Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Mircea cel Bătrân (1386 – 1418), domn al Ţării Româneşti, urmăreşte să contracareze tendinţele hegemonice ale
Regatelor Ungariei şi Poloniei, precum şi tentativele Imperiului Otoman de a cuceri Ţările Române, astfel: încheie un
tratat, pe poziţii de egalitate, cu Polonia regelui Vladislav Iagello, tratat semnat la Radom la 10 decembrie 1389 şi ratificat
la Lublin (20 ianuarie 1390), tratat care are şi un caracter antiungar; cu Ungaria regelui Sigismund de Luxemburg
încheie un tratat care a reprezentat prima alianţă antiotomană, la 7 martie 1395, la Braşov, prin care Mircea era
recunoscut ca şi domn al Amlaşului şi Făgăraşului, precum şi în Banatul de Severin.
Politica de alianţe, includerea Dobrogei în Ţara Românească (1388) şi participarea la bătălia de la Kossovopoljie
din 1389, când i-a ajutat pe sârbi, sunt motivele principale care determină Imperiul Otoman să organizeze o expediţie la
nordul Dunării, soldată cu victoria lui Mircea, în urma bătăliei de la Rovine, din 30 noiembrie 1394 sau 17 mai 1395. Deşi
boierimea îl acceptă ca şi domn pe Vlad Uzurpatorul, Mircea reuşeşte să îşi recupereze tronul, iar în 1396 este prezent
alături de forţele creştine la cruciada de la Nicopole, asta demonstrează şi includerea Ţărilor Române ca factor important
în cruciadele târzii.
La începutul secolului al XV lea are loc o schimbare a raportului de forţe, Baiazid, sultanul turcilor suferind o grea
înfrângere la Ankara, în 1402, în faţa lui Timur Lemk.Luptele pentru tron din interiorul Imperiului Otoman îl determină
pe Mircea să se amestece în lupta pentru moştenirea tronului imperial, ceea ce pentru Ţara Românească a însemnat o
perioadă de stabilitate. Învingător din acest conflict va ieşi Mehmet I, care urmăreşte declanşarea unei campanii
împotriva Ţării Româneşti. Astfel, în 1420 probabil, reuşeşte să ocupe Dobrogea, iar Ţara Românească acceptă plata
tributului, care reprezenta iniţial o răscumpărare a păcii’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Menţionaţi spaţiul istoric precizat în sursa dată.
Fişă de lucru

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievod al Transilvaniei, promovează o politică externă cu un pronunţat
caracter ofensiv, având drept obiectiv lupta antiotomană. Participă la cruciadele târzii, organizând numeroase expediţii
militare pe teritoriul Imperiului Otoman. Cele mai semnificative au fost: Campania cea Lungă de la sudul Dunării din
1443-1444, încheiată cu pacea de la Seghedin, favorabilă creştinilor, prin care turcii se angajează să respecte pacea timp
de zece ani. Însă la iniţiativa legatului papal, regele Ungariei, Vladislav al III –lea nu respectă pacea şi organizează o nouă
cruciadă, soldată cu victoria otomanilor la Varna (10 noiembrie 1444). Regele maghiar moare în luptă iar Iancu va deveni
guvernator al Ungariei.
În anii următori va continua seria de cruciade împotriva Imperiului Otoman, dar fără succes în 1448 organizează o
nouă cruciadă la Kossovopoljie (17-19 octombrie 1448), care se soldează cu victoria otomanilor, datorită trădării
despotului sârb. În 1453, sultanul Mahomed al II lea cucereşte Constantinopolul, ceea ce provoacă un adevărat şoc pentru
Europa, şi plănuieşte înaintarea spre centrul Europei pe direcţia Belgrad-Viena. Victoria va fi de partea forţelor creştine,
iar la 4-21 iulie 1456 are loc bătălia de la Belgrad. Victoria va fi de partea creştinilor. Cea mai importantă consecinţă a
acestei bătălii a fost faptul că a fost oprită înaintarea turcilor spre centrul Europei, aceştia reuşind să cucerească cetatea
abia în 1521.
La 11 august 1456, Iancu moare în bătălia de la Zemun şi este înmormântat în catedrala din Alba Iulia.’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele voievodului Transilvaniei.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat voievodul Transilvaniei.
3. Precizaţi secolul la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a voievodului Transilvaniei.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Menţionaţi spaţiul istoric precizat în sursa dată.
 Fişă de lucru
Grupa 3

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Ştefan cel Mare (1457-1504), domn al Moldovei, a avut ca şi principal obiectiv în politica externă, contracararea tendinţelor hegemonice ale
marilor puteri vecine (Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman) şi-a ales evitarea purtării unui conflict cu mai multe state deodată. Ştefan cel Mare a alternat
relaţiile paşnice cu cele conflictuale atât cu Imperiul Otoman cât şi cu puterile creştine vecine. Relaţiile cu Polonia se concretizează la începutul
domniei pe linia tradiţiei depunerii jurământului de vasalitate iniţiată de Petru Muşat. Spre sfârşitul domniei se tensionează relaţiile cu Polonia; noul
rege Ioan Albert întreprinde o expediţie militară în Moldova, el dorind să exercite controlul supra Moldovei şi asta însemna înlăturarea lui Ştefan, are
loc bătălia de la Codrii Cosminului, în 1485, soldată cu victoria lui Ştefan.
La 15 decembrie 1467 are loc bătălia de la Baia, în care Ştefan l-a învins pe regele Ungariei, Matias Corvin. Prin politica sa antiotomană,
domnul Moldovei a urmărit emanciparea de sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Imperiului Otoman organizează o expediţie militară împortiva
Moldovei, armata otomană având un număr foarte mare de soldaţi pentru acele timpuri, 120 000 oameni, conduşi de Suleiman-Paşa. Bătălia are loc la
Vaslui (Podul Înalt) la 10 ianuarie 1475, unde domnul Moldovei obţine o strălucită victorie. La 26 iulie 1476 are loc bătălia de la Războieni (Valea
Albă), însă victoria otomană nu poate fi fructificată datorită rezistenţei cetăţilor moldovene.
 În perioada 1485-1486 au loc ultimele confruntări cu turcii la Cătlăbuga şi Şcheia. Victoria turcilor îl determină Ştefan să încheie pace cu
Imperiul Otoman, prin care plăteşte tribut şi recunoaşte suzeranitatea sultanului, dar păstrează autonomia Moldovei’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Moldovei.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorului Moldovei.
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Moldovei.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Explicaţi termenul de tribut.

Fişă de lucru
Grupa 4
 Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
,,Mihai Viteazul (1593-1601), devine domn al Ţării Româneşti la sfârşitul secolului al XVI lea, într-un context internaţional agitat, când, după o
perioadă de apogeu, Poarta instaurează în Principatele Române regimul dominaţiei economice, dar începe să se amestece şi în treburile interne ale
acestora. Pentru a beneficia de sprijinul Transilvaniei în lupta antiotomană, Mihai încheie un tratat cu Sigismund Bathory, la 20 mai 1595, la Alba-
Iulia. Având în vedere faptul că Imperiul Habsburgic se afirma ca o mare putere în zonă, Mihai încheie un tratat cu împăratul Rudolf al II lea, la 30 mai
1598, la mănăstirea Dealu. La 23 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni, unde Mihai obţine victoria, nefructificată însă, deoarece turcii reuşesc să
ocupe oraşele Bucureşti,Târgovişte şi încep transformarea ţării în paşalâc. În octombrie 1595 eliberează oraşele muntene, ajungând la Giurgiu, unde
obţine o strălucită victorie, Sinan-paşa retrăgându-se peste Dunăre.
În 1599 va intra în Transilvania, bătălia cu Andrei Bathory având loc la Şelimbăr, la 28 octombrie 1599, soldată cu victoria lui Mihai, care la 1
noiembrie, intră triumfător în Alba-Iulia. Datorită politicii potrivnice faţă de Mihai, promovată de Ieremia Movilă, în primăvara lui 1600 oştirile
muntene au pătruns şi în Moldova. Ieremia Movilă este alungat şi oraşele moldovene sunt cucerite. Bătălia dintre forţele muntene şi cele ale nobilimii
maghiare a avut loc la Mirăslău, la 28 septembrie 1600, în urma căreia Mihai Viteazul va pierde Ardealul.
În aceeaşi perioadă va fi pierdută şi Moldova în favoarea polonezilor şi a lui Ieremia Movilă; beneficiind de sprijinul lui Gheorghe Basta, Mihai
reuşeşte să învingă forţele nobilimii maghiare conduse de Sigismund de Luxemburg, revenit între timp în Transilvania, la Guruslău, la 3 august 1601.
Însă trei zile mai târziu va fi asasinat.’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Evidenţiaţi, pe baza sursei date, importanţa actului de la 1600.
 Fişă de lucru
Grupa 5

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Vlad Ţepeş (1448,1456-1462, 1476), domn al Ţării Româneşti, se afirmă în lupta antiotomană în contextul în care
papa Pius II, în 1459, încearcă să relanseze ideea de cruciadă împotriva turcilor.
Deşi iniţial ajunge domn cu ajutorul turcilor, abia în a doua domnie se va opune Imperiului Otoman şi va refuza
plata tributului. Astfel că, după ce organizează o campanie la sudul Dunării, devastând cetăţi tuceşti, în anul 1462
sultanul Mehmet al II lea porneşte o campanie împotriva Ţării Româneşti; în noaptea de 16/17 iunie 1462 are loc atacul
de noapte de la Târgovişte organizat de către Vlad, dar victoria obţinută nu poate fi fructificată, datorită trădării
boierilor.
Din ordinul regelui Ungariei, Vlad va fi acuzat de trădare a cauzei creştine şi va fi închis până în 1475, când este
eliberat datorită intervenţiei lui Ştefan cel Mare. Este pus din nou domn al Ţării Româneşti în 1476, dar va domni doar o
lună.’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1 Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
2 Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
3 Precizaţi secolul la care se referă sursa de mai sus.
4 Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
5 Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6 Explicaţi termenul de tribut.