Completare: tema 12.Politica de cruciada a domnitorilor romani..

1. Prezentarea unor actiuni militare(lupte) in evul mediu(sec.14-16)

 1330- Lupta de la Posada s-a desfasurat intre domnul Tarii Romanesti Basarab si
regele maghiar Carol Robert de Anjou.Regele Ungariei dorea sa puna stapanire pe
Tara Romaneasca,asa cum facuse si cu Transilvania cu un secol in urma.
Basarab,domnul Tarii Romanesti atrage armata maghiara intr-o
posada(stramtoare,defileu al unui rau strajuit de stanci).Romanii au profitat de
conditiile de teren,atacandu-i pe maghiari de pe stanci.Maghiarii au fost infranti,
regele a reusit sa scape prin fuga, imbracandu-se in hainele unui supus.Aceasta lupta
a marcat recunoasterea independentei Tarii Romanesti.Documentul medieval care
ilustreaza acest eveniment este”Cronica pictata de la Viena”.
 1395-Lupta de la Rovine
Mircea cel Batran a luptat impotriva sultanului otoman Baiazid.Domnul roman s-a
folosit de conditiile de teren pentru a rezista impotriva unei armate mult mai
numeroase.A retras femeile si copiii la munte, a otravit fantanile...si a atras armata
otomana intr-o rovina(care in termeni medievali inseamna loc mlastinos)aflata in
lunca unui rau,probabil a Argesului.Astfel a reusit sa obtina o stralucita victorie
alungandu-i pe turci din tara.
 1595-Lupta de la Calugareni
Lupta s-a dat la confluenta Argesului cu Neajlovul,unde Mihai Viteazu a atras oastea
otomana condusa de Sinan pasa intr-un loc mlastinos(23 aug.).Mihai a reusit sa
infranga armata otomana,dar aceasta s-a imprastiat prin tara dupa prada.Astfel,Mihai
s-a retras in munti asteptand ajutoare din parte Transilvanie,pe baza tratatului din 20
mai 1595 de la Alba Iulia.Principele i-a trimis intariri conduse de comandantul secui
Albert Kiraly,cu ajutorul caruia a reusit sa-i alunge pe turci din tara pe la Giurgiu.

2.Prezentare-actiuni diplomatice(tratate) sec. 14-16;17-18

 Liga Sfântă, a fost o alianţă între ţările creştine, care sub conducerea Imperiului
Habzburgic luptau pentru oprirea expansiunii otomanilor spre vestul Europei.
Constituita din initiativa Papei Clement al VIII-lea,din ea faceau parte: Satul
papal,Spania ,Venetia, Mantua, Toscana, Ferrara, si cele trei Tari
Romane.Domnul Tarii romanesti,Mihai Viteazu a aderat la aceasta alianta
antiotoman de la urcarea sa pe tron.
 Tratatul de la Alba Iulia din 20 mai 1595(sec.16) semnat intre o comisie de
boieri munteni trimisi de Mihai Viteazu si principele Transilvaniei Sigismund
Bathory a fost foarte dezavantajos pentru domnul muntean,deoarece Mihai
devenea locţiitorul principelui pe propriul său tron (din Ţara Românească).
Puterea revenea astfel sfatului domnesc.Dar a fost nevoit sa-l accepte deoarece
pericolul otoman devenea foarte mare.Pe baza acestui tratat,Mihai a aprimit ajutor
militar din partea Transilvanie in lupta de la Calugareni din 23 aug. 1595.

1
  Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca(sec.17)
A urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic. In 1683,
cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a participat cu trupe
alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale oferindu-le
informatii despre actiunile turcesti;
dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban Cantacuzino a intrat in relatii
diplomatice cu Imperiul Habsburgic de la care spera sa obtina ajutor pentru a scapa de
suzeranitatea otomana.
 Dimitrie Cantemir (1710-1711), domn al Moldovei(sec.18)
S-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune.In 1711,
la Luţk, a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei, Petru cel Mare, tratat care
prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor. In iulie 1711, la Stanilesti, ostile
rusesti si moldovene au fost infrante de turci, iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea
tarului Rusiei.

Incepand cu anul 1711, in Moldova si 1716, in Tara Romaneasca, Imperiul Otoman a

inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din cartierul
Fanar al Constantinopolului, considerati diplomati foarte abili, motiv pentru care erau
folositi de sultani in chestiuni de politica externa).