DATA:05.12.

2022 NUMELE:PINTILIE RAREȘ

TEMĂ:
1.Tratat secolul XIV:
In secolul al XIV,pe data de 7 martie 1395,Mircea cel Batran incheie un tratat de
alianta impotriva otomanilor cu Sigismund de Luxemburg.Tratatul de la Brasov a
reprezentat prima alianta a doua state crestine din sud estul Europei,indreptata
impotriva Imperiului Otoman.

Astfel,o cauza care a dus la semnarea acestui tratat a fost necesitatea Tarii
Romanesti de a avea un aliat puternic in lupta antiotomana,diminuand
superioritatea militara a otomanilor.

Mircea cel Batran accepta statutul de vasal al regelui Sigismund,iar in schimb

regale Ungariei recunoaste dreptul voievodului roman asupra Banatului de
Severin si a Ducatului de Fagaras.Totodata cei doi isi promit ajutor reciproc
impotriva luptei anti-otomanilor.

Prin urmare,datorita acestei atitudini curajoase a romanilor dee a-si apara cu

sabia in mana teritoriul,in primavera anului 1395 reuseste sa invinga armata
otomana dornica de a cuceri Tara Romaneasca.

Batalia de la Rovine –sec al XIV:

In secolul al XIV-lea la 17 mai 1395,Mircea cel Batran obtine o importanta victorie
impotriva sultanului Baiazid I la Rovine,o zona mlastinoasa pe raul Arges sau
Jiu(dupa opinia unor istorici).O cauza care a dus la acest conflict a fost
expansiunea Imperiului Otoman pana la frontiera romaneasca,la Dunare si
dorinta lui Baiazid de a transforma teritoriul Tarii Romanesti in pasalac.
Astfel,armatele otomane trec Dunarea si inainteaza catre capitala aflata la Curtea
de Arges.Mircea cel Batran aplica tactica razboiului de hartuire,adica isi allege
locul bataliei care urma sa-i ofere un avantaj(mlastina si dealuri impadurite) si
impreuna cu ajutorul armatei transilvanene condusa de Stibor,obtine victoria
mult dorita.

Prin urmare,Mircea cel Batran a obtinut independenta Tarii Romanesti,evitand

transformarea teritoriului in pasalac si totodata extinderea otomanilor inspre
Occident.

Tratatul de alianta de la Roman:

In secolul al XV-lea ,in aprilie 1411,domnul Moldovei,Alexandru cel Bun semneaza
un tratat de alianta la Roman cu regale Poloniei Vladislav al II-lea.O cauza a
acestui tratat a fost reinoirea aliantei dintre cei doi monarhi pe baza reafirmarii
statutului de vasal al lui Alexandru cel Bun fata de Vladislav al II-lea.

Astfel,Alexandru cel Bun se recunoaste vasal al regelui Poloniei,cei doi monarhi

promitandu-si ajutor militar si politic reciproc impotriva Ungariei.

O principal consecinta a fost faptul ca in anul 1422 Alex cel Bun a trimis o oaste
moloveneasca in ajutorul regelui Poloniei impotriva cavalerilor teutoni,ajutor ce a
dus la victoria lui Vladislav.O alta consecinta a fost respingerea primului atac
turcesc la Cetatea cea Alba in anul 1420.

Batalia de la Vaslui:
In secolul al XV-lea,in contextual luptei antiotomane,pe data de 10 ianuarie 1475
Stefan cel Mare obtine la Vaslui o mare victorie ce va fi anuntata Europei prin
scrisoarea Circulara.O cauza care a dus la acest conflict a fost dorinta domnului
Moldovei de a iesi de sub suzeranitatea Imperiului Otoman si refuzul acestuia de a
mai plati tribute.
Astfel armatele otomane pregatesc o expeditie in Moldova cu scopul de a-l inlocui
pe Stefan cel Mare,trec Dunarea,si forteaza voievodul Tarii Romanesti sa ofere
sprijin militar.Stefan aplica strategia razboiului de hartuire si distruge resursele
din drumul ostilor inamice,ademenindu-I intr-un loc favorabil acestuia,la Vaslui
intr-o zona mlastinoasa cu dealuri impadurite.Datorita acestei strategii si a cetii
dense,minoritatea ostilor moldovene obtine o mare victorie amintita si in zilele de
azi.

Prin urmare,Stefan cel Mare redobandeste independent Moldovei pentru o scurta

perioada de timp si realizeaza o actiune diplomatica cu scopul de a gasi un aliat
impotriva viitoarelor atacuri otomane.

Tratatul cu Rudolf al II-lea:

In secolul al XVI-lea,Mihai Viteazu incheie la manastirea Dealu un tratat de alianta
cu Rudolf al II-lea pentru a primi ajutor material si sprijin militart antiotoman.O
principal cauza a semnarii tratatului a fost amenintarea otomana si necesitatea
Tarii Romanesti de a avea un aliat puternic in lupta cu Imperiul Otoman.

Astfel Mihai Viteazu se recunoaste drept supus a lui Rudolf,iar imparatul Austriei ii
promite bani pentru plata a 10.000 de mercenary in lupta anti-otomana.

Prin urmare,in toamna anului 1600,Mihai pierde stapanirea asupra celor 3 state
din spatiul romanesc fiind imvins de armatele maghiare moldovene si
poloneze.Mihai Viteazu se refugiaza la curtea lui Rudolf sic ere din nou ajutorul
acestuia.Domnitorul are un sfarsit tragic,fiind asasinat dupa victoria impotriva lui
Sigismund Bathory.

Batalia de la Calugareni:
In secolul al XVI-lea la 13/23 august 1595,in contextual campaniei antiotomane
din Muntenia,Mihai Viteazu va obtine o importanta victorie la Calugareni.O
principala cauza a luptei disputate de domnul nostru a fost faptul ca acesta a
refuzat sa mai accepte suzeranitatea sultanului si plata tributului,fapt ce a
provocat reactia Imperiului Otoman.

Armatele otomane au trecut Dunarea si principalul obiectiv a fost cucerirea

capitalei de la Targoviste.Mihai si a ales locul bataliei,intr-o zona cunoscuta,ce
oferea avantaj trupelor acestuia(mlastina si zone impadurite).Lupta va fi castigate
pe moment,insa armata otomana se va regrupa si-l va forta pe voievod sa se
retraga pe Valea Dambovitei,spre pasul Rucar Bran.Intr-un final,in 1595,armatele
romane sprijinite de Sigismund,alunga ostile inamice din Tara Romaneasca.

Prin urmare,Mihai Viteazu va redobandi independent Tarii Romanesti in fata

Imperiului Otoman si isi va confirma statutul de membru important in alianta
antiotomana,Liga Sfanta.

Acțiuni politico-diplomatice încheiate de domnii români

în secolul 15: 
O asemanare intre actiunile politico-diplomatice incheiate de catre domnii romani
in secolul al XV-lea este faptul ca ambii(Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare)
accepta suzeranitatea sau statutul de vasal al Poloniei.

O deosebire intre actiunile politico-diplomatice incheiate de catre domnii romani

in secolul al XV-lea este faptul ca Alexandru cel Bun incheie un tratat de alianta
impotriva Ungariei pe cand Stefan cel Mare se aliaza impotriva otomanilor.

Acțiuni militare din spațiul românesc din secolul 14:

O asemanare intre acțiunile militare din spațiul românesc din secolul 14
este faptul ca prin lupta de la Rovine si cea din primavera anului
1395,Mircea cel Batran obtine importante victoria contra Imperiului
Otoman.

O deosebire intre acțiunile militare din spațiul românesc din secolul 14

este faptul ca Mircea cel Batran in lupta de la Rovine este ajutat de
catre oastele transilvanene conduse de Stibor,pe cand in lupta de la
Nicopole el este aliatul regelui Ungariei,Sigismund de Luxemburg.

Acțiuni militare la care participă românii în secolele 15-

16:
O asemanare a acțiunilor militare la care participă românii în secolele
15-16 este faptul ca domnii reusesc sa opreasca pe moment
expansiunea Imperiului Otoman si refuza sa mai plateasca tribut
otomanilor.

O deosebire intre a acțiunilor militare la care participă românii în

secolele 15-16 este data de faptul ca Stefan cel Mare reuseste sa obtina
in urma victoriei cu otomanii independent Moldovei pe cand Mihai
Viteazu obtine independent Tarii Romanesti.

Acțiune diplomatică din secolul 15 și una din secolul 16:

O asemanare dintre o acțiune diplomatică din secolul 15 și una din
secolul 16 este data de faptul ca domnii trebuie sa ofere sprijin militar
viitoarelor actiunni politice ale aliatului. Exemple sugestive in acest sens
sunt Tratatul de la Roman sic el de la Alba Iulia.

O caracteristica referitoare la  acțiunile militare ale

românilor din spațiul extracarpatic din secolul 15 este
faptul ca domnii romani foloseau tactica razboiului de hartuire pentru a
le oferi un avantaj impotriva superioritatii numerice a inamicilor.
O alta caracteristica referitoare la acțiunile militare ale românilor
din spațiul extracarpatic din secolul 15 este ca domnitorii refuza sa mai
plateasca tribut otomanilor.Un exemplu sugestiv poate fi Stefan cel
Mare care obtine independenta Moldovei pentru o scurta perioada de
timp

Caracteristici ale acțiunilor politico-diplomatice ale

domnilor români din sec. XIV-XVI:
.

O caracteristica referitoare la acțiunile politico-diplomatice ale

domnilor români din sec. XIV-XVI este faptul ca in urma tratatelor de
alianta realizate domnitorii romani deveneau vasali ai aliatului in cauza
si primeau sprijin militar de la acestia.

O alta caracteristica referitoare la acțiunile politico-diplomatice ale

domnilor români din sec. XIV-XVI este faptul ca aceste tratate
diplomatice s-au realizat datorita tensiunii puse de Imperiul Otoman
asupra teritoriilor romane.