TEXTE ARGUMENTATIVE SI INTREBARI

1. Afirmatia conform careia constituirea statelor medievale in spatial romanesc s-a realizat si prin
actiuni militare desfasurate in secolul al XIV-lea este adevarata deoarece intre 9-12 noiembrie 1330 a
avut loc lupta de la Posada ce avea ca si consecinta obtinerea independentei Tarii Romanesti.
Lupta de la Posada a fost prezentata in izvorul istoric  « Cronica pictata de la Viena ». Romanii sunt
prezentati pe inaltimi aruncand cu sageti si pietre in ungurii aflati in defileu. Multi nobili maghiari au
fost ucisi si chiar regele Carol Robert de Anjou s-a aflat in dificultate salvandu-se dupa ce si-a schimbat
armura cu cea a unui nobil. Lupta de la Posada s-a terminat cu victoria romanilor.
In concluzie, afirmatia conform careia constituirea statelor medieval in spatial romanesc s-a realizat si
prin actiuni militare in secolul al XIV-lea este adevarata deoarece lupta de la Posada din 9-12 noiembrie
s-a inchieat cu victoria romanilor si obtinerea independentei Tarii Romanesti.

2. Afirmatia confrom careia in secolele XII-XIII au loc modificari institutionale in spatiul romanesc
intracarpatic este adevarata deoarece in Transilvania ungurii au vrut sa inlocuiasca forma de organizare
a autohtonilor adica voievodatul cu forma apuseana adica principatul.
Ungurii au vrut sa inlocuiasca forma de organizare a autohtonilor adica voievodatul cu forma apuseana
adica principatul. In acest sens documentele il amintesc in 1111 pe principele Merculius iar in 1176 pe
voievodul Loustachius.
In concluzie, afirmatia conform careia in secolele XII-XIII au loc modificari institutionale in spatiul
romanesc intracarpatic este adevarata.

3. Afirmatia conform careia organizarea institutionala a Transilvaniei se modifica in secolele XII-XVI este
adevarata stapanirea maghiara este inlocuita cu cea otomana, trecandu-se de la voievodat la principat.
Transilvania a devenit principat autonom aflat sub suzeranitatea imperiului Otoman. Deci Transilvania
trece de la voievodat la principat. Principele era ales de Dieta si confirmat de sultan in secolul al XVII-
lea. Avea largi atributii legate de politica interna asemanatoare domnilor din Moldova si Tara
Romaneasca. Insa avea si atributii legate de politica externa declarand razboi, incheiand pace, prmind
diplomatii altor state dar politica aceasta externa a Transilvaniei putand fii oricand limitata de
pute4rea suzerana.
In concluzie, afirmatia confrom careia organizarea institutionala a Transilvaniei se modifica in secolele
XII-XVI este adevarata.
4. Afirmatia conform careia statul medieval Moldova se consolideaza in secolul al XIV-lea prin actiuni
desfasurate in politica interna este adevarata deoarece Petru Musat a actionatin acest sens batand
primele monede.
Petru Musat a contribuit la organizarea statului moldovean batand primele monede de argint din
Moldova, organizand cancelaria domneasca si intemeind prima Mitropolie Ortodoxa a Moldovei
probabil prin 1386 sau 1387. Aceasta are sediul in Suceava.
In concluzie, afirmatia conform careia statul medieval din Moldova se consolideaza in secolul al XIV-lea
este adevarata deoarece Petru Musat a actionat pe plan politic si religios.

5. Afirmatia conform careia caracteristicile institutiei politice centrale din Tara Romaneasca sunt
modificate in secolul al XVIII-lea, dupa 1716 se trece de la domnia pamanteasca la cea fanariota.
Domnitorii fanarioti sunt numiti de catre sultan dintre cei care provin din cartierul fanar al
Constantinopolului. Multi dintre ei sunt de origine greaca de aceea domnia, biserica si sfatul domnesc
s-au grecizat. Domnitorul fanariote ra considerat inalt functionar otoman de aceea in politica externa
acesta trebuia sa urmareasca interesele imperiului. Domniile fanarioate se obtineau prin calea licitarii.
De aceea acestea erau scurte.
In concluzie, afirmatia conform careia caracteristicile institutiei politice centrale din Tara Romaneasca
sunt modificate de secolul al XVIII-lea , dupa 1716 fiind adevarata.

6. Domnitorul Basarab I a unit autonomiile locale. Aceasta unificare a pornit din estul Oltului si a
cuprins si celelalte teritorii amintite in Diploma Cavalerilor Ioaniti. Basarab I stapanea Banatul de
Severin, Oltenia si Muntenia teritorii in care existasera anterior autonomii locale mentionate in izvorul
istoric din 1247.
Lupta de la Posada a fost prezentata in izvorul istoric cronica de la Viena. Romanii sunt prezentati pe
inaltimi aruncand cu sageti si pietre in ungurii aflati in defileu. Multi nobili maghiari au fost ucisi si chiar
regele Carol Robert de Anjou s-a aflat in dificultate salvandu-se dupa ce si-a schimbat armura cu aceea
a unui nobil. Lupta s-a terminat cu victoria romanilor. Consecinta luptei de la Posada a fost obtinerea
independentei Tarii Romanesti.

7. O asemanare intre autonomiile locale atestate in spatiul romanesc in secolele IX-X si XIII sunt  :
Menumorut era vasal fata de imperiul Bizantin iar Tara Severinului, Voievodatul lui Litovoi,
Voievodatul lui Seneslau, Cnezatul lui Ioan, Cnezatul lui Farcas erau dependente de regatul Ungariei,
ambele cnezate erau dependente.
8. O asemanare intre autonomiile locale atestate in spatiul romanesc in secolele IX si XIII sunt :
Menumorut era vasal fata de imperiul Bizantin iar Tara Severinului, Voievodatul lui Litovoi,
Voievodatul lui Seneslau, Cnezatul lui Ioan, Cnezatul lui Farcas erau dependente de regatul Ungariei,
ambele cnezate erau dependente.

9. O asemanare intre autonomiile locale din Transilvania este formarea prin unirea obstilor satesti.

10. O caracteristica a autonomiilor locale atestate in spatial romanesc din S Carpatilor, in secolul al XIII-
lea sunt Voievodatul lui Litovoi, Voievodatul lui Seneslau, Cnezatul lui Ioan, Cnezatul lui Farcas erau
dependente de regatul Ungariei.

11. O autonomie locala atestata in spatiul romanesc in secolele IX-XI este voievodatul condus de
Menumorut. Doua trasaturi fiind :

 Ungurii i-au cerut lui Menumorut sa le cedeze voievodatul dar acesta a refuzat spunandu-le ca
le ofera protectie stapanul sau imparatul de la Constantinopol. Deci in acel moment
Menumorut era vasal fata de imperiul Bizantin
 Ungurii l-au atacat si l-au invins

12. O institutie centrala infiintata in spatiul romanesc, in secolul XII si XIV este domnia. Domnia avea
atributii refritoare la politica externa, putand decide inceperea unui razboi, incheierea pacii, incheierea
unor tratate de alianta. Domnitorul avea si atributii refritoare la politica interna in calitate de voievod,
era comandantul suprem al armatei, era seful administratie numind dregatorii. In secolele XIV-XV la
domnie se ajungea pe cale electiv-ereditara fiind alesi de Marea Adunare a tarii.

13. In secolul al XIV-lea este domnia. Domnia avea atributii refritoare la politica externa, putand decide
inceperea unui razboi, incheierea pacii, incheierea unor tratate de alianta. Domnitorul avea si atributii
refritoare la politica interna in calitate de voievod, era comandantul suprem al armatei, era seful
administratie numind dregatorii. In secolele XIV-XV la domnie se ajungea pe cale electiv-ereditara fiind
alesi de Marea Adunare a tarii.
In secolul al XVI-lea au loc schimbari in privinta modului de ocupare a tronului. La inceputul secolului al
XVI-lea domnul este inca ales de catre Marea Adunare a tarii. Asa ajuns la domnie fiul natural a lui
Stefan cel Mare, Petru Rares.
14. Descalecatul lui Dragos a avut loc la mijlocul secolului al XIV-lea. Dragos era un voievod din
Maramures adica dintr-o zona de margina a Transilvaniei. El a participat impreuna cu armata maghiara
la companiile militare organizate de regele Ungariei Ludovic I la est de Carpati impotriva tatarilor care
atacau in mod constant drumul comercial care trecea prin Moldova. La initiativa regalitatii maghiare
Dragos a organizat in zona de nord a Moldovei o marca de aparare. Aceasta Moldova mica era vasala
fata de Ungaria si avea capitala la Baia. Starea de vasalitate s-a pastrat si in timpul urmasilor lui Dragos
lui Sas si a lui Balc.
Bogdan era un voievod roman din Maramures, el era nemultumit pentru ca regele Ungariei anihilase
autonomia de care se bucurau romanii in zona Maramuresului. El a plecat impreuna cu apropiatii sai la
est de Carpati unde i-a gasit pe boierii moldoveni nemultumiti de starea de vasalitate fata de Ungaria
de aceea el a putut sa il alunge pe Sas, urmasul lui Dragos. Izvorul istoric „Cronica lui Ioan de Tarnave”
aminteste despre armata trimisa de regel Ungariei Ludovic de Anjou impotriva lui Bogdan. Bogdan a
respins atacurile ungurilor si a obtinut independenta Moldovei.

15. Descalecatul lui Dragos a avut loc la mijlocul secolului al XIV-lea. Dragos era un voievod din
Maramures adica dintr-o zona de margina a Transilvaniei. El a participat impreuna cu armata maghiara
la companiile militare organizate de regele Ungariei Ludovic I la est de Carpati impotriva tatarilor care
atacau in mod constant drumul comercial care trecea prin Moldova. La initiativa regalitatii maghiare
Dragos a organizat in zona de nord a Moldovei o marca de aparare. Aceasta Moldova mica era vasala
fata de Ungaria si avea capitala la Baia. Starea de vasalitate s-a pastrat si in timpul urmasilor lui Dragos
lui Sas si a lui Balc.
Bogdan era un voievod roman din Maramures, el era nemultumit pentru ca regele Ungariei anihilase
autonomia de care se bucurau romanii in zona Maramuresului. El a plecat impreuna cu apropiatii sai la
est de Carpati unde i-a gasit pe boierii moldoveni nemultumiti de starea de vasalitate fata de Ungaria
de aceea el a putut sa il alunge pe Sas, urmasul lui Dragos. Izvorul istoric „Cronica lui Ioan de Tarnave”
aminteste despre armata trimisa de regel Ungariei Ludovic de Anjou impotriva lui Bogdan. Bogdan a
respins atacurile ungurilor si a obtinut independenta Moldovei.

16. Descalecatul lui Dragos a avut loc la mijlocul secolului al XIV-lea. Dragos era un voievod din
Maramures adica dintr-o zona de margina a Transilvaniei. El a participat impreuna cu armata maghiara
la companiile militare organizate de regele Ungariei Ludovic I la est de Carpati impotriva tatarilor care
atacau in mod constant drumul comercial care trecea prin Moldova. La initiativa regalitatii maghiare
Dragos a organizat in zona de nord a Moldovei o marca de aparare. Aceasta Moldova mica era vasala
fata de Ungaria si avea capitala la Baia. Starea de vasalitate s-a pastrat si in timpul urmasilor lui Dragos
lui Sas si a lui Balc.
Prima mitropolie ortodoxa a Moldovei probabil prin 1386 sau 1387. Aceasta are sediul la Suceava. Nu a
fost insa recunoscuta de Patriarhul de la Constantinopol. Patriarhul si domnitorul nu s-au inteeles
asupra persoanei care ar fi trebuie sa ocupe functia de mitropolit. Domnitorul l-a dorit ca mitropilt pe
Iosif ruda sa iar patriarhul a dorit un grec. Mitropolia Moldovei a fost recunoscuta mai tarziu in 1401 in
timpul domnitorului Alexandru cel Bun.

17. In secolul al XVI-lea reprezentantul bisericii ortodoxe din Tara Romaneasca, mitropolitul Neofit a
condus delegatia de boieri din Tara Romaneasca care a negociat in 1595 un tratat cu principele
Transilvaniei Sigimund Bathory. Acest fapt demonstreaza ca mitropolitul pe langa atributiile religioase
avea si unele indatoriri politice.
In privinta domniei in secolul al XVI-lea exista schimbari, fiul lui Stefan cel Mare, Petru Rares a obtinut
prima domnie in Moldova fiind ales de Marea Adunare a tarii iar a doua domnie a obtinut-o in 1541
fiind numit de sultanul Suliman Magnificul.

18. Domnitorii fanarioti sunt numiti de catre sultan dintre cei care provin din cartierul fanar al
Constantinopolului. Multi dintre ei sunt de origine greaca de aceea domnia, biserica si sfatul domnesc
s-au grecizat. Domnitorul fanariote ra considerat inalt functionar otoman de aceea in politica externa
acesta trebuia sa urmareasca interesele imperiului. Domniile fanarioate se obtineau prin calea licitarii.
De aceea acestea erau scurte.

19. In « Faptele Ungurilor » sunt amintite trei autonomii locale : Voievodatul lui Gelu, Voievodatul
condus de Glad, Voievodatul condus de Menumorut.

20. Cnezatul lui Farcas era dependenta de regatul Ungariei.

21. In timpul stapanirii maghiare conducatorul Transilvaniei purta titlul de voievod fiind numit in
aceasta functie de regele Ungariei. Atributiile voievodului erau militare, judecatoresti, administrative.
Voievodul era ajutat de vice-voievod si avea o cancelarie voievoidala. Ungurii au vrut sa inlocuiasca
forma de organizare a autohtonilor adica voievodatul cu forma apuseana adica principatul. In acest
sens documentele il amintesc in 1111 pe principele Merculius iar 1176 pe voievodul Leustachius. Deci
au renuntat la ideea principatului, Transilvania patstrandu-se ca voievodat in cea mai mare parte a
stapanirii maghiare.

22. Domnitorul Basarab I a unit autonomiile locale. Aceasta unificare a pornit din estul Oltului si a
cuprins si celelalte teritorii amintite in Diploma Cavalerilor Ioaniti. Basarab I stapanea Banatul de
Severin, Oltenia si Muntenia teritorii in care existasera anterior autonomii locale mentionate in izvorul
istoric din 1247.
Lupta de la Posada a fost prezentata in izvorul istoric cronica de la Viena. Romanii sunt prezentati pe
inaltimi aruncand cu sageti si pietre in ungurii aflati in defileu. Multi nobili maghiari au fost ucisi si chiar
regele Carol Robert de Anjou s-a aflat in dificultate salvandu-se dupa ce si-a schimbat armura cu aceea
a unui nobil. Lupta s-a terminat cu victoria romanilor. Consecinta luptei de la Posada a fost obtinerea
independentei Tarii Romanesti.

23. Transilvania – Cel care numea voievodul era regale Ungariei (domnia, institutie voievodala)
Armata - oastea voievodatului este separata de a Unagriei si se alatura osterii acesteia atunci cand
regele porneste la razboi.

24. O institutie centrala infiintata in spatiul romanesc, in secolul XII si XIV este domnia. Domnia avea
atributii refritoare la politica externa, putand decide inceperea unui razboi, incheierea pacii, incheierea
unor tratate de alianta. Domnitorul avea si atributii refritoare la politica interna in calitate de voievod,
era comandantul suprem al armatei, era seful administratie numind dregatorii. In secolele XIV-XV la
domnie se ajungea pe cale electiv-ereditara fiind alesi de Marea Adunare a tarii.

25. In secolul al XVI-lea reprezentantul bisericii ortodoxe din Tara Romaneasca, mitropolitul Neofit a
condus delegatia de boieri din Tara Romaneasca care a negociat in 1595 un tratat cu principele
Transilvaniei Sigimund Bathory. Acest fapt demonstreaza ca mitropolitul pe langa atributiile religioase
avea si unele indatoriri politice.
In privinta domniei in secolul al XVI-lea exista schimbari, fiul lui Stefan cel Mare, Petru Rares a obtinut
prima domnie in Moldova fiind ales de Marea Adunare a tarii iar a doua domnie a obtinut-o in 1541
fiind numit de sultanul Suliman Magnificul.

26. O autonomie locala atestata in spatiul romanesc in secolele IX-XI este voievodatul condus de
Menumorut. Ungurii i-au cerut lui Menumorut sa le cedeze voievodatul dar acesta a refuzat spunandu-
le ca le ofera protectie stapanul sau imparatul de la Constantinopol. Deci in acel moment Menumorut
era vasal fata de imperiul Bizantin. Ungurii l-au atacat si l-au invins.

27. Institutii centrale : Domnia in Transilvania (institutie voievodala) si armata.

28. O institutie centrala infiintata in spatiul romanesc, in secolul XII si XIV este domnia. Domnia avea
atributii refritoare la politica externa, putand decide inceperea unui razboi, incheierea pacii, incheierea
unor tratate de alianta. Domnitorul avea si atributii refritoare la politica interna in calitate de voievod,
era comandantul suprem al armatei, era seful administratie numind dregatorii. In secolele XIV-XV la
domnie se ajungea pe cale electiv-ereditara fiind alesi de Marea Adunare a tarii.

29. Descalecatul lui Dragos a avut loc la mijlocul secolului al XIV-lea. Dragos era un voievod din
Maramures adica dintr-o zona de margina a Transilvaniei. El a participat impreuna cu armata maghiara
la companiile militare organizate de regele Ungariei Ludovic I la est de Carpati impotriva tatarilor care
atacau in mod constant drumul comercial care trecea prin Moldova. La initiativa regalitatii maghiare
Dragos a organizat in zona de nord a Moldovei o marca de aparare. Aceasta Moldova mica era vasala
fata de Ungaria si avea capitala la Baia. Starea de vasalitate s-a pastrat si in timpul urmasilor lui Dragos
lui Sas si a lui Balc.
Bogdan era un voievod roman din Maramures, el era nemultumit pentru ca regele Ungariei anihilase
autonomia de care se bucurau romanii in zona Maramuresului. El a plecat impreuna cu apropiatii sai la
est de Carpati unde i-a gasit pe boierii moldoveni nemultumiti de starea de vasalitate fata de Ungaria
de aceea el a putut sa il alunge pe Sas, urmasul lui Dragos. Izvorul istoric „Cronica lui Ioan de Tarnave”
aminteste despre armata trimisa de regel Ungariei Ludovic de Anjou impotriva lui Bogdan. Bogdan a
respins atacurile ungurilor si a obtinut independenta Moldovei.

30. « Faptele Ungurilor » : secolul al IX-lea – voievodatul lui Gelu, voievodatul lui Glad, voievodatul lui
Menumorut.
Diploma cavalerilor Ioaniti, secolul al XIII-lea : Tara Severinului, voievodatul lui Senesleu, voievodatul lui
Litovoi, cnezatul lui Ioan, cnezatul lui Farcas.

31. Descalecatul lui Dragos a avut loc la mijlocul secolului al XIV-lea. Dragos era un voievod din
Maramures adica dintr-o zona de margina a Transilvaniei. El a participat impreuna cu armata maghiara
la companiile militare organizate de regele Ungariei Ludovic I la est de Carpati impotriva tatarilor care
atacau in mod constant drumul comercial care trecea prin Moldova. La initiativa regalitatii maghiare
Dragos a organizat in zona de nord a Moldovei o marca de aparare. Aceasta Moldova mica era vasala
fata de Ungaria si avea capitala la Baia. Starea de vasalitate s-a pastrat si in timpul urmasilor lui Dragos
lui Sas si a lui Balc.

32. Din punctul meu de vedere,

33. Din punctul meu de vedere,

34. Din punctul meu de vedere,

35. Din punctul meu de vedere,

36. Din punctul meu de vedere,

37. Din punctul meu de vedere,

38. Gesta Hungarorum (faptele ungurilor) este o cronică maghiară scrisă în de notarul regelui maghiar
Bela al III-lea, nu se știe numele acestuia de aceea istoricii l-au numit Anonymus, el scrie în secolul al
XII-lea dar face referire la evenimentele de la sfârșitul secolului al XIX-lea când ungurii pătrund în
spațiul Transilvănean unde găsesc 3 autonomii locale: Voievodatul condus de Menumorut în Crișana
având capitala la Biharea, Voievodatul condus de Gelu în centrul Transilvaniei având capitala la Dăbâca,
Voievodatul condus de Glad în Banat având capitala Cuvin.
Legenda Sf. Gerald amintește pentru secolul al XI-lea 2 autonomii locale: Voievodatul condus de Gyula
în Transilvania având capitala la Bălgrad (Alba-Iulia) si Voievodatul condus de Ahtum care avea capitala
la Morisena și era în Banat.

39. În izvorul istoric diploma cavalerilor ioaniți din 1247 regele Ungariei Bela al XIV-lea acorda privilegii
ioaniților pe care îi chemase pentru a-și proteja regatul de năvălirile tătarilor. Documentul oferă
informații despre organizarea politico-teritorială despre situația socială, economică și militară a
populației care trăia între Carpați și Dunăre la scurt timp după marea invazie a tătarilor din 1241. Acest
izvor istoric menționează autonomiile locale în care trăiau românii de la S de Carpați: Țara Severinului
(situată în Banat și în V Munteniei ), Voievodatul lui Litovoi ( situat între Olt și Jiu și care cuprindea și
Țara Hațegului), Voievodatul lui Seneslau (situat în stânga Oltului cuprinzând și Țara Făgărașului),
Cnezatul lui Ioan (situat în S Olteniei) si Cnezatul lui Farcaș (situat în N Olteniei). Aceste autonomiile
locale erau dependente de regatul Ungariei, de aceea regele poate oferi privilegii cavalerilor ioaniți în
schimbul serviciilor lor militare.
Legenda Sf. Gerald amintește pentru secolul al XI-lea 2 autonomii locale: Voievodatul condus de Gyula
în Transilvania având capitala la Bălgrad (Alba-Iulia) si Voievodatul condus de Ahtum care avea capitala
la Morisena și era în Banat. Gyula a fost atacat pentru că a refuzat să se creștineze în ritm catolic așa
cum făcuse regele maghiar Ștefan (în jurul anului 1000)de aceea el a fost atacat de armata regelui
învins și luat prizonier Ahtum a fost și el atacat de armata regelui Ungariei pentru că refuza să
recunoască suzeranitatea maghiară, percepea taxe vamale pentru sarea extrasă din munții Apuseni și
care era transportată cu plutele pe Mureș către Ungaria. Ahtum a fost atacat învins și ucis, regele
Ștefan a încercat să-și impună stăpânirea asupra Transilvaniei dar luptele pentru tron care încep după
moartea sa au împiedicat menținerea acesteia.

40. Lupta de la Posada a fost prezentata in izvorul istoric  « Cronica pictata de la Viena ». Romanii sunt
prezentati pe inaltimi aruncand cu sageti si pietre in ungurii aflati in defileu. Multi nobili maghiari au
fost ucisi si chiar regele Carol Robert de Anjou s-a aflat in dificultate salvandu-se dupa ce si-a schimbat
armura cu cea a unui nobil. Lupta de la Posada s-a terminat cu victoria romanilor.
Bogdan era un voievod roman din Maramures, el era nemultumit pentru ca regele Ungariei anihilase
autonomia de care se bucurau romanii in zona Maramuresului. El a plecat impreuna cu apropiatii sai la
est de Carpati unde i-a gasit pe boierii moldoveni nemultumiti de starea de vasalitate fata de Ungaria
de aceea el a putut sa il alunge pe Sas, urmasul lui Dragos. Izvorul istoric „Cronica lui Ioan de Tarnave”
aminteste despre armata trimisa de regel Ungariei Ludovic de Anjou impotriva lui Bogdan. Bogdan a
respins atacurile ungurilor si a obtinut independenta Moldovei.

41. Secolul al IX-lea (Voievodatul lui Menumorut) si secolul al XI-lea (Voievodatul lui Gyula) :
Autonomiile locale s-au format prin unirea obstilor satesti si acestea era in general dependente de un
centru de putere strain.

42. Autonomiile locale erau bogate, in « Diploma Cavalerilor Ioaniti » erau mentionate pasuni, vite,
pescarii, mori si aveau armata.

43. Formarea Moldovei prin dublu descalecat, cel al lui Dragos si a lui Bogdan.
Descalecatul lui Dragos a avut loc la mijlocul secolului al XIV-lea. Dragos era un voievod din Maramures
adica dintr-o zona de margina a Transilvaniei. El a participat impreuna cu armata maghiara la
companiile militare organizate de regele Ungariei Ludovic I la est de Carpati impotriva tatarilor care
atacau in mod constant drumul comercial care trecea prin Moldova. La initiativa regalitatii maghiare
Dragos a organizat in zona de nord a Moldovei o marca de aparare. Aceasta Moldova mica era vasala
fata de Ungaria si avea capitala la Baia. Starea de vasalitate s-a pastrat si in timpul urmasilor lui Dragos
lui Sas si a lui Balc.
Bogdan era un voievod roman din Maramures, el era nemultumit pentru ca regele Ungariei anihilase
autonomia de care se bucurau romanii in zona Maramuresului. El a plecat impreuna cu apropiatii sai la
est de Carpati unde i-a gasit pe boierii moldoveni nemultumiti de starea de vasalitate fata de Ungaria
de aceea el a putut sa il alunge pe Sas, urmasul lui Dragos. Izvorul istoric „Cronica lui Ioan de Tarnave”
aminteste despre armata trimisa de regel Ungariei Ludovic de Anjou impotriva lui Bogdan. Bogdan a
respins atacurile ungurilor si a obtinut independenta Moldovei.

44. Cauze:
- existenta unor formatiuni politice prestatale
- cresterea demografica

45. – amenintarea statelor vecine (cnezatele rusesti, regatul Ungariei, Hoardele de Aur a determinat
organizarea si evolutia autonomiilor romanesti). Amenintate sa dispara ele au reactionat unindu-se si
formand statele medievale.
- Conjunctura internationala favorabila duce la formarea Tarii Romanesti si a Moldovei

46. – viata economica prospera

- procesul de diferentiere sociala in cadrul obstilor si unirea de obsti.

47. In secolele XIV-XV la domnie se ajunge pe cale electiv-ereditara fiind alesi de Marea Adunare a tarii.

48. In secolul XVI au loc schimbari in privinta modului de ocupare a tronului. La inceputul secolului XVI
domnul este inca ales de catre Marea Adunare a tarii, asa a ajuns la domnie fiul natural a lui Stefan cel
Mare, Petru Rares insa turcii intervin si incep sa numeasca domnitorii astfel cea de-a doua domnie
obtine Petru Rares in 1541 prin numirea facuta de catre sultan.

49. Domnitorii fanarioti sunt numiti de catre sultan dintre cei care provin din cartierul fanar al
Constantinopolului.

50. O institutie centrala infiintata in spatiul romanesc, in secolul XII si XIV este domnia. Domnia avea
atributii refritoare la politica externa, putand decide inceperea unui razboi, incheierea pacii, incheierea
unor tratate de alianta. Domnitorul avea si atributii refritoare la politica interna in calitate de voievod,
era comandantul suprem al armatei, era seful administratie numind dregatorii. In secolele XIV-XV la
domnie se ajungea pe cale electiv-ereditara fiind alesi de Marea Adunare a tarii.
51. Domnia si Armata

52. Atat Moldova cat si Tara Romaneasca se formeaza prin unirea autonomiilor locale si prin
descalecatori (in Moldova Dragos si Bogdan, in Tara Romaneasca Negru Voda)