1558 - S-a născut Mihai Viteazul, în familia Cantacuzino, se pare ca fiu nelegitim al lui

Pătraşcu cel Bun (domn al Ţării Româneşti între anii 1554-1557).

1588 – 1591 - Ocupă dregătoria de Mare Stolnic în timpul domniei lui Mihnea Turcitul,
apoi cea de Mare Postelnic în domnia lui Ştefan Surdul

1591 – 1592 - Zideşte mănăstirea „Mihai Vodă“ din Bucureşti. Ulterior este numit în
funcţia de Mare Agă şi apoi de Ispravnic

1593 - În timpul domniei lui Alexandru cel Rău devine Mare Ban al Craiovei. Apoi
reuşeşte să îl înlăture pe acesta.

1593 - Se împrumută la diverşi cămătari şi obţine numirea ca domn al Ţării Româneşti

de către Poarta Otomană.

1594 - Abia numit, Mihai adera la coaliţia anti-otomană, „Liga Sfântă“, şi îi ucide pe
creditorii care l-au împrumutat pentru a cumpăra tronul.

1594 - La sfârşitul anului Mihai declanşează ostilităţile cu Imperiul Otoman atacând

Giurgiu, Cetatea de Floci, Hârşova şi Silistra.

1595 - Atacă şi localităţile de la sud de Dunăre: Silistra, Măcin, Şiştov, Nicopole,

Rahova. Îi înfrânge pe tătarii la Putinei, Stăneşti şi Şerpăteşti.

1595 - Apoi Mihai Viteazul reia atacurile asupra oraşelor Silistra, Hârşova, Brăila,
Cervena, Turtucaia şi Nicopole.
1595 (10/20 mai) - Tratatul de la Alba-Iulia, prin care Ţara Românească devine vasală
Transilvaniei în schimbul ajutorului militar.

1595 (13/23 august) - Bătălia de la Călugăreni dintre Mihai şi Sinan-Paşa. A doua zi

voievodul se retrage, iar otomanii ocupă Bucureşti şi Târgovişte.

1595 (octombrie) - Mihai Viteazul, cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Báthory,
eliberează oraşele Târgovişte, Bucureşti şi Giurgiu.

1596 - Acţiuni de luptă şi armistiţiu cu Imperiul Otoman. Mihai se întâlneşte cu

Sigismund şi îi propune o alianţă împotriva turcilor, însă acesta ezită.

1595 – 1597 - Voievodul zideşte lângă Alba-Iulia o noua catedrală ortodoxă şi o

reşedinţă pentru mitropolitul românilor din Transilvania.

1597 - Sultanul Mehmet al III-lea trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul,
recunoscându-l ca domn în Ţara Românească.

1597 - În acelaşi timp, Mihai duce tratative cu împăratul Rudolf al II-lea, în urma
cărora obţine ajutor militar şi protecţia imperial.

1598 (2/12 iunie) - Se încheie la Târgovişte un tratat de pace cu tătarii, voievodul

dorind să obţină neutralitatea acestora în cazul unor lupte cu otomanii.
1598 (septembrie) - Mihai reia ostilităţile cu Imperiul Otoman, însă, o lună mai târziu
decide să încheie o nouă pace.

1599 (29 martie) - Sigismund Báthory, renunţă la tron în favoarea vărului său,
cardinalul Andrei Báthory, protejat al polonilor, care era în relaţii bune cu Poarta.

1599 (16/26 iunie) - Mihai Viteazul încheie la Târgovişte un tratat cu solii lui Andrei
Báthory, acceptând şi pacea cu otomanii, pentru a câştiga timp.

1599 (august) - Voievodul Ţării Româneşti primeşte din nou“steag de domnie” din
partea sultanului Mehmed al III-lea.

1599 (toamna) - Ieremia Movilă, domnul Moldovei, susţinut de Polonia, şi Andrei

Báthory încearcă să îl înlocuiască pe Mihai Viteazul cu Simion Movilă.

1599 (18/28 octombrie) - Bătălia de la Şelimbăr. Mihai îl învinge pe cardinalul Andrei

Báthory, iar la 1 noiembrie intră triumfal în Alba-Iulia.

1599 - Domnul Ţării Româneşti îl numeşte pe episcopul Ioan de Prislop, mitropolit al

românilor din Transilvania.

1599 - Către sfârşitul anului sultanul îl confirmă pe Mihai ca stăpân al Transilvaniei, şi

pe Nicolae Pătraşcu, fiul acestuia, domn în Ţara Românească.

1600 (1/11 februarie, Pilsen) - Pentru a-şi întări stăpânirea în Transilvania, Mihai
încheie un tratat de vasalitate cu împăratul Rudolf al II-lea.
1600 (8-9 mai) - Armata lui Mihai înfrânge trupele modo-polone ale lui Ieremia Movilă,
domnul Moldovei, la Bacău.

1600 (27 mai) - Emite hrisovul din Iaşi în care se intitula „Io Mihai Voievod, din mila
lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei“.

1600 (10 septembrie) - Bătălia de la Mirăslău. Mihai este înfrânt de oştile generalului
Gheorghe Basta, unite cu cele ungureşti.

1600 (octombrie) - Mihai Viteazul zdrobeşte oştirea otomană care trecuse Dunărea în
Oltenia.

1600 (octombrie) - În urma negocierilor cu Poarta, domnitorul Ţării Româneşti obţine

neutralitatea otomanilor.

1600 (20 octombrie) - Mihai Viteazul pierde bătălia de la Bucov (lângă Ploieşti) cu
oştile poloneze şi este obligat să fugă în exil.

1601 (1 şi 5 martie) - Împăratul Rudolf al II-lea decide să îi acorde sprijin militar lui
Mihai împotriva lui Sigismund Báthory.

1601 (3 august) Bătălia de la Gurăslău în care Mihai şi Gheorghe Basta îl înfrâng pe

Sigismund Báthory.
1601 (9/19 august) Mihai Viteazul este asasinat în tabăra Câmpia Turzii din ordinul
generalului Gheorghe Basta.