma unui program nou (banca) prin lb clasic
-trebuia sa nu aiba nicio deschidere spre exterior in afara de acces
-asigurata la foc
-gandeste o constructie introvertita care spre oras intoarce zone modelate
dupa maniera clasica
-introvertire desfasurata printr0o serie de luminatoare gandite pe scheme care
pornesc de la logica clasica
-coloane inlocuite cu pile
-luminatoarele sunt singurele care prind referinte la vocabularul clasic
-ca si Soufflot, e provocat sa dea un raspund unei utilizari urbane publice
noi
 CURS 5
REVOLTA
ROMANTISMUL IN ARHITECTURA

Romantismul- este o contramiscare a neoclasicismul care promoveaza opusul,

libertatea de creatie, subiectivul, reactia directa in fata operei de arta

Romance - in Fr = cantecele medievale ale trubadurilor in lb franceza populara/

vulgara
- in Engl = povestiri cu subiect medieval a caror traditie se
prelungeste in perioada post medievala
-originele termenului trimit la o imagine umana, domestica, subiectiva, asumata
oricand si de oricine
-romantismul incearca sa dea o alternativa acestei miscari ordonate, coordonate,
bazata pe arheologie, teorie, guvernata de dogma care a fost neoclasicista
-apare tarziu in sec 19 si este un termen generic acoperind multe directii de
manifestare in campul artelor plastice si in cel al arhitecturii
-foarte multi arhitecti care sunt incadrati in istoria arhitecturii ca fiind
reprezentanti importanti ai neoclasicismului, au avut derapaje in aceasta zona
experimentala, a originalitatii pe care o acopera termenul generic de romantism

-foarte multi asociaza romantismul cu revizitarea, reluarea in modernitate a

arhitecturii medievala (GRESIT)
->SURSELE romantismului sunt SI medievale, dar la fel de bine romantismul
lucreaza s cu lb clasic, sau cu sursele de inspiratie puse la dispozitie de arh
vernaculara

ROMANTISMUL reprezinta exprimarea concomitenta in diverse locuri/ situatii ale

unor puncte de vedere care se sustrag rigiditatii cautarii frumosului absolut
din traditia clasica, puncte de vedere care foarte adesea ajung sa fie extrem de
diferite daca nu chiar contradictorii

-Artistul/arhitectul romantic are aceasta latura de razvratire, de incercare de

a nu fi incadrat in niciun tipar, de a iesi de sub dominanta regulilor, bazandu-
se exclusiv pe geniul creativ propriu, pe subiectivismul punctului sau de vedere

El nu asteapta in niciun fel rasplata, recunoastere sau aprobare. Artistul

romantic este un razvratit.
-> tabloul lui Caspar David Friedrich ilustreaza la prima vedere aceasta
revolta, nesupunere in fata oricaror reguli general acceptate ale reprezentarii;
portret in care personajul principal e reprezentat cu spatele

-romantismul incepe sa creioneze fundamentele evolutiei modernitatii in

arhitectura si in arta (acea modernitate care mizeaza pe geniul creativ, pe
originalitate, uneori dusa la extrem, pe sustragerea de la regula, pe lipsa de
monotonie)

• Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832)

-unul dintre primii care incearca sa teoretizeze aceste derapaje ale
romanticilor
-discutand despre maretia catedralei din Strassbourg (Franta), pe care el o
considera ca fiind o realizare a germanilor, s-a dovedit in ca este rodul
mesterilor francezi (dar la 1770 cand vorbeste despre ea, evident ca istoria era
putin cunoscuta)
-intr-o reflexie despre arhitectura extraordinala a catedralei, el incearca sa
defineasca de fapt ce inseamna geniu artistic, de unde dezvolta o teorie care
pune in antiteza spiritul clasic, sanatos, fundamentat, riguros, cu spiritul
romantic, bolnavicios, subiectiv, guvernat de viziunea particulara intima a
artistului si in consecinta rupt de o viziune generala asupra mersului artelor
 -el este cel care pune bazele constientizarii acestei opozitii intre ce inseamna
clasic si ceea ce inseamna romantic (intre obiectiv si subiectiv, intre frumosul
-

:
absolut, cautat de cei care practicau in limitele traditiei clasice si frumosul
-

relativ cautat de artistii romantici)

Edmund Burke (1756)

-filozof englez
-publica un eseu filozofic prin care defineste o categorie estetica care subsuma
frumosul ca si concept estetic
-definea sublimul ca fiind o categorie estetica superioara frumosului, capabila
sa descrie acele manifestari artistice care acopera tot ceea ce este capabil sa
produca emotie artistica puternic
-dadea drept exemplu toate acele picturi din epoca care infatisau peisaje care
nu pot fi definite ca frumoase prin prisma intelegerii traditionale a frumosului
dar care tocmai printr-o exploatare inteligenta, expresiva a uratului, a
grotescului, a terifiantului, sunt capabile sa produca emotie estetica imediata

Giovanni Battista Piranesi

-publica un ciclu de gravuri de fantezii cu spatii interioare
-sublimul reprezentat de Piranesi in gravurile din interiorul inchisorii
medievale Romane, spatii interioare sinistre imaginate in care pune accent pe
ceea ce defineste sublimul, pune accent pe senzatiile pe care imaginile le pot
provoca privitorului
-in scurtul text care insoteste aceste fantezii, vorbeste despre faptul ca frica
poate provoca placere, emotie estetica

Intre aceste categorii estetice, (frumosul, sublimul, etc), spre sfarsitul sec
18, din perspectiva romanticilor, e definita o a 3a categorie estetic
-> PITORESCUL
-ca termen, isi are originea in pictura de peisaj care pune accent pe neregulat,
organic, pe contrastul pe care aceasta salbaticie a naturii il produce prin
alaturarea cu ruine antice
-pictura lui Claude Lorrain
-termenul trimite la pictural
-concept care in prima faza patrunde si devine instrument in peisagistica, in
conceptia gradinilor
-gradina de sec 18 Franceza -> bazata pe regulile clasice, geometrica, ax de
simetrie principal, ax pe care sunt ierarhizate pietele peisajului, pornind cu
resedinta si mai apoi gradina din vecinatatea locuintei, apoi gradina de
plimbare + un ax de simetrie
-gradina englezeasca cu aspect spontan, contrast intre echilibrul aritectural si
un peisaj aparent dezordonat al unei gradini care se constituie in lipsa unui ax
de simetrie, unei ierarhii, cu palcuri de vegetatie, in legatura cu o oglinda de
apa -> subliniaza noua perspectiva catalogata de teoria estetica drept PITORESC
-Pitoresc exploatat si pe parcursul sec 19 intr-o opozitie asumata cu gradinile
geometrice de inspiratie clasica promovate de peisagistii francezi si italieni
-ex. Cismigiul este o ilustrare a unei gradini englezesti

MANIFESTARI ARHITECTURALE inspirate din evul mediu incadrabile in curentul

ROMANTIC dar si in NEOGOTIC (curent care incearca sa resusciteze limbajul
arhitectural medieval):
G
1. Strawberry Hill, Tinkerlham, Londra (1750)
-resedinta lui Horace Walpole (fiul primului ministru britanic, un personaj
cultivat dar razvratit, preocupat de evul mediu, scriind un roman ,,Castelul din
Otranto’’, fiind parintele romanului gotic cu o evolutie prolifica pana in sec
21, roman din care se desprinde o parte din literatura fictionala care pune
accentul pe exploatare sublimului)
 -resedinta este un castel gotic care se constituie ca o colectie de citate
decupate din monumente gotice britanice, care atat in interior cat si in
exterior este strict o scenografie care se subordoneaza intentiei romantice de
a produce traire estetica imediata (neexistand logica structurala gotica)
-artistul romantic evadeaza din limitele cotidianului, mizand pe emotia
imediata

• 2.Fonthill Abbey, Wiltshires (1795- 1807) + James Wyatt

-resedinta estivala
-resedinta sub forma de abatie medievala, gotica (Pleasure House)
-exploatare a sublimului si al pitorescului pt a obtine o -
emotie artistica
imediata
-colapseaza foarte repede dupa construire pentru ca era o butaforie care desi
miza pe aspectul gotic, nu avea o structura logica gotica !!!
-pe plan se observa ca functiunile nu au nicio legatura cu cele ale unei abatii
medievale

TRADITIA CLASICA IN VIZIUNE ROMANTICA

ARHITECTII VIZIONARI

*BOULLE si LEDOUX
-desi au lasat in urma operee teoretice cat si opere construite, n-au produs un
efect imediat, cu toate acestea influenta lor s-a facut simtita intr-o oarecare
masura
-la 200 de ani fata de ei putem intui ca redescoperirea lor la inceputul
secolului al 20 lea a avut repercusiuni in operele unora dintre aceia care au
contribuit la constructia modernismului
-prin ceea ce au creat cei 2 au anticipat foarte mult din ceea ce avea sa se
intample in perioada moderna
-s-au desprins de linia constrangatoare a doctrinei clasice, au continuat sa

÷
lucreze in limitele reinterpretarilor lb clasic, dar asumandu-si o atitudine
-

romantica, de incercare de razvratire, de spargere a tiparelor

-

ETIENNE-LOUIS BOULLE
-a trait in anturajul regal
-a fost membru al Academiei Regale de Arhitectura de la Paris, inlocuindu-l pe
Soufflot
-persosnaj agrenat in miscarea oficiala de arhitectura
-in tinerete a lucrat pentru o serie de comanditari privati, una dintre cele
mai pretuite opere ale sale fiind o resedinta privata
-> Hotel de Brunoy (1772-1779)

=
-> constructie in care el isi enunta asumarea acelei libertati de a lucra
cu limbajul clasic, iesind din tiparul proportionarii ordinului de
arhitectura, din logica compozitionala (inlocuieste frontonul cu o
piramida)
-intrat in Academia franceza in 1780 incepe sa primeasca comenzi publice,
comenzi venite din parte regelui

1.Opera pariziana 1781 (pe axa Louvre-ului)

-proiect ramas doar pe hartie, nucleul operei este o reinterpretare a
Pantheonului roman, totul fiind scos din scara, dus la niste dimensiuni
colosale (o incercare de afiliere acelor directii care urmarea producerea unei
emotii imediate, romantica)

(incet incet, Boulle se desprinde de realitate si incepe sa dea raspunsuri

utopice la comenzile primite de la regalitate)

2.Biblioteca regala de la Paris 1785

-tot o reinterpretare a Pantheonului de la Roma, cu acelasi efect
3.Biserica Metropolitana (1782-1982)
-biserica care pleaca de la Pantheon, cu sute de coloane, care prelucreaza si
esentializeaza ideile lui SOufflot pentru biserica St Genevieve

4.Cenotaful lui Newton (1784)

-monument inchinat lui Newton si care sintetizeaza intreaga atitudine a lui
Boulle care ajunge sa incorporeze aceasta deschidere spre reinterpretarea
sursei clasice
-acest proiect utopic ajunge sa materializeze si romantismul atitudinii lui
-lucreaza cu un limbaj arhitectural pur, se foloseste de volume pure (sfera
asezata in echilibru in baza cilindrica)
-ordinul de arhitectura este complet exclus fata fiind inutilitatea lui aici
-sfera in interiorul careia in centru e asezat monumentul funerar
-volumul sferei perforat are rolul de a reproduce bolta cereasca spre care
Newton a privit in acel moment de gratie cand a descoperit gravitatia -aceasta
poveste iese din coordonatele traditiei clasice si intra intr-o zona a acelui
sublim promovat de romantici

CLAUDE NICOLAS LEDOUX (1736-1806)

-coleg de academie cu Boulle, exploreaza cam aceeasi directie, fara insa sa se
indrepte spre o atat de explicita exploatare a imaginarului
-a avut origini modeste, n-a reusit sa parcurga Le Grand Tour
-a reusit sa beneficieze de o oarecare pregatire si sa intre sub protectia
unor personaje cu intrare la curtea Frantei, personaje care l-au sustinut si
promovat
-opera lui e explicata intr-o carte ,,Arhitectura considerata din perspectiva
artei, a moralei si a legislatiei”, in care el isi explica proiectele care se
inscriu in aceeasi linie ca a lui Boulle
-ca si Boulle, isi incepe cariera prin proiecte care raspund unor comenzi
private (pavilionul resedintei Mme du Barry 1771 - piano nobile asezat direct
pe pamant, paralelipiped cu portic)

-comenzi din partea regelui:

1.proiect pentru Ville de Chaux, Salina Regala
-asezare ideala, gandita pe o forma eliptica, in centru fiind asezata
resedinta directorului salinelor, de-o parte si de alta sunt halele de
prelucrare a sarii, de jur imprejur sunt functiunile comune ale muncitorilor
care locuiau acolo
-in afara elipsei sunt diverse constructii (locuinte cu gradina imaginate de
el pentru creearea unui mediu in care lumea poate trai mai sanatos si mai
fericita, utopie urbana)
-proiect idealizat care incerca sa dea un raspuns studiat unei comenzi regale,
iesind din tiparele idealizate urbanistice care isi aveau originile in
Renastere
-in final reuseste sa realizeze doar jumatate din elipsa
-prelucreaza ordinul doric, dar intr-o maniera care e puternic impregnata de
romantism

-el s-a ocupat de constructiile barierelor Parisului, care pornesc de la lb

clasic dar sunt realizate intr-o maniera libera

-cele doua directii, REINTERPRETAREA CLASICA & ROMANTISMUL, sunt deseori

suprapuse in realizarea lbera a structurilor
CURS 6: ARHITECTURA PERIOADEI REVOLUTIONARE
-ULTIMUL DECENIU AL SECOLULUI XVIII-

Revolutia Franceza:

-in 1979 -> declansarea Revolutiei franceze

-nu este un moment izolat in timp, punctual - este un foarte amplu si
ramificat proces de schimbare, o incununare a filozofiilor iluministe si
rationaliste ale sec 18
-rev fr a marcat un punct de cotitura in foarte multe capitole ale culturii
lumii occidentale

-in arhitectura - rev franceza marcheaza momentul de ruptura intr-o evolutie

care a fost dominata de o arhitectura oficiala, comandata, patronata de
CLASELE INSTARITE, PRIVILEGIATE ale societatii
(arh oficiala = arhitectura arisocratiei laice si aristocratiei clericale,
acestei categorii generice subsumandu-i-se si o categorie a arhitecturii
comunitare)

-revolutia -> declansata in 1789

-> un eveniment pregatit, care are precedente
-> punctul culminand (simbolic) fiind CADEREA BASTILIEI de la 14 iulie 1789
-> bastilia este o fortareata regala din Paris, construita in perioada
medievala, folosita pt defensiva, transformata in inchisoare regala
-> treptat, bastilia a inceput sa fie asociata cu opresiunea, cu abuzurile
regalitati
\•• de aceea, cucerirea si luarea in posesie de catre
revolutionari a reprezentat simbolic momentul de final al
regalitatii franceze (regalitate bazata pe sistemul de
organizare feudal;
feudalitatea e abolita in 1789, odata cu privilegiile
5¥

abuzive ale unei aristocratii aflate in varful piramidei

sociale)

-in anii urmatori - poporul preia puterea, devine suveran

- cetateanul incepe sa joace un rol important (drepturile si
obligatiile sale devin un subiect de dezbatere -> subiect
care se incheie cu ADOPTAREA DECLARATIEI DREPTURILOR OMULUI
SI ALE CETATEANULUI)
- acest document era extrem de important intr-o societate
aflata in plin proces de schimbare
- totul culmineaza la 1791 cu adoptarea unei prime constitutii
a REPUBLICII Franceze

-miscarea revolutiionara franceza a declansat un amplu proces de schimbare IN

PRACTICA ARHITECTURALA
+ si in perspectiva pe care francezii o aveau asupra mostenirii trecutului
->in ultimul deceniu al sec 18, furia revolutionara s-a indreptat intr-o maniera
distrugatoare spre URMELE TRECUTULUI
->trecut arhitectural care de multe ori a fost asociat in
intregime cu regalitatea, aristocratia, motiv pentru care
a intrat in vizorul revolutionarilor incercand sa fie
sters

-1970 - incepe sa se formuleze o constiinta a mostenirii arhitecturale,

culturale, a unui trecut
- constiinta incepe sa disocieze valoarea arhitecturii istorice de
simbolurile negative ale celor care au stat in spatele acestei arhitecturi
- in departamentele proaspat infiintate in Franta, numeroase monumente
arhitecturale comandate financiar de regalitate, de nobilime, de clerul
privilegiat, incepeau sa fie distruse de furia revolutionarilor
 - in acest deceniu au aparut primele voci care au pus problema
necesitatii protejarii unei arhitecturi care, dincolo de comanditar, de
gusturile si telurile lui, reprezenta o acumulare extrem de importanta
ce reflecta geniul artistic al poporului

PIERRE JOSEPH LAFONTAINE

÷
-pictor belgian care importalizeaza distrugerea monumentelor funerare din
biserica abatiala St Denis (locul funerar al regilor Frantei)
-furia revolutionarilor se indreapta impotriva acumularilor din trecut a
caror prezenta devenea indezirabila -> acumulari culturale care trezesc
constiinta nevoii protejarii trecutului
-constiinta se va maturiza pe parcursul sec 19 in dezbaterile, scrierile si
in practicile patrimoniale

Practica matrimoniala = sintagma care denumeste suma tuturor intreprinderilor

care vizeaza artefacte arhitecturale din trecut,
relevante dpdv cultural (monument istoric)

ALEXANDRE LENOIR
-i se atribuie deschiderea la Paris a unuia dintre cele mai timpurii muzee
europene (Musee des monuments francais 1795)
->era amenajat in incinta manastirii augustiniene de la Paris, incinta
parasita de catre calugari
->amenajat ca loc de depozitare si de expunere a acelor artefacte
recuperate de el din fata furiei distrugatoare a revolutionarilor

-discutam despre perioada de nastere a ideii de muzeu, o idee care va avea

ulterior o lunga cariera conforma cu anumite concepte a artefactelor in fata
unui public
->prin aceasta intreprindere a expunerii se vizeaza educarea unor mase adesea
lipsite de fundament cultural, putin sau deloc constiente de importanta
cunoasterii si pastrarii acumularilor din trecut

-revolutia duce la o afectare drastica a practicii arhitecturale prin

imputinarea/ disparitia comenzilor publice date de suveran, cler, comenzi
publice care capacitau imaginatia si prestatia unora dintre cele mai importante
figuri ale arhitecturii

-desi arhitectura veche e condamnata -> practicile se mentin in zona limbajului

arhitectural promovat pana atunci
->limbaj de factura clasicista in mare majoritate, un clasicism investit
cu asocieri simbolice noi
Ex:
Program cu raspandire larga in Franta perioadei revolutionare: construirea de
• mici pavilioane care mobilau pietele celor 89 de departamente

-constructii de mici dimensiuni, inspirate de un program de arhitectura antic

(pritaneionul - constructie care facea parte din ansamblul agorei grecesti,
locul in care era tinuta aprinsa flacara cetatii
- locul in care se luau deciziile pentru intreaga comunitate
-constructiile erau folosite pentru-afisarea legilor
 -tot in aceasta perioada + sub acelasi impuls al schimbarii (desprinderea/
separarea de cutumele mostenite din trecut), o serie de monumente aflate sub
constructie erau REGANDITE, CONVERTITE:

EX.:
• Convertirea bisericii St Genevieve intr-un templu laic inchinat figurilor
franceze
->Biserica St Genevieve era rebotezata Pantheon prin intoarcerea la aceeasi

I
sursa antica si prin utilizarea unui nume antic (Pantheonul-templu inclinat
tuturor zeilor romani)
->prin manipularea formelor arhitecturale - subliniaza asocierile simbolice:
biserica construita pe un plan in cruce greaca libera, la intersectia
bratelor se ridica un dom sprijinit pe un tambur
-domul nu era finalizat, asa ca Charles de Wailly intersecteaza crucea
greceasca cu o piramida care sa modeleze int&ext (piramida
imprumutata dintr-o antichitate timpurie)

-perioada despre care vorbim este foarte importanta pentru ca marcheaza

“divortul” definitiv dintre arhitect si inginer, dar si o clara formulare a
startului prin pregatire pe care cele 2 specializari vor pune atat de mult
accent in perioada moderna

INVATAMANTUL DE SPECIALITATE

• JEAN RODOLPHE PERRONET

-primul inginer al regelui, constructor de poduri care incepe sa se ocupe

EXCLUSIV de astfel de interventii
-introduce metode speciale de constructii bazate pe proprietatile fizice ale
materialelor
-in ultimii ani ai sec 17, sub conducerea inginerului militar Vauban, Ludovic
-

14 organiza la Paris un BIROU AL DESENATORILOR REGALI, institutie compusa din

ingineri cartografi, militari, care serveau comenzile de amenajare a
teritoriului impuse de rege
-Vauban e cel care pune la punct sistemul de fortificare bastionara, sistem
sofisticar de aparare in profunzime, care avea rolul de a face fata
conflictelor care implica artileria grea
-din acest ATELIER de angajati directi ai regelui -> se desprinde SCOALA DE
DRUMURI SI PODURI, scoala de ingineri care aveau rolul de a se ocupa de ceea ce
tinea de infrastructura franceza
-pana acum aceste atributii erau ale arhitectului
-Jean Rodolphe Perronet a fost unui dintre profesorii acestei scoli
-scoala intemeiata cu aportul lui Perronet -> functioneaza in paralel cu
Scoala de Arhitectura a lui Colbert => reflecta dubla orientare a practicilor
de constructii (arhitectura si ingineria)
 -la 1793, Academia Regala de Arhitectura este desfiintata (din reactia
impotriva traditiilor aristocratice pe care revolutionarii o avusesera in fata
patrimoniului arhitectural istoric)

← -academia regala era asociata cu regalitatea, cu ingradirea liberului

arbitru al creatorului, era acea institutie care la solicitarea expresa a
regelui avea rolul de a disimina regulile “exacte si corecte” ale arhitecturii
=> toate acestea au contribuit la o⇐CONTRAREACTIE care a refulat in
perioada revolutionara si care va pune capat acestei forme de invatamant

-> Academia Regala a fost inlocuita cu Scoala Politehnica

• J.B.RONDELET
-intemeietorul Scolii Politehnice
-arhitect care il succedase pe Soufflot pe santierul de la St Genevieve
•

-lui i se datoreaza toate descoperirile, imbunatatirile tehnice care au

privit construirea amplei biserici St Genevieve
-este un inventator, deschizator de drumuri
-scoala politehnica avea drept ☐scop - formarea de ingineri cu abilitati in
ale arhitecturii capabile sa raspunda nevoilor urgente declansate de miscarea
revolutionara, intr-o tara in care tonul era dat de arhitectii oficiali, grup
restrans in jurul regelui si al comenzilor lui
-experienta lui era stransa intr-un tratat care priveste arta de a construi,
tratat in primii ani ai sec 19
-> lucrare tehnica care se adresa constructorilor in general si care
aduna in cele 7 volume, experientele, inovatiile, directiile de cautare pentru
ingineri in viitor

•
JEAN-NICOLAR-LOUIS DURAND (1760-1834)
-profesor de arhitectura la Scoala Politehnica
-format la Academia Regala de Arhitectura din Paris, la fel ca Rondelet
-arhitect care in perioada de pregatire a avut parte de multe insuccese, n-a
reusit sa castige concursuri de arhitectura desi era un elemn promitator de-al
lui Boullee
-in perioada de maturitate incepe sa publice in zona teoriei de arhitectura:

*prima publicatie - culegere care reevalueaza global trecutul arhitecturii

- sursa de inspiratie extrem de pretioasa, cu un tip de

=
reprezentare simplificata
- prin aceasta lucrare face un prim pas in didactica
arhitecturala in ceea ce inseamna pregatirea pe repede
inainte a unor arhitecti care trebuiau sa faca fata unor
solicitari din toate colturile Frantei si care evident se
confruntau cu foarte multe lipsuri, pe care arhitectii
oficiali nu puteau sa le satisfaca, fiind departe de a
avea o viziune pragmatica prin care sa dea raspuns unor
provocari imediate

*a doua publicatie - contine metoda de predare pe care el o aplica tinerilor

profesionisti care stateau in Scoala Politehnica pt 3
ani
- din punctul lui de vedere, utilizarea regulilor de
compozitie, fixe, simple, asigura eficienta unei
constructii (pe langa atributele vitruviene el adauga
convenienta - aspectele tehnice, igiena - si eficienta -
referire la forma )
1!! -din
punctul lui de vedere existau niste pasi care trebuiau parcursi pentru a
ajunge la o formula de succes cu proiectul propus:
1. Trasarea axelor majore
2. Dezvoltarea gridului regulat pornind de la axe
3. In ochiurile girdului trebuiau plasate elementele structurale
4. Se ridica fatadele (in 2d fara context arhtectural)

CURS 7: ACADEMIA REGALA DE ARHITECTURA, PARIS

- infiintata in a 2-a jumatate a sec 17 (1666) in timpul domniei lui Ludovic

14
- ministrul lui Ludivic 14 (ministru de finante si al lucrarilor publice
I
->Jean Baptiste Colbert1 -fondeaza in cadrul Academiei Regale o ramura
dedicata exclusiv arhitecturii
->ramura ia fiinta la sfarsitul anului 1671 sub numele de Academia
Regala de Arhitectura
- academii mai existau in europa, ele avand drept punct de plecare academiile
italienesti (erau construite ca locuri de dezbatere a profesionistilor dar si
locuri de pregatire al tinerilor artisti
- termenul de ACADEMIE are origini antice, trimite la ideea dezbaterii, a
intalnirii, a formularii unor concepte, teorii
->provine de la numele gradinii din afara Atenei in care Platon si
discipolii sai se intalneau pentru dezbaterile filozofice
- Colbert in 1671 adauga Academiei Regale o noua sectie dedicata arhitecturii,
->sectia a inceput sa functioneze la Paris in cadrul Palatului regal,
la Louvru
->Sectia de Arhitectura aduna cele mai importante personalitati din
domeniul arh franceze, invitate de regalitate sa stabileasca
“regulile exacte si corecte ale arh”, dand de fapt scheletul/

¥
structura pe care se va aseza imaginea regalitatii pe parcursul
domniilor lui Ludivic 14, 15, 16 (pana la rev franceza)
- academiao nu a aparut cu rol pur didactic -> a aparut ca un INSTRUMENT de
fabricare a unei doctrine oficiale care sa sustina de fapt practica
arhitecturala
->practica era vazuta ca fiind un instrument de manipulare, un
instrument prin care era ilustrata si glorificata regalitatea
franceza
- Academia apare intr-un moment in care arhitectura lucreaza cu limbajul clasic
->limbaj bazat pe sursele grecesti si romane
->limbajul ajunge sa fie extrem de prezent in imaginea oraselor
europene de la Renastere si pana in secolul 20, continuand sa fie o
prezenta notabila
->Academia apare intr-un moment important pentru evolutia traditiei
clasice (momentul de apogeu a lui Claude Perrault, implicat in
dezbaterile teoretice, in publicatiile teoretice + in santierele
publice)
*Perrault a fost implicat in finalizarea resedintei regale
pariziene (Palatul Louvre)
*dintr-o perspectiva profund rationala si lucida, Claude Perrault
vorbeste despre frumosul ARBITRAR in arh (un frumos care depinde
-

de gustul, de cultura celui care e consumator de arh, despre

imposibilitatea ochiului de a percepe acea frumusete obiectiva pe
care aplicarea unui sistem fix matematic de proportionare ar
putea sa o ofere arhitecturii. Pune la indoiala intreaga teorie
de arhitectura care se baza pe reguli, de retete de utilizare a
ordinelor clasice)
- in aceasta perioada (Claude Perrault -> frumosul arbitrar) :
->la Paris e fondata Academia Regala de Arh care de la inceput a fost
organizata foarte clar
 - modul de organizare al Academiei:
*Academia avea un singur profesor -se ocupa de pastorirea disciplinei Teoria
arhitecturii
-profesorul avea obligatia sa tina o
prelegere publica saptamanal
-profesorul isi construia Teoria pe
dezbaterile pe care le avea impreuna cu
alti 7 arhitecti (membrii ai Academiei
Regale), cu care avea saptamanal
dezbateri (dezbateri private)
*dezbaterile constau in lectura cu voce tare a tratatelor de arhitectura
care piveau arh clasica - lecturare insotita de discutii (pro/contra)
->dezbaterile pe marginea tratatelor au devenit baza teoretica pentru
practica patronata de rege
->teoria ajungea sa produca efecte in practica care privea comenzile
publice patronate de regalitate, transformate in cladiri care au
modelat imaginea capitalei franceze + multe dintre intreprinderile
publice din intreaga Franta + alte orase imp europene
->Perrault ridica semne de intrebare care sunt contracarate de primul
profesor al Academiei - FRANCOIS BLONDEL
- profesor de Teoria Arh insarcinat sa tina aceste prelegeri
publice
- portavocea dezbaterilor care erau tinute saptamanal de Academie
- Blondel nu era arhitect - era matematician si inginer (venea
din zona rationalitatii, exactitatii, potrivit pentru a
contribui la soliditatea acestui construct doctrinar care se
baza pe proportie, pe exactitatea punerii in aplicare a lb
clasic studiat pe baza urmelor arh clasice romane si pe baza
Tratatelor de Arh)
-doctrina oficiala era pusa in text in cadrul Cursului de
Arhitectura sintetizat de Francois Blondel -> cursul a devenit
un fel de manual oficial a Academiei

- Blondel a ajuns membru al Academiei ocupandu-se si de constructii publice,

una dintre cele mai importante fiind:
•
*POARTA TRIUMFALA DE ACCES IN PARIS
-constructie comemorativa
-amplasata in partea de nord a orasului (Poarta Saint-Denis)
-construita sub forma unui arc de triumf, inspirata de precedentele romane

- teoria de arhitectura promovata de Academia Franceza si tinuta in frau de

unicul profesor titular a stat sub semnul traditiei construite pornind de la
Tratatul de Arh a lui Vitruviu (scriere de arhitectura tradusa de Perrault
care vorbeste despre arh antica, experientele arhitecturale si tehnice ale
romanilor, care raman in prim-planul cercetarilor europenilor)

- Academia isi deschidea de timpuriu o sucursala in inima culturii antice

romane (la ROMA)
-oras care conserva pana in modernitate urme, vestigii importante ale
antichitatii de care vorbea Vitruviu
-ramura care incepea sa primeasca tineri arhitecti care trebuiau sa isi
castige posibilitatea de a ajunge la Roma prin CONCURS
-

-tinerii aveau posibilitatea ca timp de 5 ani de zile, pe banii regelui,

sa studieze direct de la sursa - urmele antichitatii
-aceasta perioada reprezenta un soi de incununare a perioadei lor de
pregatire care avea marele avantaj de a deschide posibilitatea studierii
direct de la sursa

- pregatirea incipienta in cadrul Academiei de la Paris sub pastorirea

profesorului de Teoria de Arh + implicarea in atelierul unui maesstru
consacrat (NU in cadrul academiei ci extern)
 - la sfarsitul perioadei de pregatire, in urma unui concurs, tinerii arh aveau
posibilitatea de a fi trimisi la Roma
->erau cazati in sediul Academiei Franceze, in Palazzo Manccini, timp de
5 ani

- Palazzo Manccini era vecin cu atelierul de gravura al lui Giovanni Battista

Piranesi
->personaj influent care a avut o activitate extrem de bogata in
cercetarea si popularizarea arh antice prin desenele sale si prin contactul pe
care il stabilea direct cu tinerii arhitecti ajunsi la Roma
->influenta lui se repercuteaza pana in ziua de azi

• - invatamantul se canaliza pe estetica arhitecturala, pe forma arhitecturala,

limbajul arhitectural, compozitia de arhitectura, lasand la o parte
aspectele tehnice
->scopul parcursului in cadrul Academiei era castigarea Grand Prix
(deschidea tinerilor drumul spre Roma, unde aveau ocazia sa intre in
contact cu vestigiile romane)
->proiectele din cadrul concursului ilustreaza ruperea de realitate,
canalizarea spre imaginarea unor proiecte care nu raspund unor comenzi
ancorate in nevoile imediate ale momentului, nu sunt ancorate intr-o
comanda realista =>sunt pure exercitii de imaginatie (compozitii libere
care lucreaza cu ordinul de arhitectura)
- Academia a avut parte de o evolutie indelungata pana in 1793 cand, in plina
perioada revolutionara era desfiintata de furia revolutionara care se
indrepta impotriva tuturor institutiilor relationate cu vechiul regim -
regalitatea

- academia - considerata un instrument folosit de regalitate pentru a impune o

linie oficiala in arhitectura era la 1793 desfiintara
- cativa ani mai tarziu era inlocuita de Scoala Politehnica, care
avea rolul de a forma profesionisti apti sa dea un raspuns rapid
si corect NU unor aspiratii estetice care sa tina de perpetuarea
culturii antice, CI unor nevoi imediata

- arhitectii care aveau o acumulare teoretica serioasa in spate nu au renuntat

la traditia beaux—artista, la traditia artelor frumoase perpetuate dintr-o
perspectiva traditionalista
=> invatamantul de la Academie a continuar in atelierele unor arhitecti
privati, traditia clasica ramanand vie in plan secund, prim-planul
fiind acaparat de Scoala Politehnica

- dupa reluarea puterii de catre regii din dinastia de Bourbon in 1816, dupa
episodul Napoleon (dupa restaurarea dinastiei regale franceze, dupa episodul
revolutionar), Academia de Arhitectura de la Paris era infiintata de aceasta
data nu sub denumirea de academie, ci sub denumirea de Scoala de Arte Frumoase
(termen mai usor de digerat de catre francezi, nefiind asociat cu traditiile
monarhice de dinainte de revolutie)
• SCOALA DI ARTE FRUM OAST

- aceasta institutie laica, in care tinerii arhitecti erau pregatiti pt

profesia de arhitect, era scoasa de sub patronajul suveranului
->mutata intr-un sediu proopriu care nu mai era in palatul regal
->ajunge sa fie construit acolo unde cu cativa ani in urma Alexander Lenoir
organiza PRIMUL MUZEU FRANCEZ, Muzeul Monumentelor Franceze

- aceasta noua scoala de arhitectura ducea mai departe traditia academica,

caracterizandu-se prin trei directii foarte puternice:

1. A fost o scoala conservatoare care a promovat in continuare traditia

clasica, care si-a bazat metoda de formare a arhitectilor pe COMPETITIE
 2. In virtutea doctrinei pe care a format-o, formarea arhitectilor s-a
centrat pe latura artistica in detrimentul pregatirii tehnice
(a pus accent pe abilitatea studentilor de a lucra cu lb clasic, cu
regulile de compozitie, si mai putin sa isi puna problema tehnicilor de
constructie, a potrivirii proprietatilor fizice a materialelor cu ideile
estetice ilustrate in proiecte)

3. Organizarea invatamantului in 3 cicluri

-ciclul 2 unde studentul era admis pe baza unui concurs. Ciclul 2 era ciclul
primar in care scoala de arhitectura era modelata de 4 profesori care
furnizau studentului rudimente de cultura profesionala generala
->ciclul era bazat pe concursuri prin intermediul carora studentul
acumula puncte care ii permiteau trecerea in ciclul superior (clasa
intai unde ajungea sa se formeze ca arhitect profesionist)
-ciclul 1 (ciclul superior) -> intreaga curicula se baza pe compozitie si pe
latura estetica, tot ce era tehnic fiind eliminat
->de asemenea concentrat pe concursuri de arh, toate culminand cu proba
-

pe care fiecare student incerca sa o castige (Grand Prix de Rome)

->castigatorii de Grand Prix ajungeau sa aiba o cariera asigurata in
fata, ptc din randul acestora erau selectati arhitectii carora le erau
incredintate comenzile publice, lor le era ceruta parerea in ceea ce
priveste punctul de vedere teoretic, etc…

- toate acestea erau tinute in frau de Secretarul permanent al Scolii de la

Paris: cel care veghea asupra liniei teoretice pe care o promova
invatamantul de arh

• ANTOINE-CHRYSOSTOME QUATREMERE DE QUINCY

-secretarul permanent al scolii de la Paris
-cel care veghea asupra liniei teoretice pe care o promova invatamantul de
arhitectura
-primul secretar si FOARTE RIGID
-cel care a impus acest conservatorism rigid
-a promovat linia paseista care s-a uitat inspre trecut, inspre traditia
clasica
-invatamantul pana la jum sec 19, a fost girat de catre personaje extrem de
rigide care si-au concentrat atentia asupra felului in care regulile statuate
prin teoria de arh erau promovate

FELIX DUBAN

:
-noua scoala functiona intr-un sediu nou - construit de Felix Duban (sediu in
care scoala a functionat pana la 1968)

Atelierul de Arhitectura
-era externalizat = 20 de studenti se organizau si cereau indrumarea unui
maestru oficial acceptat de lumea profesionala (inainte de revolutie, trebuia
sa fie acceptat de Academie/membru al Academiei)
-maestrul trecea saptamanal si le facea corectura

-din atelierele de arhitectura care erau externalizate, studentii ajungeau in

scoala doar cu ocazia concursurilor (desfasurate lunar, prin intermediul lor
adunau puncte)
-durata pe care fiecare student putea sa o petreaca intr-un astfel de ciclu nu
era limitata
-prin contrast cu restul activ de la atelier, concursurile erau organizate de
profesorul de teoria arh (cel mai important personaj)
-teoria arhitecturii in scolile de arhitectura a fost cea care a sustinut
practica, profesorul ajungand sa fie personajul principal pentru ca pe langa
prelegerile tinute, el realiza temele pentru concurs
 -la Scoala de Arte frumoase au fost 6 profesori de Teoria arhitecturii
->in jur de 20 de teme anual
->concentrate pe programe publice care permiteau concentrarea pe estetica, pe
compozitie, vocabular, teme care 0
nu au adus in fata studentior
problematici majore ale momentului (arh industriala, arh locuintei)

Ex de tema data: Une fointaine pour l’argerie

-fantezie care pune accentul pe imaginatia si capacitatea studentului de a
cauta in surse formale foarte diferite
-exercitiu de lucru cu arh care (la fel ca arh promovate cu jumatate de sec
mai devreme de Ledoux sau de Boulle) urmarea sublinierea apartenentei culturale
a obiectului de arhitectura

-unii dintre arhitectii care au dat sensul miscarilor arhitecturale de la noi

au fost produsul acestei scoli franceze:
ION MINCU
-s-a format in aceasta perioada tarzie a perpetuarii traditiei clasice de catre
scoala de la Paris, intr-un sistem conservator, centrat pe concurs
-nu a avut posibilitatea sa mearga la Roma pentru ca Le Grand Tour era rezervat
doar cetatenilor francezi

->ASADAR, arhitectul incepe sa se desprinda de zona ingineriei, de zona

tehnica, arhitectura castiga autonomie ca profesie, ajungand sa inchida acel
ciclu deschis de Alberti care prin Tratatul sau incerca sa creeze o
diferentiere f clara intre ceea ce inseamna arhitectura si ceea ce inseamna
constructie
->poveste cu care cultura occidentala s-a confruntat si se confrunta si
astazi

Concursul Grand Prix de Rome

:
-debuta cu schita de schita (fiecare student era inchis intr-o boxa, in care
era incuiat o zi intreaga si era pus sa dea un raspuns unei teme lansate de
profesorul de Teoria arhitectura
-schita se termina cu selectarea celor mai bune 8 planse care erau intoarse
catre student, studentul avand 4 luni de zile sa elaboreze un proiect in
detaliu care intra in jurizarea pt Grand Prix de Rome

HENRI LABROUSTE
-a castigat din prima incercare concursul Grand Prix
-in cei 5 ani de studii la Roma, rezultatele cercetarilor studentilor erau
trimise la Paris, creand o baze de date (in primii 2 ani, elevul e pus sa
realizeze relevee, in anul 3 e pus sa faca comparatii intre 2 monumente
apartinand antichitatii, in anul 4 sa realizeze un releveu al unui monument
antic si sa propuna un poiect de reconstructie a ruinei
-Labrouste s-a oprit asupra templelor de la Paestum
->restituirea templului lui Neptun si a Templului Hera I din Paestum
 CURS 8: ARHITECTURA IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI 19
-IDEALUL CLASIC-
(ARHITECTURA FRANCEZA IN TIMPUL LUI NAPOLEON 1804-1815)

-daca intre 1819 si 1914 scoala a format in jur de 6000 de arhitecti, dintre
acestia foarte multi au fost arhitecti americani (aproape 2000)
->acestia au pus in aplicare prin carierele lor ceea ce invatasera la Paris
in SUA

-studiile despre arhitectura secolului 19, au inceput sa apara foarte tarziu

in sec 20
->deoarece secolul 19 a fost considerat pentru o foarte lunga perioada de
timp, un secol lipsit de originalitate (arhitectura), un secol asilistic,
inartistic, un secol pe parcursul caruia arhitectii si arhitectura si-au
cautat propriul drum
-drumul nu a reusit sa reflecte original si obiectiv realitatile
schimbarilor majore pe care politica, societatea, economia le-au
adus, schimbari care au contribuit enorm la reinventarea lumii
occidentale)
->este un secol in care sunt reinviate stilurile istorice care inevitabil
sunt contaminate de mimetism, de pastisa, o tendinta pregnanta de imitare
a trecutului
->aceasta imitare dilueaza/anuleaza originalitatea
->ideea de revival (insasi Renasterea e o etapa care REINVIE cultura
antichitatii. Arhitectura renasterii se construieste pe reinvierea
arhitecturii antice, desi la scara mare e considerata o perioada care
reflecta original o reinventare a culturii europene)
->DAR aceste reinvieri de secol 19 nu reflecta reinventarea/
redirectionarea/noua dezvoltare a civilizatiei europene, ci reflecta
OPUSUL: o criza culturala, o criza artistica acuta declansata de mutatii

1400 1600 1800

a u a

Renastre Baroc Revival

-1400: Renasterea se declanseaza in zona Toscanei la sfarsitul sec 14,

inceputul sec 15, cu fundamente inca din sec 13
->Renasterea reinvie Antichitatea
->reinvierea suprapusa focalizarii pe individ, pe rolul sau in lume, pe
valentele lui cretive, reflecta de fapt o reorientare originala a
culturii europene

-1600: Barocul se bazeaza pe ce fusese inainte si duce lucrurile intr-o zona

in care expresivitatea, forma, ornamentul, efectul vizual reprezinta centrul
de greutate al preocuparilor creative ale arhitectilor

-1800: I Tendintele Revival l se intorc la trecut

'

->aceasta reinviere a trecutului fiind o rezultanta a unei crize estetice

fara precedent (o criza estetica declansata de fapt de mutatiile
I

profunde pe care civilizatia europeana, occidentala le traverseaza

printr-o reasezare a piramidei sociale, printr-o reasezare a traditiilor
culturale)

-secolul 19 este dominat de o arhitectura revival (domina reival-ul grecesc &

roman => -
neoclasicism + gotic => -neogotic )
->cele doua directii sunt completate de revivalul renasterii
(neorenastere), reinviere a perioadei medievale timpurii (neoromanic, imbinat
cu neobizantin)
-ideea de revival reflecta de fapt criza estetica, careia incearca sa i se dea
un raspund printr-o reinviere a stilurilor din trecut
 • NAPOLEON BONAPARTE

-apare in peisajul politic francez spre sfarsitul secolului 18

-profita de imprejurarile politice tulburi din Franta
-la 1799 sustine o lovitura de stat proclamandu-se -
prim consul al Frantei
printr-o reluare simbolica a idealurilor antice romane din perioada republicana
-imbatat de putere, la 1804, forteaza lucrurile si intemeiaza Imperiul
Francez, proclamandu-se imparat, tot printr-o simetrie ironica cu Antichitatea
-

romana, incoronarea lui producandu-se in acelasi an

-desi revolutionarii si noile structuri politice franceze declarasera la 1790
ca Franta nu va atenta niciodata la libertatea altor state din Europa, din 1799
Franta incepe sa intre in conflict cu mai toate marile puteri europene
-dupa 1804, Franta intra in razboi cu vecinii sai si mai apoi cu puterile
europene mai indepartate, ambitia lui Napoleon fiind aceea de a crea un amplu
imperiu francez care sa inglobeze o extrem de ampla arie, reluan ambitiile
romane din Antichitate
-in campania lui din 1812, armata lui Napoleon suferea grave infrangeri in
Rusia, fiind impinsa inapoi, mai apoi in 1813 alianta europeana impotriva lui
Napoleon reusea sa castige o batalie decisiva in nordul Germaniei, Napoleon
fiind detronat si trimis pe o insula
-Napoleon reuseste sa evadeze, preia puterea (1815), dar la scurt timp pierde
lupta de la Waterloo si este exilat in insula Sf Eelena sub supravegherea
britanica

-in patronajul arhitectural incearca sa reinvie interesul pt arhitectura

romana antica, pentru o arhitectura care sa reflecte fascinatia lui pentru
Antichitatea romana, pt perioada lui Augustus, cel care instaura impreiul roman
dupa asasinarea lui Caesar si diluarea ideilor republicane
-se considera un detinator al puterii absolute in Europa, motiv pentru care
patroneaza o arhitectura care prin ceea ce aduce in prim plan, -
traduce
reinvierea valorilor culturale ale imperiului roman din timpul lui Augustus

Cateva dintre realizarile perioadei napoleoniene din Paris:

-toate sunt interpretari ale unor tipologii arhitecturale/ monumente romane din
perioada imperiala
-toate sunt realizate de arhitecti formati in mediul Academiei Regale Franceze,
cunoscatori ai Antichitatii, care reusisera sa se remarce inainte de declansarea
Revolutiei Franceze

@ *Barthelemy Vignon - Ste Madeleine, Paris

-biserica ridicata in vecinatatea pietei dedicate lui Ludovic 15 (Place de la
Concorde)
-biserica fusese inceputa in maniera bisericii St Genevieve, dar care se
intoarce la regulile de compozitie ale templului roman
-compozitie longitudinala, cu un spatiu sacru al bisericii inchis (corespondent
al cellei din arh religioasa romana) cu partea din fata libera delimitata de
coloane, totul ridicat pe un podium (podium specific arh romane, care introducea
o ierarhie intre partile templului)

• *Jacques Gondoin - Coloana din Place Vendome

-coloana inspirata de Columna lui Traian de la Roma (comemoreaza succesele
militare ale lui Napoleon)

*C. Percier/ P.F.L. Fontaine - Arcul caruselului

:
-cei doi arhitecti de curte ai lui Napoleon
-arc de triumf, glorifica succesele militare ale lui Napoleon
-monument care se intoarcea explicit la monumentele antice

*Jean Chalgrin - Arcul de triumf

-monument pentru personalitatea lui Napoleon
 CHARLES PERCIER & PIERRE FRANCOIS LEONARD FONTAINE

:
-arhitectii de curte ai lui Napoleon (au activat in directa legatura cu
comenzile lui)
-arhitecti care fusesera pregatiti la Academia Regala, castigasera Grand Prix
la Roma, studiind antichitatile romane, au fost puternic influentati de
scrierile lui Durand - cel care a profesat in cadrul Scolii Politehnice care
impaginat metoda de creatie bazata pe niste pasi clar stabiliti
-cei doi se remarca prin practicarea designului de interior, incepand sa
lucreze pt Napoleon in amenajarea apartamentelor imperiale din cadrul Luvrului,
din aripa care nu fusese alocata muzeului
-muzeul Louvre se deschidea in perioada revolutionara ca loc de expunere al
operelor de arta pentru publicul larg, pentru a sublinia scoaterea de sub
exclusivitatea aristocratica artele si popularizarea lor prin expunerea libera
catre masa
-cei 2 arhitecti erau invitati de catre Napoleon sa imagineze un foarte amplu
palat pe colina Chaillot, cu extindere pe Champ de Mars
->primesc o comanda care traduce grandomania lui Napoleon
->imaginau o foarte ampla compozitie care traduce maniera de materializare
a teoriei lui Durand, cu axele majore, suprapunerea unui grid regulat
peste axe, care ajungea sa ordoneze compozitia, o compozitie ghidata de
ochiurile gridului si aceasta simetrie bilaterala absoluta
->o compozitie in maniera clasica, care se extindea cu pavilioane si in
Champ de Mars, fiind mult mai ampla decat Versaille ul lui Ludovic 14,
traducand aceasta grandomanie a imparatului

-cei care au resimtit cel mai puternic implicarea/ dominatia francezilor in

aceasta perioada au fost germanii si italienii (ptc Germania si Italia in
aceasta perioada nu erau inca state nationale coagulate, erau doua zone formate
dintr-o multitudine de formatiuni politice incapabile sa opuna rezistenta
armatei franceze -> au resimtit puternic presiunea cuceririlor )

IDEALUL CLASIC
- PRUSIA LUI FREDERIC WILHELM AL III-LEA -

-Germania a perpetuat de-a lungul secolelor 17 si 18 arhitectura medievala

(gotica), statele catolice germane promovand o arhitectura baroca

-ideile unei reintoarceri la clasicismul antic, ideile care priveau arheologia

si rolul ei in reinterpretarea canoanelor antice, nu au fost la fel de puternic
exprimate prin activitatea arhitectilor germani

-in Germania a lipsit o centralizare care ar fi putut fi data de o forma de

invatamant sau de o pregatire a arhitectilor de tipul academiei, si mai apoi
scolii din Paris
->in Germania nu au existat scoli sau forme de invatatmant care sa
centralizeze doctrina, care sa se concentreze asupra gustului oficial

-academia germana de constructii era infiintata la Berlin in 1699, insa a

functionat cu intermitente si fara sa reuneasca un corpus de arhitecti
->cu toate acestea, un nou suflu in academia germana se simtea la
sfarsitul sec 18, cand aici erau numiti o serie de profesori care incep sa se
ocupe de teoria de arhitectura, mai ales de cea CLASICA

-unul dintre acesti arhitecti a fost FRIEDRICH GILLY

a
FRIEDRICH GILLY

-a murit la 28 de ani, foarte talentat, provenind dintr-o familie care a mai

dat un arhitect, tatal sau
-s-a orientat spre canonul clasic
-a fost observat de regele Friedrich al 2-lea al Prusiei
-regele i-a dat o bursa prin care el ar fi avut ocazia sa calatoreasca in
Italia si sa studieze Antichitatea direct de la sursa
-din cauza conglictelor europene, Gilli n-a putut pleca
-isi va lua bursa mai tarziu, mergand in Franta si Anglia incercand sa
studieze direct de la sursa felul in care traditia clasica este prelucrata de
contemporanii sai
-intors in Prusia, la Berlin, imediat dupa moartea suveranului care il
remarcase, Gilly proiecta MONUMENTUL FUNERAR PENTRU FRIENDRICH AL II-LEA,
monument care nu a fost niciodata construit dar care reflecta de fapt felul in
care Gilly preia din diverse surse, prelucrari ale motivelor clasice
-de la o scrupuloasa reinterpretare a Parthenonului grecesc bazat pe
ultimele cercetari facuse de francezi si britanici in Grecia, pana la acele
arhitecturi lise - lipsite de ornament (cum este soclul amplu pe care sprijina
interpretarea Pathenonului, baza inspirata de arhitectura volumelor pure
promovata de Boullee si Ledoux)
-ansamblu triumfal gandit pe o axa de compozitie, care genereaza simetria si
ierarhia
-o compozitie inchisa, introvertita
-in incinta in care se gasea mausoleul regal se intra printr-un arc de
triumf inspirat din gravurile lui Piranesi
-inspirat de surse multiple, niciuna nu era copiata direct de la sursele

÷
antice -> toate erau preluate din opere ale unor contemporani ale lui gilly

KARL FRIEDRICH SCHINKEL (1781-1841)

-arhitect cu opera extrem de vasta care a influentat arhitectura europeana
pana in sec 20
-a fost elevul lui Gilly, a fost format in acest mediu care promova
interesul pt antichitate dar care o facea dintr-o perspectiva obiectiva, lucida
-tot de la Gilly preia interesul pt cunoasterea trecutului istoric al
arhitecturii, opera lui fiind inspirata de stiluri f diferite
-se formeaza la Berlin, sub indrumarea lui Gilly, dar Gilly moare, acesta
urmand sa profeseze in urmatorii 40 de ani o cariera f prolifica
-Schinkel calatoreste in Europa, avand ca scop declarat intelegerea
antichitatii romane, insa incepea de timpuriu sa fie distras de arhitectura
medievala italiana, de realizarile francezilor, etc
-e un personaj care iese din tiparul tanarului intelectual european care
cerceteaza roma antica, grecia antica -> el se deschide catre tot ce ofera
istoria arhitecturii din Franta, Anglia si Italia
-intors la Berlin, intra in slujba regelui prusac pentru care va proiecta
-face scenografii pentru Opera Regala din Berlin, decoruri de opera care au
reprezentat un exercitiu care se bazeaza pe diverse surse ale arhitecturii
-isi incepe cariera cu MAUSOLEUL REGINEI LUISE (1810)

->Schinkel propunea doua variante pt mausoleu: una inspirata din

arhitectura medievala tarzie (cea gotica), una inspirata de arhitectura clasica
(doricul grecesc)- mausoleu sub forma unul templu doric
->ilustreaza astfel proonuntata atitudine revival care se va propaga pe
intreg parcursul sec 19

-construieste o serie de ob de arhitectura la Berlin, inspirata de aceeasi

arh clasica, pe care nu o interpreteaza (ca naintasii sai francezi), ci o
interpreteaza dintr-o postura matura si foarte personala
 I
*Neue Wache, Berlin
-noua garda regala din Berlin
-elemente de arh clasica asamblate intr-o compozitie care se indeparteaza
de modelele antichitatii, inclusiv in felul in care lucreaza cu vocabularul
antic
-combina masivitatea fatadelor templelor egiptene cu schema templelor
dorice grecesti (care e reconstituit dintr-o perspectiva personala: coloanele
dorice care nu mai au deasupra un antablament a carui friza alterneaza metopele
cu triglifele, CI face trimitere intr-o maniera personala la arh antica
+ cornisa cu racordul curbat)
-interiorul constructiei nu are nicio legatura cu simetria fatadei
principale, spatiile interioare fiind complet asimetric
_ -

*Altes Museum
-exercitiu de interpretare a surselor antice
-construit pentru colectia regala de pictura, astazi destinat colectiilor de
arta antica
-construit la comanda regala
-maniera complet originala de interpretare a arhitecturii antice grecesti,
romane, totul supus unei scheme compozitionale construita pe reteta teoriei lui
Durand
-din exterior, cladirea incearca sa puna accent pe orizontalitate tectonica
a arhitecturii grecesti antice care se foloseste de sistemul trilitic (elem
portante verticale - coloanele ionice - care constituie suportul pt elementul
purtat - antablamentul - format din arhitrava, friza, si cornisaî0
-muzeul inoarce spre oras laterala unui astfel de templu grecesc - zona
longitudinala
-nucleul central e marcat in colturi de grupuri statuare care amintesc de
acroterrele grecesti (marcau colturile templului si zona de finalizare ale
frontonului)
-marcheaza ritmicitatea colonadei cu terminatiile care amintesc de
elementele decorative cu care se terminau tiglele/placile de acoperire ale
templului ionic antic
-totul se invarte in jurul -
nucleului central care e inspirat de aceasta data
de arhitectura romana antica - nucleul intregii compozitii fiind constituit de
-

un spatiu interior croit pe formula Pantheonului roman -

-cupola casetata preluata si interpretata liber de Schinkel
-peristilul care constituie fatada principala e un pretext pentru a crea de
fapt intrepatrunderea intre zona vestibulului si spațiul public de afara
-compozitia generala a muzeului e supusa acelei scheme cu axe de compozitie
si cu grid ordinator care controleaza si compozitia fatadelor si a spatiilor
din interior
-elementele de arhitectura clasica sunt elemente tratate policrom
-elementele antablamentului corintic sunt pictate
=>pune in aplicare una dintre ultimele descoperiri ale celor care
cercetau antichitatea: policromia arhitecturii antice (element care aparea
drept noutate la inceputul sec 19: faptul ca anticii isi decorau cu culoare
arhitectura care altfel era admirata in sec 18 pentru contrastul de lumini si
umbre care se producea pe fondul alb al marmurei constructiilor antice)

-a promovat o arhitectura antica tributara propriilor sale interpretari

-din punctul lui de vedere, arh clasica reprezinta un reper care poate servi
drept fundament pentru o evolutie noua, adaptata noilor nevoi ale momentului in
zone de N a Germaniei
-in schimb, in zona de S a Germaniei, in Bavaria, arhitectura clasica

H devenea mijloc de manipulare a ideilor politice suveranului, care prin

patronarea unei arh de factura clasica urmarea punerea in valoare a idealurilor
germanilor de REVENIRE la democratia din perioada clasica ateniana, democratie
care sa se suprapuna peste unitatea germanilor aflata sub presiunea cuceririlor
napoleoniene

-
 £
LUDWIG I DE BAVARIA (1825-1848)
-s-a uitat inspre Grecia cu foarte mult interes, democratia atenienilor
reprezentand un ideal politic pe care l-a urmarit o viata intreaga, fiul sau
fiind primul rege al Greciei eliberat de sub dominatia otomana
(Grecia pana la 1829 a fost provincie a Imperiului Otoman, motiv pentru
care a fost dificila vizitarea ei)
-s-a implicat activ in sustinerea eliberarii Greciei si l-a impus pe fiul
sau Otto ca primul rege al Grecilor
-personaj foarte ambitios care a privit continuu la modelele de organizare
politica ale grecilor in antichitate si care s-a folosit de arhitectura
clasica ca mijloc de manipulare politica (prin arh greceasca, transpune in
spatiul german idealul de democratie si de unitate al germanilor)
-s-a folosit de un arhitect de curte foarte talentat, Leo Von Klenze, ca
instrument de punere in aplicare a arhitecturii viselor sale

LEO VON KLENZE (1784-1864)

-arhitect de curte contemporan cu Schinkel
-format la Scoala Politehnica sub indrumarea directa a lui Durand
-spre deosebire de Schinkel, el a calatorit in Grecia
*Complexul Muzeal de la Munchen
->unul dintre cele mai timpurii proiecte ale lui Klenze
->compus dintr-o gliptoteca = muzeu dedicat sculpturii
+ pinacoteca = muzeu destinat colectiei regale de pictura
->prin acest complex se intra (dupa modelul atenian antic) printr-o
poarta monumentala pe care o denumeste propylaeum
->gliptoteca urma sa primeasca colectia de sculptura antica a lui Ludwig
intai, respectiv sculptura adusa de Ludwig I de la templul Herrei din
Egina
*Walhalla, langa Regensburg
->monument dedicat gloriei germanilor
->materializa idealurile de uniune nationala intr-o democratie moderna
ale germanilor

-
->nume imprumutat din mitologia nordicilor, Walhalla fiind de fapt lumea
de dincolo, locul in care petrec eroii dupa moarte
->intreg templul copiaza Parthenonul atenian, inlocuind sculpturile din
frontone cu scene care tin de istoria germanilor
->templu ridicat pe o acropola artificiala (o serie de baze construite
care ascund in subsolul templului un amplu atelier de sculptura unde
erau realizate busturile personalitatilor celebrate in cella
templului de la partea superioara
->cella templului este gandita prin folosirea policromiei, a culorilor
primare, subliniind ultimele descoperiri in materie de antichitati
romane
->templu, obiect de arhitectura, care prin reinvierea clasicismului, nu
face altceva decat sa traduca intr-o atitudine pronuntat revival,
ideile politice ale momentului
->totul e ambalat intr-o arhitectura care deja stapanea intr-o maniera
matura, limbajul antic grecesc + roman, depasind perioada tatonarilor
din a doua juma a sec 19
 CURS 9: ARHITECTURA IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI 19
-INTOARCEREA LA EVUL MEDIU-
REVIVAL-UL GOTIC

-studiul sistematic al trecutului se naste in secolul 18, in secolul 19

incepand sa intre intr-o faza de maturizare

-interesul punctual al unor arhitecti pentru cunoasterea arhitecturii

medievale:

->CHRISTOPHER WREN - exponentul de marca al clasicismului britanic, a fost

foarte interesat in cunoasterea arhitecturii medievale tarzii

->in Franta, autorul proiectului pt Ste Genevieve, SOUFFLOT, in tinerete s0a

interesat sin plin de arhitectura gotica
->intr-o serie de prelegeri publice a incercat sa popularizeze interesul
sau pt studiul arhitecturii gotice, a structurilor gotice, care
reprezentau un reper important pentru structurile ample, pentru logica
construirii acelor schelete capabile sa sustina cladiri de foarte mari
dimensiuni

-o cunoastere sistematica a arhitecturii gotice incepe sa se coaguleze spre

sf sec 18, in special in Anglia, unde arhitectrua clasica a reusit cu greu sa
inchege o traditie
(arhiectura medievala in Anglia ramane destul de prezenta atat in secolul 18,
cat si inainte)
-primele incercari de clasificare ale etapelor de evolutie ale goticului
apareau in texte privind arhitectura in Anglia, spre sfarsitul sec 18
-tot aici apar primele publicatii care incearca sa popularizeze prin desene,
arhitectura gotica, monumentele arh gotice engleze (desenele erau foarte
pretuite datorita circulatiei slabe a informatiei vizuale)

-tentative de reinterpretare a arhitecturii medievale intr-o perspectiva

moderna : pavilioanele de gradina
->exploateaza pitorescul contrastului dintre arhitectura si peisajul
aparent dezordonat al amenajarilor peisagere britanice
->cel mai timpuriu pavilion de gradina construit de un autor necunoscut:
Gothic Temple, in Shotover Park
-> pavilion mai cunoscut: Temple of Liberty (James Gibbs)
*este o butaforie, pavilion de gradina fara o utilizare clar precizata
*are radacini evidente in arh medievala, topita intr-o compozitie
originala (nu are legatura cu constructiile medievale)
*frontispiciu foarte interesant cu o declarare intentionata a
arhitectului a desprinderii de orice traditie clasica de pe continent
-exemple de reinterpretare a lb arhitectural medieval dintr-o perspectiva
moderna, exemple de adaptare a lb medieval la constructii care nu au
corespondent in Evul mediu, dar care raspund unor aspiratii, gusturi specifice
momentului (mobilier arhitectural de gradina care pune accent pe exploatarea
acelui contrast, peisaj populat de prezente arhitecturale pitoresti)

-tot in Anglia, goticul incepe sa patrunda intr-o arh cu caracter oficial,

prin proiectele unor arhitecti formati pe continent in spiritul traditiei
clasice:

WILLIAM KENT - ESHER PLACE

-in prima jumatate a sec 18 propune imbracare unor resedinte nobiliare britanice
intr-un lb arhitectural de factura medievala in ciuda faptului ca acea
compozitie ramane de factura clasica
-petrece o perioada in tinerete la Roman, pregatindu-se ca pictor si arhitect
intr-un mediu care promova traditia clasica
-experimenteaza pe fundamente clasice folosind lb medieval
-face acest lucru ptc in Anglia, traditia medievala ramane extrem de puternic
intiparita in imaginarul colectiv, o prezenta puternica in practicile
arhitecturale curente, clasicismul ocupand un loc secund
->clasicismul sustine incercarea continua a englezilor de oglindire a
tendintelor, modelor de pe continent

-spre jumatatea sec 18, in aceeasi Anglie care priveste spre trecutul local
medieval, incep sa apara si episoade (hilare, unele dintre ele): tentative ale
unor arhitecti englezi de a supune traditiile arhitecturale britanice unui
model teoretic simiolar cu cel promovat de arh francezi/italieni de pe
continent
->daca continentalii sunt obsedati de arh clasica, britanicii incearca sa
aduca si sa suprapuna scheletului teoretic traditional, arhitectura medievala

Ex. BATTY LANGLEY

-este mai degraba un pasionat de arhitectura decat un arhitect (gradinar,
pictor, colectionar)
-la 1747 publica la Londra o carte care se dorea Tratat de arhitectura
(Arhitectura gotica imbunatatita prin reguli si proportii)
-prin acesta, incearca sa suprapuna arhitectura medievala peste modelul
teoretic clasic, care se construia pe studiul proportiilor celor 5 ordine de
arh
-identifica 12 ordine de arhitectura (aprox), care nu fac altceva decat sa
reflecte incercarea lui de a inghesui realizarile goticului intr-o matrice
asemanatoare cu cea a teoriei proportiilor care priveau ordinele de arhitectura
clasica
-reprezinta si un soi de caie de modele care privesc felul in care arhitectura
noua ar putea sa experimenteze liber, folosindu-se de elemente de vocabular
medieval
*Bramham Park & Castletown
-incercari de cautare a unor formule (altele decat cele clasice) de raspuns
original dat intr-o perioada care anunta marea criza estetica a sec 19 (impasul
estetic care guverneaza creeatiile de arh pe parcursul sec 19)
-tentative ale britanicilor de reintoarcere la sursa medievala in prima jum a
sec 18

-la jum sec 18, in plina efervescenta a atitudinii romantice, intoarcerea

spre arh medievala incepea sa prinda contur ceva mai puternic

RESEDINTA LUI HORACE WALPOLE - STRAWBERRY HILL, TINCKELHAM, LONDRA

-personaj excentric, fiul primului ministru britanic, personaj instarit
-isi construieste propria resedinta in apropiere de Londra
-in loc sa promoveze clasicismul, se intoarce spre imaginea resedintei
fortificate medievale
-construieste un soi de castel de hartie presata, care nu e altceva decat o
colectie de citate decupate din monumente medievale britanice
-daca -
exteriorul este o constructie de zidarie, cu crenelatie si cu turn de
aparare amplasat asimetric, -
interiorul e decorat cu tot felul de copii ale unor
parti din monumentele gotice britanice, realizate fie din hartie, fie din ipsos
-astfel creeaza o scenografie, lipsita de orice profunzime, de orice temeinica
intelegere sau legatura cu structurile gotice pe care le copiaza
-casa reprezinta inceputul maturizarii unei intoarceri inspre gotic - INCEPUTUL
REVIVAL-ULUI GOTIC in Marea Britanie, totul impulsionat de acea atitudine
romantica care incearca sa se sustraga tiparelor, presiunilor, rigiditatilor
promovate de traditia clasica
-sub acelasi impuls al gandirii romantice, in Germania, GOETHE, isi publica
propriile reflectii despre catedrala de la Strassburg (o constructie medievala
tarzie, exemplu stralucit de arh gotica)
->vede in arh gotica o sursa valabila care reflecta geniul creativ al
germanilor
->tot lui i se datoreaza si teoria care facea diferenta clara intre
traditiile clasice, sanatoase, solide, si noile cautari ale romanticilor
(bolnavicioase, nesigure, razvratite), punand bazele acestei bivalente a
cautarilor momentului

-sec 19 priveste spre Evul Mediu prin prisma unor asocieri simbolice foarte
clare
->asocierile justifica revizitarea arhitecturii medievale la inceputul
modernitatii

-intoarcerea la E M se va face in continuarea tatonarilor care se intampla

punctual pe parcursul sec 18 (se manif f vizibil in spatiul britanic, dar isi
fac simtita prez si in spatiul german, unde goticul este vazut ca expresie a
geniului creativ al germanilor)

SECOLUL 19
-explozie a acelor dezvoltari/evolutii care poarta denumirea de revival
-acel revival de sec 19 cauta in istorie, in trecut, in diverse manifestari
estetice, surse valabile pt un -
-
raspuns satisfacator dat cautarilor gusturilor
si nevoilor prezente
-de aici si acel pluralism stilistic care este imortalizat sub denumirea de
“NEO”

-ce diferentiaza o constructie neogotica de neoromantica inspirata de gotic:

->demersurile de fundamentare ale celor doua atitudini sunt fundamental
diferite: daca Horace Walpole incerca in resedinta sa sa creeze o scenografie
de factura medievala care sa produca surpriza, traire estetica imediata,
generata de atmosfera creata de acest decor, creatia lui SCHINKEL are cu totul
alte scopuri
*Schinkel intelege principiile fundamentale ale arhitecturii gotice si
le aplica conform logicii originare (reinterpretare a principiilor

=
constructive gotice intr-o constructie religioasa noua
*Horace - toate elem de factura gotica sunt elem decorative usoare
realizate din ipsos si lipite pe un suport structural continuu (strict pentru
a genera o imagine menita sa surprinda, sa socheze, sa creeze emotio estetica
imediata)
->intelegerea diferita a principiilor arhitecturale ale modelului
interpretat (butaforie, scenografie .vs utilizare conforma principiilor gotice
originare a lb imprumutat din trecut
->mesajul manipulat prin utilizarea unui lb arh din trecut: in cazul lui
Walpole discutam despre surpriza vizuala generata de folosirea unui limbaj
I

medieval , DAR in cazul catedralei imaginate de Schinkel discutam de un mesaj

mult mai profund, nu de surpriza, ci de folosirea goticului cu intentia clara
de a trimite la trecutul medieval al germanilor ( un trecut in care prin
libertatile asumate de comunitatile urbane, breslele constructorilor au fost
suficient de capabile sa ridice monumente impresionante gotice, goticul adus
in modernitate fiind o subliniere a simbolurilor asociate libertatii germane
din trecut)
estetica Trimitenea la treaetul medieval
Emoji e VS at
germanic or
KARL FRIEDRICH SCHINKEL - BEFREIUNGSDOM
-catedrala care trebuia sa fie construita la Berlin in 1814, imediat dupa
eliberarea de sub ocupatia napoleoniana
-catedrala care nu avea drept scop crearea inca unei biserici in Berlin, ci
comemorarea victoriei germanilor impotriva francezilor
-moment celebrat prinr-o arhitectura care se intoarce la momentele de glorie
din trecutul german (perioada de prosperitate a germanilor din EM tarziu

¥
-goticul ajunge sa fie suport pentru un mesaj profund, si NU un mijloc de
creare a emotiei estetice prin scenografie bazata pe butaforie (cum era la
Walpole)

-neogoticul se separa/se individualizeaza ca directie de evolutie de

precedentele romantice, de tatonarile pe marginea temelor arhitecturii
medievale tarzii, in special printr-o cunoastere solida a principiilor
arhitecturale care stau in spatele formelor arhitecturale si prin mesajul pe
care inscearca sa il transmita prin folosirea vocabularului

KARL FRIEDRICH SCHINKEL- MEMORIALUL NATIONAL AL ELIBERARII, BERLIN

-monument comemorativ fara o functiune asociata
-se foloseste de lb gotic dar il transpune de fapt in ceva ce rezoneaza cu
cautarile momentului (monument realizat pe o structura scheletica metalica din
fonta si imbracat in ext tot in fonta)
-fonta reflecta aducerea in modernitate a unui lb arhitectural istoric cu
scopul de a manipula un mesaj, diferentiindu-se de tatonarile romantice de pe
parcursul sec 18
-de mici dimensiuni
-nu e pusa in practica logica structurala tocmai datorita dimensiunilor sale

-maniera arhitectilor de a da mai multe variante care se orienteaza spre surse

stilistice foarte diferite
-in foarte multe cazuri, pentru comenzi publice, arh dadeau un proiect cu mai
multe variante, inspirate din surse diferite ale trecutului
=>acest lucru oglindeste nehotararea cu care se lupta arhitectul secolului
19, arhitect care se transforma in tehnicianul viselor unei burghezii inculte

KARL FRIEDRICH SCHINKEL - FRIEDRICHSWERDERSCHE KIRCHE

-experimenteaza cu limbajul medieval tarziu
-porneste de la arhitectura gotica, esentializand lb arh gotic, stilizandu-l si
topindu-l intr-o constructie care prin imagine si atmosfera trimite la gotic
mai degraba decat prin rezolvarile de detaliu
-incercare neogotica de aducere in contemporaneitate a lb din trecut

-in spatiul german, adevarata provocare a arhitectilor care s-au plasat in zona
neogoticului a fost reprezentata de:

FINALIZAREA CATEDRALEI DIN KOLN

-ramasese neterminata in sec 16: era finalizat sanctuarul, extremitatea estica
a bisericii, zona cu corul si altarul si fuseserea incepute turnurile
extremitatii vestice a bisericii
-intre timp, au fost ridicate constructii parazitare care sa inchida spatii
bisericii
-intr-o Germanie dezbinata, santierul pentru finalizarea catedralei devine un
ideal care creste in paralel cu idealul de refacere a uniunii Germaniei
-formele gotice erau vazute ca reflexie a geniului artistic al Germaniei
-acest santier creste si se dezvolta in paralel cu tot pasii care sunt parcursi
inspre unitatea germana

-in Germania, arhitectura neogotica este un MIJLOC de manipulare al ideilor

politice si ideilor nationale (bazata pe o intelegere stiintifica, temeinica, a
ceea ce poate goticul)
-In spatiul englez, arhitectura neogotica devine mijloc de manipulare a unor
idei complet diferite fata de cele germanice
-in ANGLIA, vorbim despre un gotic SURVIVAL in loc de un gotic REVIVAL - pentru
ca Anglia a fost rupta de evolutiile de pe continent, perpetuandu-si traditiile
locale (ramase f puternic ancorate in evul mediu).
-descoperirea clasicismului in lumea britanica s-a intamplat prin intermediul
lui Palladio, cand tratatul lui era popularizat de Inigo Jones
-clasicismul ramane intr-o postura straina
-daca in Germania, goticul are un puternic mesaj national, asociat cu
idealurile de libertate, in Anglia, goticul se construieste pe un foarte
puternic mesaj reformator
-Anglia era intr-o plina transformare dictata de revolutia industriala (era si
motorul industriei ind)
-in acest context al revolutiei industriale, Anglia, care era rupta de
traditiile trecutului, se afla, in ochii contemporanilor, in picaj liber, picaj
care putea fi contracarat doar printr-o miscare reformatoare care face uz de
reintoarcerea la Evul Mediu gotic - vazut ca o perioada de glorie, de apogeu,
atat a artelor in Anglia cat si a crestinismului

AUGUSTUS WELBY NORTHMORE PUGIN

•

-porta-voce a neogoticului britanic, cel care incearca sa readuca in prim-plan

goticul ca instrument potrivit pentru reforma
-duce o lupta acerba pentru readucerea in prim-plan a formelor goticului vazute
ca un instrument potrivit pentru punerea in practica a reformei
-scrie o lucrare (Contrasts) care pune in paralel arhitectura britanica a
momentului, o arhitectura anosta, care incepe sa fie din ce in ce mai
influentata de progresele industriale, VERSUS arhitectura medievala gotica,
vazuta ca un moment de glorie in evolutia arhitecturii din insula
-punere in paralel a prezentului si a trecutului
*House of parlament, London
•

-cea mai importanta realizare

-compozitia se datoareasa lui Charles Barry, arhitect format in traditia
clasica
-casa dreptunghiulara, simetrica, cu o zona centrala subliniata de 2 turnuri
angajate, capetele constructiei profilate din volum, registre etc
-totul e imbracat intr-un lb arhitectural gotic datorat lui Pugin
-cum vedea Schinkel in arh gotica un mijloc de subliniere al idealurilor de
libertate al germanilor, Pugin vede in lb gotic o mostenire capabila sa
reformeze moral, cultural, lumea britanica aflata sub presiunea puternica a
industrializarii
•
EUGENE-EMMANUEL VIOLLET-LE-DUC
-in Franta, arh Evului Mediu tarziu nu e privita NICI prin prisma idealurilor
de libertate, NICI prin prisma religiei si a nevoilor de reforma morale, CI e
privita pin prisma unei rationalitati stiintifice, o rationalitate care gaseste
in arh gotica un foarte valabil model si motor al unei potentiale noi a
arhitecturii
-arhitect francez autodidact, a refuzat sa urmeze studiile la Ecole de Beaux
Arts, s-a format singur incercand sa inteleaga arh franceza locala prin
vizitarea ei, prin desenarea ei si analiza ei
-arhitectura locala era o arh medievala tarzie, care era acceptata ca o
inventie a francezilor
-el priveste arhitectura dintr-o perspectiva profund rationala: patrunde in
esenta arh gotice printr-un f atent studiu al monumentelor medievale franceze,
un studiu prilejuit de angajarea sa ca inspector al monumentelor istorice
-in miscarea de reconsiderare a trecutului, Franta va face in sec 19, primii
pasi de institutionalizare a protectiei monumentelor istorice, unul distre
personajele implicate in aceasta activitate fiind Violet-Le-Duc
-s-a ocupat atat de patrimoniul cultural religios, dar si de cel laic
-va reprezenta unul dintre aceia care se opunea public doctrinei clasice,
promovand arhitectura Evului Mediu, nu din perspectiva continutului sau
simbolic medieval, ci din perspectiva valabilitatii sistemelor gotice pentru
construirea unei arhitecturi moderne adaptate la posibilitatile si nevoile
estetice ale momentului
-sustine fondarea unei scoli speciale de arhitectura la Paris, care urma sa
pregateasca arhitecti capabili ca sa faca fata provocarilor tehnice ale
momentului
-el critica lipsa de abilitate a acelor arhitecti ai Scolii de Arte Frumoase
care nu erau capabili decat sa imagineze compozitii monumentale

CURS 10: REVOLUTIA INDUSTRIALA SI DEZVOLTAREA URBANA (1750-1851)

-anacronismele frecvente - pastisa, mimetismul, obsesia pentru perpetuarea

arhitecturii de factura clasica, conservatorismul
-> duc la criza estetica in arhitectura din secolul 19
-secolul n-a reusit sa aduca in fata consumatorului de arhitectura un stil
sau o abordare estetica originala
-cu toate acestea a existat o serie intreaga de manifestari arhitecturale
care s-au fundamentat pe progresul extraordinar care incepe sa se dezvolte de
la jumatatea secolului 18
-> progresul tehnic declanseaza schimbari in lant, inclusiv in
campul artelor si al arhitecturii, arhitectura care incepe sa se schimbe,
anuntand rupturile dramatice care se vor produce imediat dupa inceputul
secolului 20 si vor capata conturul maturiatii in perioada modernista

-Revolutia Industriala, ca si Revolutia Franceza, nu este un eveniment

izolat in timp, ci este numele dat unei perioade indelungate, perioade de
schimbare care va produce mutatii dramatice in mai toate aspectele care
compun tabloul civilizatiei occidentale
-revolutia industriala ajunge sa produca efecte la nivel global
-ca proces de schimbarem revolutia, avea sa se declanseze in Anglia la jum
sec 18
-din Anglia, schimbarile produse incep sa se propage pe continent,
industrializarea provocand schimbari puternice in politica, arhitectura, etc

-revolutia e pusa in miscare ca proces de progresul tehnologic (se intampla

intr-o Anglie deschisa spre inovatie, experiment, noutate, mai putin supusa
conservatorismului privirii spre trecut, spre traditie)

-in Anglia, un prim corpus de ingineri avea sa fie organizat foarte tarziu
in sec 18, prin comparatie cu Franta care la inceputul sec 18 dadea startul
unui invatamant tehnic de specialitate
-in ciuda inexistentei unei forme de pregatire si organizare a inginerilor,
Anglia a reprezentat varful de lange al progresului in campul ingineriei

-incep sa se dezvolte mijloacele de productie mecanizata, costurile de

productie incep sa scada, bunurile devin mai accesibile, motive pentru care
vorbim despre o crestere a profitului, capital care se strangea in buzunarele
unei clase sociale, a unei burghezii care avea sa inlocuiasca ordinea istorica
sociala din vestul european.
-aristocratia fie trece in plan secund, fie dispare
 REVOLUTIA INDUSTRIALA
EVOLUTIA EUROPEANA INTRE 1750-1900

Problematici cu caracater general: progresul stiintific si tehnologic

-industrializare
-tranzitia demografica
-reasezarea vietii urbane

-Revolutia Industriala poate fi privita ca un proces de dezvoltare al

civilizatiei occidentale, care se intampla in linii foarte generale in 2 mari
etape:

1. PERFECTIONAREA MOTORULUI CARE FOLOSEA FORTA ABURULUI

(interventie in 1784 a lui James Watt 1736-1819)

-motorul cu abur a facut posibila inlocuirea treptata a productiei manuale cu

=
cea MECANIZATA (productia de textile care se baza pe prelucrarea industriala a
bumbacului)
-incepea, la sf sec 18 si dupa inceputul sec 19, sa produca efecte in
dezvoltarea transporturilor, care vor duce la dezvoltarea unei infrastructuri
de circulatie care incepe sa miste lucrurile in zona unei arhitecturi adaptate
nevoilor pe care aceasta infrastructura le reclama
-efectele principale ale inventiei lui James Watt vor produce schimbari in
industria transporturilor si cea textila
-pana la jumatatea secolului 19 (1850)

2. DEZVOLTAREA PETROLULUI, EXPLOATARILOR DE PETROL SI A UNEI NOI INVENTII -

EXPLOATAREA ENERGIILOR ELECTRICE
-petrolul si electricitatea au un impactmare asupra industriei metalurgice,
asupra constructiei de masini si asupra industriei chimice
-industria chimica are un impact decisiv asupra transformarilor in zona
industriei materialelor de constructii - dupa jumatatea sec 19 incep sa se
produca inovatii ale materialelor de constructii
-in industria siderurgica - bazata pe chimie, cu producerea unor oteluri de
calitate superioara (otelurile vor sustine o evolutie, un salt al imaginarii

=
si realizarii de structuri cu deschideri fara precedent, a caror expresivitate
incepea sa fie exploatata intai de ingineri si mai apoi de arhitectii din
occident
-incep sa se faca pasi in studierea si producerea de cimenturi (cimenturi de
calitate superioara, care vor sta la baza producerii de betoane)
-exploatarea posibilitatilor deschise de folosirea pe scara din ce in ce mai
larga a energiei electrice (energia incepea sa fie folosita din prima jum a
sec 19, iar in domeniul constructiilor, in a doua jumatate a sec 19)
-dupa 1878 (dupa inventarea lui Edison s becului cu filament), electricitatea
e introdusa in iluminatul interior

-zona de productie mecanizata avea nevoie de spatii adaptate noilor masinarii

(apar constructii industriale care nu erau adaptate unor finalitati estetice)
-apar constructii care erau menite sa raspunda necesitatilor functionale si nu
-

unor finalitati reprezentative (preocuparile estetice erau o

-
-
excluse)
-apar fabrici care aveau capacitati de productie considerabile care insa
angrenau un numar din ce in ce mai mare de muncitori
-mana de lucru nu era provenita din mediul urban, cea mai mare parte era din
mediul rural (mediul rural furniza mana de lucru ieftina, dar care ajungea sa
sustina o migratie masiva inspre mediul urban)
-in a 2a jum sec 18 + prima jum sec 19, mediul urban era putin pregatit dpdv
al infrastructurii sa faca fata unui exod de populatie (imigranti) care aveau
nevoie de spatii de locuit
 -noile constructii industriale, constructiile destinate locuirii incep incet
incet sa schimbe fata oraselor, in special a periferiei orasului prin
aglomeratii de fond construit, zone insalubre, lipsite de infrastructura
-orasul ajunge sa-si schimbe imaginea sub presiunea schimbarilor majore,
mutatiilor provocate de revolutia industriala

Ex. de mutatii profunde produse de revoluti industriala

Orasul Manchester
-pras care ajungea sa se dezvolte rapid si necontrolat sub presiunea inmultirii
filaturilor de bumbac
-silueta orasului e dominata de numeroasele furnale ale fabricilor, in care
lucra o populatie numeroasa
-cresterea asezarii inregistrand salturi rapide in intervale de timp extrem de
scurte

-populatia urbana sare extraordinar de puternic in statele in care revolutia

industriala producea efecte
-aglomerari urbane in jurul exploatarilor miniere (surse de inspiratie pentru
literatura/pictura)
-din aceste exploatari miniere rezulta combustibilul pentru motorul cu aburi

TRANSPORTUL FEROVIAR - prima locomotiva cu aburi e inventata de britanici

(George Stephenson) in 1816, prima cale ferata cu o lungime mai mare
(Liverpool-Manchester 1830)

-cresterea interesului pentru ceea ce inseamna infrastructura

->poarta care genera un fel de tunel peste drum + un viaduct feorviar (pe
linia Liverpool Manchester) rezolvate intr-o maniera care da seama despre
continua ancorare in trecut a arhitectilor
->poarta maura interpretata sub forma unui arc triumfal, care face posibila
intersectarea dintre un drum de tara si calea ferata
->preluarea si adaptarea lb clasic pentru astfel de treceri la nivel cu calea
ferata

-incet incepe sa se faca simtita nevoia rezolvarii unui nou program de

arhitectura: GARA

' *LONDRA, EUSTON STATION, PHILIP HARWICK

-prima gara construita la Londra (1835-1842)
-

-gara care patrundea in oras

-constructia reprezinta o •
interfata intre calea feroviara, o interventie de
infrastructura cu finalitati functionale, nicidecum estetice, + piata din fata
gari (legatura cu orasul)
-creeaza o interfata sub forma unui templu foric, cu pavilioane anexe, toate
ascunzand in spate peroanele garii (rezolvate in maniera rudimentara) !
-

-problema principala era acoperirea peroanelor (structura de fier forjat,

realizata rudimentar)
-structura da seama de introducerea metalului in realizarea de constructii pt
care era nevoie de deschideri mai mari decat cele uzuale

-urmata de o serie intreaga de alte constructii de gari care, in pas cu

trendurile artistice ale epocii, fac trimitere la stilurile istorice
• TEMPLE MEADS STATION, BRISTON, J.K. BOURNE, J.K.BRUNEL
-construita cativa ani mai tarziu
-sub forma unui castel neogotic, facand apel la goticul perpendicular
britanic, faza medievala tarzie a goticului britanic
-fatada de castel medieval cu turn cu ceas ce ascundea in spate o foarte
ampla structura destinata acoperirii peroanelor
-structura initial din lemn stratificat si bulonat, care s-a degradat rapid
din cauza depunerii de funingine, inlocuita de o structura metalica
(spectaculoasa la momentul la care a fost construita)
-structura pune in practica aceeasi logica a structurii, a scheletului gotic,
transpus in lemn
-sursa de inspiratie au fost structurile medievale tarzii din zona
scandinava, din zona nordica, acolo unde goticul are f multa aplicatie in arh
lemnului

• KINGS CROSS STATION, LEWIS CUBITT, 1850

-face pasi in rezolvarea acestui program de arhitectura
-interfata catre oras, monumentala, simterica, simplificata fata de
precedentele
-arhitectura curatata de o ornamentatie care nu are legatura cu programul de
arhitectura
-arhitectura a interfetei care incepe sa faca pasi inspre o rezonare cu ce
ascunde in spate
-2 mari arcade despartite de turnul cu ceas, cele 2 mari arcade corespunzand
celor 2 peroane din spate
-peroane acoperite cu structuri metalice de ample dimensiuni, inchise cu foi
de sticla transparente
-sticla era un material scump, cu utilizare limitata in constructie
-in comparatie cu exemplele precedente, este un pas inainte in onestitatea
expresiei arhitecturii, o arh care are in spate o functiune noua, forma
arhitecturala incepand sa exprime prin forme adaptate, sintetizate, simple,
golite de o ornamentatie inutila, felul in care e rezolvata constructia si
utilizata constructia din spate
-porticul care devine un elem important e spatiul de primire, registrul
superior, prin cele 2 arcade foarte simple exprimand de fapt organizarea
functionala si structurala din spatele fatadei

-daca Anglia face pasi rapizi in aceasta directie a rezolvarii programleor

de arh noi, tarile de pe continent inregistreaza un decalaj vizibil in
adaptarea arhitecturala la programele de arh noi

Ex. FRANTA: GARE DE L’EST, PARIS, FRANCOIS DUQUESNAY, 1849

GERMANIA: GARA CENTRALA DIN MUNCHEN, FRIEDICH BURKLEIN 1849
-ambele raman cantonate in acea arh de inspiratie istorica atat de pretuita
la momentul respectiv
-Franta, blocata in modelul clasic, cu o arh a registrelor separate si
ierarhizate in fct de importanta, cu porticul care se foloseste de ordinul de
arhitectura
-Munchenul, cu o arhitectura neomedievala
-ambele intarzie sa dea frau liber unei arhitecturi cum facea Cubitt la Kings
Cross in Londra

Transportul maritim:
-deschiderea canalului suez 1869, facea legatura comerciala intre Europa si
Asia de sud & sud-est
-deschiderea canalului Panama in 1914 - legatura intre oceanul Atlantic cu
cel Pacific
 Londra la jumatatea sec 18:
-dezvoltarea rapida a infrastructurii a determinat cresterea neocontrolata a
unor centre urbane
-agomerare urbana (migratie dinspre rural spre urban)

Viena la jumatatea sec 19:

-centrul urban isi pastreaza integritatea
-schimbare a distributiei sociale (populatia instarita migreaza spre
periferiile din cauza aglomerarii)

CURS 11:REVOLUTIA INDUSTRIALA SI DEZVOLTAREA URBANA

-orasul evoluase in forme care erau aproape de modul de utilizare al

locuitorilor, orase cu dimensiuni reduse, care puteau fi parcurse cu piciorul,
care creau o retea tinand cont de distante acceptabile, care puteau fi parcurse
_

cu popasuri planificate, in perioade acceptabile de timp

-orasul se schimba incepand cu Anglia, de unde Revolutia Industriala incepe
sa evolueze, producand efecte mai apoi pe continent, care recepteaza efectele
Rev Ind in spatiul Francez si German, apoi genereaza efecte pe intreg
continentul
-apare o intarziere foarte mare (pana ajunge Rev Ind in restul continentului)
->intarzierea isi face simtita efectul in felul in care evolueaza asezarile
->asezarile dau tonul printr-o rapida crestere in vest si o dezvoltare mult
intarziata in estul Europei
-toate aceste aspecte au generat de timpuriu dezbateri, proiecte, teorii,
toate acestea incercand sa creioneze raspunsuri locale sau universale pe care
le ridica mediul urban

AUGUSTUS WELBY NORTHMORE PUGIN

-arhitect britanic care vedea in arhitectura gotica:
->un raspuns valabil care putea fi dat crizelor estetice cu care se
confrunta creatia arhitecturala a sec 19
->un mijloc propice pentru reforma sociala si religioasa a unei
societati care din punctul lui de vedere ajunsese sa evolueze intr-o diectie
gresita
-publica o lucrare in care critica imaginea orasului britanic traditional
contemporan, oras traditional care atinsese apogeul dezvoltarii sale in
perioada mesievala tarzie
-pune in balanta, pe langa arh contemporana si modelele gotice pe care le
promova benefice pentru o societate in deriva, punea in balanata si imaginea
dominata de flesele catedralelor, alaturi de orasul modern dominat de accentele
verticale ale fabricilor

-fabricile reprezentau motorul principal al dezvoltarii, dezvoltare care de

fapt dusese la o distorsionare a ceea ce insemna viata urbana si evolutie
urbana
-acestei dezvoltari necontrolate incepea sa i se contureze un raspuns inca
din sec 18, un raspuns materializat in proiectele catalogate de istoriografia
de arhitectura si urbana drept UTOPICE
-termenul de utopic merge in spate in istoria britanica in lucrarea lui
Thomas More care imagineaza untr-o lucrare ol ume ideala, atemporala, o lume pe
care el o numese utopica - utopos = fara loc
-spre sfarsitul sec 18 si pe parcursul primei jumatati ale secolului 19,
utopiile urbane, pe langa faptul ca creioneaza lumi ideale, incearca sa creeze
prin aceste lumi, raspunsuri variabile, detaliat construite, la probleme
concrete ale unei lumi occidentale aflate intr-un rapid proces de schimbare
 -printre primele utopii este asezarea proiectata de CLAUDE NICOLAS LEDOUX
(jumatate s-a realizat):
->raspunde unei comenzi regale - planificarea unei asezari in vecinatatea
salinelor
->planifica o asezare care, pe langa raspunsul concret pe care il dadea
datelor de tema, incearca de fapt sa dea un raspuns unor probleme care incep
sa devina tot mai actuale, legate de locuirea si de utilizarea unei asezari in
mod curent
->imagineaza, pornind de la cetatile ideale, o asezare independente,
autosuficienta
->asezare scoala de sub coordonatele traditionale ale religiosului, ale
administratiei regale prezente prin constructii
->asezare care se subordoneaza constructiilor centrale constituite de locuinta
directorului salinelor (centru de gteutate al asezarii), bordata de o parte si
de alta de cele 2 cladiri destinate prelucrarii sale
-pe inelul central sunt ridicate acele constructii care reprezentau dotarile
publice comune
-progresiv, locuintele sunt gandite astfel incat sa lucreze cu zona agricola
din imediata vecinatate, asigurand mijloacele si sursele de trai pentru
locuitori
-modelul este unul idealizat, ceea ce s-a pus in aplicare a functionat doar
partial, departe de acea autonomie & independenta pe care a imaginat-o initial
prin proiectul sau Le Duc

-in primele decenii ale sec 19, incepe sa se indrepte mult mai mult spre
zona unui imaginar care idealizeaza acest tip de autonomie a comunitatilor,
incercand sa creeze o alternativa valabila pt ceea ce inseamna viata urbana,
in niste orase care incep sa nu mai faca fata exodului masiv de populatie
dinspre rural, orase care incep sa nu mai faca fata presiunii exercitate de
lipsa posibilitatii punerii in aplicare a unor proiecte de planificare
urbanistica, de igiena
=>proiectele imaginate in prima jum a sec 19 incearca sa creioneze
alternative pentru orasul modern, orasul industrial, care nu mai face fata
cresterii declansate de revolutia industriala

ROBERT OWEN (1771-1858)

-imagineaza un mod de oras ideal, utopic (proiect care nu are un loc anume, nu
are o relatie directa cu teritoriul, poate fi aplicat oriunde
-autodidact englez, orfan de mic
-industrias de succes prin dezvoltarea unei fabrici de bumbac in Scotia
-incepe sa-si puna problema felului in care poate sa contribuie la
imbunatatirea conditiilor de viata a clasei de muncitori
-fabrici pentru care gandeste proiecte de dotare a ansamblului, dotari care
veneau si completau peisajul vietii muncitorilor
-constructii dedicate copiilor, tinerilor care erau deja angajati
• -construieste un proiect imaginar pentru o comunitate de 2000 de persoane, o
asezare idealizata (un sat al unitatii si cooperarii mutuale), care prinde si
o forma fizica (egalitarism ideal)
-proiectul disloca locuitorii dintr-un mediu urban apasator si il muta in
extraurban, in peisaj, in natura, gandind felul in care trebuia sa functioneze
comunitatea, o comunitate care devenea prin felul in care era conformata
asezarea - independenta, autonoma, in intreriorul unei incinte de forma
relativ patrata, inchisa de constructii destinate locuirii
-locuirea presupunea activitatii in comun, iar in-interiorul
-
acestei incinte
2-
erau gandite atat locurile de productie, cat si acele dotari functionale
comune (excludeau biserica, ideea de tribunal, inchisoare, excludeau o
acordare a unei importante mai mari uneia sau alteia dintre cladiri)
-se duce intr-o zona a unui egalitarism idealizat, in care toti membtrii
comunitatii au aceleasi drepturi, impart aceleasi functiuni comune, locuiesc
in acelasi tip de spatiu
-de jur imprejurul incintei -> terenuri agricole exploatate de toti cei 2000
de membrii ai comunitatii
-Guvernul de la Londra refuza proiectul, iar Owen pleaca in America si
intemeiaza o astfel de comunitate la New Harmony, comunitate care ajunge sa se
si coaguleze si sa creeze imaginea esecului datorat discreptantelor
comportamentale ale comunitatii
-a realizat faptul ca astfel de comunitati in care egalitarismul functioneaza,
ajung in final sa nu supravietuiasca

-astfel de proiecte continua sa existe, dand nastere unor doctrine cu

influente pe termen foarte lung

CHARLES FOURIER
-reformator social
-construieste o teorie sociala idealizata si apoi un proiect utopic, un oras
in miniatura plantat in natura, cu locuinte minimale, spatii comune de luat
masa, etc

=
-teoretizeaza proiectul Falansterului, pornind de la Palatul Versailles, o
asezare intre sat si oras
-vorbeste de asa numita Falanga - un grup de indivizi care traiesc impreuna in
baza unui model uniformizat, omogen, in care toti au drepturi egale, intr-un
ansamblu care reuneste atat spatiile destinate locuirii (locuire minimala, cu
celelalte dotari gandite a.i sa raspunda nevoilor functionale ale unei astfel
de comunitati miniaturale)
-ansamblul de locuit gandit sub forma unei compozitii monumentale care pleaca
de la planul Palatului regal de la Versailles, intreg ansamblul fiind
conformat unor scheme de tip incinta (incinte structurate de o suita de
gradinin interioare), barele de locuit fiind compuse din unitati minimale
subordonate unor spatii comune de adunare, bucatarii comune, etc
-e o viata sociala care calca foarte mult in zona vietii private
-in exterior sunt scoase o serie intrega ade functiuni comune, inclusiv
functiuni de productie care serveau asigurarii mijloacelor de trai ale acestei
comunitati

-idei extrem de indraznete

-e extrem de imaginativ, creeaza un amplu ansamblu de locuit structurat de
strazi inchise, strazi interioare, anticipand acele idei pe care mai tarziu in
perioada moderna le va pune in aplicare Le Corbusier (Unite d’habitation, care
nu sunt altceva decat puneri in practica ale acestor utopii sociale gandite in
zorii modernitatii)

TEODOR DIAMANT
-ideile lui Fourier ajung pana in estul Europei
-roman, admirator al lui Fourier
-imagineaza o astfel de asezare ideala, societate ideala, autonoma -
Falansterul de la Scaieni, Prahova, 1835-1836

JEAN BAPTISTE ANDRE GODIN

-industrias prosper francez, producator de sobe de fonta
-porneste de la un atelier restrans si ajunge sa dezv o industrie prospera care
include un nr foarte mare de muncitori
-pornind de la ideea lui Fouriei, pune in practica Palatul Social al
Viitorului, 1=1
familisterul
-se concentreaza pe familia muncitoreasca, care e cazata intr-un foarte amplu
palat
-preluarea unui termen care desemna locuinta aristocratica si mutarea lui intr-
un context social nou
-redesenarea cadrului pentru un program care tinea de aristocratie, de varful
piramidei sociale
-palat dedicat unei clase sociale cu foarte putine pretentii
-compus din unitati de locuit destul de restranse ca dimensiune, anamblate in
incinte, de jur imprejurul unoor curti interioare gandite pt desfasurarea vietii
sociale
-in exteriorul acestui palat - amplasate industria (motorul dezvoltarii acestei
asezari in miniatura, plasata in afara aglomeratiei urbane, in afara orasului
traditional
-in vecinatatea industriei sunt amplasate dotarile laice - aceste modele exclud
ideea spatiului de cult ideea subordonarii sociale unei puteri superioare,
promovand aceasta democratie laica idealizata in care fiecare membru este o
componenta egala cu toate celelalte, in care toti au drepturi egale
-unitatile de locuit erau de fapt spatii de dormit, cu dotari minimale care
separau copiii de parinti
-unitatile excludeau spatiile de gatit, mancat, de petrecerea timpului liber in
familie, totul petrecandu-se in spatii comune
-

-curtile interioare sunt acoperite - spatii cu un pronuntat caracter public

(spatiu public inchis) -> reia imagini cu un mare impact in epoca, spatiile
comune ale detinutilor
-aceasta asemanare cu spatiile inchisorilor, a dus la abandonarea rapida a
acestor ansambluri ptc se dovedeste ca acest egalitarism anuleaza
individualitatea, particularitatile scopurilor fiecaruia si sa promoveze un
model de societate care se dovedeste a fi foarte putin functional

ARHITECTURA, INGINERIA SI CRIZA ESTETICA

EXPERIMENTELE INOVATOARE SI FORMA ARHITECTURALA

-arhitectura care priveste spre viitor, o arhitectura care se desprinde de un

trecut arhitectural care se bazeaza pe acumulare, pe traditie, pe dezbatere, pe
conservatorism
-sec 18 - intervalul in care se produce separarea meseriei de arhitect de cea de
inginer
-inginerul se detaseaza si devine un profesionist care beneficieaza de pregatire
de specialitate, care se construieste pe cercetare stiintifica, lasand in urma
empirismul, experimentul

JEAN-BAPTISTE RONDELET
-initiatorul Scolii Politehnice
-incepea sa publice tratatul artei de a construit, care insuma cunostintele
ingineresti ale veacului 18
Pubea bazele cercetarii stiintifice in inginerie
-inventeaza masinarii pentru testarea rezistentei materiale
-i se datoreaza o perspectiva noua in ceea ce priveste eficienta in constructii
-a pus bazele ingineriei de constructii moderne

GASPARD MONGE
-influenta improtantanta atat in ingienerie cat si in arhitectura
-inventatorul geometriei descriptive
-lui i se datoreaza reprezentarea proiectelor prin planuri, sectiuni si fatade
-la 1790 era prezentat sistemul metric (a contribuit la omogenizarea practicilor
de proiectare)

-acesti ingineri incep sa fie pregatiti pe baza unor metode noi, acesti
ingineri ai caror pragmatism este tintit inca din primii ani de scoala, erau si
aceia care faceau primii pasi in gandirea unei arhitecturi adaptate
posibilitatilor tehnice si noilor materiale de constructie
 JEAN RODOLPHE PERRONET
-este cel care a condus Scoala de Poduri si Drumuri de la Paris, in primii
ani de existenta
-dupa 1760 a devenit prim inginer al regelui
-s-a folosit de calcule matematice, reusind sa iasa din tiparele traditionale
de construire ale acestor cai de comunicatie
-in Franta, pana la jum sec 18, supravietuise tehnica de construire a
podurilor din piatra, asa cum a fost ea initiata de romani
->Perronet reuseste sa gaseasca formule noi de proportionare a structurii
podurilor, aplatizeaza arcele la maxim, transformand suprastructura podului
intr-o grinda ce lucreaza unitar, scazand astfel dimensiunea pilonilor
podurilor
-indreptarea inginerilor spre o zona in care-si fundamenteaza proiectele pe
calcul si pe tehnica de constructie bine pusa la punct (pentru construirea
podurilor de piatra, ceea ce conta foarte mult era stiinta stereotomiei -
stiinta taierii pietrei)
-se bazeaza pe tehnici si materiale traditionale

-DAR britanicii au fost cei care au facut primii pasi in directia imaginarii
unor poduri care se bazeaza pe materiale de constr & tehnici noi, rezultate din
progresul pe care il inregistreaza productia industrializata
-incep sa apara podurile metalice din a 2a jumatate a sec 18
-podurie ajung sa reflecte felul in care structurile noi, bazate pe materiale
produse industriale, pot ajunge sa aiba propria expresivitate, o expresivitate
care nu are legatura cu traditia

JOHN WILKINSON, T.F. PRITCHARD

-pod de fonta, construit in Anglia
-deschidere de 30.5 m
-se foloseste de fonta, obtinuta prin topirea minereului de fier, amestecat cu
mangan -> conferea materialului finit o rezistenta mai mare decat cea a
fierului forjat

-pornind de la constructiile traditionale, de la schemele boltite ale

romanilor, transpunerea acestor structuri boltite in metal genereaza
performante vizibile si forme arhitecturale care se desprind vizibil de
expresivitatea stilului / constructiilor istorice
-formele ajung la ceea ce teoretizase Lodoli in prima jumatate a sec 18,
respectiv conformarea arhitecturii naturii materialului de constructie
-constructia reflecta prin forma caracteristice fizice ale utilizarii fontei
(utilizare rationala, dictata de scopul constructiei

-domeniul constructiei de poduri & formele evolueaza intr-un ritm foarte rapid
in spatiul englez:

THOMAS TELFORD - LONDON BRIDGE

-imaginea podului medieval incarcata de constructii de locuit, ce reprezinta o
prelungire a orasului deasupra apei, cu cai de traversare pt vapoare,
ambarcatiuni izolate, punctuale VS modul in care il imagineaza Telford:
-> o forma rezultata din ceea ce oferea materialul de constructie, material
devenit ieftin, accesibil (fonta)
->deschidere de 183 m
->n-a fost realizat din cauza problemelor juridice ridicate de terenurile
care urmau sa fie ocupate de picioarele sale
 THOMAS TELFORD - MENAI BRIDGE
-introduce o tema noua in constructii - podul suspendat
-primul pod suspendat de dimensiuni foarte mari - foloseste elemente de fonta
goale pe dinauntru, foarte usoare, inteaga structura fiind agatata de pilonii
de capat (care reprezinta singurele elemente care fac referire la traditiile

#
arhitecturale ale trecutului (picioarele podului sunt inspirate de arh romana,
iar elementele verticale care asigura suspendarea fiind inspirate de fatadele
templelor egiptele)
-referinta la trecut ce incerca sa medieze intre aceste realizari ale
tehnicii, anoste, care se supuneau proprietatilor fizice ale materialului de
constructie + gusturile unei societati burgheze care ravnea la acumularile
aristocratiei traditionale al carui loc il luase
-deschidere de -
176 de metri

L.K.BRUNEL - CLIFTON BRIDGE

-autodidact
-mediere intre tehnica si arhitectura, inspirat dupa arh egipteana
-

r-aspundenevoilordeutii.i-te.hn mat de constr - s Kisa in

plan
secund
expnesivitatea
THOMAS HOPPER - SERA DE LA CARLTON HOUSE
-structura neogotica din fonta
-unul dintre cele mai timpurii experimente care pun laolalta sticla si metalul
care vor crea un tandem extrem de spectaculos pe parcursul secolului 18
-in paralel cu dezv productiei industriale de fonta, incepea sa evolueze
productia industriala de sticla

JOSEPH PAXTON - THE GREAT STOVE

-sera din fonta inchisa cu sticla obtinuta prin-
-
prefabricare
-gradinar format autodidact
-imagina o sera pentru proprietarul sau, care avea o colectie de plante
exotice
-constructie de dimensiuni f mare care se foloseste exclusiv de fonta si
sticla
-sera prinde in designul ei, o intrare cu fronton care face o legatura timida
cu traditiile clasiciste
-regina Victoria ramane impresionata de sera

DECIMUS BURTON, RICHARD TURNER - PALM HOUSE

-sera publica, constructie care exclude referintele la trecut
-loc de promenada, loc frecventat de burghezie, exclude referintele la trecut

NICOLAS LE CAMUS DE MEZIERES / FRANCOIS- JOSEPH BELANGER - HALLE AUX BLE

-influenta Scolii de Arte frumoase e foarte puternica in franta
-bursa de cereale de la Paris, construita in aceeasi perioada cu Ste Genevieve
-forma tributara plasticii clasice
-zona de soclu ajunge din ratiuni functionale sa fie acoperita cu o cupola pe
structura de lemn, mai apoi sa fie acoperita de un dom de sticla pe o
structura metalica

HENRI LABROUSTE
-unul dintre arhitectii care au castigat din prima Grand Prix de Rome
-intors de la Roma, ajunge sa primeasca foarte tarziu comenzi oficiale
-s-a ferit de conventie
-biblioteca Sainte Genevieve - structura simpla compusa din 2 zone
*depozitul de carte + sala de lectura
-ambele accesibile printr-o zona de vestibul care facea distributia catre
cele 2 etaje
-etajele sunt rational rezolvate (soclul cladirii adaposteste depozitul de
carte + piano nobile - sala de lectura)
 -constructia intoarce spre oras o fatada extrem de simpla, rational
conceputa
-soclu rusticat dupa cutumele clasiciste, goluri cu dimensiuni reduse si
piano nobile deschis spre exterior prin ferestre generoase, mutate la partea
superioara pt a oferi o atmosfera adaptata utilizarii - sala de lectura
-compozitie clasicista, numele autorilor care au scris textele sunt scrise
pe fatade
-transformat intr-un monument comemorativ
-intreg scheletul structural din interior este facut din fonta, elemente de
fonta folosite atat tehnic cat si expresiv
-demonstreaza felul in care noile materiale de constructie produse
industrial pot fi conformate unor finalitati estetice care sa interpreteze
traditia
-intreg spatiul centrat pe refturile de carti din laterala si mesele de
lectura, separate de un sir de coloane (pornesc de la coloana clasica),
realizate din fonta si proportionate in baza sectiunilor pe care le suporta
elementele firave din fonta
-incearca sa puna laolalta traditiile trecutului da si cautarile
contemporane

THE GREAT EXHIBITION OF THE INDUSTRY OF ALL NATIONS, LONDRA

-seria constructiilor manifest este deschisa de pavilionul pentru expozitie
-Hector Horeau este arhitectul proiectului, dar i se reproseaza ca pavilionul
sau nu poate fi demontat sau refolosit, motiv pt care printul Albert il invita
pe Paxton sa schiteze un concept care este pus in opera

a-
JOSEPH PAXTON - CRYSTAL PALACE
-realizata exclusiv pe baza elementelor pregabricate
-construit pe principiul tipului spatial bazilical cu 5 nave, cu descrestere
-

de la nava centrala spre colaterale

-pavilionul este modulat pentru dimensiunile foilor de sticla care puteau fi
fabricate atunci, structura ventilata etc
-intreaga constructie e ingenioasa, cu un sistem bine pus la punct de scurgere
a apelor prin elementele structurale goale pe dinauntru (stalpile si grinzile
devin jgheaburi, burlane), sistem de ventilare printr-o pardoseala flotanta,
ridicata fata de sol ce asigura curenti de aer
-se obtine o constructie care se desprinde complet de orice trimitere la
traditie, ea relfecta progresul pe care industria il inregistrase
-scopul este acela de mediere intre arta, industrie si comert (valori ale
societatii burgheze)
-Owen Jones initiaza vopsirea elementelor de metal in culorile primare pentru
a oferi consistenta estetica
-expozitia a cuprins obiecte de uz casnic, mobilier, vesela, kitsch-uri (toate
produse industrial)
-dupa incheierea expozitiei, pavilionul a fost descompus si reconstruit in
afara Londrei, in pavilionul reconstruit fiind amenajate sectiuni care
ilustrau etapele istorice de evolutie a culturii occidentale
-aceste mini pavilioan tematice au rolul de a crea o panorama asupra evolutiei
lumii artistice occidentale

JOHN RUSKIN
-critic acid al ideii de pavilion tematic
-scriitor, filozof, publicist, reformator social, critic de arta care prin
scrierile sale a influentat profund demersul arhitecturii
-a incercat sa promoveze o zona de gri, de compromis intre evolutiile
arhitecturale traditionale si cele specifice momentului
-adversar al reationalismului lui Viollet Le Duc
-daca LE DUC a deschis linia restaurarilor in Franta, influentand felul in
care era privita si pusa in valoarea arhitectura veche, RUSKIN a fost cel care
a dominat peisajul preocuparii pentru trecut pentru monumentele istorice in
Anglia
-daca Le Duc era adeptul interventiei asupra monumentelor istorice, Ruslom era
de parere ca asupra monumentelor era un sacrilegiu sa intervii, monumentul de
fapt prin patina data de timp capatand maturitate si spunandu-si varsta
-Ruskin era cel care sublinia nevoia de intoarcere lucida la trecut, la
ornament, la rolul ornamentului, singurul capabil sa confere frumusete
arhitecturii, o arhitectura altfel depersonalizata de productia industriala,
teoriile lui fiind puse in aplicare de 2 arh: Deane si Woodward

THOMAS DEANE & BENJAMIN WOODWARD

-castigatorii concursului pentru Muzeul Universitatii din Oxford
-constructia pornea de la sursele gotice, fiind o constructie neogotica care
incearca sa includa in discursul modern si productia de serie, elemente
metalice si sa repuna in discutie rolul ornamentului
-constructia a ramas neterminata pana in prezent ptc fiecare element
ornamental e unicat, incercand sa se inscrie in tiparul promovat de Ruskin si
anume ca ornamentul trebuie sa se inspire din natura, ornamentul este o
creatie originala datorata abilitatilor mestesugaresti a celui care
construieste, fiecare ornament fiind unic

WILLIAM MORRIS (183401896)

-creeaza un tapet care urma sa decoreze interioarele locuintelor, oferind o
alternativa produselor industriale pentru ca in spatele acestora nu se gaseste
un artist capabil sa personalizeze produsul artistic
-este promotorul miscarii ARTS&CRAFTS
-miscarea a incercar sa contrabalanseze rapida dezvoltare a productiei
artistice industrializate, a unei productii in care artistul e scos din
-

discutie, produsul artistic fiind obtinut prin implicarea masinariei, care

-

putea produce costuri mici, in serie, obiecte care puteau fi accesibile oricui
si oricand
-conceptia lui a fost pusa in practica si in arhitectura, incercand sa arate
felul in care o arhitectura inspirata de vernacular, de particularizarea pe
care o poade da implicarea mestesugarului, poate sa conduca la o arhitectura
noua dpdv formal, o arh care sa nu se lege neaparat de istorie dar sa
foloseasca de fapt din traditie implicarea creatorului departe de acea
anonimitate pe care o propunea productia de serie
-pana in final s-a dovedit ca intreaga constructie ideologica e destul de greu
de pus in practica pentru ca de fapt totul ajungea la niste costuri colosale,
intorcandu-ne de fapt inapoi la acea constrangere impuse de aspectele
materiale pe care o istorie intreaga arhitectura de calitate le-a avut in
spate
RED HOUSE- casa lui
-construita de Philip Webb, in care fiecare element e executat manual

-miscarea ARTS&CRAFTS da nastere unei evolutii spectaculoase la cumpana dintre

sec 19 si 20, fundament al miscarii moderne de mai tarziu
-polemicile iscate de Ruskin si continuate de Morris au fost cele care au sta
la baza ideii de design industrial
 CURS 12: ORASUL TRANSFORMAT
-PARISUL IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI 19-

-circa 50 de milioane de europeni au ajuns sa se stabileasca definitiv in

alte locuri, inclusiv in continentul nord-american
-context: o Europa care la inceputul secolului 19 avea o populatie de circa
200 de milioane de locuitori, cele 70 de milioane care se misca pe parcursul
sec 19 reprezinta un numar foarte important care raspândește in intreaga lume,
modul de a trai al europenilor, gusturi si aspiratiile unei Europe care incepea
dupa Revolutia Franceza sa fie dominata de o noua clasa sociala lipsita de
acumularile culturale ale aristocratiei, o clasa sociala care ajunge sa dispuna
de mijloace materiale insemnate si prin aceste mijloace materiale sa ajunga sa
dea tonul/directia evolutiilor culturale, inclusiv in materie de arhitectura in
Europa

-Revolutia Industriala acopera intervalul cuprins intre jumatatea secolului

18 (1750) si inceputul sec 20

-sub impulsul presiunii exercitate de rapida trecere de la productia manuala

la productia asistata de masinarii (initial motorul cu aburi, mai apoi spre
sfarsitul sec 19, progresul stiintific inregistrat in folosirea
electricitatii), arhitectura trebuie sa raspunda unor provocari noi generand
programe de arhitectura noi sau o arhitectura care este solicitata sa dea un
raspuns satisfacator unor gusturi noi, sofisticate ale burgheziei, sa dea
raspunsul unor tehnici materiale de constructie produse industrial,
standardizate, materiale care incepeau sa devina tot mai ieftine, sa genereze o
arhitectura care PRODUCE RUPTURI cu evolutiile istorice, desi acestea raman
capul de afis al preocuparilor arhitectilor din lumea occidentala

-arhitectura incepe sa resimta tot mai puternic presiune nevoii si

obligativitatile unei schimbari

PARISUL IN A DOUA JUMATATE A SEC 19

-oras care se schimba dramatic, se schimba fundamental atat dpdv urbanistic,
dar si dpdv arhitectural (schimbarile au influenta asupra unei bune parti din
productia arhitecturala din a doua jum a sec 19 si din primele decenii ale sec
20)

-Parisul e pus in discutie in general ca ETALON pentru ca trasnformarile

urbanistice si arhitecturale au fost luate drept model si in exteriorul Frantei
(modernizarea romaneasca a stat sub semnul modelului francez - Bucuresti -, in
SUA modelul capitalei franceze ramane un etalon important pentru ca multi
arhitecti s-au format in Scoala Franceza

-in America nu exista o acumulare culturala concreta care sa conditioneze

evolutiile din prezent => lucrurile se intampla in paralel cu Europa,
evolutiile america sunt o oglinda distorsionata a modernitatii europene

-revolutia industriala din Anglia a fost receptionata cu intarzieri consistente

pe continent (zona franceza si germana s-a industrializat aproape cu un secol
dupa Anglia)

-Context: Evul Mediu nu a pus accentul pe planificarea urbana, motiv pentru

care un oras ca Parisul (cu o intindere considerabila si cu o populatie
numeroasa) incepea sa resimta din plin neajunsurile de insalubritate, de lipsa
a unor mijloace de circulatie, etc
(Orasul risca sa scape de sub control)
-majoritatea centrelor urbane europene au crescut si s-au dezvoltat in
directa legatura cu posibilitatile de parcurgere a orasului pe jos (in 1842,
in Paris nu se mai intampla asa pentru ca dimensiunile orasului erau deja
considerabile)

-Parisul resimtea presiunea diverselor teorii care imaginau modele ideale de

locuire care se indepartau de oras si imaginau comunitati ideale extraurbane,
autosuficiente, care se puteau gospodarii singure

-industria in Paris ajunge sa creasca dupa 1850 si sa fie impinsa la

periferii, care insep sa fie ocupate de o populatie saraca - sunt puse in
discutie politici de locuire care duc la creionarea construirii unor locuinte
ieftine, muncitoresti, care se adresau populatiei care migra de la rural la
urban (agromerare urbana)

NAPOLEON III (1852-1870)

-intai ca presedinte al Republicii si apoi ca imparat al Imperiului
-il ia alaturi pe GEORGES-EUGENE HAUSSMANN (1853-1870) (personaj bine
organizat care devine pregect de Sena, el era pregatit ca avocat cu viziune
administrativa, preia puterea intr-o capitala medievala care incerca sa faca
pasi in directia deschisa de englezi care erau cap de afis in ideea
modernitatii industriale)
-la 4 ani dupa expozitia industriilor de pretutindeni din Londra, Parisul
inaugura la randul lui o expozitie industriala internationala gazduita de
PALATUL INDUSTRIEI,o constructie mult mai mica decat cea de la Londra
-imagine care trimite la logica organizarii de la Londra (cladire
dezvoltata longitudinal cu un transept)
-spre deosebire de Londra, in interior afisa cele mai noi progrese ale
industriei producatoare de materiale de constructie (cea mai ampla
structura metalica acoperita cu sticla, fara sprijine intermediare)
-in exterior intoarce o imagine traditionala : constructia e delimitata de
spatiul urban de niste fatade care raspund gusturilor nejustificat
sofisticate ale unei burghezii franceze departe de a fi pregatita sa
digere o imagine seaca lipsita de traditionalele ornamentatii clasiciste
-imagine care prin sobrietatea ei, prin sinceritatea ei exprima functiunea
si posibilitatile tehnice
-imagine care e detestata la inceput dar f prezenta in oras, ajunge sa fie
absorbita in imaginarul colectiv, sa devina reper si sa capete aprecieri
favorabile

-Franta care incearca sa tina pasul cu Anglia, incepea sa faca pasi in

directia unui urbanism planificat, urbanism care se manifesta sub HAUSSMANN,
ideile lui fiind preluate ca etalon de mult orase (inclusiv de Bucuresti)

-Haussmann a pus la punct o politica de interventie urbana condusa de stat

care avea ca scop regandirea din fundamente a structurii urbane a Parisului,
dar prin folosirea la maximum a initiativei si a capitalului privat
(scheletul dezvoltarii urbanistice este controlat de stat in timp ce banii
apartin privatilor, care prin contributia lor ajung sa directioneze evolutia
arhitecturii din secolul 19)

-legislatia lui a fost adoptata chiar inainte de urcarea pe tron a lui

Napoleon al III-lea
*2 legi f importate: legea pentru expropieri si legea sanitara

-in perioada lui Haussmann, incepe un proces de regandire a retelei de

circulatie pariziana - deschiderea de strazi noi in Paris (Parisul creste in
#
suprafata si aceste interventii de gandire a scheletului de circulatie
cuprind intreaga zona; se fac in jur de 165 de km de drumuri noi in 20 de
ani)
 -strapungerile au generat inevitabil aparitia unor terenuri neconstruite pe
care s-a permis o regandire a tesutului urbanistic in profunzimea lui, o
regandire care arata si raspunde fondului construit, locuire care ajunge sa
produca bani, inchirierea de catre proprietar care aduce beneficii financiare

:
-regulamentul de urbanism de Haussmann ajunge sa impuna restrictii clare, sa
controleze dezvoltarea, contractul de vanzare-cumparare era insotit de un caiet
de sarcini in care erau scrise clar regulile care trebuiau respectate pentru
construit, reguli care inevitabil au condus la o omogenizare a fondului
construit
-omogenizarea aceasta a condus la anonimitate, imobilele devenind repetitive,
anonime, constrangerile fiind foarte limitate

-pana in final, imobilul de raport ajunge sa se inscrie intr-o anostitate

acceptata tacit de toti arhitectii, generata de standardizarea programului de
arhitectura, standardizare a carei popularizare la a carui popularizare au
constribuit publicatiile de arhitectura care promoveaza planuri urmand sa
populeze insulele haussmanniene (forme neregulate, impartire previzibila a
insulelor)
a -in interiorul insulelor, totul se desfasoara bine dpdv al igienei, se
intervine cu curtile interioare care aveau suprafete clar stabilite la momentul
cumpararii, la fel ca si clara stabilire a registrelor de inaltime

-pentru a elimina monontonia parcelelor standard ale lui Haussmann, el incearca

sa creeze locuri cu variatii prin raportarea tesutului omogen la puncte majore
de interes care sun constituite de REPERE din vechiul sau noul Paris

-regandirea edilitara a Parisului a fost foarte importanta - reteaua de apa si

canalizare (1878), retea pentru care s-a rascolit Parisul, ocazie cu care s-a
descoperit parte din trecut si a inceput un studiu al arheologiei urbane, cu un
sistem de canalizare extraordinar de bine pus la punct, cu un sistem de
apeducte si cu rezervoare de stocare a apei care asigurau apa curenta intr-un
oras a carui populatie se indrepta spre 2 milioane

-tot lui Haussmann i se datoreaza punerea la punct a sistemului de pavare, de

scurgere a apelor, de iluminat public, sistemul de transport in comun si o
luare in posesie si acordare de atentie asupra spatiilor verzi

-sub impulsul acestor amenajari, s-au reformulat numerioase orase din Europa,
inclusiv Bucuresti
 CURS 13: ORASUL SI ARHITECTURA
-A DOUA JUMATATE A SECOLULUI 19-

-de la bun inceput, controlul autoritatilor asupra felului in care este

regandit orasul este foarte strict
-merg pana in detaliile felului in care se incheiau contractele de
cumparare-vanzare pentru loturile rezultate in urma strapungerilor si a
demolarilor pe care acest strapungeri le determinau, detalii care priveau
restrictiile sau permisivitatile pe care le aveau sau nu viitorii antreprenori
sa construiasca pe parcelele cumparate, aceste restrictii si permisivitati
mergand pana la nivelul reglementarilor de detaliu care priveau deschiderile
de ferestre, inaltimi utile din interior, cum se scurg apele, cum stau
balcoanele, etc
-discutam despre un fond construit monoton, omogen, totul ajungand sa esueze
intr-o uniformizare care este variata local prin reperele urbane care dau
varietate orasului Haussmanniean (vechile monumente pastrate / monumente noi
ridicate in timpul administratiei sale)

CRONOLOGIE
1750-1800 -traditia clasica (neoclasicism)
-miscare romantica (libertatea creativa a arhitectului si a
artistului si cautarea senzatiilor, emotiilor artistice nemijlocite
de rigidizarea doctrinei clasice)

*nu sunt stiluri, sunt atitudini deschise, permisive, indreptate catre

trecut si catre acele surse care prin reinterpretare pot servi inventarii unei
arhitecturi care sa raspunda aspiratiilor unei societati aflate in plina
schimbare

-revolutia industriala - in paralel cu neoclasicismul si romantismul

vorbeste despre arhitectura inginereasca care ilustreaza o ancorare
in problematica prezenta si in nevoile unei societati care se
schimba fundamental (pana in 1900)

1800-1850 - pluralism stilistic - coexistenta stilurilor REVIVAL (neogrec,

neoroman, neorenastere, neobaroc (toate derivate din traditia
clasica) SAU acele stiluri care aduc in actualitate etape ale
evolutiei arhitecturii considerate pana de curand, obscure -
neoromantic, neobizantin, neogotic (stilurile din perioada
medievala)
->aceste stiluri sunt manipulate a.i atat dpdv estetic cat si dpdv
simbolic sa raspunda nevoilor aspiratiilor prezentului
->a doua jumatate a secolului 18 si prima jumatate a sec 19 traduc o
evidenta criza estetica, arhitectii nu vin cu un raspuns inovativ la
asteptarile momentului si se bazeaza mereu pe reincalzirea trecutului

1850-1900 - amestecare a stilurilor istorice in arhitecturi care incep sa se

bazeze si pe progresul tehnic (istorism/eclectism)

ISTORISMUL
-termen care apare in a doua jum a sec 19
-curent de gandire conform caruia fiecare eveniment socio cultural are in
spate un determinant istoric
-in arhitectura, istorismul incepe sa desemneze acele arhitecturi care se
bazeaza pe reconsiderarea trecutului pe care le amesteca in scopul obtinerii
unui produs arhitectural care sa raspunda nevoilor actuale (termen folosit de
istoricii anglo-saxoni)
-acele arhitecturi lipsite de un suflu original (in timp ce eclectismul
incearca sa adapteze trecutul la nevoile prezentului intr-o maniera originala)
ECLECTISM
-folosit mai mult de istoricii francofoni
A.tipologic
-subsumeaza acele opere de arhitectura care au ca reper un singur stil istoric
pe care insa il absorb intr-o maniera care se doreste originala (nu mimetica)
-stil istoric care de cele mai multe ori e pus in legatura cu organizarea si
semnificatiile programului arhitectural al cladirii respective
B.sintetic
-acea maniera care se bazeaza pe amestecarea in aceeasi incercare de cautare a
originalitatii unor citate din stiluri istorice, a unor fragmente asamblate
pentru a genera imagini care se doresc originale, care se doresc inovative

*ECLECTISMUL nu este un stil

-este un concept care se aplica productiei de arhitectura care apare in Europa
celei de-a doua jum a sec 18, arhitectura care amesteca stilurile istorice, se
adapteaza progresismului promovat de revolutia industriala in cautarea acelei
originalitati care este palid atinsa prin operele catorva arhitecti, secolul 19
fiind un secol lipsit de originalitate a evolutiei arhitecturale

-eclectismul sintetic nu este un stil -> este o atitudine care se bazeaza pe

cunoasterea istoriei, pe folosirea unor citate din constructii istorice
asamblate in arhitecturi care, uneori lipsite de originalitate, incearca sa dea
un raspuns asteptarilor unui public de cele mai multe ori inclut dar cu
pretentii ridicate
->burghezia care asteapta din partea arhitectilor scenografii pompoase care sa
creeze un cadru suficient de elevat de viata

ST AUGUSTIN, PARIS - VICTOR BALTARD

-in tesutul reformulat de catre Haussmann, prin strapungerile, demolarile si
interventiile noi omogene, - e un reper, monument nou
-colectie de citate din arhitecturi istorice asamblate pe un schelet metalic
care ilustreaza performantele tinerei industrii francese de materiale de
constructii
-ilustreaza aportul ingineresc foarte important
-

-in interior, intreaga structura de acoperire e rezolvata prin folosirea unor

arce compuse metalice + o ornamentatie metalica
-exteriorul amesteca, suprapundandu-se tiparului asumat de biserica (fatada
vestica cu turnurile clopotnita, intersectia bratelor crucii din plan dominata
de cupola, imaginea ascensionala, totul convergand spre punctul de maxima
inaltime din imediata vecinantate a altarului), Victor Baltard citeaza din
monumente ale trecutului:
*schema comuna in evul mediu a fatadei vestice a bisericilor, schema
tripartita cu 2 turnuri care incadreaza nava centrala (unde la nivelul
parterului se face accesul) - schema citata din realizarile medievale
*alaturarea portalului tripartit romanic (incheiat in arc in plin cintru) cu
elemente care tin de arhitectura gotica (rozasa)
*in fundal, intreaga compozitie e dominata de o cupola care e o reinterpretare
la scara mai mica a domului care domina catedrala San Pietro din Roma de la
Vatican
*intreaga constructie e realizata dupa tipicul clasicist cu sublinierea foarte
clara a unor registre separate prin cornise cu profilaturi clasiciste
-totul e suprapus unui schelet metalic care ilustreaza progresul tehnologic -
productia de materiale de constructie industrializata
-toata aceasta suma de citate se topesc intr-o compozitie coerenta - fiecare
element isi gaseste locul intr-un monument coerent dar care inevitabil se
foloseste de trecut (trecutul diluandu-i originalitatea)

-secolul 19 este secolul in care literatura de specialitate infloreste, chiar si

literatura de arhitectura, incep sa apara primele reviste care popularizeaza
idei sau imagini care incep sa circule, fiind promovata si o critica de
ahitectura - arhitectii sec 19 se transforma din creatori, intr-o unealta care
satisface nevoi punctuale
 LES HALLES CENTRALES - VICTOR BALTARD
-arhitect care este suficient de abil sa raspunda satisfacator si cu continut
atat vanitatii burgheze intr-o constructie care se poate incadra in eclectismul
sintetic, iar in acelasi timp sa dea un raspuns extrem de pragmatic unei teme
de proiectare construite de administratie
-hale comerciale construite din elemente metalice prefabricate intr-un moment
in care incep sa fie din ce in ce mai prezente in peisajul arhitectural
european
-exercita un extrem de puternic impuls asupra dezvoltarilor din intreaga europa

-sub impulsul atutudinii eclectice, au loc si interventii asupra unor

constructii vechi

NOUL LUVRU, PARIS

-nucleul care in perioada lui Napoleaon al III-lea era extins astfel incat sa
ajunga sa fie unit cu o alta constructie importanta pentru regalitatea
franceza - un palat care a ars in 1872
-in prezent Luvrul pastreaza aripile construite in timpul lui Napoleon, in
mijlocul curtii fiin celebra piramida a lui Pei
-aripile se incadreaza in eclectismul sintetic - un amalgam de decupaje din
arhitectura clasica ce au ro;ul de a construi o imagine opulenta
-porticul in care sunt folosite coloanele angajate dupa maniera baroca,
elementele care incheie fatada la partea superioara pun scenografice dar care
nu mai sunt baroce, totul pe o constructie cu radacini baroce dar care se
indeparteaza de acea logica
-exemplu de eclectism sintetic

CHARLES GARNIER (1825-1898)

-cel mai prolific reprezentant al eclectismului sintetic francez
-absolvent al Scolii de Arte frumoase de la Paris
-castigator al Grand Prix de Rome
-personaj care a studiat in detaliu arhitectura Antichitatii
*RESTAURAREA TEMPLULUI ZEITEI APHAEA DIN AEGINA
-proiect prin care incearca sa studieze policromia in arhitectura antica si
care castiga concursul pentru opera din Paris
*OPERA, PARIS
-unul dintre monumentele noi care populeaza tesutul omogen al Parisului
-o cladire opulenta care ar putea fi incadrata ca neobaroc
-porneste de la acea contopire pe care o propunea barocul cu contextul,
ramificare volumetriei, folosirea elementelor clasice doar pentur a crea
scenografii
-dar eclectismul sintetic acopera mult mai bine aceasta lipsa de gasire a unei
matrice ordonatoare, aceasta gasire a originalitatii
-pentru a castiga concursul pentru construirea proiectului, dedica opera sa
imparatului Napoleon III
-profunda lipsa de originalitate generata de copierea, mimarea, citarea din
trecut
-opera se transforma intr-un fel de templu al burgheziei, intr-o scenografie
incarcata, ornamentata, care preia din limbajul clasic, din opere ale
trecutului

IMOBILUL DE RAPORT HAUSSMANN-IAN

DEZBATEREA DESPRE MONOTONIA FATADELOR

-propune, spre deosebire de vechile constructii pariziene, o evidnta

ierarhizare, o evidenta crestere a confortului (obtinut printr-un control clar
al luminii, ventilatiei, al infrastructurii)
-in cladirile vechi discutam o impartire functionala cu un parter rezervat
functiunilor publice, cu locuinta proprietarului (o zona nobila) si o zona a
anexelor locuirii si a servitorilor f clar puse una peste alta dupa acel tipic
(soclu, piano nobile, zona de atic)
-in cladirea haussmann-iana discutam de ideea profitului, de inchiriere
-zona care e in contract cu strada are un caracter public si semi-public
(spatii comerciale / functiuni care au contact cu strada)
-piano nobile dispare ptc f rar proprietarul ajungea sa locuiasca in aceste
imobile, ele fiind investii care aveau rolul sa-i aduca proprietarului profit
-succesiuni de etaje relativ egal tratare, totul sfarsindu-se la partea
superioara cu un nivel al atticului destinat servitorilor
-detaliile decorative sunt singurele elemente pe care arhitectul le putea trata
in mod original, la nivelul detaliului discutam totusi de acelasi eclectism

HENRIE LABROUSTE - LE HOTEL PARTICULIER

-resedintele inaltei burghezii care avea posibilitatea ca in zonele periferice,
scapand de acea reglementare constrangatoare, isi construieste propriile
resedinte
-in fct de doleantele proprietarului, da un raspuns, topind intr-o constructie,
singura reminiscenta a programelor de locuire unde arhitectul putea sa aiba un
aport original, elmeente extrem de diverse

HOTEL DE PAIVA, CHAMPS ELYSEES, PARIS - PIERRE ,ANGUIN

-lucarne baroce, ferestre renascentiste, accesul dinspre curte este ordinul
francez satisfacand gustul estetic burgheziei

-in aceasta perioada incepea incet incet sa se puna problema arhitecturii

destinata locuirii paturii defavorizate
-in paralel cu aceasta evolutie complexa a eclectismului, tot in Franta
incepeau sa apara primele proiecte care puneau problema felului in care traia
populatia defavorizata - muncitorimea

ANSAMBLU DE LOCUINTE MUNCITORESTI “CITE NAPOLEON”

-un fel de blocuri de locuinte colective
-complex format din 5 unitati de locuit supraetajate, fiecare bloc fiind
conceput de jur-imprejurul unei curti interioare acoperite cu sticla
-prelucreaza modelul falansterului lui Fourier

CITE OUVRIERE DE MULHOUSE

-in sudul Frantei si in Paris incep sa-si faca simtita prezenta acele locuinte
ieftine care adapteaza in orasele/zonele industriale locuinta de la tara
-cetate muncitoreasca
-totul convergand spre o popularizare a dezbaterii despre locuinta ieftina -
care devine subiect al expozitiilor universale, focalizate pe productia
industriala

EXPOZITIA UNIVERSALA DE LA PARIS

-pe langa expozitia pavilioanelor nationale avea si o expozitie de cea ce
arhitectura putea sa dea claselor neinstarite
*Champs de Mars - casa muncitoreasca pentru a deveni proprietate a chiriasilor
- putea fi replicata
*Cites ouvriere - construite de o antrepriza engleza cu structura de beton
armat, dupa proiectul imparatului Napoleon III
 CURS 14: ORASUL SI ARHITECTURA URBANA
-A DOUA JUMATATE A SECOLULUI 19-

EXPOZITIA UNIVERSALA DE LA PARIS

-ilustreaza progresul tehnologic
-hala imensa eliptica facuta din elemente metalice prefabricate
-aceste expozitii au fost instrumentul prin care noua perspectiva asupra
felului in care putea sa evolueze arhitectura este adusa in fata publicului
-in anul 1867, in care se tinea aceasta expozitie, Parisul era in plina
transformare care i-a schimbat fata si care a dat tonul schimbarilor in Europa
-la 1837, la Viena, se deschidea o Expozitie Universala a Productiei
Industriale gazduita in cadrul unui pavilion care se bazeaza pe structura
metalica, din exterior aratand ca un palat cu influente clasice
->intre structura metalica si privitor fiind interpusa fatada care face
apel la elementele decupate dintr-o istorie a arhitecturii bazata pe
prelucrarea modelelor clasice
->ascunderea imaginii simple a Rotondei in spatele unei fatade care
venea in intampinarea asteptarilor unei burghezii care tanjea la
valorile culturale aristocratice
->fatada conceputa dupa reguli care promovau simetrica, aripil incheiate
cu pavilioane de capat, aripile cladirii fiind ritmate de un portic
amplu cu origini in perioada renascentista

VIENA LA 1843
-trecea prin ample transformari urbanistice ce pastrau aceeasi vointa si nevoie
de schimbare care se produce sub presiunea cresterii populatiei, a dezv
economice si industriale
-nucleu medieval dezvoltat la sudul cursului sinuos al Dunarii, al carei

=
dezvoltare a fost ingradita de prezenta centurii de fortificatii
-nucleul e despartit de evolutia premoderna a orasului (din cauza glacisului +
a centurii bastionare)
-intre nucleul aristocratic si zona de extensie ocupata de burghezie amestecata
cu populatie saraca, se creeaza o scindare, o ampla zona care isi pierduse
sensul si utilitatea, pericolul unor conflicte nemaiexistand
-mai tarziu, orasul e modernizat prin construirea unei ample zone de detenta +
adaptarea fortificatiilor medievale la expozitia tehnicii de lupta

-la cererea primarului CAJETAN FELDER cu suportul arhitectului LUDWIG FORSTER

si cu concursul imparatului FRANZ JOSEF, se lua decizia la 1856 de demolare a
fortificatiilor si de gandire a unui proiect de dezvoltare urbanistica a Vienei
->prin contrast cu Parisul (care promoveaza acele strapungeri in tesutul
medieval) se pune problema umplerii amplului inel ramas neconstruit prin
demolarea fortificatiilor (bulevardul care apare in urma planului de extindere
se numeste Ringstrasse)
-Ringstrasse grupeaza de o parte toate constructiile reprezentative ale
institutiilor burgheze, iar pe de alta parte locuirea burgheziei liberale
austriece
-Ringstrasse ajunge sa contituie o bariera de delimitare sociala intre zona
-

care care ramane dominata de aristocratie, de suburbiile care ajung sa fie

ocupate de clasa medie muncitoreasca (ierarhie segregata pe inele concentrice)
-la sfarsitul anilor 80 (1887) putem vorbi de o coagulare a acestei planificari
-spre deosebire de Paris, care in urma transformarilor uranistice radicale
promova acel eclectism sintetic
->Viena promoveaza o arhitectura care se intoarce spre stilurile
istorice punand tot accent pe forma, pe impactul pe care imaginea decorativista
il are asupra privitorului
->INSA promoveaza o arhitectura care pune mai mult accent pe asocierile
simbolice dintre programul de arhitectura si stilul istoric care s-ar potrivi
mai mult acelui program, acest lucru creionand ECLECTISMUL TIPOLOGIC
 BISERICA VOTIVA
-se foloseste de arhitectura gotica intr-un mod eclectic
-se foloseste de arcul butant, culee, de exprimarea f puternica a scheletului in
exterior (formula care nu e f comuna in europa centrala dar care e specifica
vestului europei)
-primeaza nevoia de a crea o scenografie medievala care sa traduca rolul si
utilizarea obiectului de arh
-amesteca elemente din goticul francez, britanic, germanic si le aduce intr-un
monument complet, cu o sinteza de elemente gotice

RINGSTRASSE, VIENA
-parlament neoclasic, primaria gotica, universitatea renascentista, teatrul pe
stilistica baroca
-in jurul unei piete, fara sa creeze ierarhii evidente

*Primaria - Friedrich von Schmidt

-compozitie rigida, echilibrata
-se supune mijloacelor de ordonare specifice clasicismului
-fatada pincipala organizata pe registre
-ordine clasicista in care elementele gotice sunt amestecate cu elemente de
factura romanica

*Parlamentul - Theophil vin Hansen

-se bazeaza pe repetarea motivului fatadei principale a templului grecesc,
reluata intr-o compozitie tributara regulilor clasice
-reluare tipar renascentist
-simetrie transpusa si in exterior: de-o parte si de alta a coloanei
vertebrale a constructiei (templul grecesc care constituie vestibului)
gasindu-se cele doua camere ale parlamentului vienez
-in prim plan - statuia Zeitei Atena (referire in plus la simbolurile si la
constructurile ideologice democratice ale Greciei Antice

*Universitatea - Heinrich von Ferstel

-prelucreaza motivele palatelor renascentiste romane

*Teatrul - Gottfried Semper

-ajunge sa lucreze si in Anglia, si in ELvetia
-teatrul e ridicat intr-o formula baroca
-trimiterea spre baroc e faptul ca teatrul inflorea in perioada baroca,
constructi intretinand o relatie de conlucrar in context

=>aceasta varietate din Viena contrasteaza cu tesutul omogen din Paris

GOTTFIRED SEMPER - KAISER FORUM

-forumul imparatesc
-de-o parte si de alta a ringului vienez (bulevard amplu cu o deschidere de 50
de metri care separa circulatia carosabila prin zone verzi de promenadele
burgheziei si mai apoi de circulatii de serviciu)

-in cazul Vienei, nu vorbim despre o raspundire uniforma a burgheziei, ci de o

adunare a ei in zona Ringului vienez, in locul imobilului de raport se adopta un
imobil care e diferit de uniformitatea pariziana, imobilul de raport vienez nu e
←
asa de conditionat de reglementari ca cel parizian, punandu-se accent pe
-
decorativism

-prin contrast, daca in←Paris, acele imobiluri aveau igiena, ventilarea,

confortul, iluminarea foarte laudabile, in cazul-Vienei, in spatele acestor
fatade monumentale, creste un fond construit inconfortabil cu rezolvari
rudimentare, fiind in contrast cu fatada
-aceste noi evolutii au dat nastere criticilor urbanistice moderne, unui dintre
primii care formuleaza teorii inchegate fiind austriacul camille sitte
-publica in 1889 “arta construirii oraselor”, o carte care incearca sa dea o
alternativa la acest urbanism pe care Sitte il considera departe de cetatean,
departe de asteptarile si de nevoile lui, cetateanul fiind un anonim care
traverseaza niste imensitati pentru a ajunge unde are nevoie, venind cu
alternativa constructiei unor piete, spatii care sa fie aproape de scara umana,
care sa fie usor de utilizat, aproape de nevoile cetateanului. Lasate libere
aceste spatii, nu citim o ierarhie -> urbanism liber

BARCELONA
-un centru urban medieval, zona extrem de restransa care se afla in plina
crestere, bazandu-se pe dezvoltarea rapida a industriei prelucrarii de bumbac,
fiind un nucleu medieval inconjurat de fortificatii, inconjurat de campie
-sub imboldul concursurilor de arhitectura, a a lansat la 1858 un concurs de
urbanism pentru extensia Barcelonei
-concurs castigat de Antonio Rovira Y Trias - dupa modelul parizia, bulevarde
radiale, uniform construite, convergand spre o piata regala
-planul se constituia in paralel cu cercetarile lui Ildefonso Cerda care
propunea o alternativa care a fost aleasa pentru transformarea Barcelonei
-trama ortogonala care se intindea la infinit, suprapunerea unor diagonale care
sa introduca ierarhia intr-o tratare omogena
-intreaga lui teorie (Cerda) se construieste pe idei care au in vedere
egalitarismul, ideea rezolvarii problemelor de trafic si de igiena fiind
-

componente esentiale ale demersului sau

-
-

-intreaga sa conceptie urbanistica e cuprinsa in Teoria Generala a Urbanizarii

-el creeaza schema stiintifica pe care se constituie si evolueaza gridul de
constructii - insule cu gradini publice