REFERAT ISTORIA ARTELOR

Francois Boucher(1703-1770)
Francois Boucher s-a nascut la Paris, la 29 septembrie 1703.Primele lectii de desen le-a primit de la tatal sau, icolas Boucher,pictor aproape necunoscut si proiectant de modele broderii. 1720 este data probabila a intrarii lui Francois Boucher in atelierul lui Francois !emoine, care era o ade"arata mandrie pentru scoala #rance$a de la inceputul secolului al %&'''-lea,membru al academiei, deci o persoana potri"ita pentru a indruma un pictor a#lat la inceput de drum.(um era de asteptat, !emoine in#luentea$a lucrarile ucenicului sau)aceasta amprenta este "i$ibila, cel putin pana la *umatatea anilor trei$eci, adica pana la momentul in care Boucher si-a elaborat propriul sau stil artistic.(riticii de arta aprecia$a ca Boucher a preluat de la dascalul sau +cromatica luminoasa si stralucitoare, #ormele ele,ante, usurinta cu care

creea$a compo$itii, ce par naturale si simple-. 'n operele ambilor artisti re,asim aceeasi pasiune pentru pictarea de persona*e cu chipuri mici, ,esturi cumpatate, im"esmantate in haine care cad in #alduri marunte..ai tar$iu insa, analo,iile de orice #el "or dispare de#initi")Boucher se eliberea$a de sub im#luenta maestrului sau in clipa in care se "a interesa de operele repre$entantilor altor scoli./tudia$a tablourile maestrilor "enetieni, pe care le-a putut "edea la Paris la inceputul anilor doua$eci, cunoaste stilul lui /ebastian 0icci (1129-1733), Peli,rini (11172-1731) si 0osalbe (arriera (1172-1727).'i admira de asemenea, pe pictori realisti olande$i si #laman$i din secolul al %&''-lea carora le-a "a$ut e4puse tablourile la Paris..ai presus de orice, insa, ramane sub pro#unda impresie produsa de pictura lui 5ntoine 6atteau .

!a "arsta de trei$eci de ani reali$ea$a un numar de 320 de ,ra"uri, din care 119 dupa desenele lui 6atteau. 7ar sa re"enim la "iata lui Boucher, la e"enimentele care l-au marcat, la bio,ra#ia lui. Pe 28 au,ust 11723, la numai doua$eci de ani, obtine premiul intai al 5cademiei de Pictura si /culptura ) dar din moti"e care asta$i ne sunt necunoscute, nu primeste bursa care li se o#erea de obicei lauretilor, constand in posibilitatea continuarii studiilor laa 0oma 9 "isul artistului. 7upa cinci ani in care a strans banii lucrand pentru di"ersi clienti, e4ecutand desene si ,ra"uri dupa operele marilor maestri 9 e4perienta care "a marca de$"oltarea propriului sau stil artistic -,a,un,e in 'talia ( in prima"ara anului 1728). 'storici de arta presupun ca pictorul nu a pro#itat prea mult de pe urma aceste calatorii, deoarece a #ost multa "reme bolna" de malarie) se pare ca a pictat #oarte putin, si a a"ut putine contacte cu pictorii de la 0oma. 'n 1731 re"ine la Paris si se consacra din nou ,ra"urii si desenului, doua pasiuni carora le "a ramane #idel toata "iata. 'n anul 1732, reali$ea$a desenele pentru trei$eci si trei de ,ra"uri menite sa ilustre$e o noua editie a operelor lui .oliere. !a "arsta de trei$eci de ani, cand cariera lui incepe sa ia a"ant, se casatoreste cu .arie- :eanne Buseau , #iica unor bur,he$i instariti din Paris , cu care "a a"ea trei copii; :eanne<lisabeth-&ictorie (1732), :uste- athan(1731) si .arie<milie(1730). =rmatorii ani "or #i de ,lorie pentru artist. 5st#el, in 1733, cand are primele succese cu ade"arat importante, este primit la 5cademie ca pictor de scene istorice,considerate la "remea respecti"a drept cel mai nobil ,en al picturii. 'n anii care "or urma "a urca treptat in ierarhia acestei institutii, de"enind pe rand, pro#esor, loctiitorul rectorului si #inalmente directorul 5cademiei si primul pictor al curtii re,ale.

'n 1732, in calitate de membru al 5cademiei , primeste prima sa comanda o#iciala din partea curtii re,ale; o pictura monocromatica imitand basorelie#ul, care sa im#atise$e cele patru &irtuti, pentru pla#onul camerei re,inei .aria, din palatul de la &ersailles. 7e acum, artistul "a #i coplesit cu comen$i dintre cele mai presti,ioase. 'si e4pune re,ulat lucrarile la e4po$itia anuala a pitorilor de la /alonul Pari$ian, e"eniment artistic caruia ii "a ramane #idel toata "iata, pre$entandu-se in #iecare an cu lucrari noi. 'n plus pre$inta la /alon si desene si ,ra"uri 9este primul care #ace asta -, si ast#el "a contribui la cresterea presti,iului acestor ,enuri artistice. <ste solicitat sa participe la lucrarile de decorare a palatului printului de /oubise, sa reali$e$e sase picturi pentru palatul re,al de la /toc>olm, sase picturi pentru palatul contelui 5dam ?ottlob "on .olt>e din (openha,a. 'n 1731 Boucher este an,a*at sa cocabore$e la decorarea palatului re,elui !udo"ic %& de la (hois@, pentru care pictea$a cincispre$ece compo$itii si este rasplatit cu o renta pe "iata in "aloare de 300 lire, care "a creste dupa doi ani la 100lire. 7istractia pre#erata a curtilor re,ale din epoca #iind teatrul, Boucher a*un,e sa se indeletniceasca si cu sceno,ra#ia, #iind in scurta "reme considerat unul dintre cei mai talentati proiectanti de decoruri teatrale. &a crea "reme de multi ani decoruri pentru teatru, opera si balet. 'n anul 1738 incepe sa lucre$e pentru marchi$a de Pampadour 9 #a"orita re,elui. 'n scurta "reme, aceasta se eri*ea$a in protectoarea artistului, si ii obtine locuinta la !ou"re si nenumarate comen$i;doua proiecte mari pentru ,oblenuri, decorarea pla#onului (onsiliului de 5dministratie , decorarea apartamentelor sale de la Belle"ue si (rec@, proiecte de tapiserie , desene de moti"e

ornamentale pe bibeloiri de portelan neemailate produse de manu#acturile de la /e"res. (u atat mai mult, un artist precum Boucher, din cau$a ca a depus un "olum de munca atat de mare era de asteptat sa #ie e4pus criticilor. /i daca pana in anul 1729, comentariile ne,ati"e erau ra$lete, incepand cu acest an ele de"in tot mai aspre, dintre acestea remarcandu-se cele ale #ilo$o#ului 7iderat. 5ceste pareri critice acide se inscriu in conte4tul a"antului unei noi estetici si anume cea propusa de neoclasicism, care starneste o admiratie tot mai mare in randul publicului. 'nsa 7iderat il ataca pe pictor nu pe criterii de estetica, ci e4clusi" in numele moralei. (u "ederea slabita, macinat de boala isi rareste pre$enta si numarul de tablouri e4puse la /alon 9 care erau oricum pri"ite din ce in ce mai aspru 9 si moare la 30 mai 1770, in apartamentul sau de la !ou"re. <l insusi socotise spre s#arsitul "ietii sale ca pictase peste o mie de tablouri si deaproape $ece ori mai multe desene. Printre temele #a"orite ale artistului se numara nudul de #emeie, insa talentul lui Boucher iese cu mult in a#ara reputatiei in*uste de mare libertin. (aci este pri$onierul scenelor pastorale, un ,en tanar pe atunci, care pre$inta pastori si pastorite in peisa*e bucolice. Pictea$a, de asemenea peisa*e, scene mitolo,ice si chiar scene de "iata. <4ecuta portrete, desenea$a #i,urine de portelan neemailate, care au mare cautare in secolul al %&'''-lea , decoruri teatrale si de opera. +7e,radarea ,ustului, a cromaticii, a caracterelor si e4presi"itatii desenului a urmat imediat dupa decaderea mora"urilor. (e ar putea sa transpuna pe pan$a un ast#el de artist A (eea ce-i dictea$a ima,inatia. /i ce se poate naste in ima,inatia unui om care isi duce "iata printre prostituate de cea mai *oasa stepa A--iata ce spunea 7iderat despre lucrarile erotice ale lui Boucher.

Bercule si Cm#ala -1728-17317esi Boucher se considera un pictor de scene erotice, doar de cate"a ori s-a lasat tentat cu ade"arat sa trate$e tema in acest #el uni"oc. (u e4ceptia pan$ei +Bercule si Cm#ala + si a cator"a +Cdalisee- #oarte indra$nete, in ma*oritatea tablourilor sale #ri"ole, artistul se e4prima mai ales in subte4t, alu$i" si subintelesuri, mai de,raba decat printr-o pre$entare uni"oca, elco"enta, a *ocului amoros. Pictorul "a e4ecuta toata "iata asemenea repre$entari cu caracter cert sen$orial si din cau$a lor se e4ecuta atacurilor aspre ale multor critici contemporani.

Baia 7ianei -1732Boucher reuseste sa picte$e minunate #emei ,oale sau pe *umatatea de$bracate. 7upa cum remarca criticul de arta .aria 0$epins>a +de la el incepe cunoscut mit al picanteriei #rance$e si din el se "or naste mai tar$iu #ermecatoarele #ete ale lui 0enoir, care "or #i doar un trup #rumos si nimic mai mult. Doate aceste rotun*imi, carnatia alba ca laptele, ,ropitele "oluptoase, decolteurile si manecile caE$ute, atat des intalnite mai tar$iu in pictura #rance$a, isi au ,ene$a in pictura lui Boucher. 5rtistul este neobosit in dorinta de a cauta noi atitudini pentru nudurile sale intinse pe cearsa#uri, ocupate cu propria toaleta sau discutand cu amorasi-.0aportarea la mit ii permite lui Boucher nu numai sa picte$e cu de$in"oltura nuduri #eminine, ci si sa pre$inte persona*ele in atitudini absolut ireale si in decoruri #antastice. 'ntruun cu"ant, descatusea$a ima,inatia artistului si in acelasi timp, *usti#ica decorati"itatea si sen$ualitatea pan$elor sale.

+Baia 7ianei- este asta$i una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Boucher , dar prima pre$entare publica a tabloului, la e4po$itia /alonului din anul 1732, nu a suscitat nici un comentariu. /i doar compo$itia in sine merita toate ele,iile; atitudine ,ratioasa a $eite, careia nim#a tocmai i-a scos sandalele, draperia care cadea in #alduri ample, lumina calda ce relie#ea$a carnatia delicata si stralucitoare a trupurilor. atura moarta cu arc si pasarea salbatica e,alea$a in maiestrie e4ecutia operelor lui (hardin.(ramatica taboului + /tralucitoare, luminoasa si patrun$atoare este 9precum scrie istoricul de arta ?eor,es Brunel- ba,ata in in"ataminte desprinse din arta lui (orre,,io,Ditian si 0ubens, #iltarte prin operele lui 6atteau si !emoine -.5cestea sunt trasaturile care il "or entu$iasma un secol mai tar$iu pe 0enoir.

Cdalisca cu parul ne,ru -1733(aracteri$and pictura #rance$a rococo, .aria 0$epins>a scrie; +?ra"itatea amoroasa sacrala a #acut loc #ri"olitatii si uneori chiar porno,ra#iei, cum este ca$ul tabloului ini a lui Boucher, care sta intinsa pe burta, aratandu-si spectatorilor minunatele rotun*imi-.7upa parerea unor critici, nu numai a celor contemporani cu Boucher, ci din secolul al %%-lea, ambele Cdalisce sunt incidente.5ici nu e4ista subantelesuri sau alu$ii; atitudinea modelului trebuie sa suscite ima,inatia spectatorului. Femei ,oale, intinse pe burta, cu picioarele des#acute si usor indoite, se e4pun #ara nici un #el de *ena ochilor publicului.5ceasta scena +#ara perdea- nu este pe masura nici unei po"estiri mitolo,ice. Cdalisca cu parul blond sta intinsa pe un di"an acoperit cu o tesatura trnda#irie si-si de$"aluie #ormele #eciorelnice cu o

+placere nedisimulata--a#irma in anul 1921 Fennerth (lar>.Cdalisca cu par ne,ru este chiar si mai pro"ocatoare.'si e4pune ostensi" #esele si se uita #ara nici o *ena direct la spectator 9 aceeasi pri"ire i-o atribuie .anet (1832-1883) ol@mpiei sale.

:ert#a lui ?edeon -cca 1723-1728Jertfa lui gedeon si Betuel primind-o pe slujnica lui Abraham sunt inspirate din "echiul Destament, sursa pe care artistul o "a #olosi rareori in "iitor.'n al doilea rand mor#olo,ia inrudita a persona*elor; slu*nica intoarsa cu spatele in Jertfa lui Gedeon ne poarta cu ,andul la cea care in BetuelGse a#la in coltul din dreapta *os.Frapanta este, in acelasi timp, asemanarea dintre persona>ele principale. 'n ciuda numeroaselor analo,ii, stilul acestor tablouri di#era totusi sub multe aspecte.Betuel primind-o pe slujnica lui Abraham sta cate,oric sub semnul in#luentei lui lemoine, maestrul tanarului Boucher.Cbser"am in aceasta compo$itie trasaturi caracteristice pentru stilul lui !emoine, cum ar #i, de pilda, a,lomerarea persona*elor sau minunatele draperii cu #alduri complicat ordonate.Pe de alta parte, #actura tabloului pare sa certi#ice eliberarea lui Boucher de sub in#luenta maestrului sau.Drasaturile de panel sunt mai #erme, mai "i$ibile si mai "i,uroasa, iar "opseaua este dispusa in straturi mai ,roase decat in tablourile dascalului sau. Jertfa lui Gedeon demonstrea$a pro,resele #acute de boucher in directia elaborarii unei e4presii speci#ice personalitatii sale artistice..anuieste penelel cu de$in"oltura, culorile sunt mai intense, clarobscurul mai pre,nat accentuat. Pan$a repre$inta interpretarea libera a te4tului biblic.'n,erul ii apare lui ?edeon si ii

porunceste sa preia comanda #ortelor lui '$rael in lupta impotri"a .adianitilor.Pentru a-i demonstra ca "ine din partea 7omnului, in,erul aprinde cu capatul toia,ului *ert#a pe care o pre,atea ?edeon.'n Franta, temele desprinse din &echiul Destament nu erau #orte populare, ele #iind la moda in schimb in 'talia.'n tabloul lui Boucher se resimte de alt#el in#luenta pictorilor italieni, ale caror opere erau la acea "reme e4puse la Paris.Dotusi, aceasta +caracteristica- italiana este destul de discreta.Boucher este in aceasta perioada e4trem de recepti" la moti"e dintre cele mai "ariate, prin urmare este ,reu sa identi#icam cu preci$ie in#luentelecare l-au marcat.

Pastorul #idel -cca 1738(u oca$ia lucrarilor de redecorare a palatului de /oubise ,des#asurate intre ani 1738-1739 ,printul 0ohan iicomanda lui Boucher un numar de sapte sopra portam , adica picturi destinate a impodobi spatiul de deasupra usilor .5cestea pre$inta scene mitolo,ice ,un prisa* si doua scene intitulate Pastorul #idel si Pastorul curtenitor.5mbele pan$e sunt e4traordinar de ori,inale, deoarece Boucher introduce o noua maniera de abordare a temei, care "a de"eni specialitatea sa si se "a raspandi #ul,erator in epoca.<ste "orba despre "arianta speci#ica a scenelor bucolice, care consta in pre$entarea in cadrul unui peisa* rural a unor scene de dra,oste idlice a caror eroi sunt pastorii si pastoritele.Boucher se inscrie intr-o traditie lun,a si e4ploatea$a mai multe surse de inspiratie. Pastorul fidel si Pastorul curtenilor ne surprind prin indemanarea cu care Boucher e4ploatea$a spatiul din imediata

apropiere a ramei, cu desenul ei nere,ulat.Forma ei unduitoare nu numai ca nu-l deran*ea$a pictor, dar pare chiar stimule$e.!iniile #luide ale compo$itiei repeta cu ecou curbura monturii, se armoni$ea$a cu ea, repre$entand o prelun,ire a acesteia, cu mi*loacele nobile ale picturii.

.icul de*un -1739Boucher are in patrimoniul sau artistic cate"a scene de "iata.7esi nu sunt multe la numar, ele se remarca prin clitatea lor e4traordinara si nu pot #i cate,oric trecut cu "ederea cand discutam despre operele artistului. e surprinde insa #aptul ca nu le-a pictat intr-un numar mai mare.(u si,uranta, nu lipsa comen$ilor a #ost moti"ul.!ui$a =lri>a, principesa /uediei, ii solicita lui Boucher prin intermediul contelui Dessin, ambasadorul /uediei la Paris , o serie de patru picturi care sa ilustre$e di#erite momente ale $ilei din "iata unei doamne din inalta societate.7in pacate, pictorul nu incheie un contract si nu "a e4ecuta decat un sin,ur tablou dintre cele comandate, care pre$inta dimineata. imic nu su,erea$a #aptul ca pictorului i-ar #i displacut acest ,en compo$itional. Micul dejun si Toaleta sunt caracteri$ate de atmo#era speci#ica unei #ericiri pasnice, su,erata nu numai de atitudinea persona*elor pre$entate,dar si de obiectele redate si de #elul in care au #ost pictate.(el mai adesea pictorul se delectea$a cu posibilitatea de pre$entare a interioarelor somptuoase ale palatelor.0eda cu multa maiestrie stilul de "iata caracteristic secolului al %&'''-lea. 7etaliile sunt elaborate cu minutie, ca si cum i-ar #i produs o "oluptate deosebita.5cest Boucher ar #i #ost cu si,uranta pe ,ustul maestrilor olande$i, care au e4celat in redarea scenelor de "iata.

Drium#ul lui &enus -1730(u toate ca Boucher are printre operele sale tablouri reli,ioase, peisa*e, scene de "iata si pastorale, totusi, in ochii contemporanilor sai si a urmasilor, "a trece mai ales drept pictor al sen$ualitatii si al "oluptatii, un neintrecut in nuduri de #emeie.Frumusetea trupului #eminin repre$inta,#ara indoiala, tema sa pre#erata.'n multe dintre tablourile sale,anecdota pare saa #ie doar un prete4t care ii permite sa se consacre in totalitate picturii, ,oliciunii #emineine.Prin urmare, nu e deloc de mirare ca Boucher apelea$a #rec"ent la po"estea $eitei &enus, care ii o#era e4celenta oca$ie de a pre$enta trupul #emeilor in toate atitudinile posibile, mai mult sau mai putin acoperit cu "esminte. Triumful lui Venus ne o#era un e4emplu remarcabil de armonie cromatica, speci#ica lui Boucher.7upa perioada cautarilor de tinerete, pictorul isi compune paleta aproape e4clusi" din nuante de "erde marin si smarald, a$uriu si albastru deschis, tonuri de tranda#iriu coral si crem, cenusiuri semitransparente si perlante.?ama de culori delicate, stinse, aproape reci, ii permite di"ersi#icarea stilului cromatic in tablourile pe care le "a reali$a in "iitor.'n unele compo$itii domina albastrul, in altele cenusiul, tranda#iriul sau "erdele sau de ce nu 9cum este ca$ul tabloului pre$entat aici- un albastru cenusiu armonios.

Padurea -1730-

Bouche descopera #oarte de"reme #rumusetea peisa*ului.'n timpul sederii la roma e4ecuta numeroase schite ale satului italian ./e "a ser"i de ele mai tar$iu ,cand se "a intoarce la Paris si "a picta primele sale peisa*e, cum ar #i de pilda, cel din anul 1731,intitulat Vedere imaginara din Tivoli. Peisa*ele lui Boucher asociea$a contemplarea naturii cu stili$area caracteristica epocii si cu elementele inspirate de operele predecesorilor sai.Dotusi, odata cu trecerea anilor ade"aratul tablou al naturii #ace loc unei arti#icialitai ideali$ate. 'n pictura peisa,istica a lui Boucher stili$area #ormeloer si modelele impuse de predecesorii artistului pre"alea$a asupra studiului dupa natura si a realismului. e #rapea$a multitudinea modelelor pe care le putem desprinde din compoi$itiile lui.Pictorul nu se lasa inspirat de traditia #rance$a a secolului al %&''-lea (Poussin, !orrain, 7u,het), prea patetica, prea clasica si prea eroica pentru a-l putea interaesa.5pelea$a, in schimb, la operele maestrilor #laman$i si olande$i, pe care ii cunoaste prin intermediul lui 5ntoine 6atteau.=nele moti"e rurale pro"in de la peisa,istii nordeuropeni, precum (laes Ber,h (1120-1183) sau italieni precum Francesco Huccareli.

0asaritul de soare -1723'n anul 1723, Boucher pre$inta la salon doua pan$e imense,intitulate Rasaritul soarelui si Apusul soarelui comandate de marchi$a Pompadour.Dablourile se numara printre cele mai mare real$ari ale artistului;sunt indiscutabil considerate ade"arate capodopere ale picturii #rance$e din secolul al %&'''-lea.!a

manu#acturile ?obelins se e4ecuta pe ba$a lor ,oblenuri, cate un e4emplar pentru #iecare model.5ceste opere unicat au disparut si nu "om sti niciodata cat de #idel au respectat aceste ,oblenuri "i$iunea pictorului. (artoanele, adica marile picturi, "or ser"i drept model tesaturilor.'n ca$ul Rasaritului si Apusului de soare, acestea au #ost reali$ate de insusi Boucher, ceea ce este o raritate, caci in secolul al %&'''-lea artistii se mar,inesc de obicei la schitarea proiectelor, e4ecutarea cartoanelor ca$and in seama asistentilor.Boucher ima,inea$a cel mai adesea modele de #ormat redus.Pentru seriile de tesaturi e4ecutate la Beau"ais (cum ar #i tapiseriile cu moti"e chine$esti) a e4ecutat cu propria mana numai schitele.Dehnica #olosita in atelierele de la Beau"ais impune taierea cartoanelor, ast#el incat persona*ele sa #ie pre$entate pana la *umatate, in timp ce tesaturile #abricate la ?obelins lasa modelul neatins.Docmai de aceea cele doua tablouri sunt opere de arta cu ade"arat cu ade"arat "aloroase, si nu doar simple proiecte de tapiseri. 5le,oria soarelui care iese din mare pentru a se intoarce in mare repre$inta o tema pe care putini pictori s-au incumetat sa o aborde$e.'nterpretarea lui Boucher este pe cat de libera, pe atat de neasteptata. e incanta e#ectele luminoase ra#inate si cromatica in,enios armoni$ata cu lumina diminetii si a inseraraii.5rtistul recreea$a cu ,enialitate crepusculul dens si stralucirea clara a $orilor, iar descrierile poetice despre +Pelerina noptii- si 5urora cu +de,ete tranda#irii- dau intaietate "i$iunii concrete a pictorului.Danarul 5pollo, intr-una din pan$e se pre,ateste de calatorie, in cea de a doua pan$a coboara din carul in care into"arasea soarele in drumul lui spre pamant.Heitele marii si nim#ele se retra, la culcare in "alurile marii sau il pre,atesc preocupate pe 5pollo de drum.7in aceste tablouri ra$bate aurora unei de$in"olturi serere.5morasi, tritoni, del#ini, si cai de #oc ai lui

Phoebus, nereidele, nim#ele si culmile ,rabite ale "alurilor; toata aceasta dinamica "esela da nastere unui balet marin de "is.