Mocanu Teodora 9E

Fișă de lucru

I. 1. C) al XVI –lea
2. A) Rovine
3. D) Vlad Țepeș
4. B) Alba Iulia

II. 1. Sigismund de Luxemberg

2. Regele Vladislav al Ungariei

3. Târgoviște

4. o revoltă antiotomană în care le alungă pe garnizoanele turcești peste Dunăre

III. 1. Nu

2. Da

3. Da

4. Nu (Sigismund Bathory)

IV. Istoria Țărilor Române se rezumă la amenințarea dominației otomane prin plătirea
tributului ca exemplu al contractului de suzeranitate-vasalitate pe care îl aveau românii față de
Poartă. Mihai Viteazu s-a alăturat Ligii Sfânte, care avea ca scop eliberarea principatelor Țării
Românești și Moldova de captitulațiile stabilite de maghiari.

V. 1. Scrisoarea face referire la victoria de la Vaslui, Podul Înalt din 1475.

2. Ștefan a trimis soli la diferiți principi creștini deoarece nu avea încredere în faptul
că dacă apelează la o singură persoană, aceasta o sa vină cu sigurață în ajutor. De asemenea
pentru că nu excludea posibilitatea ca unul dintre principi să se alăture otomanilor.

3. Importanța strategică a Moldovei în conflictul antiotoman este susținută prin faptul

că țara reprezintă „poarta tuturor creștinilor”, statul fiind locul unde Ștefan cel Mare a instaurat
coaliția creștină.

4. O asemănare între politica externă a lui Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș este
scopul de a păstra independența statelor române în fața expansiunii turcilor.
 5. O acțiune antiotomană din secolul XVI o reprezintă prima mișcare făcută de Mihai
Viteazul, aceea de a îi omorî pe cămătarii și negustorii turci la București.

Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul

Mihai Viteazul și-a propus eliminarea suzeranității otomane și independența țărilor

române. Misiunea lui politică a constat în unirea tuturor celor trei principate (Valahia, Moldova
și Țara Românească) cu scopul de a creea un stat puternic, independent, care să poată rezista
presiunilor străine, în special cele ale Imperiului Otoman.

Principalele momente ale Unirii se desfasoară în anii 1598, 1600 si 1918. În timpul
conflictului austriaco-otoman habsburgii pierd bătălia de la Keresztes din 1596 ce cauzează
oprirea temporară a ofensivei creștine, războiul fiind continuat cu asedii de cetăți și confruntări
minore. În această perioadă interesul Imperiului Otoman se îndreaptă către Persia, care bloca
intrarea spre centrul Asiei. Mihai a realizat că inactivatatea îl făcea vulnerabil în fața lui Andrei
Bathory, fratele lui Sigismund și Ieremia Movilă, care complotau să încercuiască Țara
Românească, amândoi fiind de partea turcilor. Singura putere care i se arăta favorabilă era
Imperiul Habsburgic condus de Rudolf al II-lea, astfel, in 1598 a încheiat un tratat defensiv cu
acesta îndreptat împotriva otomanilor. Din acest punct Mihai Viteazu desfășoară campanii în
Transilvania (1599) și în Moldova (1600), cucerindu-le pe amândouă și se poate intitula „Domn
al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”.

Cauzele eșecului Unirii sunt datorate rebeliunii stârnite de către nobilii maghiari care
obțin sprijinul generalului Basta, trimisul împaratului. În septembrie, 1600, Mihai este înfrânt de
către armata imperială la Miraslău și pierde Transilvania. Urmează o serie de înfrângeri în fața
polonezilor, care ocupă Moldova si Țara Românescă împreună cu un corp de armată otomanî.
Așadar, Mihai este obligat să fugă în exil.

În concluzie, Unirea de la 1600, care a durat un singur an, a rămas constant în

conștiinta prosperității ca idealul suprem al națiunii române. Mihai Viteazul a avut o contribuție
importantă și a oferit un exemplu de consolidare, de unitate și de vitejie populației românilor din
trecut cât și din prezent.