Mihai Viteazul

Originea şi familia

- s-a născut cel mai probabil în anul 1558, în Oraşul de Floci (sau Târgul de
Floci sau Cetatea de Floci), situat la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, localitate azi
dispărută
- mama sa, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din
vechea familie bizantină a Cantacuzinilor)
- tatăl său, necunoscut, Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca
fiind tatăl nelegitim al lui Mihai
- la vârsta de 26 ani Mihai s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru
postelnicul din Vâlcăneşti şi nepoata lui Dobromir, mare ban al Olteniei
- Mihai şi Stanca au avut doi copii: pe Nicolae (uneori apare sub numele de
Nicolae-Pătraşcu) şi pe Florica. Mihai a mai avut o fiică, nelegitimă, Marula, de
la o femeie cu numele de Tudora din Târgşor
Activitatea până la domnie

- a învăţat să scrie şi să citească şi, pe lângă limba română, a învăţat limba turcă
şi greacă.
- a fost negustor
- a început cariera de boier pe lângă unchiul său, Iane, mare ban al Olteniei
- în anul 1558 devine ban mic (bănişor) al judeţului Mehedinţi
- în anul 1590 ajunge mare stolnic
- între 1591-1592 devine mare postelnic, iar apoi, în scurt timp, mare agă
- între 1592-1593 Mihai a ajuns ban al Olteniei
- în vara anului 1593 a fugit în Ardeal din cauza lui Alexandru cel Rău
- a stat în Transilvania cam două săptămâni, după care a plecat la
Constantinopole
- ajutat de unchiul sau Iane, de Andronic Cantacuzino şi de agentul englez
Barton, a primit de la turci domnia Munteniei, cu sprijinul unor mari sume de
bani luați de la creditori
Domn al Munteniei

- a fost numit domn al Munteniei în luna septembrie 1593

- în luna octombrie 1593 a ajuns la Bucureşti unde îl aşteptau şi creditorii
fostului domn, care îşi cereau banii înapoi, motiv pentru care supușii au fost
obligați să plătească biruri insuportabile
- în anul 1594 a decis să se ridice împotriva Porţii Otomane, făcând alianță
cu Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, şi cu Aron Vodă, domnul
Moldovei
- la 13 noiembrie 1594 a chemat toți creditorii la visterie și a incendiat-o,
ucigându-i
Răscoala antiotomană

- Mihai a pornit atacul împotriva cetăţii Giurgiu, însă garnizoană otomană a

rezistat atacului
- turcii au fost învinşi lângă Oraşul de Floci, la Hârşova (1 ianuarie 1595), la
Silistra (8 ianuarie 1595)
- la Constantinopole s-a decis înlocuirea domnitorilor răzvrătiţi: Bogdan, urma
să fie pus în locul lui Mihai, iar Ştefan Surdul în locul lui Aron Vodă. Astfel,
două armate turceşti au pornit spre Dunăre, una a mers spre Rusciuk, cealaltă
spre Silistra
- Mihai a pornit cu oastea sa împotriva armatei turceşti ce se îndrepta spre
Rusciuk. În timp ce observa armata turcă, a aflat că era în pericol de a fi atacat
de tătari în flanc, dinpre vest. A trimis pe fraţii Buzeşti împotriva tătarilor.
Tătarii au fost bătuţi de Buzeşti de două ori consecutiv, la 14 ianuarie 1595 la
Putineiu şi la 16 ianuarie 1595 la Stăneşti, dar au reuşit să facă joncţiunea cu
turcii.
- armata turcă e înfrântă la 25 ianuarie 1959, iar pretendentul Bogdan abia scapă
cu fuga
- cea de-a doua armată turcească, cea de la Silistra, e distrusă de banul Mihalcea,
iar pretendentul Ştefan Surdul este ori ucis, ori scapă cu fuga
- Trupele lui Mihai avansează pe tot malul drept al Dunării, ajungând până la
Munţii Haemus, în Balcani, ridicând la revoltă pe localnicii creştini. Localitatea
Turtucaia (Tutrakan, Bulgaria) este arsă, Babadagul jefuit de moldoveni, iar
cetatea turcească a Brăilei este cucerită de creştini
Victorii asupra Imperiului Otoman

- în 1595 sultanul a trimis o nouă armată peste Dunăre, pentru pedepsirea lui
- căutând sprijin militar, Mihai s-a adresat lui Sigismund, care în schimbul
vasalităţii Munteniei, în condiţii umilitoare, i-a oferit ajutorul
- trecerea turcilor a început la 4 august şi a durat 3 zile. Ei îl aduceau pe Mihnea
ca pretendent la tronul Munteniei
- Mihai a decis să dea bătălia împotriva turcilor la Călugăreni, pentru că aici
terenul îi era favorabil lui, fiind mlăştinos
- la 13 august 1595 bătălia de la Călugăreni s-a soldat cu o victorie tactică a lui
Mihai
- armata turcă a ocupat Bucureştiul, Târgovişte şi a refăcut cetatea Brăilei
- în luna octombrie 1595 a trecut în Muntenia, pe la Bran, oastea lui Sigismund
Bathory şi oastea moldoveană, condusă de Ştefan Răzvan
- la 6 octombrie 1595 a început asediul fortificaţiilor turceşti la Târgovişte, iar la
8 octombrie, cetatea a căzut în mâinilor creştinilor
- armata turcă s-a retras spre Bucureşti, iar la 12 octombrie Bucureştiul a fost
ocupat de oastea moldoveană, în timp ce oastea condusă de Mihai urmărea turcii
spre Giurgiu. Aici, Mihai a atacat ariergarda turcă, a rupt cu artileria podul peste
Dunăre, a eliberat peste 8.000 robi luaţi de turci şi a început asediul cetăţii
Giurgiu
- la 20 octombrie 1595 a fost cucerită cetatea Giurgiu, luându-se o pradă enormă
- Sinan Paşa a fost destituit din funcţia de mare vizir, armatele moldo-
transilvănene s-au retras în provinciile lor, Brăila a fost luată de la turci,
Muntenia rămânând devastată după campania anul 1595
Negocierile de pace cu Înalta Poartă

- finalizate printr-o pace (1597-1598) prin care, în schimbul acceptării

suzeranităţii otomane şi a plăţii tributului, Înalta Poartă recunoştea domnia
voievodului pe întreaga durată a vieţii sale
- în paralel, domnitorul valah încheie un tratat şi cu Casa de Habsburg
(Mănăstirea Dealu, 30 mai/9 iunie 1598) orientat împotriva turcilor
- prin dubla suzeranitate (otomană şi habsburgică) se anula practic tratatul
dezavantajos al boierilor cu Sigismund Bathory

Unirea ţărilor române de la 1600

- între 1593-1599 a fost Domn al Țării Românești

- domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase îndepărtarea
Moldovei de Sfînta Alianţă
- în Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei
Bathory ( înclinat către politica polonă)
- unitatea militară a ţărilor române se diminuează iar Mihai Viteazul, pus în faţa
destrămării coaliţiei antiotomane, decide Unirea celor trei ţări române
- în iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului
Rudolf al II-lea în privința unirii
- la sfîrşitul anului 1599, intră în Transilvania prin pasul Buzău, şi iese victorios
în fața lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599)
- 1 noiembrie 1599 intră triumfător în Alba Iulia , primind cheile fortăreţei de la
episcopul Napragy
- în mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia
Movilă, învingîndu-l la Bacău
- realizează prima unire a trei principate române, devenind (într-un document
din 6 iulie 1600): "Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei"
- pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de măsuri:
- adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile
    - construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia
    - acordă anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români
    - numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop
Destrămarea Unirii

- în urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul în Muntenia, Bulgaria,

Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire respect şi
îngrijorare printre puterile vecine
- contextul internaţional a devenit nefavorabil lui Mihai Viteazul
- habsburgii îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei în
sfera de influenţă
- Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei
- Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia
- existau şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din
Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn
- Mihai nu a reuşit să înfrîngă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul
Basta (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) şi pierde Ardealul
- în scurt timp Moldova a reintrat în posesia Movileştilor aserviţi intereselor
polone
- Mihai a încercat să reziste atacului polon asupra Munteniei, însă şi pe acest
tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă
- politica lui Mihai Viteazul s-a prăbușit ca efect al intereselor proprii ale
Habsburgilor, Poloniei și Imperiului Otoman
Moartea lui Mihai Viteazul

- Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care, în contextul

reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină
pe român
- împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a
teritoriilor româneşti
- prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe
Bathory din Transilvania
- a recuperat Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron
- se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care împăratul
Rudolf al II-lea nu putea fi de acord
- în 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis din
ordinul generalului Gheorghe Basta
- capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Muntenia şi
înmormîntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă Tîrgovişte
- pe lespedea de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace cinstitul şi
răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al
Munteniei, Ardealului şi Moldovei."