Mihai Viteazul – lupta

antiotomană, unirea de
la 1600

I. Contextul intern şi extern

II. Lupta antiotomană
III.Unirea de la 1600
IV. Semnificaţia domniei lui
Mihai Viteazul
I. Contextul extern şi intern din secolul al XVI –lea
 În timpul domniei lui Soliman Magnificul (1520-1566) Imperiul Otoman
cunoaşte apogeul;
 În 1521 Belgradul este ocupat, iar în 1526 maghiarii sunt învinşi în lupta de
la Mohacs;
 Ungaria este transformată în paşalâc iar Transilvania din 1541 devine
principat autonom su suzeranitate otomană;
 Sudul Moldovei (Bugeacul) devine raia (1538) iar cetăţile Ţării Româneşti
de la Dunăre sunt ocupate de turci;
 În sec XVI dependenţa Ţărilor Române faţă de turci se agravează
definitivându-se regimul dominaţiei otomane concretizat în: alinierea
politicii externe la cea turcească, plata unor obligaţii financiare (tribut,
peşcheş, mucarer ), monopolul comercial otoman, capitulaţii;
 La iniţiativa papei Clement al VIII- lea (1592-1605) se formează alianţa
statelor catolice numită Liga Sfântă (Statul papal, Veneţia, Spania, Austria,
ducatele italiene Mantua, Toscana, Ferrara, aflată sub conducerea
împăratului Rudolf al II;
 La Ligă aderă Sigismund Báthory (1581-1597; 1598-1599; 1601-1602)
principele Transilvaniei şi Aron Vodă (1591-1595) domnitorul Moldovei şi
Mihai Viteazul (în 1594) domnitorul Ţării Româneşti;
 Liga Sfântă relua ideea de cruciadă;
II. Lupta antiotomană condusă de Mihai Viteazul (1593-
1601)
 1594 Mihai Viteazul aderă la Liga Sfântă,
 13 noiembrie 1594 revolta antiotomană din Bucureşti refuzând să
mai plătească tribut,
 iarna anului 1594-1595 Mihai atacă cetăţile
turceşti de la Dunăre (Turnu, Hârşova, Silistra Rusciuk etc;

 Pe 20 mai 1595 se semnează tratatul de la Alba Iulia, între

reprezentanţii boierimii muntene şi principele Transilvaniei,
Sigismund Báthory, (acesta devenea suzeran al Ţării Româneşti);
 un tratat similar încheie Sigismund Báthory cu domnul Moldovei
Ştefan Răzvan;

 În august 1595, turcii (cca 100 000 oameni) conduşi de marele

vizir Sinan Paşa au trecut Dunărea;
 23 august 1595 – lupta de la Călugăreni; Mihai Viteazul
dispunând de 16 ooo de oşteni, la care se adaugă 7 ooo de
transilvăneni, încearcă să oprească înaintarea otomană; Mihai se
retrage la Stoeneşti;
II. Lupta antiotomană condusă de Mihai Viteazul (1593-
1601)
 Turcii vor ocupa Bucureştiul şi Târgovişte;
 Cu ajutor de la Sigismund Báthory (20 000 oşteni) dar şi
moldovean sunt eliberate oraşele Târgovişte (5-8 oct) şi
Bucureşti (12 oct);
 15-20 octombrie 1595 – victoria creştinilor de la
Giurgiu (turcii părăsec Muntenia);
 În primăvara anului 1596, are loc campania condusă de
Mihai la sud de Dunăre până la Plevna şi Sofia;
 În 1596 Moldova este scoasă din lupta antiotomană prin
înscăunarea, cu ajutor polonez a lui Ieremia Movilă
(acesta acceptă suzeranitatea otomană şi poloneză);
 În ianuarie 1597se încheie pacea cu turcii; sultanul
recunoaşte domnia pe viaţă a lui Mihai şi diminua
semnificativ tributul;
II. Lupta antiotomană condusă de Mihai Viteazul (1593-
1601)
 În 1598 se încheie tratatul de prietenie dintre Mihai
Viteazul şi împăratul german Rudolf al II-lea; se
anulau practic prevederile tratatului de la Alba Iulia,
iar Mihai Viteazul se apropia de puterile creştine în
vederea reluării luptei antiotomane;
 renunţarea lui Sigismund Báthory la tronul
Transilvaniei, în favoarea vărului său cardinalul Andrei
Báthory (fidel polonezilor) agravează situaţia politică
şi militară a Ţării Româneşti;
 pe tronul ocupat de Mihai Viteazul polonezii doreau
să-l înscăuneze pe Simion Movilă;
 III. Unirea de la 1600
 În 1599 cu acordul lui Rudolf al II-lea Mihai pătrunde în
Transilvania punând în aplicare „planul dacic”;
 28 octombrie – victoria lui Mihai Viteazul de la
Şelimbăr, împotriva lui Andrei Báthory principele
Transilvaniei;
 1 noiembrie 1599 intră în Alba Iulia proclamându-se
domn al Transilvaniei;

 În primăvara anului 1600 Mihai pătrunde în Moldova

alungând pe domnitorul filopolon Ieremia Movilă;
 6 iulie 1600, la Iaşi se intitula „domn al Ţării
Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei;
 Unirea nu va dura datorită intereselor Imperiului
Otoman, Polonia, Imperiul Habsburgic;
 În septembrie 1600, nobilimea maghiară întrunită la
Turda, se revoltă împotriva lui Mihai Viteazul;
 III. Unirea de la 1600

 Pe 18 septembrie 1600, nobilimea maghiară şi armata imperială

condusă de Gh. Basta îl înving pe Mihai în lupta de la Mirăslău (18
sept 1600);
 În octombrie 1600 polonezii cuceresc Moldova reâscăunându-l pe
Ieremia Movilă;
 polonezii înving forţele muntene în luptele de la Bucov (20 oct) şi
Curtea de Argeş (25 nov 1600), înscăunându-l pe Simion Movilă pe
tronul Ţării Româneşti;
 În anii 1600-1601 Mihai se află în pribegie la Praga şi Viena
încercând să-l convingă pe Rudolf al II-lea săl ajute să-şi recapete
domnia;
 Pe 3/13 august 1601 Mihai Viteazul aliat cu Gh. Basta obţin
victoria la la Gurăslău împotriva lui Sigismund Báthory, care
revenise pe tronul Transilvaniei;
 Pe 9/19 august din ordinul generalului Gh. Basta Mihai este ucis pe
câmpia de lângă Turda;
 IV. Semnificaţia domniei lui Mihai Viteazul

 Unirea Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei va constitui un reper în

procesul constituirii naţiunii române şi a statului unitar;

 A avut un rol important în lupta antiotomană, fiind apreciat şi la sud

de Dunăre, intrând în tradiţia folclorică drept un eliberator;

 A restabilit autonomia Ţărilor Române, grav afectată în a doua

jumătate a secolului al XVI-lea; timp de câteva decenii tributul este
menţinut în limite rezonabile şi nu ami au loc tentative de
transformare a Ţărilor Române în paşalâcuri;

 În secolul XVII-lea acţiunile lui Mihai Viteazul sunt luate drept

model de domni din Muntenia (Radu Şerban, Mihnea la III-lea) sau
principi ai Transilvaniei (Gabriel Bethlen, familia Rakoczi), care
încearcă apropieri între Ţările Române în vederea luptei
antiotomane;