Lupta antiotomana in secolul al XVI-lea

Context politic extern

In secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman cunoaste perioada sa de glorie, sub domnia sultanului
Soliman Magnificul (1520-1566). In 1521 este cucerit Belgradul, in 1526 Ungaria este infranta in batalia
de la Mohacs, urmand ca in 1541 partea centrala a Ungariei sa devina pasalac, iar Transilvania , tot in
1541, sa devina Principat autonom sub suzeranitate otomana.
Asadar in 1541, Imperiul Otoman sub domnia lui Soliman Magnificul, avea sa reuneasca cele trei
Tari Romane (Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova) sub suzeranitatea sa.
Mai mult decat atat, in secolul al XVI-lea, autonomia Tarilor Romane (Tara Romaneasca si
Moldova) este si mai afectata in conditiile in care domnitorii sunt numiti direct de sultan, iar politica
externa este subordonata Portii, domnitorii nemaiputand avea initiative externe.
In acest context extern caracterizat de hegemonia otomana s-a afirmat personalitatea lui Mihai
Viteazul, care a readus in actualitate ideea de ”cruciada tarzie”.

Domnia lui Mihai Viteazul - 1593-1601

Domnia lui Mihai Viteazul (fost mare ban al Craiovei) a inceput potrivit obiceiurilor epocii prin
cumpararea tronului Tarii Romanesti in 1593..
Inca de la inceput domnitorul s-a confruntat cu agravarea dominatiei otomane si cu sporirea
fiscalitatii impuse de Poarta.
In acest context, domnitorul a aderat in 1594 la Liga Sfanta, alianta antiotomana initiata de papa
Clement al VIII-lea si formata din Statul Papal, Spania, Imperiul Habsburgic, ducatele italiene - Toscana,
Ferrara, Mantova. La Alianta au aderat si celelalte Tari Romane (Moldova si Transilvania - condusa de
principele Sigismund Bathory).
**declansarea luptei antiotomane a avut loc la 13 noiembrie 1594 cand creditorii turci ai domnitorului
din Bucuresti au fost ucisi;
-pericolul otoman l-a determinat pe domnitor sa reglementeze raporturile cu Transilvania, si in acest
sens la 20 mai 1595 este semnat tratatul de la Alba-Iulia intre principele Transilvaniei, Sigismund Bathory
si o delegatie de boieri munteni;
-prin acest tratat domnitorul Mihai Viteazul devenea loctiitor al principelui in Tara Romaneaca, in
schimbul ajutorului militar in lupta antiotomana.

Actiuni militare

-august 1595 batalia antiotomana de la Calugareni, incheiata cu o victorie strategica a domnitorului

roman si nu una decisiva, deoarece turcii reusesc sa ocupe orasele Bucuresti, Targoviste, urmarind
transformarea tarii in pasalac;
-in octombrie 1595 cu sprijinul Transilvaniei si Moldovei, domnitorul elibereaza orasele Targoviste si
Bucuresti, dupa care obtine marea victorie de la Giurgiu (15-20 octombrie).

In perioada care a urmat, domnitorul a alternat confruntarea armata cu diplomatia, asfel incat
datorita prestigiului dobandit dupa batalia de la Giurgiu, in 1597 a incheiat pacea cu turcii, prin
intermediul careia sultanul ii recunoaste domnia pe viata iar tributul a fost diminuat, in schimbul
acceptarii suzeranitatii otomane.

1
 In mai 1598, Mihai Viteazul a incheiat la manastirea Dealu, un tratat antiotoman cu imparatul
Imperiului Habsburgic, Rudolf al II-lea. Prin acest tratat suveranul recunostea domnia ereditara in
familia lui Mihai Viteazul, oferea sprijin in lupta antiotomana si era anulat tratatul de la Alba-Iulia din
20 mai 1595 , domnitorul nemaifiind considerat loctiitor al principelui Transilvaniei in Tara
Romaneasca.
In ciuda actiunilor diplomatice intreprinse de domnitor, a avut loc destramarea frontului
antiotoman comun al Tarilor Romane, in conditiile in care in Moldova si Transilvania au fost instalati
conducatori fideli polonezilor (Ieremia Movila – Moldova), respectiv turcilor (Andrei Bathory -
Transilvania). Acesta este contextul favorabil pentru realizarea unirii celor trei tari de catre voievodul
Mihai Viteazul.

Unirea din 1600

-in octombrie 1599, domnitorul intra in Transilvania, obtinand victoria de la Șelimbar impotriva lui
Andrei Bathory, iar la 1 noiembrie 1599 intra triumfal in Alba-Iulia, capitala Principatului;
-in primavara lui 1600, armata munteana a patruns si in Moldova, obtinand o importanta victorie, iar
Ieremia Movila a fost alungat.

La 27 mai 1600 Mihai Viteazul s-a intitulat ”domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara
Moldovei”.
Unirea infaptuita nu a rezistat insa datorita rivalitatii puterilor vecine - Polonia, Imperiul
Habsburgic si cel Otoman, nobilimea maghiara.
-in septembrie 1600, Mihai Viteazul a fost infrant in batalia de la Miraslau si a pierdut
Transilvania, iar in octombrie va pierde pe rand Moldova si Tara Romaneasca - unde au fost instalati
Movilestii (Ieremia Movila in Moldova si Simion Movila in Tara Romaneasca).
In 1601, domnitorul incearca refacerea Unirii, astfel incat la 3/13august 1601 obtine victoria de la
Guruslau, recucerind Transilvania.
Aceasta victorie reprezenta o amenintare pentru Imperiul Habsburgic, motiv pentru care la 9/19
august 1601, Mihai Viteazul a fost asasinat pe Campia Turzii din ordinul generalului imperial Gheorghe
Basta.

Semnificatia domniei lui Mihai Viteazul

Prin campaniile militare din 1599-1600, Tarile Romane s-au reunit intr-un sistem politic coordonat
de voievodul de la Bucuresti, motiv pentru care Mihai Viteazul este considerat un reprezentant de seama al
”planului dacic”.
De asemenea, Unirea infaptuita de Mihai Viteazul a fost readusa in actualitate in secolul al XIX-lea ,
devenind un simbol in opera lui Nicolae Balcescu ”Romanii supt Mihai voievod Viteazul” fiind un pas
important in realizarea statului roma modern si mai tarziu in realizarea Romaniei Mari la 1918.