Sunteți pe pagina 1din 5

Liceul teoretic „Sfântă Maria”, Galați, 2023.

Referat la disciplina „Arte


plastice”.

Robert Hubert
Elev : Bădescu Florentina, clasa a XII-a C.

Vue du Port de Ripetta, à Rome, 1766 (Rococo)

Hubert Robert s-a născut la Paris, Franța în 1733. Tatăl său, Nicolas
Robert, era în slujba lui François-Joseph de Choiseul, marchizul de
Stainville, un diplomat de seamă din Lorraine.
Tânărul Robert și-a terminat studiile cu Iezuiții (Ordinul iezuit, o
societate religioasa catolica) la „Collège de Navarre” în 1751 și a intrat
în atelierul sculptorului Michel-Ange Slodtz care l-a învățat designul și
perspectiva, dar l-a încurajat să se îndrepte către pictură. În 1754 a plecat
la Roma în trenul lui Étienne-François de Choiseul, fiul angajatorului
tatălui său, care a fost numit ambasador al Franței și va deveni secretarul
de stat pentru Afaceri Externe al lui Ludovic al XV-lea în 1758.
A petrecut unsprezece ani la Roma, o perioadă de timp remarcabilă;
după ce reședința oficiala a tânărului artist la „Academia Franceza” din
Roma s-a epuizat, el s-a întreținut prin lucrări pe care le-a produs pentru
cunoscători in vizită, cum ar fi starețul de Saint-Non, care l-a dus pe
Robert la Napoli în aprilie 1760, pentru a vizita ruinele Pompeii.

Marchizul de Marigny, director a „Bâtiments du Roi”, a ținut la curent


cu evoluția sa în corespondența cu Natoire, directorul „Academiei
Franceze”, care îi îndemna pe rezidenți să schițeze în aer liber, din
natură: Robert nu avea nevoie de îndemn; desene din caietele lui de
schițe îi documentează călătoriile: „Villa d’Este”, „Caprarola”.

Contrastul dintre ruinele Romei antice și viața din timpul lui i‐a trezit cel
mai aprins interes. A lucrat o vreme în atelierul lui Giovanni Paolo
Panini, a cărui influență poate fi văzută in „Vue imaginaire de la Grande
galerie du Louvre en ruine”.

Vue imaginaire de la galerie du Louvre en ruines, 1796

2
Robert si-a petrecut timpul in compania tinerilor artiști din cercul
Piranesi, ale căror capricii de ruine romantice l-au influențat atât de mult
încât si-a câștigat cognomenul de „Robert des ruines”.
Albumele de schițe si desene pe care le-a asamblat la Roma i-au furnizat
motive pe care le-a prelucrat in picturi de-a lungul carierei sale.

Succesul sau la întoarcerea la Paris in 1765 a fost rapid: in anul următor


a fost primit de „Académie royale de peinture et de sculpture”, cu un
capriccio roman, „Portul Romei, ornamentat cu diferite monumente de
arhitectura, antice si moderne”.
Prima expoziție a lui Robert la „Salonul din 1767”, constând din 13
tablouri si o serie de desene, l-a determinat pe Denis Diderot sa scrie:

„Ideile pe care ruinele le trezesc in mine sunt grandioase.”

Ulterior, Robert a arătat lucrări la fiecare Salon, pana in 1802. El a fost


numit succesiv „Designer al grădinilor regelui”, „Păzitor al tablourilor
regelui” si „Păzitor al muzeului si consilier al Academiei”.

Robert a fot arestat in octombrie 1793, in timpul Revoluției Franceze. In


cele zece luni de detenție la Sainte-Pelagie si Saint-Lazare a realizat
multe desene, a pictat cel puțin 53 de pânze si a mai pictat si numeroase
viniete ale vieții din închisoare pe placi. A fost eliberat la o săptămână
după căderea lui Robespierre. Robert a scăpat de ghilotina când, din
greșeală, un alt prizonier cu un nume similar a fost ghilotinat in locul lui.

Ulterior, a fost plasat in comitetul de cinci responsabil cu noul muzeu


național de la „Palais du Louvre”.

Revoluția a avut ca rezultat si distrugerea unora dintre lucrările lui


Robert; pictura sa Peche Cardinal (cca. 1799) este una despre care se
crede ca a fost pierduta sau distrusa într-un incendiu. Robert a proiectat
decorațiunile pentru un mic teatru in noua aripa, a locul actualei scări
Gabriel din Palatul Versailles. Proiectat pentru a găzdui aproximativ
500de locuri, acest teatru a fost construit din vara anului 1785 si deschis

3
la începutul anului 1786. Era destinat sa servească drept teatru obișnuit
de curte, înlocuind „Teatrul Curții Prinților” care era prea vechi si prea
mic, dar a fost distrus, pe vremea lui Ludovic Filip. O acuarela din
designul lui Robert se afla in „Arhivele Naționale din Paris”.

Robert a murit in urma unui accident vascular cerebral la 15 aprilie 1808.

4
Bibliografie
https://collections.louvre.fr/en/recherche?q=Vue+du+port+de+Ripetta

https://collections.louvre.fr/en/ark:/53355/cl010065666

https://collections.louvre.fr/en/recherche?page=4&q=ROBERT+Hubert&author%5B0%5D=19
56

https://collections.louvre.fr/en/ark:/53355/cl010053166

S-ar putea să vă placă și