2.

Diplomație si conflict
Secolul al XVI-lea
MIHAI VITEAZUL (1593 - 1601)
DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI

Context international

În sec XVI, situația internațională a Țărilor Române a fost influențată de I Otoman care atinge în această perioadă maxima
expanisune teritorială dar și de Austria care își dispută cu turcii zonele de dominație în Europa Centrală.

Acțiuni diplomatice
1594 – aderă la Liga Sfântă- o alianţă antiotomană relansata de catre papa Clement al VIII-lea și împăratul Rudolf al II –lea (I.
Habsburgic), la care au aderat Statul papal, Spania, Austria, ducatele italiene Toscana, Mantova, Ferarra, si la care aderasera si
Transilvania si Moldova. Adeziunea Tarii Romanesti s-a datorat initiativei domnului, care avea acordul Sfatului domnesc.

20 mai 1595 – tratatul de la Alba Iulia – semnat între reprezentanţii lui Mihai ( o delegaţie de boieri condusă de mitropolitul
Eftimie) şi principele transilvan Sigismund Bathory;
- acest tratat - a fost dezavantajos pentru Mihai – Prevederi:
Mihai Viteazul devenea locţiitor în propria ţară, al principelui Transilvaniei, în timp ce puterea revenea Sfatului Domnesc;
Un aspect pozitiv – Biserica română din Transilvania era dependentă de Mitropolia din Târgovişte;
Mihai a acceptat această situaţie defavorabilă deoarece se afla în ajunul unei iminente invazii otomane;

30 mai / 9 iunie 1598 – Tratatul de la mănăstirea Dealu – încheiat între Mihai şi Imperiul Habsburgic: Mihai accepta
suzeranitatea habsburgilor ;
tratatul era îndreptat împotriva turcilor(tratat de prietenie si alianta antiotomana);
i se garanta domnia ereditara lui Mihai
imparatul se angaja sa plateasca 5000 de soldati pentru actiunile antiotomane.

Acțiuni militare

13 noiembrie 1594 – Bucuresti – Mihai porneste o rascoala impotriva creditorilor domnului si a unei mici armate otomane. A fost
ridicat astfel stindardul luptei antiotomane.

Decembrie 1594 – ataca cetatile de granita odinioara romanesti: Giurgiu, Gura Ialomitei, Harsova, Silistra. Aron Voda,
domnul Moldovei, stimulat de victoriile lui Mihai, isi trimite trupele in Bugeac si a ocupat Ismailul . Turcii au decis mazilirea celor
2 domni si au intrat cu ostirea in Tara Romaneasca si cu 2 pretendenti la tron. Au fost invinsi insa de Mihai la Putineiu, Stanesti,
Serpatesti.

Lupta de la Călugăreni (13/23 august 1595)

În vara anului 1595, armata otomana condusa de Sinan pasa trece Dunarea pe la Rahova si Giurgiu si il urmareste pe
Mihai pâna la Călugareni, unde a avut loc batalia.
Domnitorul român aplică tactica de luptă a atragerii inamicului în locuri neprielnice desfăşurării luptei, în condiţiile unei
disproporţii militare. Astfel se explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit,
mlăştinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu
de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spaţiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată. Mihai, in
frunte armatei sale de aproximativ 16 000 de oameni, din care 2000 erau ostasi transilvaneni pusi sub comanda lui Albert Kiraly, a
obtinut victoria . Cu toate acestea insa, superioritatea fortelor otomane il obliga pe Mihai sa se retraga in munti, la Stoenești,
asteptând ajutorul aliatilor sai. .

In toamna aceluiasi an, in sprijinul luiMihai au sosit Sigismund Bathory, o mica ostire a lui Stefan Razvan si un ajutor
toscan de aproximativ 300 de soldati, sub comanda lui Enea Silvio Piccolomini.
In consecinta, armata crestina a reusit sa elibereze Targoviste si Bucuresti.

Bătălia de la Giurgiu(15-20 octombrie 1595)

-otomanii stăpâneau cetatea, iar creștinii doreau să o cucerească pentru a o folosi drept cap de pod în viitoarele campanii
antiotomane
- armata turca a fost surprinsa la Giurgiu si a fost aproape in intregime nimicita.
-a fost cea mai importantă victorie a lui Mihai împotriva turcilor
- impactul moral al acestei înfrângeri asupra turcilor a fost devastator;cronicarul turc Mustafa Naina scria despre aceasta batalie:
cea mai groaznica infrangere din istoria turcilor se datoreaza exclusiv necredinciosului si afurisitului de Mihai.
Importanta bataliei de la Giurgiu- a impiedicat transformarea Tarii Românești în pașalâc.

Ianuarie 1599 – Sigismund Bathory a renuntat la tron in favoarea varului sau, Andrei. Acesta era un adept al pacii cu turcii si
dorea sa se aseze sub ocrotirea sultanului.

In acest context, (avea un dusman pe tronul Moldovei –Ieremia Movila – si un aliat cu turcii in Transilvania) Mihai decide sa intre
in Ardeal pt a aduce acest teritoriu din nou in coalitia antiotomana.
Unirea Transilvaniei
Mihai intra in Transilvania cu armata, spre surpriza lui Andrei Bathory, care abia a reusit sa isi mobilizeze fortele.
Lupta de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599) - această confruntare a avut loc în contextul pătrunderii în Transilvania a lui
Mihai, în tentativa sa de a pune în aplicare „planul dacic” de unire a celor trei ţări române. Lupta s-a incheiat cu victoria lui Mihai.
Andrei Bathory a fugit.

La 1 noiembrie 1599 Mihai isi face intrarea triumfala in Alba Iulia.

Unirea Moldovei
In primavara anului 1600 a intrat cu armata in Moldova. In cateva saptamani, aceasta tara a fost cucerita.
Intr-un hrisov emis la 27 mai 1600, Mihai se intitula Domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei.

Prabusirea operei sale politice a inceput in toamna anului 1600, cu revolta starilor privilegiate din Transilvania impotriva
lui.Acestora li s-a alaturat oastea imperiala (Rudolf vroia stapanirea Transilvaniei).

In septembrie 1600, in lupta de la Miraslau Mihai a fost invins de armata nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta.
Transilvania a fost pierduta.
In octombrie 1600 Mihai a pierdut si Moldova (Movilestii au fost readusi la tron).

Lupta de la Guraslau -august 1601

Mihai a obtinut o stralucita victorie limpotriva lui Sigismund , care intre timp revenise in Transilvania. La Cluj, o solie l-a anuntat
ca Simion Movila a fost alungat din Tara Romaneasca si tronul il asteapta.
Nu a mai reusit sa isi duca la final actiunea pt ca a fost asasinat pe Campia Turzii. (imparatul habsburgic nu avea nevoie de un egal
caruia sa ii sporeasca puterea ci doar de o unealta).