A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea

celor trei tariromane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat -
un simbol al luptei pentruindependenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca
a avut curajul sa infrunte forta uriasa aImperiului Otoman din acele vremuri,
dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei:
ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai iul luiPatrascu cel
Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).Mihai Viteazul s-a
nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de aniocupa
deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau
Banisor)de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua,
tot in 1588 fiinddeclarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul),
iar in 1591 devine MarePostelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din
1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in
timpul domniei lui Alexandru cel Rau)- cea mai inalta demnitate pana la cea de
domnitor. In acelasi an 1593, Inalta PoartaOtomana il numeste - in luna
septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa inBucuresti si ocuparea
efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.Strateg iscusit, imbinand
talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in
scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca
la sporirearolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai
putin de un an de domnie,Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a
puterilor crestine impotriva turcilor,incheind si un tratat de alianta cu
Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu AronVoda (domnul Moldovei
din acea perioada).Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe
dintre acestea terminandu-se cuvictorii rasunatoare, Calugareni (1595) si
Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintrelocurile in care romanii condusi de
marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopulrestabilirii hotarului natural al
Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul pornestecampanii militare
indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin siCladova.In
decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la
AlbaIulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor.
Principele oscileazainsa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o
pace cu turcii. Preventiv, inianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de
domnie lui Mihai Viteazul, recunoscandfA reusit ceea ce nici un alt domnitor
roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tariromane. Si a devenit astfel
- pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentruindependenta
si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa
aImperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic
potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a
fost Mihai Viteazul, fiul luiPatrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii
Romanesti intre 1554 si 1557).Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 -
dupa unii istorici), iar la numai 30 de aniocupa deja prima functie in ierarhia
administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor)de Mehedinti - un fel de
prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiinddeclarat Mare
Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine
MarePostelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga
si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui
Alexandru cel Rau)- cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In
acelasi an 1593, Inalta PoartaOtomana il numeste - in luna septembrie - domn
al Tarii Romanesti. Intrarea sa inBucuresti si ocuparea efectiva a tronului au
avut loc la 11 octombrie 1593.Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu
actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui
sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirearolului Tarii
Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de
domnie,Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine
impotriva turcilor,incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory
(principele Transilvaniei) si cu AronVoda (domnul Moldovei din acea
perioada).Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre
acestea terminandu-se cuvictorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in
acelasi an) fiind doar doua dintrelocurile in care romanii condusi de marele
domnitor i-au infrant pe turci. In scopulrestabilirii hotarului natural al Tarii
Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul pornestecampanii militare
indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin siCladova.In
decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la
AlbaIulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor.
Principele oscileazainsa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o
pace cu turcii. Preventiv, inianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de
domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand