MIHAI VITEAZUL , DOMN AL CELOR

TREI ŢĂRI ROMÂNE

1593-1601
 Mihai Viteazul, portretul de la Praga
realizat de Egidius Sadeler, din anul 1601
 Figura lui Mihai Viteazul a
ajuns în panteonul național
românesc după ce a fost
recuperată de istoriografia
românească a secolului al
XIX-lea, un rol important
jucându-l lucrarea Românii
supt Mihai-Voievod
Viteazul al lui Nicolae
Bălcescu. Astfel voievodul a
ajuns un precursor
important al unificării
românilor, care avea să se
realizeze în secolul al XX-lea.
Stema Ţării Româneşti şi sigiliul lui
Mihai Viteazul din 1600
Semnătura lui Mihai Viteazul din anul
1598
 Lupta antiotomană
 Când Mihai Viteazul se instala pe tronul Ţării
Româneşti ( sept. – oct.1593 ) lua fiinţă o nouă
coaliţie antiotomană pe plan european. Iniţiatorii
erau , papa Clement al VIII lea şi împăratul
habsburgic Rudolf al II lea .
 Coaliţia se va numi Liga Sfântă ( Liga Creştină )
şi la ea vor adera Statul Papal, Spania ,Austria ,
Toscana ,Mantova şi Ferrara .
 Lupta antiotomană
 Anglia ,aflată în competiţie cu Spania şi legată
de solide interese economice de piaţa otomană va
refuza să participe la ligă .
 Nici Polonia nu va adera deoarece era rivala
Imperiului Habsburgic în privinţa regiunilor
de la Dunărea de Jos ; politica externă a
Poloniei era pe atunci dirijată de marele hatman
şi cancelar Ioan Zamoyski .
 Un mare preţ s-a pus pe participarea Ţărilor
Române ,devenite obiect al competiţiei între
marile puteri vecine .Colaborarea statelor
româneşti nu era greu de obţinut mai ales că
suzeranitatea otomană agravată după jumătatea
secolului al XVI lea ,determinase o stare de spirit
favorabilă unei astfel de intreprinderi .
 Transilvania va fi prima care va adera la Liga
Sfântă prin hotărârea principelui Sigismund
Bathory ,hotărâre confirmată de Dieta
principatului în august 1594. Moldova ,condusă
de Aron Vodă ,duşman înverşunat al turcilor se
va alătura coaliţiei în acelaşi an .
 Ţara Românească va fi ocolită de emisarii Ligii Sfinte
deoarece noul domn nu prezenta garanţii ,fiind
considerat prea „ unit şi interesat cu turcii „ .
 Este bineînţeles vorba de Mihai ,fost ban al Craiovei
care fusese investit de Poartă ca domn (după ce oferise
o sumă foarte mare pentru cumpărarea tronului - 1,5
milioane de galbeni).Mihai însă a luat singur iniţiativa
şi a trimis soli în Transilvania şi Moldova pentru a
comunica hotărârea de a se alătura ligii.
 Principalele momente ale domniei lui
Mihai Viteazul
1.Răscoala antiotomană de la Bucureşti
(13 noiembrie 1594)
2.Tratatul de la Alba Iulia ( 20 mai 1595 )
3.Bătălia de la Călugăreni (23 august 1595)
4.Tratatul de la Târgovişte/Mănăstirea Dealu
(30 mai 1598)
5.Unirea politică a Ţărilor Române (1600)
a. Unirea Transilvaniei

b. Unirea Moldovei

c. Destrămarea Unirii
 1.Răscoala antiotomană de la
Bucureşti ( 13 noiembrie 1594 )
 Răscoala antiotomană avea cauze adânci : spolierea ţării şi a
locuitorilor ,încălcarea pământului şi a legilor ţării ,rănirea
mândriei naţionale .
 Pentru a dovedi că este fidel luptei antiotomane Mihai va ordona
măcelul creditorilor turci ( care-l împrumutaseră cu bani pentru
a cumpăra tronul ) chemaţi la vistierie pentru plata datoriilor.
 Imediat va fi atacată şi garnizoana otomană din Bucureşti ( 2000
de oameni) care avea rolul de a-l supraveghea pe domn. În
obiectiv vor intra imediat garnizoanele otomane din cetăţile de
margine : Giurgiu ,Hârşova şi Silistra . Lupte cu turcii şi tătarii
se vor desfăşura şi în luna ianuarie 1595.
 Mihai va efectua şi incursiuni la sudul Dunării până la Varna
ceea ce va impulsiona popoarele balcanice ( aflate sub ocupaţie
turcească ) să se ridice la luptă .
Cetatea Giurgiu la 1595
 2.Tratatul de la Alba Iulia ( 20 mai 1595 )

 Datorită situaţiei şi pus în faţa unei iminente

campanii otomane ,Mihai se vede nevoit să
încheie un tratat cu Sigismund
Bathory ,principele Transilvaniei ( care spre
neşansa Ligii Sfinte nu era omul potrivit
timpului ).
 Nestatornic în hotărâri,vanitos şi intrigant
Sigismund Bathory a socotit potrivită clipa
pentru a-şi impune suveranitatea asupra
Moldovei şi Ţării Româneşti . În Moldova
Aron Vodă fusese înlocuit cu un nou domn
Ştefan Răzvan .
 Tratatul încheiat la 20 mai 1595 la Alba Iulia de către boierii
trimişi de Mihai nu avea nimic în comun cu cu ce dorise
domnitorul şi ce poruncise colaboratorilor săi să semneze.Astfel
prin acest tratat se modifica organizarea Ţării Româneşti :
 • Mihai devenea un locţiitor al principelui Transilvaniei
 • Veniturile statului muntean urmau să fie controlate de
principele Transilvaniei iar dările le fixa Dieta
 • Din Dieta Transilvaniei urmau să facă parte şi 12 boieri
munteni
 • Actele cancelariei muntene urmau să fie emise de Mihai în
numele principelui Transilvaniei ăi întărite cu sigiliul acestuia
 • Boierii munteni îşi asigurau prin tratat slujbele şi nu
puteau fi condamnaţi la moarte
 • Biserica română din Transilvania urma să depindă de
Mitropolia Ţării Româneşti
 Blazonul lui Sigismund Báthory, cu semnele
heraldice combinate ale Transilvaniei, Moldovei și
Țării Românești (1597)
3.Bătălia de la Călugăreni (23 august 1595)

 La 14 mai 1595 ,sultanul declară Moldova şi Ţara

Românească provincii turcesti şi numeşte paşale la
conducerea acestora .
 O armată otomană de aproximativ 50.000 de oameni
condusă de Sinan Paşa intră în Ţara Românească .
Confruntarea dintre turci şi munteni va avea loc pe
valea mlăştinoasă Neajlovului între Giurgiu şi
Bucureşti în locul numit Călugăreni în data de 23
august 1595.
 Cu toate că dispunea doar de 16.000 de oşteni ( la
care se adăugau 7000 de transilvăneni) Mihai obţine
victoria în faţa avangardei otomane .
Bătălia de la Călugăreni. Pictură de
Theodor Aman(1872)
 După Călugăreni
 Nu va avea însă destule forţe pentru a-i scoate pe turci
din ţară şi de aceea va fi nevoit să se retragă cu armata
sa spre munţi la Stoeneşti unde va aştepta ajutorul lui
Sigismund Bathory .
 Sinan Paşa ocupă între timp Bucureştiul şi încearcă
fără succes organizarea ţării în paşalâc .
 În Moldova vor interveni polonezii ,îl vor înlătura pe
Ştefan Răzvan şi îl vor pune domn pe Ieremia Movilă
( dintr-o importantă familie de boieri moldoveni ).
 În Ţara Românească ,Mihai este sprijinit de Sigismund
şi eliberează Târgovişte (5-8 oct.),Bucureşti(12 oct) şi
Giurgiu (15-20 oct).
4.Tratatul de la Târgovişte/Mănăstirea Dealu
(30 mai 1598)
 Între anii 1597 -1598 ,Mihai negociază cu Imperiul
Otoman şi va accepta temporar suzeranitatea
otomană şi plata tributului.Cu această ocazie turcii îl
recunosc domn pe viaţă ( îi trimit „steag de
domnie”).
 Un moment foarte important îl reprezintă negocierile
cu Imp.habsburgic care se încheie prin semnarea
Tratatului de la Mănăstirea Dealu – 30 mai 1598
 Este un tratat antiotoman cu ajutorul căruia Mihai se
emancipa de sub suzeranitatea lui Sigismund
Bathory .
 .Prin acest tratat împăratul Rudolf al II lea se angaja
să pună la dispoziţia lui Mihai lunar,o sumă care să
asigure plata a 5000 de mercenari ( la nevoie suma se
putea dubla şi se puteau adăuga tunuri , praf de puşcă
şi alte instrumente de război).
 Mihai îşi asuma în schimb răspuneri militare
„îndepărtarea turcilor din Transilvania ,Ţara
Românească şi părţile Ungariei „.
 Deasemenea Mihai îl recunoştea ca suzeran pe Rudolf
al II lea ,ceea ce însemna în concepţia timpului ca un
protectorat .Împăratul recunoştea domnia ereditară în
familia lui Mihai asupra întregii Ţări Româneşti .
Rudolf al II lea ,Împărat al Sfântului Imperiu Roman;
Rege al Boemiei, Rege al Ungariei, Rege al Croației,
Arhiduce de Austria