Spaţiul românesc şi politica de cruciadă târzie de

la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul (II)

Domni curajoși au continuat politica antiotomană, dar n-au putut împiedica înăsprirea
regimului dominației otomane:
 Radu de la Afumați (1522-1529),
 Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546),
 Ion Vodă cel Viteaz (1572- 1574).
Regimul otoman:
creșterea tributului,
daruri scumpe pentru sultan și dregătorii otomani,
monopol otoman asupra comerţului,
cumpărarea tronului,
pierderi teritoriale.
Mihai Viteazul (1593-1601), domn în Ţara Românească:
a refuzat plata tributului, 1594,
a aderat la Liga Sfântă, o alianță antiotomană iniţiată de papă- sfârșitul secolului al
XVI-lea (Imperiul Romano-German, Spania, state italiene, Transilvania și Moldova);
 în 1595, cu sprijin din Transilvania, Mihai Viteazul s-a opus cu dârzenie invaziei
turcești, la Călugăreni și Giurgiu, reușind să-i alunge pe turci din țară.
Unirea de la 1600 a celor trei ţări române:
în 1599 prin victoria de la Șelimbăr (localitate de lângă Sibiu), Mihai Viteazul a alipit
stăpânirii sale Transilvania,
a intrat triumfal în Alba Iulia,
a luat măsuri favorabile românilor, prin sprijinirea Bisericii,
în primăvara anului 1600, Moldova a fost supusă în urma unei
campanii-fulger,
document din 27 mai 1600, îl intitula pe Mihai Viteazul „Io, Mihail Voievod, din mila
lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”,
intervențiile austriecilor, turcilor și a polonezilor au curmat în mod dramatic opera
unirii.
Destrămarea unirii:
 răscoala nobilimii maghiare, a dus la pierderea stapânirii în Transilvania;
 în Moldova și Țara Românească, polonezii i-au înscăunat pe fraţii Movilă;
 ajutor de la împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg, a obținut o ultimă victorie la Gurăslău
(1601)- Transilvania;
 împăratul i-a retras sprijinul, iar Mihai Viteazul a fost asasinat;
 capul său odihnește la Mănăstirea Dealu (lângă Târgoviște);
 figura domnitorului a fost zugrăvită de marele istoric, Nicolae Bălcescu în lucrarea
Românii supt Mihai-Voievod Viteazul (sursa 4/pag 61).