Sunteți pe pagina 1din 10

Theodor Aman

(20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — 19 august 1891, Bucureşti), pictor şi


grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor şcoli
româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti.Studiază la
Bucureşti, apoi la Paris. Profesor şi întemeietor al Şcolii de Arte
Frumoase din Bucureşti. Se dedică picturii influenţat de maeştrii
Renaşterii italiene. Revenit pe meleagurile natale s-a inspirat din viaţa
muscelenilor lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung şi
împrejurimi. Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar
prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la
întemeierea primelor şcoli de Arte frumoase, la Bucureşti şi Iaşi.
În pictura sa de o rigoare academistă, simbolurile evocărilor istorice
aduc o anume prospeţime, în sensul situării artistului în actualitate.
Noutatea pânzelor sale ţine astfel mai mult de răspunsurile tematice la
preocupări sociale şi politice din perioada fondării statului naţional
român. Nu lipsesc însă şi unele încercări de luminare a paletei, de
surprindere a instantaneului, ce ne vorbeşte despre ecoul, fie şi palid,
al experienţelor unor artişti francezi care pictau în aer liber, la
Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde în deceniile şapte şi opt ale
secolului XIX, se pun bazele impresionismului. Începe să picteze încă
de pe atunci o serie de compoziţii istorice, unul din genurile sale
preferate în care va excela.
Pictorii la care isi oprise atentia erau Rubens, Velazques, Salvator Rosa
si Watteau. Chemarea lui pentru pictura istorica il indrepta totodata
spre spre cativa dintre artistii francezi contemporani: Horace Vernet
1789-1863, Paul Delaroche 1797-1856, Hippolzte Bellange 1800-1866,
Augustin Pils 1813-1875.
A urmat cursurile Colegiului Sf. Sava din Bucuresti. In 1848 a facut
parte din grupul revolutionarilor de la Craiova, si a realizat acuarela
"Eliberarea Tiganilor". Dupa inabusirea Revolutiei a plecat la Paris
unde a urmat cursurile de pictura a unui profesor de formatie
neoclasica. Compozitia istorica a fost tema preferata a lui Aman, seria
de astfel de picturi incepand cu Uciderea lui Grigore Ghica-Voda al III
lea. Opera lui oglindeste aproape fiecare eveniment politic si social din
tara noastra unirea Principatelor Romane ("Unirea Principatelor" -1857,
"Hora Unirii de la Craiova" – 1857, "Votul de la 24 ianuarie 1859" -
1861), cucerirea independentei, reformele lui Cuza - secularizarea
averilor manastiresti si improprietarirea taranilor (1864) ("Taran cu
caciula in mana" – 1875, "Adunati la mamaliga" – 1876). O aluzie la
vizita lui Cuza-Voda la Constantinopol este lucrarea Vlad Tepes si solii
turci (pictura a fost probabil realizata intre 1862-1863). Paralel cu
aceste subiecte artistul realizeaza si potrete ("Autoportret" – 1853,
"Cezar Bolliac" – 1854, "Pepica Aman" – 1855, "Tudor Vladimirescu"). A
fost un partizan al luptei popoarelor pentru liberatea popoarelor (ex.
"Masacrarea bulgarilor de catre turci"). A fost fondator, profesor si
director a Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti. Si-a adus o importanta
contributie la infiintarea primei Pinacoteci din Bucuresti. Ultima sa
lucrare realizata este Boierii surprinsi la ospat de trimisii lui Vlad
Tepes. Alte lucrari de referinta: "Hora de peste Olt", "Hora de la
Aninoasa", "Brauletul", "Tiganca".
In 1854, Aman calatoreste la Constantinopol cu scopul de a prezenta sultanului
tabloul "Batalia de la Oltenita”. Vedea pt prima oara mediterana si coastele
pitoresti ale marii Egee. Toate acestea, precum si obiceiurile ciudate ale
Orientului ii facura o impresie puternica, oglindita in multe dintre desenele sale
de atunci, ca si in unele tablouri de mai tarziu. Pe malul Bosforului, Aman avu
ocazia sa il viziteze in repetate randuri pe Barbu Iscovescu.

Dupa doua luni si jumatate de sedere la Constantinopol, unde fusese in starsit


primit de sultan care-i cumparase tabloul amintit, Aman pleaca in Crimeea.
Popasul artistului in crimeea i-a oferit posibilitatea executarii de numeraose
schite foarte semnificative si interesante, in care se puteau vedea tipuri
caracteristice de cazaci si de oameni din popor, pe care ii studiase indeaprope.

Din Crimeea, Aman se reintoarce la Constantinopol si de aici in Franta. In


ultimele luni ale anului 1855 artistul revine in tara ramanand pana in primavara
anului 1856, cand domnitorul Barbu Stirbei il sfatuieste sa se intoarca la Paris.
Astfel, intors in Franta el picteaza portretul de mici dimensiuni "Femeia in rochie
neagra” inrudit in vizunea lui cu cel al "Doamnei cu cainele”, pictat sase ani mai
tarziu. Tot din aceesi perioada dateaza si "Portret de barbat”.

Incepand cu anii 1870-1871 intram in perioada de maturitate a artistului. Aman


fusese pana atunci exclisv un pictor de atelier, insa acum pictura in aer liber
capata mult mai multa importanta.

Pictura istorica si modalitatea de a o promova in randurile noii generatii au


continuat sa il preocupe indelung pe Theodor Aman in toti acesti ani.
In 1872 Aman incepe da graveze. Reusind sa-si aduca in mai al aceluiasi an o
presa si materialul de la Paris, Aman se consacra de acum inainte cu multa
perseverenta gravurii in apa tare, fiind printre cei dintai artisti ai nostri care au
practicat aceasta arta.

Activitatea de gravor a lui Aman se desfasoara intre anii 1872 si 1881. Primele
sale gravuri scot la iveala strangacii: in lucrari ca :Ion Eliade Radulescu”,
Enachita Vacarescu”, "Lapusneanu aratand sotiei sale capetele boierilor ucisi” si
"Peisaj cu pescari”, gravarea metalului este sovaielnica, uneori chiar grosolana.
Incepand insa din 1874, el se dovedeste un gravor mult mai priceput, mai
sensibil si mai sigur de sine, iar lucrarile sale se distind in general printr-o
executie ingrijita si fina.

A oscilat intre academism si romantism, prezentant multe trasaturi realiste. A fost


receptiv la inoirile impresioniste. A fost un reprezentant al academismului clasic
preocupat sa imortalizeze pentru posteritate evenimentele importante ale sec.
19.
Unirea Principatelor -1857
Vlad Ţepeş şi solii turci

autoportret - 1853 Tudor Vladimirescu - 1855


Hora de la Aninoasa

Tiganca
Imaginile lui apar din ce in ce mai luminoase, mai aerate, mai libere in expresie,
mai conforme cu realitatea perceputa direct si spontan. Paleta i se deschide,
tusa devine mai bogata si desi in multe dintre lucrari nu se simte inca suficient
atmosfera, progresul artistului pe acesta cale se manifesta totusi convingator
,mai cu seama cand este vorba de scene care se petrec in exterior. Peisajul
capata acum mai multa importanta in conceptia creatoare a lui Aman. Si in
compozitiile istorice apar unele modificari. Il vedem dezbaransandu-se in general
de accentele teatrale care apareau in tablourile anterioare, cautand, dimpotriva
expresii mai apropiate de adevarul simplu. Aceste caracteristici le gasim in
"Izgonirea turcilor la Calugareni”, tabloul pictat la 15 mai 1872, care reprezinta un
important pas inainte in domeniul picturii sale istorice.

Izgonirea turcilor la Calugareni

In 1859 Aman a pictat "Batalia romanilor cu turcii pe insula Sfantul Gheorghe de


langa Giugiu” din 1595 evocare a vitejiei poporului in lupta impotriva jugului
otoman. Opera, influentata in factura de arta italianului Salvator Rosa din sec.
17, e plina de miscare, fizionomiile sunt bine studiate si atitudinile veridic tratate.
Grigore Ghica I

Un insemnat sprijin l-a primit din partea doctorului Carol Davilla, conducatorul
Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti. Davilla l-a insarcinat cu executarea pentru
istitutia amintita a portretelor fondatorilor spitalelor Coltea si Pantelimon: Spatarul
Mihail Cantacuzino, Maria Contacuzino, Mihail Racovita, Grigore Ghica I si
Grigore Ghica al a II-lea. In materie de portret Aman lucra cu mult mai multa
placere dupa natura, desi atunci cand le avea la indemana se servea si de
stampe, sau de fotografii.

In ultimii ani ai vietii sale Theodor Aman ne-a dat cateva opere de valoare.Printre
ele se numara in primul rand compozitia istorica "Boierii surprinsi la ospat de
trimisii lui Vlad Tepes”. Ea pune in valoarea toate progesele realizate de el pana
atunci, puternicul realism al artei sale. Sunt atinse in acesta panza culmile
talentului sau de portretist, de pictor istoric si de peisagist.Ca portretist, el a
ridicat arta interpretarii figurii umane la nivelul unei patrunzatoare analizeze
psihologice.
Boierii surprinşi la ospăţ de trimişii lui Vlad Ţepeş

Theodor Aman constituie exemplul artistului intreg si multilateral, cult


si receptiv. Aproapte toarte ramurile artei cu diversele lor tehnici l-au
preocupat: desenul, acuarela, pictura, sculptura, gravura, arhitectura,
decoratiunea ornamentala si figurativa, vitraliul; si toate genurile
picturii: compozitia istorica, genul, portretul, peisajul, nudul si natura
moarta.
In toate panzele sale se observa o finete de executie si o amanuntime
de detalii, grati carora poti cu usurinta recunoaste lucrarile sale.

Opera unui astfel de om formează cel mai interesant capitol din


istoria începuturilor picturii la noi, căci Aman a fost mai mult decât un
mare artist , a fost un deschizător de drumuri noi.

Pe scurt despre Theodor Aman:

Nume: Theodor Aman


Locul nasterii: Campulung-Muscel, Romania
Data nasterii: 20 martie 1831
Locul mortii: Bucuresti, Romania
Data mortii: 19 august 1891
Parinti: Mama Despina (Pepica) Aman si tatal Dimitrie Aman
Frati / Surori: Sevastia, Alexandru, Iorgu si Ruxandra dar si Costache din prima
casatorie a tatalui
Nationalitate: Romana
Sotie: Ana Niculescu Dorobantu
Copii: O fata din prima casatorie a sotiei, Zoia, cunoscuta ca Zina de Nory
Ocupatie: Pictor, gravor, sculptor, muzicant amator
Studii: Scoala Centrala din Craiova, Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti dupa
care si-a continuat studiile de pictura la Paris

Tablouri:

• Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, 1852;


• Bătălia de la Oltenita, 1854;
• Bătălia de la Alma, 1855;
• Bătălia românilor cu turcii în insula Sf. Gheorghe, 1859;
• Vlad Tepes si solii turci, 1861-1864;
• Izgonirea turcilor la Călugăreni, 1872;
• Tudor Vladimirescu, 1874-1876;
• Boierii surprinsi la ospăt de trimisii lui Vlad Tepes, 1885-1887
• Peisaj cu barca pe lac
• Stradă în Sinaia
• Portul Constanta
• Petrecere în familie
• Canoniera în portul Constanta
• În parc
• Unirea principatelor , 1859

Bibliografie:
http://biografii.famouswhy.ro/theodor_aman/
http://culturaazi.blogspot.com/2007/10/theodor-aman.html
http://g1b2i3.wordpress.com/2010/03/19/galerie-de-pictura-theodor-aman/
http://www.2012en.ro/?p=2268