Sunteți pe pagina 1din 3

Luptele Antiotomane a lui Mihai Viteazul

Dorinta lui Mihai Viteazul era de a declansa lupta antiotomana, in conditiile in care si
principele transilvanean Sigismund Bthory a incheiat un tratat cu Imperiul Habsburgic in
vederea luptei impotriva sultanului, iar domnul Moldovei, Aron Tiranul, realizase acelasi
lucru in august 1594.

Mihai Viteazul insa, fiind considerat om al otomanilor, nu a fost privit la inceput cu incredere
si, pentru a putea fi primit in Liga Crestina a declansat lupta antiotomana in toamna anului
1594. La Bucuresti, la 13 noiembrie 1594, Mihai Viteazul i-a ucis pe toti creditorii levantini si
a masacrat garda otomana care avea menirea sa il supravegheze. Au urmat in lunile decembrie
1594 si ianuarie 1595, victoriile asupra otomanilor la Dunare, precum cele de la Piua Petrei,
Harsova, Silistra, Rusciuk. La acestea s-au adaugat victoriile obtinute de fratii Buzesti si de
Radu Calomfirescu la Putineiu si Stanesti si, de paharnicul Manta la Serpatesti.

Dar actiunile lui Mihai Viteazul se desfasurau in conditiile in care principele transilvanean
urmarea sa-si impuna suzeranitatea asupra Tarii Romanesti. Reusise acest lucru in Moldova,
in august 1594, unde domnitorul Aron Tiranul recunoscuse suzeranitatea principelui
transilvanean. Astfel, dupa campaniile militare de la sfarsitul anului 1594 si de la inceputul
anului 1595, Mihai Viteazul cauta aliati in lupta antiotomana. Si-a trimis o delegatie de boieri
condusa de mitropolitul Eftimie, la Sigismund.

Tratatul incheiat la Alba-Iulia la 20 mai 1595, in numele domnitorului, era defavorabil lui
Mihai Viteazul, deoarece boierii au acceptat ca Sigismund Bathory sa fie suzeranul Tarii
Romanesti, in schimbul ajutorului antiotoman si al subordonarii Bisericii Ortodoxe din
Transilvania, fata de Mitropolia Tarii Romanesti. Desi devenea vasal al lui Sigismund, Mihai
a acceptat acest tratat, deoarece avea nevoie de ajutor in lupta antiotomana, in conditiile in
care otomanii se pregateau sa intervina in Tara Romaneasca.

In august 1595, o oaste otomana condusa de Sinan-Pasa a trecut Dunarea si a inaintat spre
Bucuresti. Mihai Viteazul cu oastea sa, de aproximativ 20 000 de ostasi (cam tot atatia aveau
si otomanii) a asteptat-o pe cea comandata de Sinan-Pasa la Calugareni. Domnitorul era ajutat
de transilvaneanul Albert Kirly, care comanda 2 000 de ostasi. La Calugareni, Mihai a reusit
sa obtina o victorie importanta asupra ostirii otomane, stiind sa profite de conditiile prielnice
de acolo. Avand nevoie de intariri, Mihai Viteazul s-a retras spre munti, asteptand ajutor de la
Sigismund Bathory. In acest timp, oastea lui Sinan-Pasa a intrat in Bucuresti si Targoviste si a
inceput organizarea Tarii Romanesti ca pasalac.

Situatia se complicase si in Moldova, unde polonii l-au inlaturat de pe tron pe Stefan Razvan
si l-au inlocuit cu Ieremia Movila. Dar in octombrie 1595, sosea ajutorul militar al lui
Sigismund Bathory, de aproximativ 23 000 de ostasi, si o mica oaste comandata de fostul
domnitor al Moldovei, Stefan Razvan. Acesta din urma a eliberat Targovistea si Bucurestiul,
iar Mihai a zdrobit oastea otomana la Giurgiu. In conditiile dificile ale anului 1595, Mihai a
aplicat asezamantul, adica asa-numita legatura, prin care taranii dependenti, refugiati din
cauza luptelor, ramaneau pe mosia pe care se gaseau in momentul respectiv.
In anii 1597 si 1598, pozitia domnitorului muntean s-a intarit. Astfel, in 1597, intre sultanul
Mehmed al III-lea si Mihai s-a incheiat pacea, iar in 1598, la manastirea Dealu, s-a incheiat
tratatul antiotoman dintre imparatul Rudolf al II-lea de Habsburg si domnitorul Tarii
Romanesti. In aceste conditii Mihai a reinceput lupta antiotomana in anul 1598. Dar el si-a dat
seama ca nu avea sorti de izbanda, in conditiile in care, in lupta antiotomana nu avea aliati de
nadejde in Transilvania si in Moldova.

Insa, in Transilvania, Sigismund Bathory a fost o personalitate slaba si a renuntat la tron in


favoarea comisarilor imperiali (in 1598). Apoi, dupa ce a revenit pentru scurt timp in fruntea
principatului, a mai renuntat o data, in favoarea varului sau Andrei Bathory, dusman politic al
lui Mihai Viteazul. In acest mod, in anul 1599, Transilvania nu se mai afla ancorata in lupta
antiotomana.

In Moldova, situatia era asemanatoare, Ieremia Movila, omul polonilor, nu era interesat de
lupta antiotomana. Cei doi i-au cerut lui Mihai sa paraseasca tronul Tarii Romanesti. In aceste
conditii, Mihai Viteazul a planuit indepartarea acestora de la putere. Mai intai a actionat in
Transilvania, unde l-a invins pe Andrei Bathory la Selimbar, la data de 18/28 octombrie 1599,
dupa care, la 21 octombrie/1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat triumfal in Alba-Iulia,
capitala Transilvaniei. Intregul Ardeal se gasea sub autoritatea sa, dar Mihai Viteazul i-a
pastrat forma specifica de organizare. Totusi, in Sfatul sau a introdus si boieri romani, iar
preotii ortodocsi au fost scutiti de munci servile. La Alba-Iulia a asezat episcopia ortodoxa,
bisericile si manastirile romanesti din Transilvania fiind ajutate prin diferite masuri (instalarea
de ierarhi sau de calugari sositi din tara Romaneasca, danii si ctitorii).

In primavara anului 1600, Mihai Viteazul a intrat cu armata sa in Moldova. Ieremia Movila a
fugit, iar tara i s-a inchinat lui Mihai. Pentru prima data cele trei tari romane se gaseau sub o
singura autoritate. Dar Habsburgii nu se impacau cu asemenea situatie, dorind sa mentina
Transilvania in sfera lor de influenta. De asemenea, in Moldova, polonii voiau sa-l reinstaleze
pe tron pe Ieremia Movila. La data de 18 septembrie 1600, in batalia de la Miraslau,
nobilimea maghiara a Transilvaniei, rasculata, ajutata si de generalul imperial Gheorghe Basta
a reusit sa obtina victoria asupra ostilor lui Mihai. Tot in septembrie 1600, polonii au izbutit
sa-l reinstaleze pe tronul Moldovei pe Ieremia Movila si inaintau spre tara Romaneasca,
dorind sa-l aduca la putere pe Simion Movila, fratele domnului moldovean. Ostile muntene au
fost infrante, in octombrie 1600, la Naieni, Ceptura si Bucov. Polonii l-au instalat pe tronul
Tarii Romanesti pe Simion Movila. In incercarea de a-si recapata tronul, Mihai a fost infrant
la Curtea de Arges, la 25 noiembrie 1600. S-a deplasat la Praga, urmarind sa obtina ajutor de
la imparatul Rudolf al II-lea. Primit in audienta de acesta, in martie 1601, lui Mihai i s-a
promis sprijinul cerut, imparatul fiind nemultumit de faptul ca nobilimea maghiara s-a
razvratit si l-a recunoscut ca principe al Transilvaniei pe Sigismund Bathory.

Mihai a primit de la imparat 100 000 de taleri pentru a-si reface oastea. De asemenea,
imparatul Rudolf al II-lea a contribuit la impacarea lui Mihai cu Gheorghe Basta. Cei doi au
colaborat in batalia de la Guraslau, la data de 3/13 august 1601, cand l-au invins pe Sigismund
Bathory. In Tara Romaneasca, fratii Buzesti l-au alungat pe Simion Movila, astfel ca tronul
acesteia il astepta pe Mihai. Dar Basta si imperialii nu puteau accepta reintrarea Transilvaniei
sub autoritatea lui Mihai Viteazul. De aceea, la 9/19 august 1601, Gheorghe Basta a pus la
cale asasinarea lui Mihai petrecuta pe Campia Turzii, in Transilvania. Corpul i-a ramas pe
Campia Turzii, in timp ce capul domnitorului a fost inmormantat la manastirea Dealu de langa
Targoviste.