Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2 Perceptia –

legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria Gestalt-ului : set de principii stiintifice formulate pe baza unor experimente in domeniul
perceptiei senzoriale. Bazele cunostintelor despre perceptia vizuala au fost puse de psihologii
gestaltisti.
Conform teoriei gestaltiste contemplarea lumii cere o interactiune intre proprietatile obiectului si
natura subiectului observator.

Vazul nu este o inregistrare mecanica a unor elemente ci receptarea unor imagini structurale
semnificative.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Rudolfvizuale;
Perceptia – legile perceptiei Arnheimarhitectura
- Arta si perceptia vizuala
ca fenomen multisenzorial

Structura ascunsa a unui patrat

Relatia spatiala dintre cerc si patrat, in cadrul intregului, este o parte a ceea ce vedem.
A vedea un lucru inseamna a-i atribui un loc in cadrul ansamblului : amplasament in spatiu,
dimensiune pe scara marimilor, stralucirii, distantelor, etc..
Aceste caracteristici sunt vazute ca proprietati ale campului vizual total.

Experienta vizuala este dinamica. Percepem in primul rand nu un aranjament de obiecte, culori,
forme ci o interactiune de tensiuni directionate. Aceste tensiuni sunt inerente oricarui precept ca:
dimensiuni, forma , amplasare si culoare. Avand marime si deirectie aceste tensiuni pot fi numite
“forte” psihologice.

Fig. 1 – cercul este atras de

centrul patratului.
Fig.2 – cercul este atras
spre margine

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2 Perceptia –
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

In campul vizual abunda structurile induse. (de exemplu: centrul nefigurat al patratului, portiunea
lipsa a unui cerc incomplet, punctul de fuga,etc) Inductiile perceptuale sunt completari nascute
spontan in timpul actului perceptiei din configuratia data a imaginii.
Pozitia cea mai stabila a discului in cadrul patratului se obtine atunci cand cele doua centre
coincid.
Scheletul structural al patratului

Patratul prezinta linii structurale de baza

Oriunde asezam discul acesta va fi afectat de fortele
factorilor structurali ascunsi. In centru fortele se
contrabalanseaza ceea ce face pozitia stabila. Dealtfel orice
pozitie care coincide cu una dintre trasaturile scheletului
structural aduce un element de stabilitate.
Zonele cu atractii ambivalente determina mesaje vizuale
neclare.

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Gunnar Goude si Inga Hjortzberg

Rezultatele unui experiment in laboratorul de
psihologie al Universitatii din Stockholm, 1967

Tendintele de deplasare ale unui disc negru de

diametru 4 cm pe un patrat alb cu latura de
46cm.
Tendintele directionale se grupeaza de-a lungul
axelor principale ale scheletului structural.

Intr-o imagine vizuala exista mai mult decat

formele inregistrate pe retina. Scheletul
structural serveste drept cadru de referinta.

Echilibrul oricarui punct este o manifestare a

tensiunilor

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Fortele perceptuale

sunt reale atat ca forte psihologice cat si ca forte fizice:

-psihologic, efectul de atractie exista in experienta oricarui privitor.
-avand punct de aplicare, directie si marime, aceste efecte satisfac conditiile stabilita
de fizicieni pentru fortele fizice

Privitorul vede relatiile de atractie si respingere din imaginile vizuale ca pe proprietati ale insesi
obiectelor.

Fig. a: pereche simetric asezata in repaus.

Fig.b: dezechilibrul provine din asezarea inegala a

celor doua discuri: unul in centru, in pozitia de
maxima stabilitate. Rezulta o structura cu o
accentuata ambivalenta spatiala.

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrul psihologic si echilibrul fizic

In fizica, echilibrul este starea in care fortele ce actioneaza asupra unui corp se compenseaza
recioproc.
Orice imagine vizuala finita are un punct de echilibru (sau centru de greutate).

Echilibrul nu impune simetrie insa simetria este un mod elementar de creere a echilibrului.

Maitland Graves – test de determinare a sensibilitatii artistice

fig.7a - este echilibrata cu proportii care se sustin reciproc. ;7b - proportii sovaitoare, imagine ambigua.
8a – imagine ambigua; 8b – imagine echilibrata cu dominanta vizuala
fig. 9: configuratia echilibrata izoleaza ca nedorita orice deviere. Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Concepte perceptuale
•Perceptia incepe cu sesizarea celor mai evidente trasaturi structurale.
•Trasaturile structurale generale nu sunt furnizate explicit de nicio configuratie de stimuli.
•Configutratia de stimuli participa la procesul perceptual doar in sensul in care trezeste in creier
o anumita configuratie de categorii senzoriale generale.
•Perceptia rezida in formarea unor “concepte perceptuale”. Vederea creeaza o configuratie de
forme generale pe care le aplica cazului in speta. Perceptia nu este o operatie intelectuala ci are
loc in sectorul vizual al sistemului nervos. Aceleasi mecanisme actioneaza la nivel perceptual si
intelectual.
•Vazul este astfel o activitate creatoare a mintii omenesti, perceptia realizand la nivel senzorial
echivalentul intelegerii pe taramul gandirii. Vazul este intelegere.

Figura
Figura perceptuala rezulta din interactiunea dintre obiect fizic, lumina si conditiile existente in
sistemul nervos al privitorului.

Influenta trecutului
Fiecare experienta vizuala este inclusa intr-un context spatial si temporal. Amintirea obiectelor
familiare influenteaza figura pe care o vedem, daca structura respectiva o permite.

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitate
Simplitatea poate fi descrisa ca experienta subiectiva a unui privitor ce intelege fara dificultate
ceea ce i se infatiseaza.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

fig.31 – Alexander si Carey experiment cu 3 patrate negre si 4

albe. In ordinea simplitatii : 2, 3, 1.

fig. 32. . – Patratul este mai simplu decat triungiul – laturi

egale in lungime, dispuse la aceeasi distanta de centru, toate
unghiurile egale. Imaginea are caracter de simetrie in raport
cu cele patru axe. Elementele triunghiului, desi mai putine la
numar difera ca dimensiune si asezare.
fig.33 - Unghiul drept este mai simplu decat alte unghiuri
deoarece produce o subampartire a spatiului bazata pe acelasi
unghi.
Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitatea relativa implica parcimonie si ordine la orice nivel de complexitate... Principiul

parcimoniei este valabil sub raport estetic in sensul ca artistul nu trebuie sa treaca dincolo de
ceea ce ii este necesar pentru scopul sau.

Marile opere de arta sunt complexe dar noi le laudam si pentru faptul ca “au simplitate”,
intelegand prin aceasta ca ca ele cuprind o bogatie de sensuri si forme intr-o structura generala
care stabileste clar locul si functia fiecarui detaliu al intregului.

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplificarea – toate desenele sunt

simplificari ale unei configuratii initiale
date.

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Nivelare si diferentiere

Prezentandu-li-se figuri
ambigue de tipul a si d ,
subiectii tind sa le
simplifice accentuandu-le
fie simetria (b,e) fie
asimetria (c,f)

Rudolf Arnheim
- Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Intreg si parte

Conexiunile si separarile locale care formeaza svastica sunt dominate de altele in cazul patratului.
In mod evident ea nu este o parte a acestuia.

Fragmentele bune nu sunt nici surprinzator de complete nic jenant de incomplete; ele au farmecul
de a dezvalui calitati neasteptate ale partilor, sugerand totodata o identitate pierduta, aflata
dincolo de ele.

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Asemanare si deosebire

Desi toate lucrurile difera in

anumite privinte si se aseamana
in altele, comparatiile isi au
rostul numai cand pornesc de la
o baza comuna
Elementele comune din
ilustratie sunt : figura,
orientarea, nivelul de
luminozitate
Deosebirea – marimea –
determina subdivizarea si
gruparea elementelor.

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Grupari si separari datorita

trasaturilor perceptuale.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Scheletul structural si
transformarile triunghiului.
Scheletul structural al fiecarui
triunghi isi obtine contururile pe
baza legii simplitatii.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim - Arta si perceptia vizuala

Orientarea in spatiu implica un cadru de referinta determinand uneori alterarea

completa a caracterului figurilor. Alteori aceste modificari nu schimba caracterul
obiectului.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Legile perceptiei vizuale nu sunt singurele determinante ale conceptiei arhitecturale. Materialele, textura,

tehnicile de punere in opera, fenomenele de imbatranire a materialelor joaca un rol important in perceperea obiectul de

arhitectura . Percepem arhitectura nu numai cu ochii ci si parcurgand-o , inregistrand volumele in spatui, citind ritmicitatea

unor elemente constructive. Sunetul pasilor pe pardoseala, senzatia tactila a elementelor de finisaj, mirosul lemnului sunt

elemente ce contribuie la citirea multisenzoriala a arhitecturii.Unul dintre textele fundamentale care abordeaza problema

perceptiei multi-senzoriale a arhitecturii este eseul lui Juhani Pallasmaa Hapticity and time.

“Cred de asemenea ca numeroase aspecte ale patologiei arhitecturii de azi pot fi intelese si printr-o

critica I a parti-pris-ului ocular al culturii noastre . Ca o consecinta a puterii ochiului asupra altor taramuri senzoriale

arhitectura s-a transformat intr-o arta a imaginii vizuale instantanee. In loc sa creeze microcosmosuri existentiale,

reprezentari intrupate ale lumii, arhitectura proiecteaza imagini retiniene in scopul persuasiunii imediate.

Platitudinea materialelor si suprafetelor , uniformotatea iluminarii, ca si eliminarea diferentelor microclimatice,

intaresc si mai mult uniformitatea obositoare si soporifica a experientei. Una peste alta, tendinta culturii tehnologice

de a standardiza conditiile de mediu si de a face mediul cu totul predicibil cauzeaza o saracire considerabila.

Cladirile noastre si-au pierdut opacitatea si adancimea, invitatia senzoriala la descoperire, misterul si umbra . “

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Experienta multi-senzoriala –semnificatia atingerii

-fiecare experienta arhitecturala este multi-senzoriala

-calitatile materiei, spatiului si scarii sunt percepute ca o structura unica ce se adreseaza tuturor simturilor
-organele de simt sunt specializari ale pielii – toate simturile sunt legate de tactilitate
-atingerea este modalitatea senzoriala care integreaza modul in care experimentam lumea si pe noi insine
-”arhitectura concretizeaza si incadreaza existenta umana in carnea lumii”
-cultura controlului si a vitezei a favorizat arhitectura ochiului, cu o raspandire instantanee a imagini si un
impact instantaneu.
-arhitectura haptica promoveaza materialitatea apropierea si intimitatea
-arhitectura ochiului detaseaza si controleaza
-arhitectura haptica angajeaza si uneste
-“In mod obisnuit nu ne dam seama ca un element inconstient al tactilitatii este ascuns in viziune; pe cand
privim, ochiul atinge, si inante chiar de a vedea obiectul l-am atins deja. Prin viziune atingem stelele si
soarele, dupa cum scrie Merleau-Ponty.”

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Materie si timp

-”Sarcina arhitecturii de a ne oferi domiciliul in spatiu este recunoscuta de cei mai multi dintre arhitecti, dar a
doua sarcina, cea de a media relatia noastra cu dimensiunea inspaimantator de efemera a timpului nu este
de obicei luata in considerare.”

-in cautarea artefactului autonom, arhitectura modernismului a privilegiat materialele care ofera senzatia

imaterialitatii si atemporalitatii.

-”suprafata modernista este tratata ca o limita abstracta a volumului, si are o esenta maidegraba

conceptuala decat senzoriala.”

- procesele imbatranirii si uzurii, reactia materialelor nu sunt luate in considerare

-obiectul de arhitectura exista intr-o conditie arificiala de eterna tinerete si atemporalitate

-“forma e vocala pe cand materia ramane muta”

- ca o consecinta a acestei viziuni arhitectura creeaza de cele mai multe ori “scenografii pentru ochi”, fara

calitati temporale
Juhani Pallasmaa Hapticity and Time
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Materie si timp
Exista arhitecti care evoca experientele vindecatoare ale timpului. Arhitectura lui Sigurd Lewerentz
ne conecteaza cu timpul profund; lucrarile sale isi obtin puterea emotionala unica din imaginile
materiei care vorbesc despre adancime opaca si mister, incetosare si umbra, metafizica si moarte.

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Sigurd Lewerentz: Sankt Petri Kyrka, Klippan, Goteborg, 1966 (1); Markuskyrkan, Bjorkhagen, Stockholm, 1960 (2,3)
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Limbajul materiei
“Materialele si suprafetele au un limbaj propriu. Piatra vorbeste despre originile sale geologice indepartate, despre
durabilitate si simbolul inerent al permanentei; caramida ne face sa ne gandim la pamant si foc, gravitatie si traditiile
fara varsta ale constructiei; bronzul evoca extrema caldura a prin care este manufacturat, profesiile stravechi ale
turnarii metalului si trecerea timpului ca masurata de patina sa. Lemnul vorbeste despre cele doua existente si scari
temporale ale sale; prima sa viata ca un copac care creste si cea de a doua ca artefact uman facut de mana grijulie a
dulgherului sau tamplarului. “
-arta si arhitectura recunosc din nou senzualitatea materiei
-Colajul si asamblajul care fac posibila o “densitate arheologica “ nenarativa prin juxtapunera imaginilor
fragmentate cu origini ireconciliabile
-Colajul si cinematograful sunt formele artistice care definesc contemporaneitatea si au penetrat toate manifestarile
artei, inclusiv arhitectura.

-Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Limbajul materiei : sculpturi de Richard Serra (1,2) si Eduardo Chillida (3,4)

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Imaginatia materiala
In investigarea fenomenologica a imaginarului poetic Gaston Bachelard face o distinctie intre “imaginatia
formala” si “imaginatia materiala”. Considera ca imaginile ce pornesc de la materie proiecteaza experiente
mai adanci si mai profunde decat imaginile formei. Materia evoca imagini inconstiente si emotii, dar
modernitatea in mare a avut drept prima preocupare forma.
Alvar Aalto – arhitectura regionalista, romantica,istorica, ce suprima dominanta unica a unei singure imagini
vizuale.
- intregul arhitectural nu e legat atat de un concept intelectual cat de o atmosfera emotionala
realizata prin scene, episoade,detalii.
Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Alvar Aalto: Villa Mairea,Noormakku, Finlanda 1938-39

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

-in anii 30 Erik Gunnar Asplund, Erik Bryggman, Alvar Aalto se indeparteaza de functionalism spre o
arhitectura stratificata si multi-senzoriala.
-indepartare de caracterul masculin si vizual al arhitecturii moderne si apropierea de o sensibilitate tactila si
feminina
-materialitatea senzuala si simtul traditiei evoca durata naturala si continuumul temporal
-arhitectura nu lupta cu timpul ci concretizeaza cursul timpului

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Gunnar Asplund, Biblioteca din Stockholm, 1928; Eric Bryggman, Capela Invierii ( capela cimitirului din Turku), 1939-45
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2014/15 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial
- Perceptia multisenzoriala in arhitectura contemporana

Kengo Kuma: Galeriile de ata populara ale Academiei chineze de Arta,

Hangzou, 2015;
Peter Zumthor, Bai termale, Vals, Elvetia,1996;
Herzog &De Meuron, Crama Dominus, Napa Valley, California, 1997.