Pandele Simona

Kitsch-ul si industrializarea culturala

Abstract
In cadrul societatii contemporane predomina un fenomen cultural pe care germanii l-au numit
,,kitsch.Ceea ce reprezinta un obiect contrafacut, o imitatie, a carui scop este pur comercial. Kitsch-ul este din
ce in ce mai pregnant simtit in viata fiecaruia dintre noi si este strans legat de industrializarea culturala. Aceasta
pseudoarta trebuie cunoscuta si inteleasa pentru a putea recunoaste adevaratele valori estetice. Prezentul referat
isi propune sa faca o scurta descriere a fenomenologiei kitsch-ului, trasaturile si legatura kitsch-ului cu
industrializarea culturala.

1. Fenomenologia

kitsch-ului

Odata cu constituirea societatii burgheze apare un fenomen cultural nou, pe care germanii
l-au numit ,, kitsch. Acesta este un produs tipic al modernitatii sociale , politice, economice,
tehnologice, transpus in sfera modernitatii estetice. Dupa cum si Matei Calinescu afirma ca:
din punct de vedere atat tehnologic cat si estetic, kitsch-ul este unul din cele mai tipice
produse ale modernitatii. Legatura dintre kitsch...si dezvoltarea economica este, intr-adevar,
atat de stransa, incat prezenta kitsch-ului in tarile lumii ,,a doua sau ,,a treia poate fi luat
drept un semn inconfundabil de ,,modernizare.1
Kitsch-ul este puternic legat de cultura artistica si o poate transforma in obiect de consum
imediat, creeand imitatii ieftine, de la arta primitiva, la folclor, pana la cea a avangardei. Acest
fenomen cultural a fost implicit ,,ajutat sa se dezvolte de numarul mare de consumtori ,,
necizelati. Acesti ,,oameni kitsch care fara sa vrea, transforma in parodie perceptia estetica
din necesitatea disperata de a scapa de uniformitatea abstracta a lucrurilor printr-un fel de
futila si autocreata ,,promisiune de fericire.2
Termenul ,,kitsch ca si concept pe care il desemneaza este foarte recent. A intrat in uz in
anii `60-`70 ai secolului trecut, in jargonul pictorilor si comerciantilor de arta din Munchen,

Matei Calinescu Cinci fete ale Modernitatii,Bucuresti, Editura Univers, pag 191
Theodor W. Adorno Schema culturii de masa, http://idea.ro/revista/index.php?

nv=1&go=2&mg=51&ch=139&ar=51

fiind utilizat pentru a desemna productia artistica ieftina. Abia in primele decenii ale sec
XX ,,kitsch-ul a devenit un termen international.Asa cum se intampla adeseori cu asemenea

denumiri oarecum vagi si de larga circulatie, etimologia cuvantului ,,kitsch este incerta. In
limba germana termenul provine din verbul ,,verkitschen, care inseamna ,,a degrada, a
maslui, a poci. Dupa cum sustine Abraham Moles :Termenul are echivalente si in alte limbi.
Portughezul ,,piries sau cuvantul ,,quetaine din franceza canadiana, corespund aceluias
camp semantic.3
Acest fenomen cultural universal, de mare amploare, ce nu a putut fi definit se poate
intelege, insa, prin cunoasterea trasaturilor ce-l caracterizeaza.
2.Trasaturile kitsch-ului
Fenomenul kitsch se caracterizeaza prin mai multe trasaturi socio-culturale si esteticomorale. Una dintre trasaturi este ,,kitsch-ul modern care este un rezultat al culturii de masa si
este generat de deteriorarea standardelor artistice prin incercarea micii-burghezii de a imita
modelele de consum ale vechii aristocratii. Dupa cum si Matei Calinescu afirma: multi critici
sociali si culturali, deopotriva conservatori si revolutionari, au fost de acord ca standardele
artistice se deteriorau si au descoperit cauzele principale ale unei atat de intinse alterari a
gustului ca fiind cautarea unui statut social si dorinta de parada.4
Totodata acesta este dependent si de evolutiile tehnologice ale epocii moderne, care face
posibila ca aceasta arta falsa sa fie reprodusa la scara larga. Datorita acestor tehnologii se
dezvolta si o economie de piata guvernata de cerere si oferta. Kitsch-ul este deci, pe de o
parte, un produs istoric, un produs al lumii burgheze, al posibilitailor nelimitate-juridic sau
principial-ale omului.5
O alta trasatura este ,,kitsch-ul romantic. Romantismul este principalul produs cultural
al ascensiunii democratiei moderne, asa cum Matei Calinescu, citandu-l pe Tocqueville,
afirma ca: democratia incurajeaza ,,comercialismul in literatura si in arte.6O alta
caracteristica a romantismului de care se face vinovat in producerea de kitsch este ; orientarea
catre sentimental, care deschide calea evadarii estetice. Aceasta este vazuta ca dorinta evadarii
din realitatea monotona, ceea ce tine de fenomenul kitsch. De aceea revolutia romantica a
3

Abraham Moles Psihologia Kitsch-ului, http://www.scribd.com/doc/24522715/PsihologiaKitsch-ului-de-Abraham-Moles

4
Matei Calinescu Cinci fete ale Modernitatii,Bucuresti, Editura Univers 1995, p.192
5
Hermann Istvan Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei, Bucuresti, Editura Politica 1973, p.76
6
Matei Calinescu Cinci fete ale Modernitatii,Bucuresti, Editura Univers 1995, p.201

generat relativizarea standardelor de gust. . Theodor W. Adorno afirma cu ingrijorare ca:

topirea granitelor dintre imagine si realitate a ajuns o boala colectiva; ca reducerea operei
de arta la ratiunea empirica este pregatita in orice clipa sa o transforme in nebunie...7

Unde exista avangarda, vom gasi de obicei si-o ariergarda.8 Dupa cum si Clement
Greensberg sustine, avangarda este urmata si de un alt fenomen, iar acesta este ,, kitsch-ul;
aceasta avangarada impreuna cu decadentismul si modernismul inglobeaza elemente ce ajuta
la producerea ,,kitsch-ului mimetic. Acesta este o imitatie si o negare a artei autentice.Asa
cum avangarda neaga traditia si imita opere originale, dandu-le un aer ,,ironic devine
similara kitsch-ului. Astfel ia nastere fenomenul ,,camp care cultiva prostul gust-de obicei
prostul gust de ieri-drept o forma de rafinament superior9 Acest fenomen este atat de
asemanator cu kitsch-ul, defapt il creeaza voit dar pe alte principii estetice, incat este foarte
greu, aproape inposibil de diferentiat de un ochi ,,neavizat. ,,Kitsch-ul mimetic se regaseste
in stilul avangardei si preia, fara a-si asuma riscurile originalitatii, tehnici neconventionale,
care s-au dovedit de-a lungul timpului de succes, devenind ele insele stereotipuri.
Posibilitatea ca avangarda sa utilizeze elemente ale kitsch-ului si reciproc, posibilitatea ca
acesta sa utilizeze formule avangardiste, demonstreaza o data in plus cat de complex este
conceptul kitsch.10
O alta trasatura a kitsch-ului il reprezinta ,, kitsch-ul hedonist, care se poate descrie ca o
arta de recreere, distractie, usor accesibila. Kitsch-ul este amuzament;11 asa afirma Abraham
Moles in lucrarea sa Psihologia kitsch-ului; este o forma de evadare in timp si in spatiu a
omului mediocru, pentru a-si ocupa timpul liber care a ajuns ca o povara, un timp vid ce
trebuie umplut cu mijloace de amuzament. Acest tip de kitsch nu se limiteaza numai la bunuri
si ajunge sa faca parte din modul de viata social si comportamental al acestui consumator
de ,,vise depreciate. Acesta nu cere nici o obligatie sau sacrificiu, poate doar cel estetic,
dar pe care omul din clasa mijlocie este dispus sa-l faca de dragul confortului usor de obtinut

Theodor W. Adorno Schema culturii de masa, http://idea.ro/revista/index.php?

nv=1&go=2&mg=51&ch=139&ar=51
Clement Greenberg Avant-garde and kitsch, http://www.sharecom.ca/greenberg/kitsch.html

9
10

Matei Calinescu Cinci fete ale Modernitatii,Bucuresti, Editura Univers 1995, p.194
IbidemI , p.196

Abraham Moles Psihologia Kitsch-ului, http://www.scribd.com/doc/24522715/Psihologia-Kitschului-de-Abraham-Moles

11

pe care il ofera ,,kitsch-ul hedonist. Refuzul realitatii ii indeamna pe acestia sa se refugieze

in conceptul de ,,kitsch, pentru ca acesta creeaza impresia ca lumea in care traim ar fi cea
mai buna dintre toate lumile posibile...12

Desi fenomenul kitsch este caracterizat prin termenii periorativi de falsitate, imitatie,
banalitate, acesta reuseste sa minta intr-o ,,maniera frumoasa, o ,,calitate cu ajutorul careia
a castigat atata popularitate in randul majoritatii consumatorilor. Aceasta minciuna estetica
dezvolta o alta trasatura a kitsch-ului si anume ,,kitsch-ul iluzoriu. Acesta are pretentia de a
oferi consumatorului aceleasi calitati ale frumosului aflate in opera de originala. Aceasta
minciuna estetica joaca un dublu rol: cel al consumatorului de kitsch care vrea sa fie mintit si
cel al artizanului care isi asuma ,,responsabilitatea in schimbul castigului financiar.,,Omul
kitsch simte nevoia unei imagini in care sa-si poata reflecta propriile trairi si sentimente ,
dupa cum si Hermann Istvan sustine ca:principala trasatura a omului kitsch este dorinta de a
se vedea mereu justificat in experienta lui, deoarece ideile, sentimentele sale etc. Au nevoie
de o permanenta justificare sociala.13 In acelasi timp ,,creatorul kitsch produs de
imprejurarile sociale, receptiv la cererile pietei creeaza ,,minciunile kitsch-ului, in scopuri
materiale. Astfel ,,kistch-ul iluzoriusatisface dorintele si necesitatiile iubitorilor de estetica
a autoamagirii, asa cum o numeste Matei Calinescu in lucrarea Cinci fete ale modernitatii.
3. Legatura dintre fenomenul kitsch si industrializarea culturala
Dupa ce am facut o mica descriere a fenomenului kitsch, a etimologiei termenului si al
trasaturilor ce-l caracterizeaza, a venit momentul sa vorbim despre un factor substantial care a
contribuit la raspandirea si mentinerea lui in randul populatiei mediocre si anume ,,industria
culturala. Conceptul de ,, industrie culturala a fost introdus de catre Theodor W. Adorno si
Max Horkheimer in 1947 pentru a defini ,,cultura de masa contemporana:televiziunea,
radioul, revistele si ziarele, publicitatea, muzica etc.
Valoarea operei de arta consta in unicitatea ei inimitabila, iar industrializarea incalca exact
aceasta trasatura , o muliplica devalorizand-o. Astfel o piesa de arta reprodusa la scara larga
isi pierde farmecul si caracteristicile devenind kitsch. Matei Calinescu da ca exemplu opera
celebra a lui Leonardo da Vinci Mona Lisa, el afirma ca aceeasi imagine reprodusa pe o
farfurie, pe o fata de masa, pe un prosop sau pe un toc de ochelari va fi fara indoiala kitsch.14

12

Hermann Istvan Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei, Bucuresti, Editura Politica 1973, p.75
IbidemI , p.51
14
Matei Calinescu Cinci fete ale Modernitatii,Bucuresti, Editura Univers 1995, p.216
13

Dintr-un obiect expresiv devine unul productiv si plictisitor, din piesa de creatie devine obiect
de consum, din ceva nou devine ceva consacrat de media etc. Arta este in esenta spectaculoasa
dar sub controlul industriei, devine ceva ce trebuie consumat si nu apreciat la adevarata ei

valoare. Asadar pentru aceasta industrie culturala, dupa cum afirma Matei Calinescu:
Valoarea se masoara direct in cererea de copii neautentice sau de reproduceri ale unor
obiecte a caror semnificatie estetica originala consta- sau ar trebuii sa constea-in faptul de a
fi unice si deci , inimitabile.14
Cu toate astea, aceasta industrializare culturala nu ,,otraveste numai domeniul artei
plastice, ea s-a folosit si de alte domenii cum ar fi: muzica, cinematografia, literatura, dansul;
pe care le-a transformat in distractii ,,ieftine, in materiale comerciale sau propagandistice,
manipuland mintiile populatiei. Aceasta populatie este mintita ca este subiectul, dar dupa cum
si Theodor W. Adorno afirrma: Cumparatorul nu este, asa cum industria culturii vrea sa ne
faca sa credem, rege, nu este subiectul, si obiectul ei.15
Dupa cum am vazut aceasta industrializare culturala este motorul care alimenteaza
fenomenul kitsch. Acestea, impreuna ocupa din ce in ce mai mult teren, intr-o societate pentru
care traditia a ajuns un viguros bun menit doar pentru consum, originalitatea nu mai primeste
atentia cuvenita, iar gandirea si modul de viata al populatie majoritare sunt exclusiv dictate de
acestea doua, care dau nastere ,, efectului de turma.
Acest fenomen atat de complex si de acaparator poate fi depasit doar de o minte lucida
care-i cunoaste si intelege mecanismele in profunzime.
Bibliografie:
Abraham Moles Psihologia Kitsch-ului, http://www.scribd.com/doc/24522715/PsihologiaKitsch-ului-de-Abraham-Moles
Clement Greenberg Avat-ngarde and kitsch,
http://www.sharecom.ca/greenberg/kitsch.html
Hermann Istvan Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei, Bucuresti, Editura Politica 1973
Matei Calinescu Cinci fete ale Modernitatii,Bucuresti, Editura Univers 1995
Theodor W. Adorno Schema culturii de masa, http://idea.ro/revista/index.php?
nv=1&go=2&mg=51&ch=139&ar=51

14

Matei Calinescu Cinci fete ale Modernitatii,Bucuresti, Editura Univers 1995, p.191
Theodor W. Adorno Schema culturii de masa, http://idea.ro/revista/index.php?

15

nv=1&go=2&mg=51&ch=139&ar=51